Primul i singurul produs tradiional autohton nscris pn acum n procesul de obinere a proteciei din partea Uniunii Europene de brand

authentic romnesc este magiunul de Topoloveni. Certificarea european poart denumirea de Indicaie Geografic Protejat i reprezint un drept de autor, ceea ce nseamn c nimeni nu va putea face acest magiun n afar de productorul atestat, iar orice tentativ de a copia originalul va fi judecat ca plagiat. Reeta magiunului a fost pstrat n fabrica pe care deintoare licenei produsului a luat-o la licitaie nc din 1914 i care s-a transmis din generaie n generaie. Pn n anul 2008, toat producia, adic peste 150 de tone anual, mergea la butoi peste hotare, n Germania i Austria. De acolo era preluat de specialiti, care adugau zahr i ambalau n borcane, dup care exportau inclusiv n Romnia, ca un produs de-al lor, punndu-i i un pre pe msur. ncepnd cu anul trecut ns, produsul a nceput s fie fabricat i comercializat i pe teritoriul rii noastre, dei la nceput deintoarea licenei a ntmpinat ceva greuti. Fabrica de la Topoloveni are 25 de angajai, dintre care un singur barbat. Produsul se prepar n perioada 15 august- 15 octombrie, cel trziu, prunele fiind foarte atent selecionate, pentru c, n caz contrar, produsul final sufer modificri importante i nu mai iese cum ar trebui.

Magiun de TopoloveniMagiunul este un produs sut la sut natural, care se obine numai din prune. Fructele trebuie s provin din livezile Topolovenilor i din alte regiuni ale rii ca Arge, Bistria Nsud, Bacu, Galai, Constana, Arad, Dolj, Mehedini, Prahova, Buzu, Olt, Vaslui, Vlcea. Soiurile de prune utilizate sunt numai varieti de toamn, bine coapte, care aparin soiurilor Grasa Romneasc, Grasa ameliorate, Vinata Romneasc, Tuleu Gras, ambele avnd un randament foarte bun, ns nu i o arom la fel de pronunat, Bistritean sau Brumrie, care sunt i cele mai indicate n obinerea unui magiun de calitate, avnd o arom puternic i placut de prune, gust dulce-acrior plcut, aciditate mic i consistent bun, Dagean, Abaspath i Stanley.

De asemenea, prunele utilizate la obinerea magiunului trebuie s fie sntoase, curate i foarte bine coapte, pentru c numai atunci calitile acestora, i anume coninutul de zaharuri, gustul, aroma, culoarea i coninutul de substan uscat ating scopul optim de recoltare pentru prelucrare. Fructele din care se obin produsul sunt bogate n glucide, hidrai de carbon, acizi organici, potasiu, fosfor, magneziu. Astfel, acestea au efecte benefice asupra organismului nostru, dintre care enumerm fortifierea sistemului nervos, combaterea strilor de oboseal sau stimularea tranzitului intestinal. Ceea ce face acest produs i mai atractiv este faptul c se folosete n alimentaia persoanelor de toate vrstele att ca mic dejun, ct i ca umplutura n diverse produse de patiserie.

ns, nu numai fructele joac un rol important n obinerea acestui produs. i pomii fructiferi au o nsemnatate aparte, pmntul n care acetia cresc necesitnd un tratament aparte.El trebuie s fie tratat cu ngrminte ca nitrogenul, care ajut la dezvoltarea frunzelor i a tulpinii, fosforul, cu ajutorul cruia de dezvolt rdcina, se formeaz mai bine culoarea florilor, dar se mentin i bacteriile la o distan considerabil. De asemenea, i potasiul, care ajut la producerea de fructe si semine. Livezile de pruni au existat pe pmnturile din Topoloveni din cele mai vechi timpuri, acestea fiind menionate n hrisovul lui tefan Cantacuzino din 1 aprilie 7222, unde se amintete de Dealul Topolovenilor. Cultura pomilor fructiferi ocup un loc important n viata locuitorilor din judeul Arge nc din sec XVI, datorit configuraiei reliefului, dealurile reprezentnd mai bine de jumtate din suprafaa localitii, dar i condiiilor pedoclimatice, cea mai mare extindere cunoscnd-o prunul. De asemenea, judeul Arge deine ponderea n cultura acestor soiuri de pruni n Romnia. nc de acum ase sute de ani, pe meleagurile Topolovene au existat livezi cu pruni, iar locuitorii se ocupau cu prelucrarea acestora sub form de magiun, uic, prune uscate. Prunele uscate i magiunul, menionate n documentele vremii, constituiau un aliment important pentru marea majoritate a locuitorilor nevoiai, ct i produse comercializate n trgurile locale, fiind i una din sursele de venit din zon. Prima ,,fabric de magiun a luat fiin n Topoloveni n 1914 i s-a numit apoi ,,fabrica de marmelad, nchiriat ulterior Cooperativei din Topoloveni. n 1941 a fost preluat de Ministerul Agriculturii, iar perioada care a urmat a dus la diversificarea i mrirea produciei (se fabric magiun i marmelad din prune, mere, dovleac).

Judetul Arges detine ponderea in cultura acestor soiuri de pruni in Romania. Delimitarea ariei geografice Zona de productie (receptie materie prima, procesare, etichetare, ambalare si depozitare), a Magiunului natural de prune Topoloveni este Orasul Topoloveni care se afla situat in partea central sudica a Romaniei, in N- V Munteniei, la 20 km S E de orasul Pitesti, pe vechea sosea nationala Bucuresti Pitesti, la contactul dintre Lunca Argesului si dealurile din platforma Candesti. Cultura pomilor fructiferi ocupa un loc important in viata locuitorilor, inca din sec XVI, datorita configuratiei reliefului (dealurile reprezentand mai bine de jumatate din suprafata localitatii) si conditiilor pedoclimatice, cea mai mare extindere cunoscand - o prunul. Un rol important in aceasta directie jucandu-l pepiniera din Golestii Badii (localitate din vecintatea Topoloveni). Inca de acum sase sute de ani pe meleaguri Topolovene au existat livezi cu pruni iar locuitorii se ocupau cu prelucrarea acestora sub forma de magiun, tuica, prune uscate , etc. Prunele uscate si magiunul, mentionate in documentele vremii, constituiau un aliment important pentru marea majoritate a locuitorilor nevoiasi, cat si produse comercializate in targurile locale, fiind si una din sursele de venit din zona. Prima ,,fabrica de magiun a luat fiinta in Topoloveni in 1914, care s-a numit apoi ,,fabrica de marmelada, inchiriata ulterior Cooperativei din Topoloveni. In 1941 a fost preluata de Ministerul Agriculturii, perioada care a urmat a dus la diversificarea si marirea productiei (se fabrica magiun si marmelada din prune, mere, dovleac).

In anul 2001 Sectia de magiun a fost cumparata de S.C. SONIMPEX SERV COM SRL care produce si astazi ,,MAGIUN NATURAL DE PRUNE TOPOLOVENI, in localitatea Topoloveni. Faptul ca produsul alimentar este originar din aria geografica delimitata este dovedita prin existenta unui sistem de trasabilitate pus in practica de la intrarea materiei prime in fabrica pana la produsul finit (se intocmesc fisa de urmarire a trasabilitatii, fisa utilajului, fisa de monitorizare concentrare magiun), cat si prin concordanta dintre cantitatea de produse comercializate sub denumirea Magiun natural de prune Topoloveni si cantitatea de materie prima transformata. Descrierea metodei de obtinere a produsului alimentar La obtinerea Magiunului natural de prune Topoloveni se foloseste metoda fierberii in duplicate deschise, fara adaos de zahar sau alte ingrediente. Materia prima, prunele, se recolteaza manual, cand sunt bine coapte pentru ca atunci au continut maxim de zaharuri si se ambaleaza in cosuri sau ladite. Prunele se receptioneaza la sectia de fabricatie depozitandu-se in spatii special destinate acestui scop, racoroase, curate lipsite de mirosuri straine, pana la intrarea pe flux. Magiunul natural de prune Topoloveni este un produs sezonier fabricandu-se doar din prune proaspete in perioada august-octombrie in functie de vreme. Spalare se face mecanizat in masini de spalat, cu dusuri pentru clatire, cu ajutorul apei potabile, reci. Spalarea se face sub supraveghere permanenta pentru ca in produsul finit sa nu patrunda nisip si alte impuritati minerale. Prunele spalate se dirijeaza pe banda elevatoare pentru identificarea si inlaturarea celor necorespunzatoare. Tratament termic consta in oparirea prunelor in instalatii speciale de inox , cu ajutorul aburului tehnologic la temperatura de 80 C , si presiune de 1.5 atm, timp de 4-5 min.).

Pasarea se efectueaza in doua trepte: prima treapta - in pasatrice cu ochiuri de max 3 mm, in vederea separarii simburilor si cojilor de pulp; operatia are loc sub o stricta supraveghere pentru a evita trecerea simburilor sau a sparturilor de sambure in masa de prune strecurate. Treapta a doua de pasare are loc in rafinatrice cu ochiuri de 1.8 -2 mm pentru ca marcul de prune sa fie cat mai curat si mai omogen. Deseul din aceast operatie (samburi, sparturi de samburi, pielite si codite) sunt colectate in europubele care se golesc in containere aflate pe platforma betonata, special destinata acestui scop, de unde se ridica de catre firma de salubritate contractanta.

Marcul de fructe se concentreaza prin fierbere in cazane duplicate, deschise , pana la concentratie de minim 55 % substanta uscata (verificare cu ajutorul refractometrului incepand din a noua ora de la inceputul concentrarii), obtinandu-se magiunul. Concentrarea are loc cu ajutorul aburului tehnologic cu presiunea de 1.5 - 2 atm, la temperatura 105 C, la inceputul fierberii si la 90 C cand produsul a atins concentraia de 50-52 grd.Brix, aceasta temperatura (masei produsului 80-100 C) diminuandu-se pe masura concentrarii, timp de 9-12 ore, functie de substanta uscata a materiei prime. Cand magiunul fierbinte ajunge la concentratia de min 56 grd.Brix, ceea ce indica optimul concentrsrii, se opreste presiunea pe cazan iar continutul se descarca in butoi.

Sarja de magiun se imparte uniform in trei butoaie de 200 l, captusite cu saci PVC, manual cu ajutorul cociorbelor din lemn, in straturi subtiri pentru a se raci mai repede. Dup doua zile se completeaza la umplere cu o alt sarja si se continua racirea timp de 5 - 7 zile functie de temperatura mediului ambient. Verificarea racirii se face organoleptic, cu ajutorul unei lopatele sau caus de lemn. Pentru ambalarea in borcane de sticla, avizate sanitar, sarja de magiun se dozeaza automat (pe o linie de ambalare) in acestea, se capseaza si sunt apoi directionate la pasteurizare.

Etichetarea are loc in spatiul de depozitare. Dupa inregistrarea comunitara, cuvintele ,,indicatie geografica protejata sau abrevierea IGP trebuie sa apara pe ambalaj, langa denumirea produsului: Magiun natural de prune Topoloveni. In partea dreapt a denumirii produsului se trece marca de certificare produs LAREX CERT. Produsul finit ambalat, etichetat, se transporta in spatiul de depozitare care trebuie sa fie incaperi curate, racoroase (max. 20 C), bine aerisite, ferite de inghet fara mirosuri straine, cu umiditatea relativa a aerului de 60-65%, in vederea livrarii.

Read more: http://www.amz.ro/articole/magiunul-de-topoloveni-sut-la-sutromanesc#ixzz1aIT8hOwl ANUL SCHIMBARILOR. 2009 este un an de cotitura pentru compania Sonimpex, ale carei vanzari au fost anul trecut de circa 3,4 mil. euro, cea mai mare parte a acestora fiind realizate din activitatea de distribuitor de produse alimentare si nealimentare. Trei evenimente, unul mai important decat celalalt pentru businessul de la Topoloveni, se suprapun in acest an, si, crede mama Dianei, Bibiana Dolores Stanciulov, care este si actionarul unic al companiei, toate vor duce la acelasi rezultat: o explozie a vanzarilor. Cronologic, este vorba despre finalizarea modernizarii fabricii, obtinerea denumirii de origine protejata si, in fine, iesirea cu magiunul de Topoloveni la export. Din 2001, cand Sonimpex Serv Com a preluat activele fabricii de magiun de la Topoloveni, pentru 3,2 miliarde de lei vechi, cele doua femei au investit constant in modernizarea unitatii. Am retehnologizat toata fabrica, spune Diana Stanciulov, adaugand ca valoarea investitiei este de circa 1,5 mil. euro. Implicarea ei, alaturi de mama sa, a venit ca o mutare fireasca intr-o afacere de familie. Diana era inca studenta cand mama sa a cumparat fabrica de la Topoloveni, insa aceasta investitie a atras-o inca de la inceput. Faceam ceva concret, produceam ceva, nu era doar comert, spune Diana Stanciulov, care a preluat treptat conducerea acestui business. Acum suntem amandoua si directori, si soferi, si oameni de serviciu, cand este cazul, explica Bibiana Stanciulov ierarhiile la fabrica de magiun. Finalizarea modernizarii unitatii de productie realizata la inceputul acestui an a coincis cu decizia de a opri exportul de magiun in vrac, in Germania si Austria, pentru a pregati comercializarea la borcan, tot la export, a unui produs finit. Aceasta miscare a fost gandita inca de la preluarea fabricii, insa era nevoie de modernizarea unitatii, apoi de crearea unui brand.

Am functionat bine din 2002 pana anul trecut in aceasta formula, spune Diana Stanciulov. Desi constante si la termene prestabilite, veniturile erau insa destul de mici. Realizam cateva sute de mii de euro pentru ca exportam de fapt o materie prima, nu un produs finit, spune tanara antreprenoare. PRIMA INCERCARE. De altfel, o prima incercare de a iesi pe piata cu un brand si un produs propriu s-a derulat acum cinci ani, cand cele doua femei au inregistrat la OSIM brandul Scorillos. Dar fara promovare si o strategie de marketing coerenta, magiunul nu a reusit atunci sa se impuna pe o piata a dulceturilor si compoturilor din fructe care a ajuns intre timp la circa 150 mil. euro pe an, conform lui Aurel Tanase, presedintele patronatului din industria legumelor si fructelor Romconserv. Acum insa, dupa ce au creat un al doilea brand Magiun de prune de Topoloveni, pentru care au obtinut, in primavara anului in curs, denumire protejata national, Diana si Bibiana Stanciulov incearca din nou sa intre pe piata locala. Primii pasi catre distributia pe piata din Romania au fost deja facuti, produsul fiind prezent in retelele de distributie Real, Selgros si Billa. Am vandut deja peste 100.000 de borcane din luna mai pana in august, spune Diana Stanciulov, ceea ce inseamna 10% din productia anuala a fabricii de la Topoloveni. E evident, fata de incercarea din 2004 diferentele sunt semnificative; atunci doar un procent din productia totala s-a vandut sub brandul Scorillos. Dar chiar si asa, meciul cu piata este departe de a fi castigat. Producatorul de la Topoloveni are o parte din ingredientele unui produs de succes, sustine Valeriu Nistor, Managing Partner la compania de consultanta Soar Management. Insa unul din punctele slabe, in opinia sa, este pretul de vanzare la raft, ceva mai mare decat cel al dulceturilor si gemurilor. Cumparatorii sunt foarte atenti la pret, mai ales acum, in plina criza sustine consultantul chiar daca vorbim despre un produs 100% natural si traditional romanesc. In schimb, producatorul spune ca strategia este de a oferi un produs de top la un pret care sa reflecte calitatea acestuia. Nu intram in competitie cu dulceturile, deschidem o noua nisa, spune Diana Stanciulov. CU MAGIUNUL IN UE. Dar miza cea mare, sustine Diana Stanciulov, este reintoarcerea la export, de aceasta data cu un produs finit, nu cu magiun vrac. In aceasta luna, Comisia Europeana va lua in discutie acordarea denumirii de indicatie geografica protejata la nivel european, spune tanara, care intre timp cauta canale de distributie in tarile Uniunii Europene. Un prim pas il facem cu Plafar, care are contacte foarte bune pe piata comunitara, explica Diana tactica sa. Apoi, participarea la targuri nationale si internationale numai in acest an a participat la 20 de astfel de evenimente a devenit o componenta de baza in strategia de consolidare a brandului. O strategie care spera ca va duce, in 2010, la o crestere semnificativa a vanzarilor: 10 mil. euro este tinta la care viseaza cele doua femei. Valeriu Nistor crede insa ca, pe langa promovare si marketing, ar fi necesara o diferentiere mai pronuntata fata de produsele oarecum asemanatoare care se vand deja in tarile Uniunii Europene. Sunt multe branduri bio in special in nordul Europei si produsul de la Topoloveni va intra in concurenta cu acestea; poate ca ar fi necesar sa realizeze produse bio, spune Valeriu Nistor. Detalii care mai degraba o mobilizeaza pe tanara Diana Stanciulov inainte de a lua cu asalt Europa.

De la butoaie la borcane
Istoria recenta a magiunului de Topoloveni este marcata de doua femei, mama si fiica. Ele vor sa cucereasca Europa cu singurul produs traditional romanesc cu certificat de origine protejat la nivel national. Compania incearca sa obtina acum certificarea europeana, ceea ce va insemna ca nimeni nu va putea face acest magiun in afara de firma din Topoloveni. 1) PRELUAREA. In 2001, fabrica de magiun din Topoloveni, infiintata in 1914, era in lichidare nu mai functiona de doi ani. Erau trei linii de productie: de magiun, de fructe si legume uscate si de rachiuri. Prima decizie a fost sa renunte la rachiuri. 2) EXPORT IN BUTOAIE. Productia este reluata in 2002, iar magiunul este vandut la export, in Germania si Austria, in vrac. Noi le trimiteam un produs 100% natural, iar clientii nostri il combinau cu aditivi, zahar si agenti de ingrosare si-l vindeau sub marca proprie, spune Bibiana Stanciulov. 3) MARFA CHINEZEASCA. Invazia de produse ieftine din China scoate de pe piata romaneasca, in 2003, segmentul de fructe si legume uscate din businessul de la Topoloveni. Practic nu puteam concura cu produsele chinezesti, aveau preturile prea mici pentru a intra in competitie cu ei, explica Diana Stanciulov. 4) SCHIMBAREA. Pana in 2008 s-a continuat productia de magiun, care a fost exportata ca materie prima, in Germania si Austria. Insa din acest an, dupa crearea unui brand si obtinerea denumirii protejate, Sonimpex opreste exporturile la butoi si va trece la vanzarea produsului in borcane si distributia acestuia atat pe plan local, cat si in tarile Uniunii Europene.