CULTURA PRUNULUI Generalitati Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii

sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor. De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. Prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata (prune uscate), sunt utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca. Florile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de frumusete pentru regiuni intregi. Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprins intre 16-20% (acidul malic si in cantitati mici acizii citric si benzoic) prunele avand proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos si descongestionant hepatic. Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea vietii normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na 1mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg% etc. Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%, caroten 0,9 mg%, B 10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele. Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si cavale din lume. Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau reglatoare ale metabolismului uman. Productia mondiala de prune Prunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate din emisfera nordica. Specia ocupa locul al XI-lea pe glob dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas si locul al II-lea in zonele temperate dupa mar cu circa 1,7 milioane ha si o productie totala de circa 13,5 milioane tone. Productia cea mai mare de prune se obtine in Asia urmata de Europa, America de Nord, America de Sud, Africa si Oceania Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt China, S.U.A., Turcia, Argentina, Iugoslavia, Romania. In Europa, tarile mari producatoare de sunt: ex. Iugoslavia, Romania, Germania, Bulgaria, Franta, etc. Dupa productia medie a anilor 1987-1997 potrivit Anuarului F.A.O. vol. 51 (1997) tarile cele mai mari producatoare de prune sunt: China cu 2700 mii tone, S.U.A. cu 830 mii tone, Romania cu 600 mii tone, ex Iugoslavia cu 619 mii tone, Germania cu 350 mii tone, Rusia cu 166 mii tone, Ucraina cu 167 mii tone, Japonia cu 118 mii tone, Mexic cu 78 mii tone, Argentina cu 57 mii tone. Cresteri spectaculoase in ceea ce priveste productia de prune s-au inregistrat in ultimii ani in China, S.U.A., Turcia, Spania, Iran, Chile, Japonia si Pachistan. Scaderi drastice in ceea ce priveste atat productia cat si suprafetele acoperite cu prun, s-au inregistrat in ultimii ani in tarile Europei de Est si Centrale si aici putem enumera, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria. Tendintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propun mentinerea de soiuri valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe de o parte si a celor comerciale si de consum, pe de alta parte, cu rezultate economice bune.

Pomii trebuie ca produca abundent si constant inca din primii ani, cu pronuntata adaptabilitate la diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici si destul de rezistenti la boli, fara a avea nevoie de polenizatori. Fructele trebuie sa fie mari peste 40 g, atractiv colorate, cu gust placut, zaharul, aciditatea si substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cu continut bogat in vitamine si substante minerale utile organismului uman, cu partea necomestibila redusa la maximum si un colorit deosebit. Producia de prune din Romania In Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si anume: 468 mii tone in anul 1925; 554 mii tone in 1927; 289 mii tone in 1930. Dupa suprafata ocupata cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul II in Europa dupa ex Iugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si in cultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta. Astfel, in anii 1940-1945 s-au pierdut circa 22 milioane de pruni. Productiile au scazut astfel: in anul 1946 s-au produs 244 mii tone; in 1948 s-au produs 158 mii tone prune; in 1951 s-au produs 130 mii tone. Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 9620 mii tone in anul 1969; 835 mii tone in anul 1984; 873 mii tone in 1985; 765 mii tone in 1989; dupa care productia a scazut in anul 1991 la 419 mii tone; in 1992 la 347 mii tone; 252 mii tone in anul 1996. In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete Romanesti, Centenar, Valor, Pescarus, Silvia, Blue Free. Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele mai populare si mai indragite specii pomicole. Faptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la campie, in gradini familiale sau in masive naturale (inmultit prin samburi sau drajoni), este o dovada in plus ca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol din tara noastra. Urmare analizei efectuate de catre membrii IF . s-a ales soiul TULEU GRAS pentru infiintarea livezii de pruni care face obiectul prezentului proiect. Se va avea in vederea si achizionarea polenizatorilor din soiurile recomandate de specialistii in domeniu. Soiul Tuleu gras

Este un soi autohton vechi, viguros, hibrid natural. Referitor la gustul fructelor, este considerat cel mai bun soi cultivat in tara noastra. Infloreste la mijlocul perioadei si este androsteril. Din aceasta cauza se recomanda plantarea impreuna cu polenizatori din soiurile Agen, Anna Spath, Peche, Renclod Althan, Vinete de Italia, Vinete Romanesti, Stanley, Gras Ameliorat. Fructul este de marime mijlocie 30-35 g si forma elipsoidala, de culoare violet inchis, acoperiata cu pruina albastruie. Pulpa este verde-galbuie,

suculenta, dulce, neaderenta la sambure. Epoca de coacere este la sfarsitul lunii august, chiar inceput de septembrie, in functie de zona. Pentru soiul de prun Tuleu Gras, de-a lungul anilor s-au nregistrat valori ridicate de producie in fiecare an. In tara noastra, datorita conditiilor de clima si sol, livezile de prun, ale caror cerinte tehnologice sunt mult diminuate fata de celelalte specii pomicole, vor continua sa populeze si mai departe zonele colinare, unde in decurs de sute de ani, s-au format si au supravietuit unele din cele mai valoroase soiuri de pruni (Grase romanesti, Tuleu gras testat cu foarte bune rezultate inca din anul 1958 in pepiniera de la Falticeni, Vinete romanesti etc.). Plantaiile extensive sunt poziionate n zonele colinare, unde valorific mai economic solurile srace. n grdinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiia ca ele s fie amelior ate prin fertilizri organice. Proiectul propus spre finanare "INFIINARE LIVAD DE PRUNI N SATUL VALEA ARINILOR COMUNA MGIRETI JUDETUL BACU APARINND IF ................................" va fi implementat n Satul Valea Arinilor al crui teritoriu se afla in zona de deal a comunei Magiresti. Pentru a argument situaia de la faa locului se prezint n anex fotografii ale acestui areal. Fiind situat in zona de deal, terenul destinat plantaiei de pruni are un potential foarte bun de dezvoltare a unei livezi de prun si anume pentru soiul autohton de prun Tuleu Gras, soi care a fost experimentat in pepiniera din nordul rii la Flticeni, de-a lungul anilor nregistrndu-se producii de minim 8.000 kg/ha.

Plantarea pomilor Terenul de plantare ales de IF se va pregati cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa, pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. La plantare nu se vor aplica fertilizatori in pamant, pentru ca acesta poate arde radacinile si va duce la dezvoltarea pomului in detrimentul cantitatii de fructe. Inainte de inceperea plantarii pomilor se vor pregati urmatoarele materiale:

balegar fermentat: 1 galeata/pom); balega proaspata de vita: 1 galeata/pom; apa; pamant galben: 1 galeata/25 pomi; 200 g ingrasamant complex: (N, P, K)/pom.

Se va practica o groapa in centrul terenului si se va pregati o mocirla formata din 1 parte balega proaspata de vita, 1 parte apa peste care se adauga pamant galben pana cand, prin amestecare continua, se obtine o pasta de consistenta medie. In aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomilor fasonati. Fasonarea pomilor se va executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica ata la radacini, cat si la ramificatiile trunchiului, daca exista. Astfel, prin taiere, se elimina doar radacinile uscate, rupte sau ranite. Daca, in momentul plantarii, pomul tanar se prezinta ca o varga neramificata aceasta se va reteza, deasupra unui mugure, la o inaltime de 1-1,25 m. Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri: - reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare; - incepera taierilor de formare a coroanei pomului.

Unul dintre membrii IF va aseza pomul mocirlit si fasonat, cat mai pe centrul gropii. Daca varfurile radacinilor se aseaza pe fundul gropii, iar punctul de altoire este la nivelul solului se vor arunca mai multe lopeti de pamant luat pentru a face groapa si acesta se va tasa cu piciorul peste radacini. Peste acest prim strat gros de aproximativ 5 cm de pamant se va presara un strat tot de 5 cm de balegar fermentat. Se va continua cu adaugarea si tasarea straturilor de pamant de suprafata (dat la o parte cand sa facut groapa) si balegar si apoi doar cu a pamantului scos din fundul gropii, atunci cand a fost sapata. Daca groapa este cu mult mai adanca decat inaltimea radacinii, atunci ea se va umple cu pamant de suprafata pana la inaltimea necesara. Acesta se va tasa usor. In continuare se va proceda ca mai sus. In cazul prezentului proiect plantarea se va efectua primavara, si ca atare, la radacina fiecarui pom se va face cate un dig circular, menit sa dirijeze apa catre radacina pomului. Urmatoarea actiune este fixarea in pamant a tutorilor (bete ajutatoare de care se leaga tulpina pomului). Inainte de aceasta, varfurile tutorilor se vor cufunda in gudron sau smoala topita. Tutorii se vor amplasa in partea de nord a pomilor lasand un spatiu de doua degete intre tutore si pom. Legarea puietilor de tutore se face cu sfoara sau rafie. Se va asigura cel totodata o zona de tampon formata din paie sau iarba uscata pentru a impiedica ranirea scoartei prin contact cu tutorele in timpul vanturilor puternice. Periodic, se vor verifica din cand in cand legaturile, pentru ca sa nu fie prea stranse. Ingrijirea livezii Dupa plantare se va urmari asigurarea umiditatii prin efectuarea de udari, ori de cate ori va fi necesar, utilizand echipamentele achizitionate prin proiect. Apa va fi incarcata in cisterna si transportata cu tractorul in plantatie. Necesarul de apa este asigurat din gospodaria Dlui Rusu Cornel care a incheiat dj un contract cu furnizorul din Comuna Magiresti. In anexa se prezinta o copie a acestui contract. In timpul varrii ce urmeaza dupa plantarea pomilor se vor efectua cu multa atentie lucrari de plivit lastari de la tinerele coronae. Tot atunci vor fi franati in crestere lastarii concurenti prin ciupirea varfurilor acestora atunci cand au deja lungimi de 15-20 cm (sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie). Tot in aceasta perioada vor fi indepartati complet lastarii crescuti inspre interiorul coroanei sau portiunile atacate de boli sau colonii de daunatori. La sfarsitul lui iulie, adica atunci cand formatiunile scurte au deja un mugure terminal se pot aplica taierile de vara. Astfel lastarii laterali crescuti pe ramificatiile principale vor fi eliminati pentru aerisirea interiorului coroanei. Lastarii cu lungimi medii, crescuti vertical se vor reduce pana la jumatate din lungime. Lastarii subtiri, dar foarte lungi (peste 30 cm) vor fi scurtati dupa 8-9 frunze de la baza. Acolo unde se remarca aglomerari de vegetatie se vor opera rariri. Aplicarea tratamentelor n plantaia de prun Pentru combaterea viespei cu fierastrau a prunului (Hoplocampa), viespei samburilor de prun (Eurytoma), pentru combaterea bolilor monilioza, patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma), se recomanda executarea tratamentului chimic de siguranta postfloral. Acesta se executa cand 10-15% din flori au inceput sa-si scuture petalele. Perioada optima pentru tratament este jumatatea lunii aprilie. Pot fi folosite urmatoarele pesticide: - insecticide: Fastac 10 CE RV in conc.de 0,015% sau Cipertrin 10 EC in conc.0,015% sau Decis 25 WG conc.0,003%(0,03 Kg/ha) sau Faster 10 CE conc.0,025% sau Faster Forte 20 CE conc.0,0125%. - fungicide: Dithane M 45 conc. 0,2% sau Folpan 50 WP conc 0,2% sau Captadin 50 PU conc.0,25% sau Merpan 50 WP conc.0,25%. La 6-8 zile de la acest tratament se va efectua un al II-lea tratament special pentru viespea simburilor de prun cand se va folosi numai un insecticid (unul din cele enumerate mai sus sau mai sunt avizate Seizer 10 EC conc.0,04% sau Talstar 10 EC conc.0,04%).

Toate tratamentele se vor executa pe timp linistit (fara vint). Produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza. La fiecare tratament se vor alterna produsele fata de tratamentul precedent. Vor fi anuntati apicultorii din zona pentru inchiderea stupilor timp de 48 ore sau indepartarea lor la o distanta de 5 Km de suprafetele supuse tratamentului. Pentru a se executa corect si in deplina siguranta, IF .. va solicita consultanta unui specialist din domeniu care va furniza informatiile necesare si totodata ii va instrui pe membrii echipei care vor implementa prezentul proiect. Recoltarea fructelor Prunii din soiul Tuleu gras rodesc la o varsta de cel putin 4-5 ani. Fructele se lasa in pom pana s-au copt. Fructele mature se coc pe o perioada de o luna, si ca atare, culegerea se va efectua in cantitati mici, pe parcursul a mai multor zile. Fructele bolnave trebuie indepartate imediat, pentru a nu atrage insectele si viespile. Prunele coapte se pastreaza numai cateva zile, in spatii special amenajate, asigurand temperaturi scazute, urmand a fi prezentate spre vanzare, in piata sau la procesatorii de fructe cu care IF ................ va incheia contracte de furnizare fructe proaspete. Valorificarea prunelor in cadrul IF .. O parte din producia obinut (mai redus) va fi consumat n gospodriile proprii ale membrilor IF iar cealalt parte (considerabil mai mare) va fi destinat comercializrii, astfel: direct ctre piaa de consum, la un pret mai avantajos; direct ctre piaa procesatorilor de legume i fructe. Tinand cont de cele descries mai sus, solicitantul IF .. estimeaza ca va obtine o productie de cel putin 8.000 de Kg/ha, existand posibilitatea ca livada sa produca anual aproximativ 16.000 kg de prune. Presupunnd c fructele proaspete se vor vinde la un pre minim estimat de 1,5 lei/kg, se poate obine un venit anual minim de 24.000 lei/5.580 euro, din care 30 % (7.200 lei/1.675 euro) trebuie sa fie investii pentru ntreinerea livezii. Intreprinderea ramane sa puna la dispozitia membrilor sai, cel putin 16.800 lei/3.900 euro anual. Prin procesarea prunelor se pot obine si comercializa urmtoarele produse: Magiunul - un produs alimentar natural , obtinut din prune, prin fierbere in recipiente deschise , fara adaos de zahar, sau alte ingrediente. Materia prima folosita o constituie exclusiv prunele. In Romania, la fabrica de la Topoloveni sunt procesate prunele provenite atat din livezile Topolovenilor ci si din alte judete ale tarii: Arges, Bistrita-Nasaud, Bacau, Galati, Constanta, Arad, Dolj, Mehedinti, Prahova, Buzau, Olt, Vaslui,Valcea. Soiurile de prune utilizate in obtinerea magiunului sunt numai din varietati de toamna, bine coapte, care apartin soiurilor: Grasa Romaneasca, Grasa ameliorata, Vinata Romaneasca, Tuleu Gras, Bistriteana sau Brumarie, DAgean, Anaspath, Stanley. Gemul de prune - produsul clasic al toamnei, obtinut atat in fabricile de profil cat si in gospodariile populatiei; Dulceata de prune;

 Marmelada de prune - este un produs autohton produs in cantitati foarte mari. Reteta foloseste mai mult zaharul natural al fructelor; Sucul de prune - este un stimulent energetic, are aciune diuretica, laxativa i dezinfectanta intestinala; este indicat, de asemenea, ca antireumatismal, n guta. Sucul de prune contribuie la agerimea mintii, mrete potenta sexuala la brbai. Sucul de prune amelioreaz starea bolnavilor cu ateroscleroza , colecista, hipertensiune arteriala, boli renale, scade aciditatea gastrica n gastrite i ulcer gastric i duodenal; uica de prune - butur spirtoas tradiionala, era odinioar folosit pentru vindecarea bolilor de inim i de stomac. uica de prun slab conine o anumit cantitate de vitamine A, B, C, D1 i D2; Plinca de prune un produs dublu distat din uica de prune, avnd peste 50 % grade alcool. Principalii ageni economici din Romnia ce reprezint poteniali procesarii prunelor sunt:

cumparatori

in

vederea

S.C. ALEX-STAR prin fabrica sa din Curtea de Arges ofera conserve de legume si diverse compturi de fructe; Fabrica de conserve din legume-fructe i de sucuri naturale concentrate Rureni, cu o tradiie de peste 40 ani n domeniu, preluat de grupul Annabella S.R.L. n 2008, are investitii de 5 mil n fabrica Rureni pentru retehnologizare i modernizarea ntregii infrastructuri a produciei i a regndit strategia de distribuie la nivel naional; Monte Verde Group produce conserve de legume si fructe sub denumirea ELIO; Euro Conserve Zalau - fabrica de conserve de legume-fructe realizata cu bani europeni aduce atat locuri de munca in zonele cu potential agricol, dar ii ajuta indirect si pe micii producatori autohtoni de legume si fructe sa-si comercializeze produsele; Compania SONIMPEX SERV COM este singurul producator roman din domeniul prelucrarii si conservarii fructelor fara zahar adaugat si fara agenti de conservare. Tehnologia de preparare folosita de Fabrica SONIMPEX SERV COM de la Topoloveni (in cazane cu pereti dubli, la abur, la o temperatura controlata de 68-70 de grade Celsius, timp de 12-14 ore) confera produselor finite neperisabilitate, astfel ca nu au nevoie de conservanti sau aditivi pentru pastrare. Compania SONIMPEX SERV COM este detinatoare a certificatului de cod NATO de agent economic si furnizor al Casei Regale a Romaniei pentru toate produsele sale; Olimpya - fabrica de la Urziceni produce un sortoment diversificat de gem, dulceata si compot pasteurizat; MERCADOR Ianca - este un producator renumit de gem de prune; SLANIC MUSCEL AGRO proceseaza fructe in gem si dulceata; ENCON este un procesator mai putin cunoscut in piata dar un concurent puternic pentru pentru piata de procesarea fructelor; AGROFRUCT este singurul procesator de fructe din nordul rii si de asemenea singurul procesator de marmelada, producand peste 100 tone de marmelada pe an.