P. 1
Cultura alunului

Cultura alunului

|Views: 11,141|Likes:
Published by sorin.piciu9051

More info:

Published by: sorin.piciu9051 on May 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2014

pdf

text

original

Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

proteine.0. Turcia produce peste 60% din productia mondiala. Exista o serie de forme decorative (contorta.5% apa. urmeaza Europa cu circa 23-30%. CULTURA ALUNULUI 1. unde sunt glazate cu diferite produse specifice. 2. pe rape cu eroziune. alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane). reuşita este mai mare sau primăvara devreme. se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger. alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii.70% cenusa bogata in: Ca. SUA si Grecia (tabelul 29). Creste spontan din Japonia si China. Se udă după plantare. 13. pe terenul erodat. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele.22% materii extractive. Cl. vitamine si saruri minerale. K. 3. care nu pot fi cultivate cu alte culturi. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor. Mg. B3 . iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.3. In tara noastra. La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea.5 m şi 2. Cu.0.21 mg%. B2 . Plantarea se poate face toamna. iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole. pana in Europa si America de nord. Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie. fiind prezent in luminisurile padurilor. pe dealurile insorite.0.7%.15 mg%.0 mg%. Miezul proaspat contine: 61. Alunul este o specie rustica. uneori chiar pe vai.84% celuloza. urmata de Italia.3-4. vitamine: B1 . 15.5 .în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 . C .1.58% substante azotate. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. S. A .16% substante grase. 2.3 m. in panta. Fe. America de Nord cu 3.35 mg%. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica.39mg%. B9 . Este putin cultivat ca . rubra) folosite cu succes in parcuri.1. fiind considerate excelente fructe dietetice. Dintre tarile mari cultivatoare. datorita tufelor dese pe care le formeaza. Spania. B5 . P. Na.Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. celelalte continente avand o productie sub 1%. circa 66-69% din productia mondiala.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi. 3. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. Scoarta pomilor. De asemenea.029 mg%. sau alte locuri improprii altor culturi.71 mg%. dar productia cea mai mare se obtine in Asia. In gradina familiala.

Arges.specie pomicola in masiv. . Mures. plantatii incheiate gasindu-se in Valcea. Olt. Caras-Severin etc.

5 luni. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile. In functie de soi. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa). are loc cu polen propriu sau cu polen strain. Alunul formeaza un sistem radicular puternic. protejat intr-un invelis membranos numit involucru. Din mugurii micsti se formeaza lastari. iar fecundarea se face mult mai tarziu. In functie de soi. Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului. Fructul este o achena monospermica. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. dar pot fi si mai multe pana la 11. sunt albe si au interiorul spongios. La maturare. Prezinta muguri vegetativi.5-4 t/ha fructe in coaja.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. Polenizarea este anemofila.1. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: . alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor.3. bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. ovulul este matur si poate fi fecundat. care au terminal inflorescente. In acel moment. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. lungi de 10-20 cm. . Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. Pentru a fi economica cultura alunului. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m. 1991). ramuri mijlocii. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. cand temperatura aerului este pozitiva. iar la baza muguri vegetativi. ajunge la maximul productiv. dar sub 7°C. Radacinile sunt prevazute cu micorize. 3.2. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei. dupa 4-4. cand in functie de soi se realizeaza 1. micsti si floriferi masculi.ramuri de rod scurte. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele.Particularitati de crestere Sistemul radicular. protogine si homogame. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. fiind soiuri protandre. Dupa fecundare. care au terminal si subterminal muguri micsti. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica.Particularitati biologice 3. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez. dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis. pana la umplerea interiorului. cand in inflorescente.5 ori fata de proiectia coroanei. Majoritatea soiurilor sunt autosterile. dispusi solitar. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi.

sferice turtite.Specii. 80-100 de ani. Corylus colurna L . Asia Mica.alunul turcesc. creste spontan in Europa.alunul american. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu.soi viguros. rezistent la boli si daunatori. mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare. SUA. de calitate foarte buna. precoce si productiv. fruct mare sau foarte mare. 3. . sub forma arbustoida. prinse cate 5-10 in involucru. depasind uneori 20 m inaltime. este longeviv. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L.are vigoare mijlocie. sferic. prezentand importanta ca portaltoi. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu . este o specie de talie mare. prin drajare cu diferite glazuri.are vigoare mijlocie. Are fructe mici. Corylus americana . A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare. are vigoare mijlocie. Se matureaza la inceput de septembrie. de calitate buna. creste spontan in sud-estul Europei. intra tarziu pe rod. .alunul comun. Corylus maxima Mill. Iran. cu 53-59% miez. Turcia. cu coaja groasa. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. Cozia . cu fructe mari. Corylus heterophilla Fisch.Longevitatea alunului este mare la plantele spontane. cu 44-54% miez. sub forma arbustoida. frunzele si involucru colorate in rosu-grena. grupate cate 2-3. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. este un arbustoid de talie mica. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna. . Furfulac . Siria.alunul de Lombardia. cu 44-46% miez si calitate foarte buna. ovoidale. Se matureaza la inceput de septembrie. are fructe mici. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii.3. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic.alunul siberian. usor pubescent la varf. Se matureaza la sfarsit de august. .

mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. fructe mari. foarte productiv si rezistent la ger. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii.are vigoare mijlocie. Temperaturile mai scazute. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea. Dupa pornirea in vegetatie. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C. Necesarul de frig este destul de mare. Plantatiile moderne. . prinse cate 2-3.4. cu 46-50% miez de calitate foarte buna. sferice. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. cu 45-49% miez de calitate buna.Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura. Fiind o specie rustica. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. cu fructe sfero-ovoidale.soi de vigoare mijlocie-mare. Se matureaza la inceput de septembrie. rezistent la bacterioza. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. cu fructe mici. fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. grupate cate 2-3. prinse cate 3-4.Romavel . foarte productiv.soi viguros.de vigoare mare. nu are pretentii mari fata de caldura. Alunul are cerinte mari fata de apa. sfero-conic. cu 40-45% miez si gust placut. fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. cu fructe sferice sau ovo-sferice. Butler . grupate cate 2-4. care au o inradacinare destul de buna. Ennis . Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C. Se matureaza la sfarsit de septembrie. Valcea 22 . Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C. Apa.soi viguros. sferice-turtite. usor pubescente la varf. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. cu 42-47% miez. cu involucru scurt. in functie de soi. are fructul foarte mare. cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Tonda delle Langhe . cu mici diferente intre soiuri. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. cu 50-53% miez si gust placut. Nu suporta stagnarea apei in sol. avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie. Urias de Halle . dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului.este viguros. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi.

sau ca pom propriu-zis. care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare. Butasirea este mai putin folosita. butasi si mai putin prin altoire.Particularitati tehnologice 4. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. dar nu se obtine o descendenta uniforma. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol. numai sa nu fie saraturate. reavene si bogate in substanta organica. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa. Nu este sensibil la oboseala solului. se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului. deoarece porneste primavara devreme. In plus este pericolul de a transmite unele boli. Avand un sistem radicular puternic. prin marcotaj. dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. atat in uscat cat si in verde. 4. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. putand valorifica solurile cu pH intre 5. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare. vestice sau sudice. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna. protogine si homogame. folosind coroana vas sau palmeta evantai. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa.Producerea materialului saditor. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere.2. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. Solul. Se poate conduce sub forma de tufa.Lumina. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. cu sau fara fortare.8. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat. in functie de vigoare si forma de conducere.5 si 7. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. ca si la nuc. drajoni.1. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet. 4. care se pot . Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile. cand are nevoie de spatiu mai mare.

este necesara fertilizarea cu NPK. Intretinerea solului.5% K2O si 0. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. nu trebuie sa fie peste 10.5% N.25-0. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase. care trebuie aplicate la plantele in declin. iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei.8.2:0. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara.15-0. in raport de 1:0.40% Mg. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de .40% P2O5. pornind de la 100-120 kg/ha azot. Daca plantele se conduc ca tufa.4-3. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii. iar in plantatiile pe rod. capabile sa asigure recolte bune. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului. In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. 0. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha. Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele. in functie de calitatea fiecarui soi folosit. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii. intinerirea elementelor de semischelet epuizate.3. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc. Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor. Numarul tulpinilor in cadrul tufei. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. 0.poleniza reciproc. 4. Indiferent de modul de intretinere a solului. imbatranite.6-2. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. prin taieri de transfer pe ramuri laterale. solul trebuie sa fie curat de buruieni. la care fructificarea este slaba. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2. in perioada recoltarii. pentru a permite recoltatul in conditii bune. concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei.

Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata. Daca se recolteaza cu involucru. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. Anunturi Google . cu sau fara involucru. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru.2 kg N. se executa cu o serie de masini. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. se inlatura involucrul. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. unele viroze. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric.3 kg K2O si 16 kg Ca. se desfac usor din involucru. cand fructele cad din pom. ciocolatie-roscata. pana ce umiditatea scade la 5-6%. Valorificarea este preponderenta catre industrie. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor.1 kg P2O5. altfel alunele se pot deprecia. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. apoi se pot valorifica sau pastra. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. cand poate sa vegeteze si sa fructifice. monilioza.cloruri. Alunul este un arbust din familia Betulaceae. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit. care poate creste salbatic in luminisuri. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu. sau zone putin umbrite si umede. la plantatiile comerciale de mare productie. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. Pentru a inlesni recoltarea. iar la temperatura camerei maximum un an. proteine. acesta trebuie inlaturat imediat. fiind putin pretentios fata de sol. Perioada de pastrare este dependenta de temperatura. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. nerealizand insa productii maxime. Combaterea bolilor si daunatorilor. putregaiul cenusiu. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. 12. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare. Dupa recoltare. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit. in functie de modul de intretinere. 9. vitamine. saruri minerale. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri.

com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante.ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului.5-2.ingradinala.0-7.20-1.0 m.gardviu. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0.iluviale.8. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati.0-4. cu un continut mai scazut in argila.80 m/an)www. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. Stratul fertil de sol.blogspot.Usor de montat cu efect imediat. luto-nisipoase. In zona subcarpatica. dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%.99 lei/rasadCreste rapid (1. solul este adesea neglijat. brun-roscat si chiar cele argilo. nisipo-lutoase si luto-argiloase.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. brune de padure. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa .0 m. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni. Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1.

Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. In conditiile din Romania. iulie). Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. Alaturi de apa din sol.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii. iunie. ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului. lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. In zona subcarpatica. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. Indirect. coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa.

Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller". Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. privind rezistenta organelor florale. Dupa inflorire. Exista mari diferente intre soiuri. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. Formarea frunzelor. -8°C. modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea.femeiesti. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. florile femeiesti rezista la -13° C. Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C.

Yugoslavia. soi de baza in sortimentul Turciei. Raspandit mai ales in tarile asiatice.gardviucomestibil. pentru valoarea sa in industria alimentara. Tombul. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. Astfel de soiuri. soi nou.blogspot.Usor de montat cu efect imediat. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene. In prezent se cultiva si in Franta. dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. Cosford. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie). deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa. Negret.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. unde formeaza baza sortimentului. chiar de la 2 lei/bucwww. . care au depasit hotarele tarilor de origine. trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. Desi cu pondere mai redusa. zona in care dau cele mai bune rezultate. Portugalia. Urias de Halle. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. soi obtinut in Spania. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil. Majoritatea sunt soiuri locale. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. vecine Turciei. Romania etc . sunt:       Barcelona. cel mai ieftindin Romania.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. Slovenia. formate intr-o anumita zona ecologica. de referinta.com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. Daviana.ingradinala. Tonda Romana etc. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. Lungi de spania. Tonda Giffoni. soi cultivat in Italia (zona Piemont). Tonda gentile delle Langhe. dupa unii autori chiar 400. internationalizate s-ar putea spune.Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. Ennis.

Gunslebener si unele selectii de Lovrin. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. Imperiale de trebizonde Bergeri. Lungi de spania. Cosford. s-au mentinut in cultura. soiurile: Urias de Halle. Rotund de Roma. urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. Negret. In Pomologia Romaniei (vol. o data cu organizarea unor statiuni experimentale. nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv. ar fi format sortimente zonale. (1967) si in Determinator pomicol vol. Descrise pomologic. o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. pana in prezent. Princese Royal. in vol. Dupa al doilea razboi mondial. apreciate ca valoare in diferite zone. Rotund de Piemont. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec. ca specie si chiar biotipuri. Lungi de spania. Lamberet alb. Nottingam. Merveille de Bollwiller. al XIX-lea. Urias de Halle.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri. Dintre acestea. Lambert rosu si Fertile (Coutard). s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani. Lambert alb.S.alun american Alunul in Romania Desi alunul. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). .II (1969). mai intai. VI al Pomologiei R. Desi raspandite prin diferite gospodarii.R. Minunea Bollwiller. Lambert rosu.

Imperial de trapezunt si alte soiuri. Cosford. nu ca "soiul. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22. Botu I.. .. a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm.". Urias de Halle. Tonda gentile dele Langhe. s-au reluat cercetarile privind stabilirea.alun turcesc Din lipsa de material saditor. proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%. Pe baza primelor rezultate in anul 1983.Valcea. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun". pe zone de cultura.

in perioada 1978-1996. in continuare. pentru zona subcarpatica meridionala. Cozia. in urmatoarea componenta: (turcu Elena. cu conditii ecologice asemanatoare. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL. Valcea. Tonda gentille delle Langhe . Lungi de spania. Romavel.alun mediteranean Studiul temeinic. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs. Butler. si alte zone.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->