Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger. celelalte continente avand o productie sub 1%.1. sau alte locuri improprii altor culturi. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. care nu pot fi cultivate cu alte culturi. unde sunt glazate cu diferite produse specifice. B5 .0 mg%. A . pana in Europa si America de nord. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele. rubra) folosite cu succes in parcuri.7%. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. vitamine si saruri minerale. America de Nord cu 3. Exista o serie de forme decorative (contorta. C .Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. datorita tufelor dese pe care le formeaza. Turcia produce peste 60% din productia mondiala. uneori chiar pe vai. 13.58% substante azotate.39mg%.5 . urmeaza Europa cu circa 23-30%. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. Dintre tarile mari cultivatoare.3-4. S. Creste spontan din Japonia si China. 2. iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole. fiind considerate excelente fructe dietetice. Cu. 3. fiind prezent in luminisurile padurilor. De asemenea. B9 .0. Plantarea se poate face toamna. B3 . proteine.0. 2.în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 . alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor. Fe. K. Cl.5 m şi 2.5% apa. Miezul proaspat contine: 61. in panta. urmata de Italia. In gradina familiala. Mg. circa 66-69% din productia mondiala. reuşita este mai mare sau primăvara devreme. Se udă după plantare. Alunul este o specie rustica. alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane).21 mg%. SUA si Grecia (tabelul 29). B2 .3 m. In tara noastra.84% celuloza. Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie. 15. 3. pe dealurile insorite.22% materii extractive.15 mg%. La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea.1. Spania. Este putin cultivat ca .70% cenusa bogata in: Ca.029 mg%. pe rape cu eroziune. Scoarta pomilor. pe terenul erodat.71 mg%.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi. CULTURA ALUNULUI 1. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. vitamine: B1 .16% substante grase. Na.0. P.3. dar productia cea mai mare se obtine in Asia.35 mg%. iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.

plantatii incheiate gasindu-se in Valcea. Mures. Arges. Olt. .specie pomicola in masiv. Caras-Severin etc.

iar fecundarea se face mult mai tarziu. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa). dispusi solitar.Particularitati biologice 3. In functie de soi. cand temperatura aerului este pozitiva.5-4 t/ha fructe in coaja. micsti si floriferi masculi. bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. ramuri mijlocii.5 luni.2.5 ori fata de proiectia coroanei. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei. 1991).Particularitati de crestere Sistemul radicular. Dupa fecundare. Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului. cand in functie de soi se realizeaza 1. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie. lungi de 10-20 cm. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. La maturare. Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m. Alunul formeaza un sistem radicular puternic. pana la umplerea interiorului. ajunge la maximul productiv.3. care au terminal si subterminal muguri micsti. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: . alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru.ramuri de rod scurte. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile.1. protejat intr-un invelis membranos numit involucru. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. ovulul este matur si poate fi fecundat. care au terminal inflorescente. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. dupa 4-4. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele. Radacinile sunt prevazute cu micorize. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. cand in inflorescente. Din mugurii micsti se formeaza lastari. sunt albe si au interiorul spongios. protogine si homogame. are loc cu polen propriu sau cu polen strain. Fructul este o achena monospermica. Polenizarea este anemofila. Prezinta muguri vegetativi. In functie de soi. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi. dar sub 7°C. fiind soiuri protandre. iar la baza muguri vegetativi. Pentru a fi economica cultura alunului. Majoritatea soiurilor sunt autosterile. Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor. In acel moment. 3. dar pot fi si mai multe pana la 11. dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. .

Se matureaza la inceput de septembrie. usor pubescent la varf.alunul american. rezistent la boli si daunatori. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. grupate cate 2-3. sub forma arbustoida. prezentand importanta ca portaltoi. Cozia . . de calitate foarte buna. are vigoare mijlocie. este un arbustoid de talie mica. .alunul de Lombardia. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L.alunul siberian. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. Iran.soi viguros. . precoce si productiv. Corylus heterophilla Fisch. depasind uneori 20 m inaltime. Corylus maxima Mill. Turcia. A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare. Furfulac . ovoidale. mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare. este longeviv. prin drajare cu diferite glazuri. 3. cu 53-59% miez. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna.are vigoare mijlocie. Are fructe mici. cu coaja groasa. are fructe mici.are vigoare mijlocie. sferic. este o specie de talie mare. frunzele si involucru colorate in rosu-grena.alunul turcesc. . intra tarziu pe rod. creste spontan in Europa.alunul comun. cu 44-46% miez si calitate foarte buna. Se matureaza la sfarsit de august. creste spontan in sud-estul Europei. prinse cate 5-10 in involucru. cu 44-54% miez. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu . Asia Mica.Longevitatea alunului este mare la plantele spontane.Specii. de calitate buna. sferice turtite. SUA. fruct mare sau foarte mare. sub forma arbustoida. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic. Siria. 80-100 de ani. Se matureaza la inceput de septembrie. Corylus americana . Corylus colurna L .3. cu fructe mari.

cu mici diferente intre soiuri. Butler . cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Dupa pornirea in vegetatie. prinse cate 2-3. Temperaturile mai scazute. . cu 42-47% miez.Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura. sferice-turtite.4.soi viguros. Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C.Romavel . Se matureaza la sfarsit de septembrie. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii.de vigoare mare. in functie de soi. dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului. Se matureaza la inceput de septembrie. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C. sferice.are vigoare mijlocie.este viguros. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. Necesarul de frig este destul de mare. grupate cate 2-3. cu involucru scurt. cu 50-53% miez si gust placut. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. care au o inradacinare destul de buna. fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. cu 46-50% miez de calitate foarte buna. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. Valcea 22 . cu fructe sferice sau ovo-sferice. Tonda delle Langhe . mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. grupate cate 2-4. sfero-conic.soi viguros. Plantatiile moderne. fructe mari. Fiind o specie rustica. cu fructe sfero-ovoidale. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea. foarte productiv si rezistent la ger. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. Nu suporta stagnarea apei in sol. Apa. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi. prinse cate 3-4. Alunul are cerinte mari fata de apa.soi de vigoare mijlocie-mare. rezistent la bacterioza. cu 45-49% miez de calitate buna. are fructul foarte mare. Ennis . Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie. usor pubescente la varf. Urias de Halle . fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. nu are pretentii mari fata de caldura. cu 40-45% miez si gust placut. cu fructe mici. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. foarte productiv.

care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare.8. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. Avand un sistem radicular puternic. Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa. 4. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. reavene si bogate in substanta organica. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. cu sau fara fortare. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere. atat in uscat cat si in verde. Nu este sensibil la oboseala solului. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat.Producerea materialului saditor. ca si la nuc.Particularitati tehnologice 4. In plus este pericolul de a transmite unele boli. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna.1. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. drajoni. cand are nevoie de spatiu mai mare. in functie de vigoare si forma de conducere. vestice sau sudice. deoarece porneste primavara devreme.Lumina. dar nu se obtine o descendenta uniforma. folosind coroana vas sau palmeta evantai. butasi si mai putin prin altoire. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. care se pot . prin marcotaj. numai sa nu fie saraturate. 4. Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. Se poate conduce sub forma de tufa. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare.5 si 7. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. putand valorifica solurile cu pH intre 5. Butasirea este mai putin folosita. se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului.2. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu. protogine si homogame. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. sau ca pom propriu-zis. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata. Solul. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa.

iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei.poleniza reciproc. in raport de 1:0. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative. in functie de calitatea fiecarui soi folosit. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc.40% Mg. concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei.5% K2O si 0. Numarul tulpinilor in cadrul tufei.4-3. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de . Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor. in perioada recoltarii.6-2. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. intinerirea elementelor de semischelet epuizate. Daca plantele se conduc ca tufa. solul trebuie sa fie curat de buruieni.5% N. pornind de la 100-120 kg/ha azot. 0. Indiferent de modul de intretinere a solului.25-0. la care fructificarea este slaba. imbatranite. Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele.2:0. capabile sa asigure recolte bune.40% P2O5. 4.3. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. 0. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. Intretinerea solului. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului.15-0. care trebuie aplicate la plantele in declin. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. nu trebuie sa fie peste 10. este necesara fertilizarea cu NPK. iar in plantatiile pe rod.8. prin taieri de transfer pe ramuri laterale. In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara. pentru a permite recoltatul in conditii bune. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha.

Alunul este un arbust din familia Betulaceae. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii. vitamine. nerealizand insa productii maxime. pana ce umiditatea scade la 5-6%. Valorificarea este preponderenta catre industrie. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. Combaterea bolilor si daunatorilor. cand fructele cad din pom. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit. ciocolatie-roscata. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. Daca se recolteaza cu involucru. unele viroze. saruri minerale. cand poate sa vegeteze si sa fructifice. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului.3 kg K2O si 16 kg Ca. monilioza.1 kg P2O5. proteine. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. se executa cu o serie de masini. care poate creste salbatic in luminisuri. cu sau fara involucru. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri. fiind putin pretentios fata de sol. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. se inlatura involucrul. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare. la plantatiile comerciale de mare productie. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. apoi se pot valorifica sau pastra. 12. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. Perioada de pastrare este dependenta de temperatura. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru. iar la temperatura camerei maximum un an. Pentru a inlesni recoltarea. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata.cloruri. 9. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale.2 kg N. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. putregaiul cenusiu. in functie de modul de intretinere. altfel alunele se pot deprecia. Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. acesta trebuie inlaturat imediat. sau zone putin umbrite si umede. Dupa recoltare. se desfac usor din involucru. Anunturi Google .

Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1.Usor de montat cu efect imediat.0 m. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati.0 m.blogspot. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa . brun-roscat si chiar cele argilo. dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3.0-4.gardviu. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6. Stratul fertil de sol.5-2. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni.0-7. In zona subcarpatica.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0. luto-nisipoase. cu un continut mai scazut in argila.80 m/an)www.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. brune de padure.ingradinala. solul este adesea neglijat. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.99 lei/rasadCreste rapid (1.20-1.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante.8.ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului. nisipo-lutoase si luto-argiloase.iluviale. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase.

In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. Indirect. Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa. Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. In zona subcarpatica. coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului. In conditiile din Romania. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . iunie. aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. Alaturi de apa din sol. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. iulie). in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii. Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii.

Formarea frunzelor. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller". respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C.femeiesti. determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. -8°C. "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea. Dupa inflorire. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. Exista mari diferente intre soiuri. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°. durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. privind rezistenta organelor florale. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii. florile femeiesti rezista la -13° C. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata.

blogspot. vecine Turciei. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. formate intr-o anumita zona ecologica. cel mai ieftindin Romania. pentru valoarea sa in industria alimentara. deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa. internationalizate s-ar putea spune. Majoritatea sunt soiuri locale.Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. dupa unii autori chiar 400.ingradinala. In prezent se cultiva si in Franta. Cosford. Desi cu pondere mai redusa. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene. Urias de Halle. soi nou. soi de baza in sortimentul Turciei.Usor de montat cu efect imediat.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. Ennis. soi obtinut in Spania. Negret.gardviucomestibil. Astfel de soiuri. Slovenia. care au depasit hotarele tarilor de origine.com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie). Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. Tombul. . Raspandit mai ales in tarile asiatice. sunt:       Barcelona. zona in care dau cele mai bune rezultate. Yugoslavia. chiar de la 2 lei/bucwww. Romania etc . mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. de referinta. Daviana. Portugalia. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. soi cultivat in Italia (zona Piemont). unde formeaza baza sortimentului. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. Lungi de spania. Tonda gentile delle Langhe. Tonda Romana etc. Tonda Giffoni. dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate.

Nottingam. Gunslebener si unele selectii de Lovrin. Minunea Bollwiller. o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. in vol. Lungi de spania. Desi raspandite prin diferite gospodarii. Dupa al doilea razboi mondial. Lambert rosu. Dintre acestea.R. ca specie si chiar biotipuri. s-au mentinut in cultura. urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. In Pomologia Romaniei (vol.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri.II (1969). (1967) si in Determinator pomicol vol. Lambert rosu si Fertile (Coutard). apreciate ca valoare in diferite zone. ar fi format sortimente zonale. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec.S. . Descrise pomologic. nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv. Lamberet alb. Lambert alb. Cosford. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). Negret. Princese Royal. Rotund de Roma. al XIX-lea. s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani. VI al Pomologiei R. Lungi de spania. o data cu organizarea unor statiuni experimentale.alun american Alunul in Romania Desi alunul. soiurile: Urias de Halle. Imperiale de trebizonde Bergeri. Urias de Halle. Rotund de Piemont. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. pana in prezent. mai intai. Merveille de Bollwiller.

Valcea.alun turcesc Din lipsa de material saditor. Pe baza primelor rezultate in anul 1983. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22. nu ca "soiul. Urias de Halle. pe zone de cultura. Botu I. Imperial de trapezunt si alte soiuri.. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun"..". . a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm. proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%. Tonda gentile dele Langhe. s-au reluat cercetarile privind stabilirea. Cosford.

in continuare. Tonda gentille delle Langhe . Valcea. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs. in perioada 1978-1996. Romavel. si alte zone. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. Butler. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. in urmatoarea componenta: (turcu Elena. Lungi de spania. cu conditii ecologice asemanatoare. Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL.alun mediteranean Studiul temeinic. pentru zona subcarpatica meridionala. Cozia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful