Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

Spania. uneori chiar pe vai. De asemenea.1. Cl. se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger. fiind considerate excelente fructe dietetice. care nu pot fi cultivate cu alte culturi. reuşita este mai mare sau primăvara devreme.029 mg%. Cu. circa 66-69% din productia mondiala. SUA si Grecia (tabelul 29). B5 . datorita tufelor dese pe care le formeaza.70% cenusa bogata in: Ca.22% materii extractive. alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane). vitamine si saruri minerale. 3. 2. B9 . pe terenul erodat. Dintre tarile mari cultivatoare. pe rape cu eroziune. A . proteine. vitamine: B1 . urmeaza Europa cu circa 23-30%. Creste spontan din Japonia si China.0. dar productia cea mai mare se obtine in Asia. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele.15 mg%. Mg. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. Scoarta pomilor.în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 . fiind prezent in luminisurile padurilor.35 mg%. In gradina familiala.39mg%. 13. In tara noastra.0. rubra) folosite cu succes in parcuri.Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. 2. iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.3-4. alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii. B3 . iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole. urmata de Italia. Exista o serie de forme decorative (contorta. America de Nord cu 3.16% substante grase.3. Se udă după plantare.5 . celelalte continente avand o productie sub 1%. unde sunt glazate cu diferite produse specifice. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. Miezul proaspat contine: 61. pana in Europa si America de nord.5 m şi 2. Turcia produce peste 60% din productia mondiala. 3. in panta. La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea.84% celuloza. pe dealurile insorite.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi.7%.21 mg%. Fe. P.0 mg%. Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie.3 m. S. K. C . 15. Este putin cultivat ca . sau alte locuri improprii altor culturi.0.71 mg%. CULTURA ALUNULUI 1.5% apa. Plantarea se poate face toamna. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor.1. Alunul este o specie rustica. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. Na. B2 .58% substante azotate.

.specie pomicola in masiv. Mures. Arges. plantatii incheiate gasindu-se in Valcea. Caras-Severin etc. Olt.

Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului. ramuri mijlocii.Particularitati de crestere Sistemul radicular.ramuri de rod scurte. Alunul formeaza un sistem radicular puternic. dupa 4-4. In acel moment. pana la umplerea interiorului. care au terminal si subterminal muguri micsti. lungi de 10-20 cm.Particularitati biologice 3. dar pot fi si mai multe pana la 11. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru. Pentru a fi economica cultura alunului. 3. dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis. micsti si floriferi masculi.2. Polenizarea este anemofila. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi. iar la baza muguri vegetativi.5 ori fata de proiectia coroanei. Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. La maturare. care au terminal inflorescente. In functie de soi. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. Dupa fecundare. alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. Din mugurii micsti se formeaza lastari. dar sub 7°C. protejat intr-un invelis membranos numit involucru. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei. Prezinta muguri vegetativi.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. Radacinile sunt prevazute cu micorize. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile. sunt albe si au interiorul spongios. protogine si homogame.5-4 t/ha fructe in coaja. Fructul este o achena monospermica.5 luni. cand temperatura aerului este pozitiva. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: . iar fecundarea se face mult mai tarziu. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. . Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele. bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. 1991). Majoritatea soiurilor sunt autosterile. cand in functie de soi se realizeaza 1. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie.1. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. are loc cu polen propriu sau cu polen strain. ovulul este matur si poate fi fecundat. ajunge la maximul productiv.3. In functie de soi. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m. cand in inflorescente. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa). fiind soiuri protandre. dispusi solitar.

SUA. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu . A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare.alunul de Lombardia. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L. Corylus maxima Mill. prezentand importanta ca portaltoi. este longeviv. Corylus heterophilla Fisch. sferice turtite. Are fructe mici. de calitate buna. grupate cate 2-3. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. Se matureaza la inceput de septembrie. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu. Asia Mica. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna. Furfulac . depasind uneori 20 m inaltime. sub forma arbustoida. creste spontan in sud-estul Europei. are vigoare mijlocie. cu 53-59% miez.alunul american. creste spontan in Europa. de calitate foarte buna. ovoidale. cu 44-46% miez si calitate foarte buna. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. sferic. cu coaja groasa.soi viguros. . Corylus americana . Turcia. Se matureaza la inceput de septembrie. . sub forma arbustoida. frunzele si involucru colorate in rosu-grena. intra tarziu pe rod. Siria. Iran.3.are vigoare mijlocie. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. este un arbustoid de talie mica. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic. 3.Longevitatea alunului este mare la plantele spontane. mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare. este o specie de talie mare. fruct mare sau foarte mare. . cu fructe mari. Cozia . cu 44-54% miez. Se matureaza la sfarsit de august.alunul siberian. . rezistent la boli si daunatori.Specii. prin drajare cu diferite glazuri. 80-100 de ani. Corylus colurna L .alunul comun. are fructe mici. usor pubescent la varf. prinse cate 5-10 in involucru.are vigoare mijlocie. precoce si productiv.alunul turcesc.

Se matureaza la inceput de septembrie. Tonda delle Langhe . are fructul foarte mare. cu 42-47% miez. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii. sferice. cu 45-49% miez de calitate buna. . cu mici diferente intre soiuri. Fiind o specie rustica. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C. foarte productiv. Alunul are cerinte mari fata de apa. fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. usor pubescente la varf. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. cu fructe sfero-ovoidale.soi viguros. grupate cate 2-3. cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C.Romavel . care au o inradacinare destul de buna. Temperaturile mai scazute. cu fructe sferice sau ovo-sferice. Nu suporta stagnarea apei in sol. Necesarul de frig este destul de mare. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. rezistent la bacterioza.soi de vigoare mijlocie-mare.Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura. cu 50-53% miez si gust placut. sferice-turtite. sfero-conic. prinse cate 2-3. Se matureaza la sfarsit de septembrie.este viguros. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. nu are pretentii mari fata de caldura. in functie de soi. Apa.soi viguros. Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C. cu fructe mici. Ennis . avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi. foarte productiv si rezistent la ger. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. Butler . Valcea 22 . dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului.4. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie. fructe mari. cu involucru scurt. prinse cate 3-4. grupate cate 2-4. cu 40-45% miez si gust placut.are vigoare mijlocie. Plantatiile moderne. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. Dupa pornirea in vegetatie. cu 46-50% miez de calitate foarte buna. Urias de Halle .de vigoare mare.

folosind coroana vas sau palmeta evantai. vestice sau sudice. 4. care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare.1. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu. dar nu se obtine o descendenta uniforma. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. 4.Lumina. deoarece porneste primavara devreme. butasi si mai putin prin altoire. reavene si bogate in substanta organica. drajoni. in functie de vigoare si forma de conducere. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere. se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului. atat in uscat cat si in verde. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre. Avand un sistem radicular puternic. Butasirea este mai putin folosita.Producerea materialului saditor. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere.5 si 7. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. putand valorifica solurile cu pH intre 5.8. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa.2. cand are nevoie de spatiu mai mare. prin marcotaj. Solul. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. Nu este sensibil la oboseala solului. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna. protogine si homogame. In plus este pericolul de a transmite unele boli. sau ca pom propriu-zis. Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile. ca si la nuc. care se pot . Se poate conduce sub forma de tufa. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata.Particularitati tehnologice 4. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. cu sau fara fortare. numai sa nu fie saraturate.

concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei. iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative.8. imbatranite. capabile sa asigure recolte bune.40% Mg. In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun.6-2.5% N.4-3.40% P2O5. solul trebuie sa fie curat de buruieni. intinerirea elementelor de semischelet epuizate. Indiferent de modul de intretinere a solului.3. 0. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. este necesara fertilizarea cu NPK. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot. Numarul tulpinilor in cadrul tufei. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2.15-0. in raport de 1:0. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase.5% K2O si 0. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor. pornind de la 100-120 kg/ha azot. care trebuie aplicate la plantele in declin. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii.25-0.2:0. pentru a permite recoltatul in conditii bune. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. prin taieri de transfer pe ramuri laterale.poleniza reciproc. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. nu trebuie sa fie peste 10. iar in plantatiile pe rod. 4. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara. in functie de calitatea fiecarui soi folosit. la care fructificarea este slaba. 0. Daca plantele se conduc ca tufa. in perioada recoltarii. Intretinerea solului. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha. Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de .

ciocolatie-roscata. cand fructele cad din pom. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu. Alunul este un arbust din familia Betulaceae. saruri minerale. monilioza. se inlatura involucrul. Combaterea bolilor si daunatorilor. cand poate sa vegeteze si sa fructifice. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. pana ce umiditatea scade la 5-6%. Pentru a inlesni recoltarea. proteine. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata. fiind putin pretentios fata de sol. 12. la plantatiile comerciale de mare productie. iar la temperatura camerei maximum un an. vitamine. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. Perioada de pastrare este dependenta de temperatura. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri. Valorificarea este preponderenta catre industrie. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. Dupa recoltare. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru.1 kg P2O5. apoi se pot valorifica sau pastra. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. unele viroze. se desfac usor din involucru. sau zone putin umbrite si umede. 9. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit.cloruri. putregaiul cenusiu. nerealizand insa productii maxime. Anunturi Google . cu sau fara involucru. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare. care poate creste salbatic in luminisuri. in functie de modul de intretinere. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii.3 kg K2O si 16 kg Ca. acesta trebuie inlaturat imediat. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. Daca se recolteaza cu involucru. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere.2 kg N. altfel alunele se pot deprecia. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. se executa cu o serie de masini.

Stratul fertil de sol. brune de padure.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%.8.0-4. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.Usor de montat cu efect imediat.ingradinala.blogspot. luto-nisipoase. cu un continut mai scazut in argila.20-1.ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6.0 m.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa . solul este adesea neglijat. brun-roscat si chiar cele argilo.99 lei/rasadCreste rapid (1. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni.0 m.iluviale.0-7. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati.gardviu.80 m/an)www. nisipo-lutoase si luto-argiloase.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3.5-2. Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase. In zona subcarpatica.

Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa. iunie. Indirect. coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . iulie). ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. In zona subcarpatica. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. In conditiile din Romania. Alaturi de apa din sol. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului. Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C.

-16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii.femeiesti. Exista mari diferente intre soiuri. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller". modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea. florile femeiesti rezista la -13° C. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata. respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. privind rezistenta organelor florale. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. Dupa inflorire. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. Formarea frunzelor. astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C. -8°C. determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°.

Lungi de spania. soi de baza in sortimentul Turciei. Raspandit mai ales in tarile asiatice. Cosford. Yugoslavia. Ennis. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. Slovenia.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. Negret. Tonda gentile delle Langhe. Romania etc . Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. dupa unii autori chiar 400. soi nou. formate intr-o anumita zona ecologica. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. internationalizate s-ar putea spune. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie).ingradinala. pentru valoarea sa in industria alimentara. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. unde formeaza baza sortimentului. Tombul. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. soi obtinut in Spania. Desi cu pondere mai redusa. soi cultivat in Italia (zona Piemont). vecine Turciei. Astfel de soiuri. Tonda Romana etc. de referinta. chiar de la 2 lei/bucwww. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil. Majoritatea sunt soiuri locale.gardviucomestibil. Urias de Halle. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene.blogspot. dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. cel mai ieftindin Romania. Portugalia. zona in care dau cele mai bune rezultate.Usor de montat cu efect imediat. In prezent se cultiva si in Franta.com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. care au depasit hotarele tarilor de origine. sunt:       Barcelona.Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. Tonda Giffoni. Daviana. .

. s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani. urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. o data cu organizarea unor statiuni experimentale. Dupa al doilea razboi mondial.R. s-au mentinut in cultura.II (1969).I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri. Lamberet alb. (1967) si in Determinator pomicol vol. Descrise pomologic. pana in prezent. ca specie si chiar biotipuri. In Pomologia Romaniei (vol. Merveille de Bollwiller. Cosford. Lungi de spania. Gunslebener si unele selectii de Lovrin.S. Imperiale de trebizonde Bergeri. Rotund de Roma. Princese Royal. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv.alun american Alunul in Romania Desi alunul. Lambert alb. Lambert rosu si Fertile (Coutard). Nottingam. ar fi format sortimente zonale. mai intai. Desi raspandite prin diferite gospodarii. Lambert rosu. Lungi de spania. VI al Pomologiei R. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec. al XIX-lea. o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. Negret. Urias de Halle. in vol. Rotund de Piemont. Minunea Bollwiller. soiurile: Urias de Halle. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. apreciate ca valoare in diferite zone. Dintre acestea.

s-au reluat cercetarile privind stabilirea.alun turcesc Din lipsa de material saditor. proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%.". a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. Urias de Halle.. pe zone de cultura. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun". Cosford.Valcea. Pe baza primelor rezultate in anul 1983. Tonda gentile dele Langhe. . Imperial de trapezunt si alte soiuri. nu ca "soiul.. Botu I.

Romavel. si alte zone. Lungi de spania. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs. cu conditii ecologice asemanatoare. pentru zona subcarpatica meridionala. in urmatoarea componenta: (turcu Elena. Cozia. in continuare. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. in perioada 1978-1996. Tonda gentille delle Langhe .alun mediteranean Studiul temeinic. Butler. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. Valcea. Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful