Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii.35 mg%. fiind prezent in luminisurile padurilor. S. circa 66-69% din productia mondiala.70% cenusa bogata in: Ca. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. Plantarea se poate face toamna.22% materii extractive. iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.71 mg%.0 mg%. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor.21 mg%.3. iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole.029 mg%. 3.1. B3 . Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie. Cl. pe terenul erodat. pe rape cu eroziune. B9 . care nu pot fi cultivate cu alte culturi. C . in panta.39mg%. Exista o serie de forme decorative (contorta. Alunul este o specie rustica. dar productia cea mai mare se obtine in Asia. Turcia produce peste 60% din productia mondiala. 2. vitamine si saruri minerale. 2. urmeaza Europa cu circa 23-30%. Miezul proaspat contine: 61. Dintre tarile mari cultivatoare. A .5% apa. B5 .5 m şi 2. Fe. 13. Creste spontan din Japonia si China. Scoarta pomilor. proteine. P. Este putin cultivat ca . Se udă după plantare.5 . sau alte locuri improprii altor culturi. alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane).3-4.în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 .Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. urmata de Italia. Mg. celelalte continente avand o productie sub 1%. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. SUA si Grecia (tabelul 29). 3.7%. pe dealurile insorite. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele. De asemenea.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi. rubra) folosite cu succes in parcuri. K.0. 15.0.15 mg%. Spania. In tara noastra.16% substante grase.1.84% celuloza. America de Nord cu 3. reuşita este mai mare sau primăvara devreme. In gradina familiala. fiind considerate excelente fructe dietetice. Cu.58% substante azotate.3 m. vitamine: B1 .0. CULTURA ALUNULUI 1. datorita tufelor dese pe care le formeaza. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. pana in Europa si America de nord. La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea. unde sunt glazate cu diferite produse specifice. se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger. B2 . uneori chiar pe vai. Na.

Arges.specie pomicola in masiv. Olt. Mures. plantatii incheiate gasindu-se in Valcea. . Caras-Severin etc.

bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. are loc cu polen propriu sau cu polen strain. cand in inflorescente. dar sub 7°C. In functie de soi. sunt albe si au interiorul spongios.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m. protejat intr-un invelis membranos numit involucru.1.Particularitati de crestere Sistemul radicular. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. Pentru a fi economica cultura alunului. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica. cand temperatura aerului este pozitiva. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. micsti si floriferi masculi. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru. In acel moment. ramuri mijlocii. dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis. 1991). iar fecundarea se face mult mai tarziu. .5-4 t/ha fructe in coaja. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. In functie de soi. La maturare. ovulul este matur si poate fi fecundat. dispusi solitar.5 luni.5 ori fata de proiectia coroanei. Din mugurii micsti se formeaza lastari. iar la baza muguri vegetativi. Alunul formeaza un sistem radicular puternic. dupa 4-4. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. 3. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa).3. lungi de 10-20 cm. dar pot fi si mai multe pana la 11. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. Dupa fecundare. Majoritatea soiurilor sunt autosterile. Polenizarea este anemofila. cand in functie de soi se realizeaza 1. care au terminal inflorescente. Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor. Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile. pana la umplerea interiorului.ramuri de rod scurte. Radacinile sunt prevazute cu micorize. Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. Prezinta muguri vegetativi. care au terminal si subterminal muguri micsti.Particularitati biologice 3. protogine si homogame. Fructul este o achena monospermica.2. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie. fiind soiuri protandre. ajunge la maximul productiv. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: .

are fructe mici. 80-100 de ani. intra tarziu pe rod. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna. Asia Mica.alunul american. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu. . A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu . Furfulac . sferic. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. depasind uneori 20 m inaltime. prinse cate 5-10 in involucru. Se matureaza la inceput de septembrie. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. Corylus colurna L . Iran.Specii. Se matureaza la sfarsit de august. cu 44-46% miez si calitate foarte buna. mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare. Turcia. cu fructe mari. . grupate cate 2-3. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic. sub forma arbustoida. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. ovoidale. de calitate foarte buna. Corylus heterophilla Fisch. creste spontan in sud-estul Europei.alunul turcesc. sub forma arbustoida. are vigoare mijlocie. Corylus americana .alunul comun. cu 44-54% miez.alunul de Lombardia. usor pubescent la varf. Se matureaza la inceput de septembrie.are vigoare mijlocie. prezentand importanta ca portaltoi. . rezistent la boli si daunatori. SUA. Siria.alunul siberian.soi viguros.3. este un arbustoid de talie mica. cu coaja groasa. precoce si productiv. . de calitate buna. este longeviv.Longevitatea alunului este mare la plantele spontane.are vigoare mijlocie. creste spontan in Europa. este o specie de talie mare. Corylus maxima Mill. sferice turtite. Cozia . 3. Are fructe mici. frunzele si involucru colorate in rosu-grena. cu 53-59% miez. prin drajare cu diferite glazuri. fruct mare sau foarte mare.

cu fructe mici. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. grupate cate 2-3. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C.soi viguros.soi de vigoare mijlocie-mare. grupate cate 2-4. Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C. dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului. prinse cate 3-4.4. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. rezistent la bacterioza.are vigoare mijlocie. Dupa pornirea in vegetatie. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. cu 45-49% miez de calitate buna. cu involucru scurt.Romavel . Se matureaza la inceput de septembrie. Plantatiile moderne. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi. foarte productiv. usor pubescente la varf. cu 46-50% miez de calitate foarte buna. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. Nu suporta stagnarea apei in sol. fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. Ennis . sfero-conic.soi viguros. cu fructe sfero-ovoidale. prinse cate 2-3. Alunul are cerinte mari fata de apa. nu are pretentii mari fata de caldura. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii.de vigoare mare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. in functie de soi. Urias de Halle . . Tonda delle Langhe . cu 40-45% miez si gust placut. Apa. Se matureaza la sfarsit de septembrie. cu mici diferente intre soiuri. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. Butler . sferice-turtite.este viguros. cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Valcea 22 . Fiind o specie rustica. sferice. cu fructe sferice sau ovo-sferice. fructe mari. are fructul foarte mare. Temperaturile mai scazute. care au o inradacinare destul de buna. cu 50-53% miez si gust placut. fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. foarte productiv si rezistent la ger. Necesarul de frig este destul de mare. Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. cu 42-47% miez.Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea.

prin marcotaj. atat in uscat cat si in verde. ca si la nuc. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere. numai sa nu fie saraturate. care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare. cand are nevoie de spatiu mai mare. Butasirea este mai putin folosita. folosind coroana vas sau palmeta evantai. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat.Lumina. reavene si bogate in substanta organica. In plus este pericolul de a transmite unele boli.Producerea materialului saditor. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol. deoarece porneste primavara devreme.Particularitati tehnologice 4. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa. Solul. Nu este sensibil la oboseala solului. putand valorifica solurile cu pH intre 5. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna. sau ca pom propriu-zis. vestice sau sudice. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. dar nu se obtine o descendenta uniforma. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata.8. butasi si mai putin prin altoire.1. Se poate conduce sub forma de tufa. Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. Avand un sistem radicular puternic. care se pot . in functie de vigoare si forma de conducere. 4. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare. cu sau fara fortare. Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. protogine si homogame. se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului.5 si 7. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. drajoni. dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. 4.2. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu.

0. concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului. Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii. la care fructificarea este slaba. 0.5% K2O si 0.poleniza reciproc. iar in plantatiile pe rod.25-0. intinerirea elementelor de semischelet epuizate. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii. imbatranite. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase. in functie de calitatea fiecarui soi folosit. Indiferent de modul de intretinere a solului.2:0. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. prin taieri de transfer pe ramuri laterale. 4. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot.3. este necesara fertilizarea cu NPK. iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei.5% N. in perioada recoltarii. pornind de la 100-120 kg/ha azot. Numarul tulpinilor in cadrul tufei. pentru a permite recoltatul in conditii bune. nu trebuie sa fie peste 10.40% Mg.4-3. in raport de 1:0. Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de . In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun. solul trebuie sa fie curat de buruieni.15-0. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2. care trebuie aplicate la plantele in declin. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor.8.40% P2O5. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului.6-2. capabile sa asigure recolte bune. Intretinerea solului. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc. Daca plantele se conduc ca tufa.

cu sau fara involucru. 12. cand poate sa vegeteze si sa fructifice. unele viroze. Daca se recolteaza cu involucru. ciocolatie-roscata. Perioada de pastrare este dependenta de temperatura. monilioza. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru. se executa cu o serie de masini. altfel alunele se pot deprecia. proteine. apoi se pot valorifica sau pastra. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. iar la temperatura camerei maximum un an. 9.2 kg N. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu.3 kg K2O si 16 kg Ca. pana ce umiditatea scade la 5-6%. vitamine. la plantatiile comerciale de mare productie. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare.1 kg P2O5. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. Pentru a inlesni recoltarea. sau zone putin umbrite si umede. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri. saruri minerale. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit.cloruri. in functie de modul de intretinere. Alunul este un arbust din familia Betulaceae. Valorificarea este preponderenta catre industrie. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. se inlatura involucrul. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere. putregaiul cenusiu. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului. Anunturi Google . cand fructele cad din pom. fiind putin pretentios fata de sol. acesta trebuie inlaturat imediat. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. se desfac usor din involucru. Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. care poate creste salbatic in luminisuri. Combaterea bolilor si daunatorilor. nerealizand insa productii maxime. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata. Dupa recoltare. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor.

luto-nisipoase.Usor de montat cu efect imediat.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0.ingradinala.0-4.0 m. Stratul fertil de sol. cu un continut mai scazut in argila. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6.blogspot. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati.iluviale. nisipo-lutoase si luto-argiloase. brune de padure. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase.20-1. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.0 m. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX.5-2.99 lei/rasadCreste rapid (1.0-7.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1. solul este adesea neglijat.80 m/an)www. brun-roscat si chiar cele argilo. In zona subcarpatica.ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului. dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa .gardviu. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%.8.

Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului. ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm. Indirect. lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. In conditiile din Romania. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. In zona subcarpatica. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . iunie. coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. Alaturi de apa din sol. Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. iulie). in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii.

Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°. -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. -8°C. astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii. modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea. Exista mari diferente intre soiuri. Formarea frunzelor.femeiesti. privind rezistenta organelor florale. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. Dupa inflorire. florile femeiesti rezista la -13° C. Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra. Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller". determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata.

Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. In prezent se cultiva si in Franta. Portugalia.Usor de montat cu efect imediat. Romania etc .com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil. vecine Turciei. care au depasit hotarele tarilor de origine. Slovenia.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante.ingradinala. internationalizate s-ar putea spune. Urias de Halle. soi obtinut in Spania. deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa.blogspot. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. Lungi de spania. Tombul. unde formeaza baza sortimentului. Desi cu pondere mai redusa. formate intr-o anumita zona ecologica. Tonda gentile delle Langhe. . trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. dupa unii autori chiar 400. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie). Majoritatea sunt soiuri locale. Negret. mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. Yugoslavia.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. de referinta. soi de baza in sortimentul Turciei. sunt:       Barcelona. soi nou. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. zona in care dau cele mai bune rezultate. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. Cosford. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene. pentru valoarea sa in industria alimentara. Astfel de soiuri. Daviana. Ennis. soi cultivat in Italia (zona Piemont). dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. cel mai ieftindin Romania. Tonda Romana etc. Tonda Giffoni. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. chiar de la 2 lei/bucwww.gardviucomestibil. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. Raspandit mai ales in tarile asiatice.

apreciate ca valoare in diferite zone.II (1969). o data cu organizarea unor statiuni experimentale. Cosford. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec. o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. Rotund de Piemont. Lambert rosu si Fertile (Coutard). in vol. . Nottingam. mai intai.S. Imperiale de trebizonde Bergeri. VI al Pomologiei R. ca specie si chiar biotipuri. pana in prezent. Merveille de Bollwiller. Lamberet alb. Urias de Halle. Dupa al doilea razboi mondial. Negret. Princese Royal. Minunea Bollwiller.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri. Descrise pomologic. Lambert alb. Desi raspandite prin diferite gospodarii. al XIX-lea. nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv. Rotund de Roma. Lambert rosu.R. urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. Dintre acestea. In Pomologia Romaniei (vol. soiurile: Urias de Halle. ar fi format sortimente zonale. (1967) si in Determinator pomicol vol.alun american Alunul in Romania Desi alunul. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. s-au mentinut in cultura. Lungi de spania. Gunslebener si unele selectii de Lovrin. Lungi de spania. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani.

". . Cosford. nu ca "soiul.. proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%. Urias de Halle. pe zone de cultura. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun". Botu I. Pe baza primelor rezultate in anul 1983.Valcea. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22.alun turcesc Din lipsa de material saditor. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm. Imperial de trapezunt si alte soiuri. a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. s-au reluat cercetarile privind stabilirea.. Tonda gentile dele Langhe.

Valcea. Cozia. Romavel. Lungi de spania. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs.alun mediteranean Studiul temeinic. Butler. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. pentru zona subcarpatica meridionala. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. in urmatoarea componenta: (turcu Elena. in perioada 1978-1996. Tonda gentille delle Langhe . Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL. cu conditii ecologice asemanatoare. si alte zone. in continuare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful