Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

3-4. Mg.1. 15. pana in Europa si America de nord. 3.0.1. Dintre tarile mari cultivatoare.35 mg%.22% materii extractive. fiind considerate excelente fructe dietetice.71 mg%. B5 . alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane). Plantarea se poate face toamna. In tara noastra. Exista o serie de forme decorative (contorta. iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole. pe dealurile insorite. P.16% substante grase. B3 . pe rape cu eroziune. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. Miezul proaspat contine: 61. rubra) folosite cu succes in parcuri. 2.39mg%. urmeaza Europa cu circa 23-30%. Na. urmata de Italia. B9 . A . se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger. Fe.70% cenusa bogata in: Ca.58% substante azotate.5 m şi 2.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi.3 m.7%. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor. CULTURA ALUNULUI 1. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. proteine. alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii. Scoarta pomilor. Cu.în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 . care nu pot fi cultivate cu alte culturi. America de Nord cu 3. Este putin cultivat ca . Se udă după plantare.5% apa. Alunul este o specie rustica. 3. Spania. SUA si Grecia (tabelul 29). Turcia produce peste 60% din productia mondiala.15 mg%. C . De asemenea. K. 13.21 mg%. In gradina familiala. 2. reuşita este mai mare sau primăvara devreme. circa 66-69% din productia mondiala. unde sunt glazate cu diferite produse specifice.3. in panta. datorita tufelor dese pe care le formeaza.Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.84% celuloza. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. S. Cl.0 mg%.0. vitamine si saruri minerale. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. celelalte continente avand o productie sub 1%. La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea. dar productia cea mai mare se obtine in Asia.029 mg%.5 . vitamine: B1 . pe terenul erodat. fiind prezent in luminisurile padurilor. uneori chiar pe vai. sau alte locuri improprii altor culturi. Creste spontan din Japonia si China. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele. Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie.0. B2 .

Caras-Severin etc. Mures. plantatii incheiate gasindu-se in Valcea. .specie pomicola in masiv. Olt. Arges.

dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis.1. cand temperatura aerului este pozitiva. ovulul este matur si poate fi fecundat. pana la umplerea interiorului. dupa 4-4.2. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica. protogine si homogame. care au terminal si subterminal muguri micsti. 3. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele. Prezinta muguri vegetativi. dar pot fi si mai multe pana la 11. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi. Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului.5 ori fata de proiectia coroanei. ajunge la maximul productiv. Din mugurii micsti se formeaza lastari. In functie de soi. In acel moment. alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. iar la baza muguri vegetativi. cand in functie de soi se realizeaza 1. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. sunt albe si au interiorul spongios. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei.3. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie. protejat intr-un invelis membranos numit involucru.ramuri de rod scurte. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. . are loc cu polen propriu sau cu polen strain. Majoritatea soiurilor sunt autosterile. Alunul formeaza un sistem radicular puternic. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. In functie de soi. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa). Fructul este o achena monospermica. iar fecundarea se face mult mai tarziu. bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile. lungi de 10-20 cm. dispusi solitar. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. micsti si floriferi masculi. care au terminal inflorescente. Radacinile sunt prevazute cu micorize. Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru. Pentru a fi economica cultura alunului. cand in inflorescente. Polenizarea este anemofila.Particularitati de crestere Sistemul radicular. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: . La maturare. Dupa fecundare. dar sub 7°C. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. 1991). fiind soiuri protandre.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. ramuri mijlocii.5 luni.5-4 t/ha fructe in coaja.Particularitati biologice 3.

Longevitatea alunului este mare la plantele spontane. Iran. cu 44-54% miez. sub forma arbustoida. SUA. cu coaja groasa. sferice turtite. Se matureaza la sfarsit de august. ovoidale. . de calitate foarte buna. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. intra tarziu pe rod. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic.are vigoare mijlocie.soi viguros. 80-100 de ani. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna. creste spontan in Europa. Corylus colurna L . Furfulac . are vigoare mijlocie. mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare. . este o specie de talie mare.alunul american. Turcia. grupate cate 2-3. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu .Specii. Se matureaza la inceput de septembrie. usor pubescent la varf. precoce si productiv. creste spontan in sud-estul Europei. este longeviv. frunzele si involucru colorate in rosu-grena. prin drajare cu diferite glazuri. fruct mare sau foarte mare.are vigoare mijlocie.3. Asia Mica.alunul siberian. . prinse cate 5-10 in involucru. este un arbustoid de talie mica. Are fructe mici. prezentand importanta ca portaltoi. Cozia . . A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare. cu 53-59% miez. rezistent la boli si daunatori. 3.alunul comun.alunul de Lombardia. Corylus americana . cu fructe mari. sferic.alunul turcesc. Corylus heterophilla Fisch. are fructe mici. cu 44-46% miez si calitate foarte buna. depasind uneori 20 m inaltime. Corylus maxima Mill. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L. sub forma arbustoida. Se matureaza la inceput de septembrie. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. de calitate buna. Siria.

Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura.este viguros. cu fructe sfero-ovoidale.soi de vigoare mijlocie-mare. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C.are vigoare mijlocie. mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. Urias de Halle . fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. are fructul foarte mare. avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. Nu suporta stagnarea apei in sol. nu are pretentii mari fata de caldura. Tonda delle Langhe . Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C. cu 46-50% miez de calitate foarte buna.Romavel . prinse cate 2-3. Necesarul de frig este destul de mare. Dupa pornirea in vegetatie. cu 40-45% miez si gust placut. Butler . Alunul are cerinte mari fata de apa. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie. usor pubescente la varf. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. Valcea 22 . care au o inradacinare destul de buna. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii. grupate cate 2-4. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. cu involucru scurt. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea. cu mici diferente intre soiuri. Ennis .de vigoare mare. .4. cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Temperaturile mai scazute. Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C. sferice. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi. cu 45-49% miez de calitate buna. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta.soi viguros. sferice-turtite. cu 50-53% miez si gust placut. foarte productiv. Se matureaza la sfarsit de septembrie. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. foarte productiv si rezistent la ger. in functie de soi. sfero-conic. Apa.soi viguros. prinse cate 3-4. grupate cate 2-3. cu fructe sferice sau ovo-sferice. dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului. cu fructe mici. rezistent la bacterioza. Fiind o specie rustica. cu 42-47% miez. fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. Plantatiile moderne. fructe mari. Se matureaza la inceput de septembrie.

numai sa nu fie saraturate. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre.8. Se poate conduce sub forma de tufa.Lumina. ca si la nuc. care se pot . Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. 4. dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. In plus este pericolul de a transmite unele boli. prin marcotaj. Nu este sensibil la oboseala solului. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata. 4. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. folosind coroana vas sau palmeta evantai. dar nu se obtine o descendenta uniforma. sau ca pom propriu-zis.Producerea materialului saditor. care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare. Butasirea este mai putin folosita. se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere. cu sau fara fortare. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet. cand are nevoie de spatiu mai mare. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna. reavene si bogate in substanta organica. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. putand valorifica solurile cu pH intre 5. butasi si mai putin prin altoire. protogine si homogame. drajoni. Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile. vestice sau sudice.5 si 7.Particularitati tehnologice 4. in functie de vigoare si forma de conducere. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa. Solul. Avand un sistem radicular puternic. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol.2. atat in uscat cat si in verde. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat.1. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare. deoarece porneste primavara devreme. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu.

iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor. 0. imbatranite. Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele.4-3. Numarul tulpinilor in cadrul tufei. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. 0. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot. Intretinerea solului. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. in raport de 1:0. Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor. Daca plantele se conduc ca tufa. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc.40% Mg.25-0.40% P2O5. in perioada recoltarii. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara. intinerirea elementelor de semischelet epuizate. este necesara fertilizarea cu NPK.5% N. 4. la care fructificarea este slaba. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii.15-0. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. iar in plantatiile pe rod. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei.3.5% K2O si 0. In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase.6-2. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. care trebuie aplicate la plantele in declin. solul trebuie sa fie curat de buruieni. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului. pentru a permite recoltatul in conditii bune. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative.poleniza reciproc. Indiferent de modul de intretinere a solului. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de . capabile sa asigure recolte bune. in functie de calitatea fiecarui soi folosit.2:0.8. nu trebuie sa fie peste 10. pornind de la 100-120 kg/ha azot. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2. prin taieri de transfer pe ramuri laterale.

Fructele mature au culoarea caracteristica soiului. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. vitamine. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii. cand fructele cad din pom.2 kg N. se executa cu o serie de masini. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru. in functie de modul de intretinere. Daca se recolteaza cu involucru. Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. cu sau fara involucru. care poate creste salbatic in luminisuri. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. Alunul este un arbust din familia Betulaceae. altfel alunele se pot deprecia. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. se inlatura involucrul. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare. se desfac usor din involucru. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. cand poate sa vegeteze si sa fructifice.3 kg K2O si 16 kg Ca. pana ce umiditatea scade la 5-6%. monilioza. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. 12. Perioada de pastrare este dependenta de temperatura.cloruri. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata. ciocolatie-roscata. Anunturi Google . Dupa recoltare. unele viroze. la plantatiile comerciale de mare productie. sau zone putin umbrite si umede. nerealizand insa productii maxime. fiind putin pretentios fata de sol. saruri minerale. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit. 9. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri.1 kg P2O5. Combaterea bolilor si daunatorilor. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. iar la temperatura camerei maximum un an. proteine. Valorificarea este preponderenta catre industrie. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric. putregaiul cenusiu. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor. apoi se pot valorifica sau pastra. Pentru a inlesni recoltarea. acesta trebuie inlaturat imediat.

Stratul fertil de sol. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati.ingradinala. nisipo-lutoase si luto-argiloase.20-1. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6.8. dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3. brune de padure.0 m. cu un continut mai scazut in argila.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. In zona subcarpatica. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.0-7.iluviale. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa .ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%. solul este adesea neglijat.0-4. Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1.gardviu.0 m.Usor de montat cu efect imediat.99 lei/rasadCreste rapid (1. brun-roscat si chiar cele argilo.5-2. luto-nisipoase.80 m/an)www.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante.blogspot.

iunie. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii. iulie). in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii. lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . Indirect. In zona subcarpatica. Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa. Alaturi de apa din sol.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. In conditiile din Romania. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm. Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului.

Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea. astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C. -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. Exista mari diferente intre soiuri. respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller".femeiesti. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. privind rezistenta organelor florale. -8°C. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°. Formarea frunzelor. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra. Dupa inflorire. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii. florile femeiesti rezista la -13° C. determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata.

de referinta. Desi cu pondere mai redusa. trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene. dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. soi de baza in sortimentul Turciei. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. Slovenia. soi obtinut in Spania.blogspot. Cosford. Tonda gentile delle Langhe.Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. Yugoslavia. Tonda Romana etc. vecine Turciei. unde formeaza baza sortimentului. Raspandit mai ales in tarile asiatice. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. Tombul. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei. mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. zona in care dau cele mai bune rezultate. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. Urias de Halle.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. Lungi de spania.gardviucomestibil. dupa unii autori chiar 400.Usor de montat cu efect imediat.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX.com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. internationalizate s-ar putea spune. care au depasit hotarele tarilor de origine. Ennis. Romania etc . chiar de la 2 lei/bucwww. Portugalia. deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa. Majoritatea sunt soiuri locale. pentru valoarea sa in industria alimentara. Astfel de soiuri. Negret. soi nou. In prezent se cultiva si in Franta. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil. cel mai ieftindin Romania. . sunt:       Barcelona.ingradinala. Tonda Giffoni. soi cultivat in Italia (zona Piemont). Daviana. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie). formate intr-o anumita zona ecologica.

nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv. apreciate ca valoare in diferite zone. Desi raspandite prin diferite gospodarii. Nottingam. o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole. s-au mentinut in cultura. Merveille de Bollwiller. Imperiale de trebizonde Bergeri. Lambert alb. . mai intai. VI al Pomologiei R. o data cu organizarea unor statiuni experimentale. urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. Negret. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec. Lamberet alb. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). In Pomologia Romaniei (vol. s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani. Gunslebener si unele selectii de Lovrin. Dintre acestea.alun american Alunul in Romania Desi alunul.S. Urias de Halle. Princese Royal. al XIX-lea. Lambert rosu.R. pana in prezent. ca specie si chiar biotipuri. in vol.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri. Rotund de Piemont. Lambert rosu si Fertile (Coutard). Rotund de Roma. (1967) si in Determinator pomicol vol.II (1969). Dupa al doilea razboi mondial. Lungi de spania. Minunea Bollwiller. Lungi de spania. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. soiurile: Urias de Halle. ar fi format sortimente zonale. Descrise pomologic. Cosford.

alun turcesc Din lipsa de material saditor. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22. .. a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. Urias de Halle.". Tonda gentile dele Langhe. pe zone de cultura. s-au reluat cercetarile privind stabilirea. Cosford.. proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%. nu ca "soiul. Pe baza primelor rezultate in anul 1983. Botu I. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun".Valcea. Imperial de trapezunt si alte soiuri. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm.

in urmatoarea componenta: (turcu Elena. in continuare. Romavel. si alte zone.alun mediteranean Studiul temeinic. Cozia. Lungi de spania. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. pentru zona subcarpatica meridionala. in perioada 1978-1996. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. Butler. Tonda gentille delle Langhe . Valcea. Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL. cu conditii ecologice asemanatoare. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs.