Cultura alunului (SFATUL SPECIALISTULUI

)

IMPORTANŢĂ Specia de alun este valoroasă prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate în substanţe nutritive, (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză), substanţe chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumşi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizează în stare proaspătă ca atare, în industria dulciurilor şi farmaceutică. Uleiul de alune este apreciat în fabricarea produselor cosmetice, în fabricarea lacurilor şi în pictură. Alunul este originar din Asia Mică, Bazinul Mării Negre, s-a extins în Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. În ţara noastră este răspândit în zonele de deal, Vâlcea, Gorj, Maramureş, Hunedoara, Caraş-Severin etc. Se poate cultiva chiar în zona de câmpie, în plantaţiile clasice din jurul caselor. MATERIAL BIOLOGIC-SOIURI Materialul biologic se asigură din pepinierele pomicole din Staţiunile de cercetare din Vâlcea, Fălticeni, Târgu Jiu, Caraş-Severin. Principalele specii de alun din care au fost obţinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de pădure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian. În ţara noastră colecţia de alun se găseşte la Staţiunea pomicolă Vâlcea, fiind create soiurile: Vâlcean, Cozia, Romavel. CERINŢE FAŢĂ DE FACTORII DE VEGETAŢIE Alunul are cerinţe moderate faţă de lumină, reuşeşte foarte bine în majoritatea zonelor pomicole, în schimb alunul turcesc, are pretenţii mai mari faţă de lumină. Faţă de căldură se comportă diferit în funcţie de specie şi soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuşeşte mai bine în zone mai calde, în timp ce alunul de pădure reuşeşte mai bine în zone cu temperatura medie de +100C..... +120C. Soiurile sensibile rezistă în sezonulrece până la 180C.... - 200C, iar alunul de pădure rezistă până la - 250C.... - 280C. Faţă de apă alunul are cerinţe mari, în schimb faţă de sol preferă solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins între 6,0 - 7,8. ÎNFIINŢAREA CULTURII Terenul destinat culturii alunului se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat în cantitate de 40 t/ha. Alunul reacţionează bine la îngrăşămintele minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanţă activă. Materialul săditor se plantează imediat, întrucât se dezhidratează uşor, iar la plantare dacă solul este uscat se udă periodic. Distanţele de plantare sunt de regulă de 5 - 6 m între rânduri şi 4 - 5 m pe rând în plantaţiile clasice,

Fe. A . B5 . 3. pana in Europa si America de nord. urmata de Italia. Miezul proaspat contine: 61. Scoarta pomilor.0 mg%. se calcă pământul pe rădăcini şi se muşuroiesc tufele pentru a feri rădăcinile de ger.16% substante grase. alunul creste spontan in zona colinara si premontana din toate regiunile tarii. 2. vitamine: B1 . fiind considerate excelente fructe dietetice.1.70% cenusa bogata in: Ca. Exista o serie de forme decorative (contorta. C . iar prin rarirea periodica a tufelor se asigura lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole.0.3. unde sunt glazate cu diferite produse specifice. Cu.39mg%. reuşita este mai mare sau primăvara devreme. care poate valorifica cu succes terenurile erodate. care nu pot fi cultivate cu alte culturi. alunul poate fi plantat in aliniament in lungul gardului. datorita tufelor dese pe care le formeaza.5 m şi 2.029 mg%.71 mg%. Se cultiva cu succes aproape in toate continentele. America de Nord cu 3.Importanta culturii Alunele sunt apreciate pentru continutul bogat in substante grase. B3 . 13. Dintre tarile mari cultivatoare.7%.15 mg%. 2. Mg.5 .în timp ce în plantaţiile intensive distanţa între rânduri şi pe rând este mai mică 4 .3-4. Plantarea se poate face toamna.0. B9 .84% celuloza. fiind dintre primele specii care s-au extins dupa ultima glaciatiune in zona temperata din Emisfera Nordica. sau alte locuri improprii altor culturi. frunzele si involucru se foloseste la prelucrarea pieilor. in panta. Se udă după plantare.3 m.22% materii extractive. 3. In tara noastra. Cl.5% apa. pe rape cu eroziune. uneori chiar pe vai. Este considerata o specie buna pentru prevenirea eroziunii solului si pentru perdele de protectie. pe terenul erodat.21 mg%. SUA si Grecia (tabelul 29). La plantare se grupează 2-3 soiuri în parcele pentru a se asigura polenizarea. circa 66-69% din productia mondiala. fiind utilizate in stare proaspata sau in diferite produse de cofetarie sau patiserie. fiind prezent in luminisurile padurilor. B2 . alunele sunt mult cerute in industria dulciurilor (ciocolate si bomboane). Na. proteine. De asemenea. In gradina familiala. vitamine si saruri minerale. S. Turcia produce peste 60% din productia mondiala.Origine si aria de raspandire Alunul este foarte vechi. rubra) folosite cu succes in parcuri. dar productia cea mai mare se obtine in Asia.1. Spania. P.0. pe dealurile insorite. Este putin cultivat ca .35 mg%. Alunul este o specie rustica. Creste spontan din Japonia si China. iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin.58% substante azotate. K. celelalte continente avand o productie sub 1%. 15. CULTURA ALUNULUI 1. urmeaza Europa cu circa 23-30%.

Arges. plantatii incheiate gasindu-se in Valcea.specie pomicola in masiv. Olt. . Mures. Caras-Severin etc.

Alunul formeaza un sistem radicular puternic.Particularitati biologice 3. Dupa fecundare. embrionul incepe sa creasca impreuna cu cotiledoanele. Pentru a fi economica cultura alunului. Tulpina ramifica foarte mult si are tendinta de indesire a coroanei. Comportarea alunului in procesul polenizarii este similara nucului. In functie de soi. care au terminal fie un mugur mixt fie un ament. . ramuri mijlocii. bine ramificat care se situeaza la o adancime de 10-50 cm si o extindere de 2-2. Maturarea fructelor incepe din a doua jumatate a lunii august si se continua in septembrie. Primele fructe se formeaza la 3-4 ani la plantele inmultite vegetativ si la 5-6 ani la cele inmultite prin seminte. In cadrul pomului exista trei tipuri de ramuri de rod: . cand in functie de soi se realizeaza 1. 1991). dar pot fi si mai multe pana la 11. care au terminal si laterali muguri micsti sau amenti si ramuri lungi. cand temperatura aerului este pozitiva. protogine si homogame. Radacinile sunt prevazute cu micorize. are loc cu polen propriu sau cu polen strain.ramuri de rod scurte. In functie de soi. Prezinta muguri vegetativi.5-4 t/ha fructe in coaja. iar ritmul mai mare de crestere se inregistreaza toamna (Tombesi. Polenul ramane in asteptare in faza de tub polinic. Dupa 2-4 ani de fructificare mai mica. sunt albe si au interiorul spongios. fructele pot sa fie grupate cate 2-3 in involucru. cand in inflorescente. ajunge la maximul productiv. in cadrul pomului maturarea se realizeaza in 7-10 zile.3. ce nu depaseste inaltimea de 3-4 m.2. dar sub 7°C. Polenizarea este anemofila. iar fecundarea se face mult mai tarziu.1. Fructul este o achena monospermica. involucrul lasa sa cada alunele sau cade impreuna cu ele. iar la baza muguri vegetativi. de la sfarsitul lunii ianuarie pana in martie. dar in cultura se poate conduce ca pom propriu-zis.5 ori fata de proiectia coroanei.5 luni. trebuie obtinuta o productie de cel putin 500 kg/ha miez. 3. Alunul are o capacitate mare de a emite drajoni si lastari din zona coletului ceea ce necesita interventii periodice de suprimare a lor. alunele au ajuns la marimea caracteristica soiului. Din mugurii micsti se formeaza lastari. dispusi solitar. Partea aeriana creste natural ca arbustoid (tufa). La maturare. care au terminal inflorescente. Majoritatea soiurilor sunt autosterile. In acel moment. pana la umplerea interiorului. protejat intr-un invelis membranos numit involucru.Particularitati de fructificare Inflorirea are loc foarte devreme. lungi de 10-20 cm. fiind soiuri protandre. ovulul este matur si poate fi fecundat. Este o specie unisexuat monoica ce fructifica pe ramuri scurte si lungi. dupa 4-4. care au terminal si subterminal muguri micsti. micsti si floriferi masculi.Particularitati de crestere Sistemul radicular.

prin drajare cu diferite glazuri.soi viguros. cu 53-59% miez. este o specie de talie mare. este pretentios la umiditate si formeaza un involucru de 2-3 ori mai mare decat aluna. Se matureaza la sfarsit de august. depasind uneori 20 m inaltime. precoce si productiv. iar la cele cultivate perioada de fructificare economica ajunge la 30-40 de ani. sub forma arbustoida. A dat nastere la numeroase soiuri cu fructul mare. rezistent la boli si daunatori. are mare plasticitate ecologica si rezista la temperaturi foarte scazute peste iarna. Cozia . SUA. Turcia. sub forma arbustoida. ovoidale. de calitate foarte buna.alunul turcesc. usor pubescent la varf. creste spontan in sud-estul Europei. creste ca arbustoid de vigoare mica (1-3 m) fiind foarte rustic si rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. Corylus heterophilla Fisch. La noi in tara se cultiva preponderent urmatoarele soiuri: Lambert rosu . . frunzele si involucru colorate in rosu-grena. fruct mare sau foarte mare. Corylus americana . cu 44-46% miez si calitate foarte buna.Longevitatea alunului este mare la plantele spontane. Furfulac . cu 44-54% miez. intra tarziu pe rod. .alunul comun. creste spontan in Europa. de calitate buna. prinse cate 5-10 in involucru. Se matureaza la inceput de septembrie. Corylus colurna L . este longeviv. cu coaja groasa.Specii.alunul de Lombardia. avand o buna plasticitate la conditiile de mediu. 80-100 de ani. prezentand importanta ca portaltoi. sferice turtite.alunul american. Principalele soiuri din sortiment Tendinta actuala este de a cultiva soiuri cu fructul sferic. grupate cate 2-3. sferic.are vigoare mijlocie. Are fructe mici.are vigoare mijlocie.alunul siberian. soiuri si portaltoi Principalele specii care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Corylus avellana L. Siria. cu fructe mari. Iran. Corylus maxima Mill. are vigoare mijlocie. Asia Mica. este un arbustoid de talie mica. are fructe mici.3. 3. . Se matureaza la inceput de septembrie. . mai avantajos atat pentru mecanizarea extragerii miezului cat si pentru industrializare.

Dupa pornirea in vegetatie. sfero-conic. In timpul polenizarii are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab care sa asigure polenizarea. cu 50-53% miez si gust placut. are fructul mare ce contine 47-49% miez si se matureaza la sfarsitul lunii septembrie. mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara irigare. Fructifica bine in zona dealurilor mijlocii si inalte ca si in zona joasa. Portaltoi Inmultirea prin altoire este destul de putin raspandita si se folosesc ca portaltoi fie puieti din alunul comun. care au o inradacinare destul de buna. sferice. nu are pretentii mari fata de caldura. grupate cate 2-4. dar formeaza multi drajoni si lastari din zona coletului.Romavel .Cerintele alunului fata de factorii de mediu Caldura.soi viguros. Temperatura optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C. cu fructe sfero-ovoidale. Plantatiile moderne. foarte productiv. avand nevoie de cel putin 700 mm precipitatii anual. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. prinse cate 3-4. Se matureaza la inceput de septembrie. Valcea 22 .de vigoare mare. cu fructe sferice sau ovo-sferice. Necesarul de frig este destul de mare.are vigoare mijlocie. fructe mari. Temperaturile mai scazute. pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti. cu involucru scurt. Rezista la geruri in timpul iernii pana la -30°C si in timpul infloritului la -10°C. Alunul are cerinte mari fata de apa. Tonda delle Langhe . rezistent la bacterioza. cu 40-45% miez si gust placut. Urias de Halle . sferice-turtite. Se matureaza la mijlocul lunii septembrie. cu 46-50% miez de calitate foarte buna. Fiind o specie rustica. temperaturile sub -1°C determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. in functie de soi. cu mici diferente intre soiuri. prinse cate 2-3.este viguros. cu fructe mici. determina inghetarea amentilor si a mugurilor vegetativi. cu 45-49% miez de calitate buna. are fructul foarte mare. Pentru inflorit are nevoie de 3-4°C. Butler . fie Corylus colurna care nu drajoneaza 3. . cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie. Ennis . grupate cate 2-3. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie.soi viguros. temperaturile peste 9°C sunt nefavorabile polenizarii.soi de vigoare mijlocie-mare. Apa. fiind cuprins intre 700 si 1200 ore. cu 42-47% miez.4. usor pubescente la varf. foarte productiv si rezistent la ger. Nu suporta stagnarea apei in sol. Se matureaza la sfarsit de septembrie.

se asigura plante la care nu mai apare lastarirea din zona coletului. putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata. dar prin tratamente hormonale de inradacinare se pot obtine rezultate bune. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului. care se pot . dar prin folosirea puietilor de Corylus colurna. Se poate conduce sub forma de tufa. protogine si homogame. Butasirea este mai putin folosita. deoarece porneste primavara devreme. In plus este pericolul de a transmite unele boli. numai sa nu fie saraturate.8.1. cu sau fara fortare. sau ca pom propriu-zis.2. Fata de lumina cerintele sunt mijlocii. ca si la nuc. Rezultate foarte bune se obtin pe terenurile fertile.Lumina. In zona dealurilor se va amplasa pe expozitii estice. atat in uscat cat si in verde. Distantele de plantare folosite sunt de 4-5 m intre randuri si 3-4 m pe rand. care are micoriza si aceasta este sensibila la vant si soare. butasi si mai putin prin altoire. folosind coroana vas sau palmeta evantai. vestice sau sudice. cand are nevoie de spatiu mai mare. Expozitiile sudice anticipa inflorirea si uneori se pot inregistra pierderi prin inghet.5 si 7. dar nu se obtine o descendenta uniforma. putand valorifica solurile cu pH intre 5. Avand un sistem radicular puternic. Plantarea alunului se recomanda a fi facuta toamna. De obicei de executa pe parapeti de inradacinare. Inmultirea prin marcotaj simplu sau serpuitor asigura o rata mai mare de inmultire decat prin drajoni. 4. Pregatirea terenului se face ca la celelalte specii. Pentru o buna fructificare se asociaza soiuri protandre. Altoirea este putin folosita datorita procentelor mici de prindere. Specificul infiintarii plantatiilor de alun Alegerea locului pentru livada se face in functie de cerintele alunului fata de factorii de mediu. fiind satisfacute in toate zonele de cultura. Solul. 4. La ambele metode se obtin plante slab inradacinate ce necesita o perioada de fortificare dupa obtinere. iar in zona de silvostepa si pe cele nordice. prin marcotaj. in functie de vigoare si forma de conducere. Altoirea poate fi facuta in camp sau la masa. poate valorifica cele mai variate tipuri de sol.Particularitati tehnologice 4.Producerea materialului saditor. Inmultirea prin drajoni este foarte simpla si usoara. calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta. cu mare atentie la manipularea materialului de plantat. In prezent se comercializeaza material inmultit pe cale vegetativa. drajoni. Nu este sensibil la oboseala solului. reavene si bogate in substanta organica.

pentru a permite recoltatul in conditii bune.25-0. in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha. In livezile mature solul se poate mentine ca ogor lucrat prin distrugerea periodica a buruienilor pe perioada de vegetatie cu ajutorul discului sau cultivatorului sau lucrarea unei benzi in lungul randului si inierbarea intervalului. In livezile tinere intervalul dintre randuri se cultiva cu plante agroalimentare sau se pot planta intercalat arbusti si capsun. in functie de calitatea fiecarui soi folosit. Fertilizarea in plantatiile tinere se face numai cu azot. deoarece umbrirea reciproca duce la degarnisirea bazei lor. care trebuie aplicate la plantele in declin. Numarul tulpinilor in cadrul tufei. Alunul reactioneaza bine la taierile de regenerare. iar in plantatiile pe rod. iar procesul de uscare afecteaza scheletul sau tulpinile din cadrul tufei.6-2. Plantele tinere raspund foarte bine la mulcirea lor cu diferite resturi vegetale. nu trebuie sa fie peste 10.poleniza reciproc.3. O stare normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin urmatoarele valori in frunze: 2. in perioada recoltarii. solul trebuie sa fie curat de buruieni.2:0. iar potasiu asigura o calitate optima a fructelor. Intretinerea solului. periodic se inlatura tulpinile batrane si se lasa tulpini de inlocuire. in raport de 1:0. Taierea de intretinere si fructificare se face periodic si are drept scop rarirea coroanei pentru patrunderea luminii. La pomii maturi se pot aplica erbicide pentru a distruge cresterile de la baza pomului.4-3. lungimea cresterilor anuale scade si trebuie facute taieri de stimulare a cresterii. intinerirea elementelor de semischelet epuizate. prin taieri de transfer pe ramuri laterale. imbatranite.15-0. 0. Plantarea acestora se face de obicei in randuri alternative. 4. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase. limitarea extinderii coroanei pe verticala si lateral etc.5% K2O si 0.40% P2O5. Indiferent de modul de intretinere a solului. pornind de la 100-120 kg/ha azot. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta. este necesara fertilizarea cu NPK. Pe perioada de vegetatie se intervine periodic (2-3 ori) pentru suprimarea drajonilor si lastarilor care apar la baza coroanei. din aceasta cauza nu se recomanda folosirea ingrasamintelor sub forma de . Netaiati acesti lastari debiliteaza plantele.8. 0. Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor.40% Mg. Daca plantele se conduc ca tufa.5% N. la care fructificarea este slaba. concureaza cresterea tulpinii si afecteaza calitatea recoltei. capabile sa asigure recolte bune. se limiteaza la alegerea elementelor de schelet si corectarea unghiurilor de insertie. Specificul intretinerii plantatiilor de alun Taierea de formare a coroanelor este destul de sumara.

Perioada de pastrare este dependenta de temperatura. iar dintre daunatori: gargarita alunului si viermele alunelor. fiind putin pretentios fata de sol. nerealizand insa productii maxime. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate relativa mica. care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica. 12. sub forma de miez si numai 3% pentru consum in stare proaspata sau ca miez prajit. cand fructele cad din pom. cu sau fara involucru.2 kg N. se inlatura involucrul. ciocolatie-roscata. apoi se pot valorifica sau pastra. Irigarea este necesara in zonele cu deficit hidric. cand are loc cresterea intensa a lastarilor si a fructelor. Maturarea si recoltarea fructelor Recoltarea se face la maturitatea deplina. monilioza. iar la temperatura camerei maximum un an. frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva zile la soare. Daca se recolteaza cu involucru. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri. Alunul este tolerant la stresul hidric daca nu este de durata. sau zone putin umbrite si umede. Acest arbust este cultivat pentru fructele sale. in functie de modul de intretinere. Pentru a inlesni recoltarea. sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori. pana ce umiditatea scade la 5-6%. Valorificarea este preponderenta catre industrie. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite acest lucru.cloruri. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha biomasa (fructe si lemn) este de 18. se desfac usor din involucru. miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este uscat. Bolile mai pagubitoare sunt: bacterioza. care reprezinta un aliment foarte hranitor datorita continutului mare in uleiuri. altfel alunele se pot deprecia. care poate creste salbatic in luminisuri. acesta trebuie inlaturat imediat. Combaterea bolilor si daunatorilor. putregaiul cenusiu.3 kg K2O si 16 kg Ca.1 kg P2O5. la plantatiile comerciale de mare productie. Cerinte mari pentru apa sunt in lunile mai-iulie. terenul trebuie fie cosit fie tavalugit. Pentru mentinerea sanatoasa a plantatiilor se fac tratamente periodice cu produsele recomandate si la alte specii. proteine. la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani. Alunul este un arbust din familia Betulaceae. se executa cu o serie de masini. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului. Anunturi Google . unele viroze. saruri minerale. altfel dupa uscare se desprinde foarte greu. cand poate sa vegeteze si sa fructifice. Dupa recoltare. vitamine. 9. sau se recolteaza si din pom cu involucru la o trecere.

dar nu sunt recomandate nici solurile in care apa freatica este mai adanca de 3. brune de padure.0 m.ingradinala.ro Cerintele alunului fata de factorii de mediu Cerintele alunului fata de sol In cultura alunului.gardviu. Frunze de alun Cerintele alunului fata de apa . In zona subcarpatica. desi are implicatii importante in reusita acestei activitati. Cele mai bune soluri s-au dovedit cele cu textura medie de tipul: lutoase.com/ Gardul viu-minuneGard viu chiar de la 0.0-4. nisipo-lutoase si luto-argiloase.99 lei/rasadCreste rapid (1. cu un continut mai scazut in argila.blogspot. Suporta o concentratie a solului in calcar de pana la 10-12%. La pH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante.80 m/an)www. Solicita terenuri cu un pH cuprins intre 6.5-2.0 m.Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX. Alunul nu suporta apa freatica la o adancime mai mica de 1. brun-roscat si chiar cele argilo.8. destinat culturii intensive a alunului trebuie sa aiba o grosime de minimum 60-80 cm. luto-nisipoase.Usor de montat cu efect imediat. solul este adesea neglijat.0-7. Stratul fertil de sol. precum si in zona colinara se intalnesc o serie de soluri favorabile culturii alunului ca: aluviuni.iluviale.20-1.

lunile cele mai bogate in precipitatii (mai. Cu toate acestea se considera ca cele mai bune zone de cultura sunt acelea care in perioada de vegetatie inregistreaza 70-80% umiditate relativa. aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor . Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii. Cultura alunului in regiuni cu regim hidric mai redus de 600-700 mm anual este dependenta de posibilitatile de irigare. Precipitatiile in exces pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. Culturile de alun rentabile sunt amplasate in zone cu umiditate relativa cuprinsa intre 30-80%. In conditiile din Romania. excesul de apa favorizeaza dezvoltarea unor boli criptogamice. Alaturi de apa din sol. In zona subcarpatica.Nevoia alunului pentru apa este foarte ridicata. iulie). coincid cu cele mai mari cerinte ale alunului pentru apa: cresterea organelor vegetative si a fructelor. iunie. in aceasta perioada se realizeaza peste 300 mm precipitatii. ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. Alunul reuseste bine numai in acele zone in care suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700-1200 mm. importanta deosebita prezinta si umiditatea relativa a aerului. Indirect. Intervalul dintre 700 si 1200 mm este destul de mare si se explica prin influenta factorului temperatura. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C. Fructe de alun Cerintele alunului fata de temperatura Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C.

-8°C. respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului. privind rezistenta organelor florale. astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C. durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta. Cerintele alunului fata de lumina Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. Exista mari diferente intre soiuri. "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. Dupa inflorire. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata. -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade. Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra.femeiesti. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°. ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii. -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute. in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller". modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului. Soiuri de alun Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-15 (0/0) 1 2 3 4 5 Listeaza articol » Trimite articol » . florile femeiesti rezista la -13° C. Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. Formarea frunzelor.

Ennis. Prezinta tendinta de raspandire in tarile vecine spaniei. internationalizate s-ar putea spune. soi cultivat in majoritatea tarilor europene pentru rezistenta la temperaturi scazute si productivitatea superioara. deosebit de valoros pentru marimea alunelor si productia sa. trecut in Franta sub numele de Fertile de Coutard si in Spania sub numele de Castaniera. Lungi de spania. Se extinde in SUA si majoritatea tarilor europene. Yugoslavia. zona in care dau cele mai bune rezultate. unde formeaza baza sortimentului. dar multe dintre ele sunt sinonime sau incorect determinate. Astfel de soiuri. Raspandit mai ales in tarile asiatice. pentru valoarea sa in industria alimentara. soi nou. Din acest motiv constituie soiul cu cea mai mare pondere in productia mondiala.com Gradini Verticale RomaniaGradini luxuriante impresionante. formate intr-o anumita zona ecologica. care au depasit hotarele tarilor de origine. soi cultivat in Italia (zona Piemont). Tonda Giffoni. Desi cu pondere mai redusa. dupa unii autori chiar 400. soi obtinut in Spania. de referinta. Romania etc . Urias de Halle. Majoritatea sortimentelor de alun sunt specifice fiecarei tari si adaptate la anumite zone de cultura. soi de baza in SUA (detine peste 80% din total productie).com/ Soiuri de alun Principalele soiuri din tarile cultivatoare In ultimii 10-15 ani se constata o restrangere a numarului de soiuri de alun din cultura si de introducere a unor soiuri standard. cel mai ieftindin Romania. Tonda Romana etc.ro Bonus de bun venitBeneficiezi de training gratuitBanii se castiga usor cu youtradeFXyoutradeFX.blogspot. Detine peste 40% din productia de alune a Turciei.gardviucomestibil. Tonda gentile delle Langhe. Tombul. sunt:       Barcelona. mai sunt raspandite soiurile: Segorbe. Portugalia.ingradinala.Usor de montat cu efect imediat. Anunturi Google Gard viu comestibilGard viu comestibil.Sunt semnalate peste 200 de soiuri de alun in cultura. chiar de la 2 lei/bucwww. vecine Turciei. Majoritatea sunt soiuri locale. Slovenia. Negret. Daviana. Cosford. In prezent se cultiva si in Franta. soi de baza in sortimentul Turciei. .

urmatoarele soiuri sunt prezentate ca sortimente zonale: Fertil de Coutard. s-a intensificat actiunea de introducere si studii in colectii a soiurilor de alun si pe baza lor s-au facut recomandari de extindere in cultura a unor grupe de soiuri. Lungi de spania. al XIX-lea. Merveille de Bollwiller. ar fi format sortimente zonale. ca specie si chiar biotipuri. apreciate ca valoare in diferite zone. Dintre acestea. Gunslebener si unele selectii de Lovrin. Dupa al doilea razboi mondial. nu se poate spune ca soiurile inmultite la timpul respectiv. Rotund de Piemont. Princese Royal. s-a cultivat din timpuri stravechi pe teritoriul locuit de romani. mai intai. VI al Pomologiei R. o data cu organizarea unor statiuni experimentale. Urias de Halle.I-1961) se mentioneaza ca la Pepiniera Istrita erau 28 soiuri. Lambert rosu. Descrise pomologic. . Lambert alb. iar la Pietroasa 16 (posibil aceleasi soiuri). Desi raspandite prin diferite gospodarii. Lambert rosu si Fertile (Coutard). Lamberet alb. Minunea Bollwiller. In Pomologia Romaniei (vol. (1967) si in Determinator pomicol vol. documentar se vorbeste despre soiuri abia la sfarsitul sec.R. pana in prezent. in vol. Nottingam. Imperiale de trebizonde Bergeri. Negret. soiurile: Urias de Halle. Lungi de spania. Cosford. s-au mentinut in cultura. Rotund de Roma.II (1969). o data cu infiintarea primelor pepiniere pomicole.alun american Alunul in Romania Desi alunul.S.

proportia detinuta la inmultire variind intre 5 si 30%. s-au reluat cercetarile privind stabilirea. Tonda gentile dele Langhe. . pe zone de cultura. a sortimentului de alun si s-a demarat un program special de creare a noi soiuri autohtone. Urias de Halle. Cosford..". Botu I.. nu ca "soiul. si Elena Turcu schiteaza un prim sortiment si organizeaza inmultirea soiurilor recomandate: Valcea 22. Pe baza primelor rezultate in anul 1983.alun turcesc Din lipsa de material saditor. majoritatea soiurilor mentionate s-au extins putin si mai mult ca "alun". Imperial de trapezunt si alte soiuri. In perioada 1977-1980 la statiunea de Cercetari Pomicole Rm.Valcea.

Romavel. a permis completarea si precizarea sortimentului de alun. in urmatoarea componenta: (turcu Elena. Cozia.alun mediteranean Studiul temeinic. Valcea. in perioada 1978-1996. pentru zona subcarpatica meridionala. 1996) Soiuri pentru masa: Ennis. si alte zone. Tonda gentille delle Langhe . Butler. in continuare. Urias de Halle Soiuri pentru industrializare: TGDL. cu conditii ecologice asemanatoare. a 40 de soiuri din colectie si cultura de concurs. Lungi de spania.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful