Prunul

Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare Descriere
Prunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi, pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite. In afara de asta, prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 5 de ani.

Tipuri de pruni
!rebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. "umpararea unui soi care atinge # m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. Dimensiuni

Prunii care se antreneaza in forma de evantai, pe spaliere $%&, ating inaltimi de 2 m, cu diametrul de 3m. Desi sunt cei mai scunzi dintre soiurile de pruni, ei sunt alegera perfecta atunci trebuie plantati langa un zid $nu orientat spre nord&. Prunii in forma de piramida $'& nu au nevoie de spalier si ating in jur de 2,5 m in inaltime si (,) m in diametru, ceea ce i face perfecti pentru o gradina mica. *amurile acestui tip de prun cresc in toate directiile, de pe un trunc+i drept, central. Prunii cu coroana in forma de tufa $"& nu au nevoie de spalier si sunt mult mai inalti decat cei cu forma de piramida, ajungand pana la , m inaltime. %vantajul este ca ramurile si foliajul se dezvolta de la ( m de la nivelul pamantului, ceea ce face usureaza ingrijirea, taierea si recoltarea majoritatii fructelor. Dezavantajul este ca unele fructe vor fii mult prea sus pentru a fi culese fara o scara.

Prunul standard-mijlociu $D& ating in jur de ) m inaltime si nu au nevoie de spalier. -ace parte din categoria de pomi fructiferi de dimensiuni mari, potrivit pentru o gradina mare. Produce multe prune anual, majoritatea trebuind sa fie culese cu ajutorul unei scari. Prunii standard ating in jur de . m la maturitate, deci nu pot fi plantati decat in gradinile foarte mari. Produc destule fructe pentru a +rani toti vecinii.

Locul de plantare
In primul rand, locul trebuie ales dinainte, in functie de dimensiunile prunului la maturitate. /u uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie ing+esuit de alte plante sau arbori. In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun, acestea sunt 3: caldura $importanta mai ales in perioada de polinare&, lumina si umezeala. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi, asa ca nu trebuie planatati intr0o zona in care temperaturile scad sub zero. Daca totusi zona in care locuiti este una rece, atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme1 in acest caz sunt recomandate soiurile "zar, 2ictoria sau 3arjorie4s 5eedling. Prunii prefera locurile aflate in plin soare, desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa0amiaza nu le dauneaza. In ceea ce priveste umezeala, este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed, dar nici prea uscat. /u ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie.

Plantarea
6ste bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu0zisa, pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. 5apati o groapa de ) cm adancime si (,2 m diametru si puneti in ea cat mai mult material organic. Daca prunul se va planta intr0un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi, nu mai adaugati fertilizator 0 un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine, in detrimentul cantitatii de fructe. Daca il plantati pe o peluza, pregatiti pamantul ca mai sus, adaugand un fertilizator de lunga durata. Plantarea in sine este simpla 0 se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile, plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. 6ste foarte simplu, dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. /u adaugati fertilizator in pamant la plantare, pentru ca acesta poate arde radacinile si va duce, dupa cum am mai spus, la dezvoltarea pomului in detrimentul cantitatii de fructe. "a totii pomii, si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat ing+iveci sau in sera1 daca nu stiti sigur atunci asigurati0va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. Dupa ce ati plantat copacul, batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile.

Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare. %racul se infige inpamant la cel putin (5 cm de tulpina, iar punctele de legatura se fac din 3 in 3 cm, cu fazii de plastic sau sfoara $nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina&. De asemenea, verificati din cand in cand legaturile, pentru ca sa nu fie prea stranse.

Ingrijirea prunilor
7a prunii nou plantati, aveti grija sa nu ing+ete in prima iarna si udati0i bine in perioadele secetoase. Prunii care se antreneaza pe spaliere 8 pereti trebuie udati regulat. Pomii maturi nu necesita prea multe ingrijiri in afara de taiere si reducerea numarului de fructe $vezi mai jos&. 6ste bine sa asezati in jurul trunc+iului $dar nu lipit de acesta& un strat destul de gros de compost, care va mentine umezeala si va tine la distanta buruienile1 primavara devreme este momentul potrivit pentru a face acest lucru. !oamna puteti aplica un fertilizator de lunga durata. Deoarece prunii au multe radacini aproape de suprafata, din ele vor creste multi copaci pitici, pe o raza de 3 m in jurul tulpinii prunului principal. %cestia trebuie taiati pentru a fi tinuti sub control, o metoda mai drastica fiind scoaterea lor din pamant, din locul in care se desprind de radacina pomului0mama. Reducerea numarului de fructe Prunii nu fac in fiecare an aceasi cantitate de fructe. In anii in care produc prea multe fructe este bine sa rupeti unele fructe inainte ca acestea sa apuce sa se maturizeze, pentru a asigura o recolta buna si in anul urmator1 totodata, ramurile incarcate cu prea multe fructe se pot rupe. /umarul de fructe se reduce in doua etape: o data la sfarsitul lunii mai, cand incep sa se formeze fructele si apoi la mijlocul lunii iulie, cand prunele sunt pe jumatate dezvoltate. In primul rand, inlaturati fructele stricate sau bolnave1 apoi rupeti alte prune pentru a lasa loc destul sa se dezvolte 0 trebuie sa fie cam 9 cm intre fiecare fruct. Sprijinirea ramurillor Daca unele ramuri par ca se vor rupe din cauza greutatii fructelor, este nevoie sa le sprijiniti cu araci. In punctul de contact legati cu un material usor, astfel ca batul sa nu raneasca scoarta prunului si sa nu transfere vreo boala. Taierea prunilor In aceasta problema sunt doua puncte importante: in primul rand trebuie sa dati prunului o forma potrivita, apoi sa evitati infectarea cu boala alba a frunzelor. Pentru a evita aceasta boala, taiati copacul in perioada de vegetatie, primavara tarziu sau vara devreme 0 nu iarna. 6vitati sa taiati copacii mai batrani in lunile mai, sau din septembrie pana in octombrie. Incercati sa faceti taieturi cat mai curate, fara sa striviti lemnul. Daca taiati dintr0o ramura mai batrana, bandajati taietura cu o substanta speciala care se gaseste in magazinele de specialitate. !aierea prunilor depinde de forma pe care vreti sa o obtineti in final: piramida, tufa, standard sau standard mijlociu.

Recoltarea si stocarea fructelor

*odesc numai prunii de cel putin ,05 ani. -ructele se lasa in pom pana s0au copt. -ructele mature se coc pe o perioada de o luna, asa ca este bine sa culegeti cate putin, la cateva zile. -ructele bolnave trebuie indepartate imediat pentru ca atrag insectele si viespiile. Prunele coapte se pastreaza numai cateva zile si sunt stodate cel mai bine in frigider. Daca vreti sa le tineti mai mult, culegeti0le cand sunt aproape coapte si asezati0le intr0o cutie de carton, intr0un loc intunecat.

CULTURA PRUNULUI Prunus domestica L Fam. Rosaceae, Subfam. Prunoideae 1.Importanta culturii Prunul constituie una din culturile pomicole de baza, ocupa locul II dupa mar si gaseste conditii de crestere si fructificare pe tot cuprinsul tarii. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri pentru calitatea fructelor folosite in alimentatie la nivel familial, ca materie prima pentru industrie, iar lemnul are o serie de utilizari in industria mobilei, industria chimica si in artizanat. Este o specie care se adapteaza usor la conditii variate de mediu, avand capacitatea de a valorifica o gama larga de soluri, cu grade diferite de fertilitate, unde alte specii nu dau rezultate corespunzatoare. Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe uscate, compot, dulceata, marmelada, magiun, tuica etc., avand o compozitie chimica foarte complexa !"#$% glucide, &,#'"(,)&% acizi organici, &,#*"#,*% substante tanoide, &,'*% substante pectice, &,*% albumina, '% celuloza, vitaminele A, +, ,, saruri minerale de Fe, ,a, P, -g, ., /a, -n etc. Prunele se pot valorifica cu rezultate bune la export. Prin pozitia geografica a tarii noastre, la sfarsitul lunii iulie si prima 0umatate a lunii august se matureaza o serie de soiuri de valoare, iar in Europa 1ccidentala este o cerere mare de prune in aceasta perioada. Lemnul rezultat in urma defrisarii plantatiilor este apreciat in industria chimica pentru obtinerea carbunelui activ, in industria usoara pentru fabricarea creioanelor si altor rechizite. 2in seminte se extrag o serie de substante cu utilizari in industrie, iar endocarpul este folosit drept combustibil avand o putere calorica ridicata. 2. Originea si aria de raspandire Existenta a mai multe specii in cadrul genului Prunus, din care 3 de importanta ma0ora P. domestica L " prunul comun european, P. triflora 4oxbgh. " prunul chino"0aponez, P. insititia L. " prunul sirian si P. cerasifera Ehrh. " corcodusul, fac destul de dificila localizarea cu exactitate a centrului de origine. -a0oritatea cercetatorilor sunt de acord cu existenta a 3 centre de origine a prunului Asia central" occidentala, Europa, ,hina si America de /ord, in fiecare fiind dominanta una sau mai multe specii de prun. ,ele mai vechi date referitoare la prunul comun dateaza de circa (&&& de ani, din timpul lui Pliniu cel +atran, care mentioneaza existenta mai multor tipuri de prune de culori diferite. Se pare ca specia Prunus domestica provine din hibridarea naturala dintre P. cerasifera si P. spinosa, deoarece prunul nu creste in stare salbatica. Prunul este mult raspandit la nivel mondial, ocupand locul 5I din punct de vedere a productiei dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas, fiind cultivat pe circa #,! milioane ha, cu o productie totala de circa #),* milioane tone 6FA1, #77$8. Prunul este prezent pe toate continentele globului, dar productia cea mai mare este obtinuta in Europa 6tabelul 78. 2intre tarile mari cultivatoare amintim ,hina,

S9A, :urcia, Argentina etc. In Europa, printre marii producatori de prune sunt ex Iugoslavia, 4omania, +ulgaria, ;ermania etc., 6tabelul #&8. :abelul 7 Productia de prune la nivel mondial 6tone8 6+uletin FA1, #7778 ,ontinentul :otal d.c. America de /ord America de Sud Africa Asia 1ceania Europa #77! !$&$(#! $#7#7& ()($)7 #')*7' )')#'!! )**&& ($3'*$( #77$ !#!!(#* 37*!*& ()&$') ##3&7) )'3*$'( ($!&& (*$#(7! #777 !)&''() '$)$*& (*(')* ##)7&& )'3!&77 ($7&& (377*$7

La nivelul anului #77!, in 4omania erau circa '3,* mii ha, iar productia de fructe a fost de 37#,' tone. Productia a scazut simtitor fata de anul precedent cand s"au obtinut peste '') tone. Principalele 0udete producatoare de prune sunt cele din tabelul ##. :abelul #& Productia de prune in Europa 6tone8 6+uletinul FA1, #7778 :ara :otal d.c. 4omania ex <ugoslavia Franta ;ermania Spania #77! ($3'*$( 37#*!! 3!#&&& #7*!&& (73$#3 #*))&& #77$ (*$#(7! 3&3)!& 3$&&&& (&*!&& ))$'$& #)'#&& #777 (377*$7 )#7$*$ 3'&&&& (#&&&& )#*!&& #3&&&&

In ultimii ani o pondere tot mai mare din productia de prune este obtinuta in sectorul privat. La nivelul anului #77!, 3*3,' tone de prune, reprezentand 7(,*% au fost obtinute in sectorul privat. :abelul ##

Productia de prune 6tone8 6Anuarul statistic al 4omaniei, #77$8 <udetul :otal d.c. Arges 5alcea Sala0 ,aras"Severin Arad +ihor +uzau 2ambovita #77# )'&&&& 3$&7& ((*3$ #)3(7 #!#!$ *'77 ##&*# ##'(7 (&#$# #77' ''(7&& ')*#* *#*'! 3&#!) )'&!( )*!#7 )3*$! )((() )&&#' 3. Particularitati biologice 3.1.Particularitati de crestere ,resterea sistemului radicular este dependenta de portaltoi. La pomii altoiti pe corcodus, sistemul radicular este profund, a0unge la #(&"#)& cm, marea masa a radacinilor se amplaseaza in stratul de sol cuprins intre (& si !& cm, la solul lucrat si #&"3& cm la solul inierbat 6=oza, #77*8. Extinderea pe orizontala a radacinilor depaseste de (") ori proiectia coroanei, ma0oritatea radacinilor active 6'&%8 fiind amplasate la nivelul proiectiei coroanei. Pomii altoiti pe portaltoi franc, au sistemul radicular mai superficial si mai putin extins lateral, dar au avanta0ul ca pot valorifica solurile subtiri si mai grele. La unele soiuri de prun si la portaltoi, se manifesta fenomenul de dra0onare, care este daunator in livada si implica cheltuieli suplimentare de inlaturare a acestor cresteri. :runchiul la ma0oritatea soiurilor este drept, uneori torsionat, cu ritidomul neted sau crapat sub forma de placi poliedrice. ,resterea partii aeriene este dependenta de portaltoi si de agrotehnica aplicata in livada. Prunul poate sa a0unga usor la $"#& m inaltime daca creste natural, dar in plantatii nu depaseste *"*,* m. ,apacitatea de ramificare a soiurilor este diferita, existand soiuri care formeaza coroane rare, aerisite si usor de intretinut, 6Stanle>, Anna Sp th8 sau altele care ramifica mult si isi indesesc coroanele 6:uleu gras, Agen, ;ras romanesc, 5anat romanesc8. Prunul creste bine in tinerete, lungimea ramurilor anuale pot depasi # m lungime, fapt ce permite formarea rapida a coroanelor prin taieri in verde. 9nele soiuri formeaza putini lastari anticipati 6Anna Sp?th, Stanle>8 iar altele au o capacitate mai mare de ramificare, uneori indesind prea mult coroana 6Agen, ,entenar8. Fructificarea se realizeaza la unele soiuri pe ramuri mi0locii, soiurile avand o buna capacitate de ramificare, formeaza coroane mai dese 65anat romanesc, ;ras romanesc, Agen, ,entenar8, sau pe buchete ramificate, cand coroanele sunt mai rare si aerisite 6Stanle>, Anna Sp?th, 4ivers timpuriu8. 3.2.Particularitati de ructi icare #77! 37#*!! *7*3# *'&#( #)$77 (!*$* #$'#( ($)7* ##37( ()#!*

Prunul prezinta muguri floriferi si vegetativi, dispusi solitar sau in grupuri. Inflorirea are loc primavara dupa celelalte specii drupacee, florile nefiind afectate de brumele si ingheturile din primavara. 2in punct de vedere al momentului infloririi soiurile se impart in urmatoarele grupe soiuri cu inflorire timpurie ;ras romanesc, 5ictoria@ cu inflorire mi0locie 4ivers timpuriu, Agen, Stanle>, 4enclod Althan@ sau cu inflorire tarzie 5anat romanesc, Anna Sp?th. Florile sunt in general hermafrodite, iar comportarea la polenizare este diferita. Sunt soiuri autofertile 6Anna Sp?th, Stanle>, 5anat romanesc, ;ras romanesc etc.8, autosterile 64ivers timpuriu, 4enclod Althan, Silvia, etc.8 si androsterile sau cu flori functional femele 6:uleu gras, :uleu timpuriu, ,entenar, Albatros etc.8. Pentru o buna polenizare si fructificare, asezarea soiurilor in parcela trebuie facuta cu atentie, asocierea soiurilor androsterile cu cel putin doua soiuri bune polenizatoare, care sa se polenizeze intre ele si ambele sa"l polenizeze pe cel androsteril. Soiul adnrosteril nu se amplaseaza niciodata la marginea parcelei. Asocierea in plantatie numai a doua soiuri din care un soi androsteril si un soi polenizator, nu asigura rezultate bune in primaverile dificile din punct de vedere climatic, cand productia este foarte slaba. Este cazul soiului :uleu gras, asociat cu Agen, in unele plantatii din zona 1lteniei. In primaverile reci, sau cu vant, polenizarea florilor este foarte slaba, iar productia este mult sub potentialul soiurilor amintite. La infiintarea plantatiilor, trebuie acordata mare atentia pomilor care se cumpara si se planteaza, deoarece toate soiurile care provin din :uleu gras sunt androsterile si desi acestea ar putea asigura un conveier convenabil in lunile iulie"august, nu se pot planta fara asigurarea unor polenizatori. Foarte bune polenizatoare sunt considerate soiurile 4enclod Althan, Stanle>, Agen, Anna Sp?th, Silvia etc. La alegerea polenizatorilor, trebuie avuta in vederea si epoca de inflorire a soiurilor, deoarece in functie de conditiile climatice aceasta se esaloneaza pe !"#& zile. Stigmatul unei flori este receptibil pentru polen )"* zile in functie de temperatura si umiditatea aerului din perioada infloritului. 2e obicei, exista o perioada de suprapunere a infloririi intre soiuri si tinand seama de faptul ca, pentru o productie normala este suficienta polenizarea a circa (&")&% din flori, se pot asocia soiuri diferite in parcela pentru polenizare incrucisata. 2in totalul florilor, procentul de legare poate a0unge la 3*% daca se asigura o buna polenizare, din care cad fiziologic #7")(%, regasindu"se pe pom la maturitate ca fructe circa )"*% din numarul total al florilor. Fenomenul de intersterilitate la prun este rar intalnit. 5arsta intrarii pe rod a pomilor variaza in functie de soi si agrotehnica si poate fi de )"3 ani la Agen, Stanle>, ,entenar si *"' ani la :uleu gras, Anna Sp?th. ,apacitatea de productie este mare si dependenta de soi, fiind cuprinsa intre #*"(* tAha in livezile cu densitate medie. Pe loturi experimentale au fost obtinute productii foarte mari de peste *& tAha la Anna Sp?th, :uleu gras, ,entenar, la S,PP 5alcea. La pomii solitari se pot obtine )&"#&& BgApom in functie de varsta. Alternanta de fructificare este mai putin intalnita decat la mar, dar daca pomii sunt supraincarcati, este seceta sau apar accidente climatice, pomii sunt susceptibili de a intra in alternanta.

Longevitatea plantatiilor depinde de portaltoi 6pe franc au o longevitate mai mica8, de soi, de gradul de favorabilitate a zonei si este cuprinsa intre )& si 3& de ani. Perioada de tinerete este de *"! ani, iar dupa (*")& de ani de fructificare, incepe declinul. 3.3.!pecii" soiuri si portaltoi 2in multitudinea de specii ale genului Prunus, pentru pomicultura prezinta interes numai cateva dintre ele, fie prin soiurile pe care le"au dat, fie ca portaltoi sau surse de gene pentru ameliorare. ,ele mai importante specii sunt " Prunus domestica L. " prunul vanat european, este raspandit in Europa sud"estica si ,aucaz, creste ca pom de talie mi0locie, formeaza un sistem radicular relativ superficial, dra0oneaza puternic si este tolerant la excesul de apa. 2in aceasta specie s"au format soiurile :uleu gras, 5anat romanesc, Anna Sp?th etc. " P. insititia <usl. " goldanul sau scoldusul, este raspandit in Europa si Asia, are cerinte reduse fata de caldura, rezistent la ger, seceta si boli si este foarte productiv. 2in goldan s"au format soiurile din grupa 4enclod, -irabelele si portaltoiul de Saint <ulien. " P. cerasifera Ehrh. " corcodusul, creste spontan in Europa, are talie mi0locie, o buna plasticitate ecologica, dra0oneaza destul de mult si are o variabilitate genetica mare. Este o specie folosita ca polenizator, portaltoi sau chiar pentru fructe. " P. spinosa L. " porumbarul, creste spontan in Europa, Asia, Africa de nord, sub forma de arbust de talie mica, foarte rezistent la ger si seceta, cu pretentii scazute fata de sol, are o capacitate mare de dra0onare, motiv pentru care este folosit pentru fixarea solurilor erodate. Local poate prezenta si interes ca portaltoi, dar numai biotipurile cu dra0onare mai slaba. Speciile de provenienta orientala si americana 6 P. ussuriensis, P. americana, P. hortulana, P. nigra, P. triflora, P. simonii8 sunt folosite ca sursa de gene de rezistenta la boli. Principalele soiuri din sortiment Sortimentul de soiuri la prun este deosebit de bogat, avand posibilitatea sa gasim fructe in stare proaspata de la sfarsitul lunii iunie si pana la sfarsitul lunii octombrie, soiuri destinate consumului direct sau industrializarii. 2eocamdata nu exista o specificare clara a destinatiei fiecarui soi si nici nu exista soiuri numai pentru industrie, cu (") exceptii, mentionandu"se numai faptul ca, pentru industrializare sunt rentabile soiurile cu maturarea din a doua parte a lunii august, deoarece acumuleaza mai multa substanta uscata. Principalele soiuri cultivate in tara, in ordinea maturarii sunt

Ri#ers timpuriu " are vigoare mi0locie, este autosteril si bun polenizator, are fructul mi0lociu, sferic"alungit, are culoare rosie"violacee si pruina albastruie, neuniforma ca grosime, pulpa carnoasa, alb" verzuie, dulce si armonios acidulata, apreciata pentru masa. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. $iana " are vigoare mi0locie, este partial autofertil, are fructul mare, sferic, rosu"violaceu, marmorat, pulpa groasa, neaderenta, cu gust dulce si aroma slaba. Se matureaza la inceputul lunii iulie. Ialomita " este de vigoare mi0locie, autosteril, bun polenizator, are fructul mare, sferic sau usor alungit, colorat in maron"inchis, cu pruina groasa, cenusie, pulpa carnoasa, potrivit de consistenta, gust echilibrat, foarte apreciata pentru masa. Se matureaza in a doua 0umatate a lunii iulie. %alcean " are vigoare mi0locie sau mare in functie de portaltoi, fructifica pe buchete si ramuri mi0locii, infloreste tarziu si este autosteril. Fructul este mare, sferic, de culoare vanata"inchis, are pulpa galbuie, carnoasa si suculenta si cu gust echilibrat. Se matureaza in decada a treia a lunii iulie. Carpatin " are vigoare mica"mi0locie, formeaza coroane rare, bine garnisit cu ramuri scurte si mi0locii si este androsteril. Fructul este mi0lociu, sferic"alungit, de culoare albastra"inchis, cu pruina cenusie. Pulpa este galben verzuie, suculenta, fina, neaderenta la sambure. Se matureaza in prima decada a lunii august. &lora " are vigoare mare, cu o buna capacitate de ramificare, fructifica pe buchete si ramuri mi0loci si este androsteril. Fructul este mare, ovoidal sau sferic, albastru, cu pruina cenusie. Pulpa este alb"verzuie, suculenta, cu gust placut si armonios. Se matureaza in prima 0umatate a lunii august. Tuleu timpuriu " este un soi destul de viguros, androsteril, cu fructul mare ovoidal, vanat" inchis, cu pulpa carnoasa, dulce si armonios acidulata, fin aromata, destinat consumului in stare proaspata si exportului. Se matureaza la inceputul lunii august. Alina " are vigoare mica"mi0locie, fructificare pe buchete de mai si este androsteril. Fructul este mare, ovoidal, de culoare albastra"deschis, acoperit cu o pruina cenusie. Pulpa are culoare galben"verzuie, este consistenta si cu gust placut. Se matureaza in prima 0umatate a lunii august. Pitestean " pomul are vigoare mi0locie, este androsteril, are fructul mare, ovoidal, vanat"inchis, cu pulpa carnoasa, cu gust echilibrat, de calitate foarte buna pentru masa. Se matureaza la sfarsit de iulie si inceput de august. Centenar " este de vigoare mi0locie, este androsteril, are fructul mare si foarte mare invers ovoidal, de culoare maronie"inchis, patat cu rosu"violaceu si cu o pruina groasa. Pulpa este de consistenta medie, are gust echilibrat, aroma fina si calitate foarte buna. Se matureaza in prima 0umatate a lunii august.

!il#ia " este un soi de vigoare mi0locie"mare, autosteril si bun polenizator, cu fructul mare sau foarte mare, sferic alungit sau elipsoidal, de culoare maronie"roscat, cu pruina groasa cenusie. Pulpa este carnoasa, are gust echilibrat si calitate foarte buna. Se matureaza in prima 0umatate a lunii august. Renclod Alt'an " soi viguros, autosteril, foarte bun polenizator, cu fructul sferic, roz"violaceu, cu pruina albastruie, pulpa carnoasa, bine colorata, gust dulce si aroma slaba. Se matureaza in a doua decada a lunii august. Agen " este un soi de vigoare mi0locie, partial autofertil, ce formeaza coroane dese, aglomerate, are fructul mic, invers ovoidal, de culoare roz"rosietica, cu pulpa galbena"portocalie, semiaderenta la sambure, moale, gust pronuntat dulce si aroma slaba. Este destinat industrializarii prin uscare si distilare. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. $ambo#ita " are vigoare mare, fructifica pe buchete si ramuri mi0locii si este androsteril. Fructul este mare, ovoid, de culoare vanata inchis acoperit cu pruina cenusie. Pulpa este galben"verzuie, consistenta, suculenta si cu gust placut. Se matureaza la sfarsit de august. Tuleu gras " are vigoare mare, este androsteril, are lemnul fragil, fructul este mi0lociu, elipsoidal, vanat"inchis, cu pulpa crocanta, suculenta, dulce si armonios acidulata, foarte bun pentru masa sau industrializare. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. Tuleu dulce " este viguros, are fructul mi0lociu, invers"ovoidal de culoare rosie"vinetie cu pruina albastra. Pulpa este moale, suculenta, dulce si semiaderenta la sambure, este destinat industrializarii. Soiul da rezultate in zona dealurilor, unde soiul Agen nu poate fi cultivat. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. !tanle( " are vigoare mi0locie, fructifica pe buchete, este foarte productiv, precoce, autofertil si bun polenizator, este sensibil la viespea samburilor. Fructul este mare invers ovoidal, cu o brazda ventrala bine marcata, are culoare vanata"negricioasa, pulpa semiconsistenta, gust echilibrat si destinatie mixta consum si industrializare. Se matureaza la sfarsit de august si inceput de septembrie. )ras ameliorat " are vigoare mare, este autofertil si sensibil la viroze. Fructele sunt mi0locii, sferice sau sferice alungite, de culoare vanata negricioasa, cu pulpa neaderenta la sambure, de consistenta medie sau moale, dulce si slab acidulata, foarte apreciata pentru industrializare. Se matureaza la sfarsit de septembrie. %anat romanesc " soi viguros, autofertil, foarte sensibil la viroze. Are fructul mic, elipsoidal, vanat"inchis, cu pulpa verde"galbuie, cu pruina groasa argintie, consistenta, pulpa dulce si usor astringenta, intens aromata, cu insusiri foarte bune pentru consum sau industrializare. Se matureaza in decadele (") din septembrie.

Anna !p*t' " are vigoare mi0locie, este foarte productiv, partial autofertil, fructifica pe ramuri scurte. Fructul este mare, sferic sau ovoidal, usor turtit la ambele capete, maroniu"vinetiu, cu pruina groasa, pulpa groasa, carnoasa, verde"galbuie, potrivit de dulce si slab acidulata, destinata consumului sau industrializarii. 2a rezultate bune pana in zona dealurilor mi0locii. Se matureaza in luna septembrie. Record " are vigoare mi0locie, fructifica pe buchete si este autosteril. Fructul este sferic alungit, vanat inchis, cu pruina albastra. Pulpa este galben verzuie, consistenta, suculenta, fin aromata, apreciata pentru masa. Se matureaza la mi0locul lunii septembrie. Sortimentul de portaltoi In pepinieristica, la producerea materialului saditor de prun se utilizeaza portaltoi generativi si vegetativi. Portaltoii generativi mai utilizati sunt corcodusul, prunul franc, P. Marianna si pe scara mai redusa piersicul, zarzarul si porumbarul. Corcodusul este cel mai utilizat portaltoi pentru prun, deoarece se inmulteste usor si realizeaza grosimea de altoire din primul an. Imprima pomilor o buna plasticitate si adaptabilitate la diferite conditii de sol, imprima vigoare mare pomilor, dar nu are afinitate cu unele soiuri :uleu gras, ;ras romanesc, 4ecord etc. Prunul ranc se obtine din samburii unor soiuri locale, fiind omologati si utilizati mai multi portaltoi 1tesani $, 4enclod verde, 5oinesti +, ;albior, Scolduse si +uburuz. Prunul franc are o buna afinitate cu toate soiurile, imprima o vigoare mai mica soiurilor, dar puietii cresc greu in pepiniera. Francul asigura o productivitate buna, o inradacinare mai superficiala si posibilitatea de a valorifica solurile mai subtiri, este mai sensibil la ger si seceta decat corcodusul. Portaltoii vegetativi sunt putin utilizati datorita plasticitatii mai reduse pe care o au. Exista o serie de selectii de perspectiva ce se pot inmulti si prin butasi. " !aint +ulien A " este o selectie obtinuta la East -alling, se inmulteste prin butasi lemnificati si marcota0. Are afinitate cu ma0oritatea soiurilor de prun, imprima precocitate si vigoare mi0locie. " !aint +ulien , " selectie obtinuta tot in Anglia, se inmulteste prin butasi, imprima vigoare mi0locie soiurilor, este sensibila la calcar dar rezista bine la solurile grele. " Pi-( " este un portaltoi vegetativ obtinut in Anglia, se inmulteste prin butasi lemnificati, are afinitate buna la altoire si imprima vigoare mica. " Otesani 11 " este un portaltoi vegetativ, ce imprima vigoare mica"mi0locie, este o selectie de prun cu buna afinitate de altoire.

" Corcodus 1.3 " o selectie de corcodus care se inmulteste vegetativ prin butasi lemnificati, pe platforme de inradacinare. 2e data mai recenta au fost omologati doi portaltoi vegetativi ,* si ,P,, fiind selectii de corcodus cu inmultire vegetativa. 3./.Cerintele prunului ata de actorii de mediu Caldura. Prunul are pretentii moderate fata de caldura, acestea fiind mai mici decat la par si usor mai mari sau apropiate cu ale marului. 4euseste bine in zonele in care temperatura medie anuala este de $,*"##C,, pentru unele soiuri chiar in 0ur de $C, 6;ras romanesc, 5anat romanesc8. /u toate soiurile merg bine in toate zonele pomicole, unele sunt mai pretentioase la caldura si reusesc numai pana in zona dealurilor mi0locii 6Agen, Stanle>, Anna Sp?th, Silvia8, altele 6;ras romanesc, 5anat romanesc8 pot a0unge pe versantii sudici pana in zona premontana, la peste !&& m. Exista diferente intre soiurile europene si cele chino"0aponeze in ceea ce priveste necesarul in frig, deci lungimea perioadei repausului obligatoriu. Soiurile orientale au un repaus obligatoriu mai scurt, pornesc mai devreme in vegetatie, uneori chiar in ferestrele de iarna. 2in aceasta cauza incercarile de introducere in sortimentul romanesc a unor astfel de soiuri foarte valoroase nu a reusit. In timpul repausului, rezistenta prunului este mare, tolereaza fara probleme temperaturi de ")#C,. +obocii floriferi rezista la "3,3C,, florile deschise la "&,*" (,(C,, iar fructele legate la "&,*"#,#C,. Pentru legarea fructelor temperatura medie zilnica optima este de #&"#(C,, minima nu trebuie sa depaseasca (C,, iar maxima (*C,, altfel florile cad in masa. In timpul verii, temperatura mai mare de )*C, determina blocarea cresterii si arsuri pe frunzele tinere. :emperatura dintr"o anumita zona este importanta si pentru maturarea fructelor. Soiurile timpurii se matureaza dupa acumularea unei sume de temperatura de #3&&"#$&&C,, ((&&"(3&&C, pentru cele mi0loci si ($&&"(7&&C, pentru cele tarzii. Apa. Prunul are cerinte mari fata de apa, cerinte care sunt satisfacute acolo unde cantitatea de precipitatii este de peste '*&"!&& mm anual. In zonele mai uscate 6stepa si silvostepa8 reuseste numai in conditii de irigare. Pretentiile fata de apa sunt diferite intre soiuri. Astfel, soiul ;ras romanesc reuseste numai unde umiditatea este buna, de obicei in zona dealurilor mi0locii si inalte, in timp ce Anna Sp?th si Agen dau rezultate bune si in conditii cu deficit hidric. Soiul 5anat de Italia este pretentios la microclimat, pentru fructificare necesita umiditate si caldura, zone cu influenta mediteraneana, altfel productia este nesemnificativa, desi este un soi de calitate si destul de mult raspandit in sudul si vestul tarii. ,erintele fata de apa sunt influentate de portaltoi si de epoca de maturare. Folosirea caisului ca portaltoi, asigura o rezistenta mai buna la seceta. Pentru acelasi portaltoi, soiurile tarzii au cerinte mai mari fata de apa decat cele cu maturare timpurie. Excesul de apa din sol este suportat mai bine de pomii altoiti pe franc, daca nu este de durata. 2aca excesul de apa persista sistemul radicular piere prin

asfixiere. 9miditatea relativa ridicata a aerului creeaza conditii pentru atacul unor boli criptogamice Monilinia, Xanthomonas, Polystigma etc., si aceste microzone trebuie pe cat posibil evitate in momentul infiintarii plantatiilor. Lumina. ,erintele prunului fata de lumina nu sunt mari, el poate valorifica toate tipurile de teren din punct de vedere a pantei. Plantarea prea deasa a pomilor determina in timp uscarea partii bazale a coroanei, cu efecte mult mai severe decat plantarea pomilor pe expozitii nordice. Lipsa luminii determina degarnisirea treptata a coroanei, fructele se coloreaza mai putin si sunt de calitate inferioara. Pentru asigurarea unor conditii normale desfasurarii proceselor fiziologice, trebuie corelata distanta de plantare cu vigoarea pomilor si asigurarea iluminarii coroanei prin taierea de intretinere. !olul. Fata de sol prunul practic nu are pretentii daca ceilalti factori nu sunt restrictiv, in sensul ca valorifica aproape toate tipurile de sol. Se poate planta pe solurile subtiri, grele 6argila sub **%8, cu p="ul cuprins intre *,3 si $,) si continutul in calcar activ sub #&%. Pentru productii mari si de calitate, se poate planta pe solurile brun roscate, podzoluri, soluri brune de padure etc., sau chiar pe nisipuri, in conditii de irigare. /u suporta continut mai mare de #&% calcar activ in sol. /. Particularitati te'nologice /.1.Producerea materialului saditor. In prezent, se utilizeaza aproape in exclusivitate pomi altoiti, cu mici exceptii, pe plan local, se mai planteaza dra0oni proveniti de la soiuri destinate distilarii 6;ras romanesc, 4osior varatic etc.8. Altoirea materialului se face in pepiniera, pe portaltoi franc sau corcodus. Se foloseste mai mult corcodusul, deoarece creste mai repede si a0unge la grosimea de altoire in primul an, dar imprima neuniformitate pomilor in livada. Portaltoiul franc 6din samburii soiurilor +uburuz, 4osior varatic, 5oinesti + etc.8 asigura o mai buna uniformitate a pomilor in livada, dar creste mai greu in pepiniera si nu a0ung toti puietii la grosimea de altoire in primul an. Pentru valorificarea terenurilor mai uscate se pot folosi ca portaltoi caisul sau chiar porumbarul. 2esi corcodusul este mult folosit ca portaltoi, trebuie stiut faptul ca nu toate soiurile au afinitate buna, ca de exemplu :uleu gras, Anna Sp?th, /ectarina rosie etc. /.2. !peci icul in iintarii plantatiilor de prun Sistematizarea terenului, fertilizarea de baza si maruntirea solului se fac la fel ca la celelalte specii prezentate. ,antitatea de ingrasaminte care se aplica este in 0ur de 3&"'& tAha gunoi de gra0d, *&&" '&& Bg superfosfat si (&&")&& BgAha sare potasica, care se incorporeaza in sol printr"o aratura la (3"(* cm. 2istantele de plantare folosite se coreleaza cu vigoarea pomilor si acestea nu trebuie sa fie mai mici de 3"* m intre randuri si )"3 m intre pomi pe rand, a0ungand la ' m intre randuri la soiurile

viguroase :uleu gras, 4enclod Althan, ;ras romanesc. Pentru plantatiile destinate industrializarii, cu mecanizarea lucrarii de recoltat, spatiul dintre randuri trebuie sa fie de !"$ m. Amplasarea prunului in spatiu, se face tinand seama de cerintele lui fata de factorii de mediu. Pe dealurile 0oase si mi0locii, unde cantitatea de apa este suficienta, dau rezultate bune cele mai valoroase soiuri :uleu gras, Stanle>, Anna Sp?th, ,entenar etc. Pe dealurile mi0locii, prunul se amplaseaza pe intreg versantul, mai putin pe vaile reci, pe dealurile inalte, se amplaseaza pe treimea mi0locie a pantei, pe expozitii sudice, sud"estice sau sud"vestice, iar in zonele cu precipitatii mai putine, se amplaseaza pe expozitie nordica si in treimea inferioara a versantilor unde deficitul hidric este mai redus. Epoca optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor, pana la inghetarea solului, sau daca din anumite motive lucrarea nu s"a putut incheia, se continua primavara cat mai devreme, cand conditiile climatice permit intrarea pe teren. Se poate planta si in ferestrele iernii daca solul nu este inghetat si temperatura nu scade sub (") C,, pentru a nu afecta sistemul radicular. Asezarea soiurilor in parcela se face alternativ, grupandu"se cele cu inflorire simultana si cu perioada apropiata de maturare a fructelor, pentru polenizare incrucisata si respectiv, pentru a se putea face tratamentele fitosanitare in perioada verii. Formele de coroana cele mai folosite sunt vasul ameliorat si intarziat, desi prunul nu necesita imperios aceasta forma de coroana, este des intalnita in -untenia si 1ltenia, urmeaza piramidele si fusul zvelt, cat si formele aplatizate palmeta libera, evantai si drapelul comercial. Pentru formarea cat mai rapida a coroanelor se apeleaza la potentialul deosebit de crestere a pomilor tineri, care prin lucrari in verde permit scurtarea perioadei de formare cu #"( ani. /u se recomanda nici la aceasta specie taierea pomilor tineri decat ceea ce este strict necesar. 2eoarece prunul creste foarte viguros in primii ani, se lasa pomii sa fructifice, timp in care unghiurile de insertie se deschid sub greutatea fructelor, dupa care se face taierea de incadrare si finalizare a formei de coroana dorite. La soiurile care au tendinta de crestere exagerata in detrimentul ramificarii, se ciupesc lastarii de prelungire la distanta de ramificare convenabila, sau eventual se scurteaza in primavara ramurile anuale, daca efectul ciupirii nu a fost cel dorit. La soiurile care au lemnul fragil 6grupa :uleu8 trebuie acordata atentie la reglarea corespunzatoare a unghiurilor de insertie a sarpantelor, in 0ur de 3*"** grade, pentru a evita dezbinarea lor sub incarcatura de fructe. 2eoarece ma0oritatea portaltoilor dra0oneaza, este foarte important ca acestia sa fie inlaturati cat mai devreme, pentru a nu concura cresterea pomului. /.3.!peci icul intretinerii plantatiilor de prun Taierea de productie se bazeaza pe reductia si simplificarea semischeletului, in functie de tipul de fructificare si de incarcatura de muguri de rod. Este bine ca prunul sa fie taiat anual, pentru a asigura cresteri noi, necesare formarii viitoarelor ramuri de rod, normarea productiei si evitarea alternantei de fructificare, rarirea coroanelor pentru patrunderea luminii, inlaturarea ramurilor lacome din partea superioara a coroanei si mentinerea pomilor in spatiul lasat prin distanta de plantare. In perioada de

maxima fructificare la unele soiuri apar arcade de rodire, care trebuie intinerite, prin transferul cresterii pe ramuri tinere aparute in zona de maxima curbura. Soiurile care fructifica pe ramuri lungi 6:uleu gras, ;ras romanesc, 5anat romanesc etc.8, necesita o atenta rarire a acestor ramuri si nu scurtarea lor, pentru asigurarea iluminarii suficiente a elementelor coroanei. In perioada de batranete, taierile se amplifica si se fac si la nivelul scheletului pentru a stimula intinerirea pomilor si prelungirea perioadei de exploatare a livezii. Intretinerea solului. In livezile tinere solul se cultiva cu specii legumicole, cartofi sau chiar specii folosite ca ingrasaminte verzi in zonele nisipoase. In plantatiile mature, solul se poate lucra acolo unde cantitatea de precipitatii este mai mica, sau se inierbeaza intervalele cu lucrarea sau mulcirea solului pe randul de pomi. Folosirea erbicidelor in lungul randului aduce reale avanta0e in combaterea buruienilor perene sau anuale, mai dificil de combatut mecanic. In plantatiile de prun, intervalele dintre randuri se folosesc frecvent pentru producerea fura0elor, fara sa provoace dezavanta0e pentru prun. ,osirea fanului trebuie facuta in concordanta cu lucrarile de protectie fitosanitara, respectand timpul de pauza dintre tratamente si cosit, in functie de produsele folosite. /eluarea in calcul a acestor aspecte, poate avea consecinte negative asupra animalelor care consuma aceste fura0e. In zona colinara, unde de obicei solul este intelenit, trebuie lucrat solul cel putin circular sub proiectia coroanei pentru a favoriza pe de o parte acumularea apei din ploi, iar pe de alta parte a evita pierderea apei prin capilaritate. Irigarea este obligatorie in plantatiile tinere si in zonele in care, in lunile mai, iunie si iulie nu cad cel putin (&&"(*& mm precipitatii. 2esigur, administrarea apei este dependenta de tipul plantatiei si de posibilitatile de care se dispune, dar pentru productiile performante apa constituie un factor limitativ. /orma de udare este de )&&"3&& m)Aha pentru a se umecta profilul de sol in care sunt distribuite ma0oritatea radacinilor. ,onditii optime de crestere a pomilor se asigura atunci cand, in sol se mentine o umiditate de !&% din capacitatea de camp. &ertili0area plantatiilor de prun se face in functie de starea de fertilitate a solului, stabilita prin analize de sol sau prin diagnoze foliare. La aplicarea dozelor de ingrasaminte trebuie avut in vedere faptul ca pomii valorifica circa )&"3&% din cantitatea administrata, iar din aceasta o parte este blocata in organele permanente ale pomului, iar alta parte se exporta prin recolta, frunze si lemnul care cade la taiere. Pentru a compensa toate aceste consumuri, o plantatie matura de prun are nevoie anual, la unitatea de suprafata, de circa #&&"#(& Bg azot, '&"!& Bg fosfor, #&&"#(& Bg potasiu si periodic )&"3& t de gunoi de gra0d. Aceste doze se a0usteaza in functie de cantitatea de precipitatii din zona 6la precipitatii mai multe spalarea este mai mare si deci cantitatea de ingrasaminte aplicate va fi mai mare8, de insusirile fizico"chimice ale solului etc. -omentul aplicarii ingrasamintelor este inca discutat de cercetatori. :rebuie aplicate toamna inaintea araturii, fosforul, potasiul, ingrasamintele organice si o treime din azot si primavara, fractionat in doua doze, restul de azot, la inflorire si in timpul cresterii intense a lastarilor. Pe solurile nisipoase se pot folosi cu succes ingrasaminte verzi semanate toamna si incorporate in luna mai.

Combaterea bolilor si daunatorilor Pentru a avea fructe de calitate, pomii trebuie sa"si mentina pe toata perioada de vegetatie frunzisul sanatos, iar fructele sa nu fie atacate de o serie de daunatori. 2intre bolile care afecteaza prunul se pot aminti deformarea fructelor sau hurlupii, patarea rosie, monilioza, ciuruirea bacteriana etc., iar dintre daunatori viespea fructelor, viespea samburilor, viermele prunelor, afidele care sunt si vectori ai virozelor etc. ,ombaterea se face prin (") tratamente in perioada de repaus si $"#& tratamente in perioada de vegetatie, cu amestecuri de fungicide si insecticide, in functie de numarul daunatorilor care apar, sau se fac tratamente de acoperire la avertizare 6tabelul #(8. 1aturarea si recoltarea ructelor -aturarea fructelor in functie de soi, se manifesta printr"o serie de modificari morfologice la nivelul fructului, cand acesta se coloreaza caracteristic soiului, cantitatea de pruina se ingroasa, pulpa devine mai moale, cantitatea de zahar este in crestere, iar aciditatea scade. Soiul Stanle> isi coloreaza bine fructele cu o luna inaintea maturitatii de recoltare, deci trebuie stiut ca, el se recolteaza in septembrie desi se coloreaza bine din prima decada a lunii august.

Fructele, odata recoltate din pomi, nu mai continua maturarea, motiv pentru care stabilirea momentului de recoltare este foarte important. 4ecoltate la maturitatea de consum, ma0oritatea soiurilor sunt perisabile si nu se pot transporta si manipula. Pentru consumul in stare proaspata, recoltarea se face cu *"! zile inaintea maturitatii de consum, manual, fara a sterge pruina care le da un aspect proaspat si se aseaza direct in ambala0ele de livrare, iar pentru industrializare recoltarea se face la maturitatea deplina prin scuturare. /u se recomanda baterea pomilor cu pra0ina 6cum se mai face pe alocuri8 deoarece asa se rup o mare parte din ramurile de rod, care sunt responsabile de productia anului urmator si pomii intra in alternanta de fructificare.
:abelul #( :ratamentele recomandate in plantatiile de prun Fenofaza #. 4epaus vegetativ (.Inceputul infloririi ). Inceputul scuturarii petalelor Agentul patogen Paduchele din San <osD, paduchele testos, oua de iarna ,iuruirea bacteriana, monilioza, patarea rosie, oua de acarieni Idem ( E viespi Pesticide recomandate 1leoeBalux #,*%, 1leocarbetox )%, Applaud &,&* E ulei horticol &,(% :urdacupral &,3%, zeama bordeleza &,*% 2ithane - 3* &,(%, Folpan &,)%, Pol>ram &,(*%, ,aptadin &,(*% E 2iazol &,#*%, 2ecis &,)%, ,hinmix &,&)%, Sumi" alpha &,&3%, Folone &,(%. 2ithane - 3* &,(%, Folpan &,)%, Pol>ram &,(*%, ,aptadin &,(*% E EBalux &,#%, ,arbetox &,*%, Sintox &,#%

3. dupa #&"#( zile

Patarea rosie, monilioza, ciuruire, viespi, afide

*"'. la $"#& zile !"$. La $"#& zile 7"#&. La avertizare ##"#(. La #&"#3 zile dupa trat. #& #)"#3. 2upa caderea frunzelor

Idem 3 E viermele prunelor Idem * E paduchele din San <osD, afide Paduchele din San <osD, minatore, defoliatoare, afide, acarieni -onilioza, viermele prunelor, minatore, defoliatoare, acarieni ,iuruire, monilioza, oua de insecte

Alte combinatii de fungicide E insecticide decat la precedentul tratament Fungicid E insecticid Applaud &,&3%, EBalux &,#%, -ospilan &,&)%, ,arbetox &,*% Fungicid E insecticid E acaricid 2anirun &,&'%, /isorun &,&)%, -itigan &,(%, -itac &,(% 4ovral &,#%, Sumilex &,#% E ,hinmix &,&%, 2ecis &,&3% E acaricid. :uracupral &,*%, zeama bordeleza (%, sulfat de cupru #" (%

4ecoltarea mecanizata impune stabilirea unor distante convenabile la infiintarea livezii, alegerea unor soiuri care se preteaza la scuturare 6cu desprinderea usoara a fructelor8 si eventual aplicarea unor tratamente cu produse care provoaca abscisia fructelor.

Pomicultura2 isa te'nologica culti#area prunului 324456

categorii )& Ianuarie (&&$ " #7 )(

&isa te'nologica2 PRUN. In iintarea plantatiilor de prun" sub#entii cultura prunului" stropiri la prun" rentabilitatea in iintarii li#e0ilor cu prun" culti#area prunului. Amplasarea culturii prunului GAlegerea terenului "plane sau pante amena0ate de #$"(&% si neamena0ate de '"#(%@ "usoare,mecanizbile@ "permeabil,pentru a se svita baltirea apei@ "excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drena0,cat si cele cu nivelul freatic sub #,*m@ "solurile sa aiba reactie neutra,slab acida sau slab alcalina cu p= intre *"$@

"terenurile sa fie expuse la soare,cu expozitie sudica@ "excluse vaile inguste traversate de curenti reci si zonele unde sunt frecvente ingheturi tarzii de primavara. Fertilizarea solului "gunoi de gra0d )&"3& tAha@ "azotat de amoniu '&"#(& BgAha@ "superfosfat *&"#&& BgAha@ "sare potasica (&"$& BgAha. Lucrarile solului GPregatirea pentru plantare "defrisarea arboretului si a pomilor existenti@ "nivelarea terenului@ "desfundatul sau scarificarea terenului@ "drenarea excesului de umiditate@ "corectarea reactiei chimice a solului@ "fertilizarea de baza@ "asigurarea sursei de apa pentru irigatii si stropit. G2istanta de plantare "*,*"' A 3,*"* m pentru soiuri viguroase@ "* A ),*"3 m pentru soiuri cu vigoare mi0locie@ "3"3,* A )"),* m pentru soiuri cu vigoare mica. GFormele de coroana "vasul intarziat aplatizat@ "palmeta regulata cu brate oblice@

"gardul fara forma@ "drapel -archand. GPichetarea "consta in fixarea de tarusi pe locul fiecarui pom care urmeaza a fi plantat,in functie de distantele cerute de port altoi. Plantarea pomilor GEpoca de plantare "#* octombrie"pana la primul inghet sau primavara devreme pana la inmugurire sau in ferestrele mai calduroase din timpul iernii@ "fasonarea radacinilor@ "radacinile principale se scurteaza la )&cm,prin taieri oblice@ "mocirlirea radacinilor. GSapatul gropilor "pe terenuri nedesfundate,manual #,(* A #,(* A # m pe terenuri grele@ # A # A &,$ m pe terenuri mi0locii si usoare. "pe terenuri desfundate,mecanizat &,' A &,' A &,3 m. GPlantarea propriu"zisa "stabilirea pozitiei pomului fata de tutore@ "stbilirea adancimii de plantare@ "tasarea pamantului prin calcare@ "coletul cu punctul de altoire trebuie sa fie la )"3 cm deasupra solului@ "la plantarile de toamna,punctul de altoire se prote0eaza peste iarna cu un musuroi de (*")& cm

inaltime. Lucrarile de intretinere "completarea golurilor din plantatie si inlocuirea impuritatilor@ "pomii se conduc sub forma de vas intarziat aplatizat sau palmeta regulata cu brate oblice,gardul fara forma si drapel -archand@ "in primii 3"* ani de la plantare prunul se taie cat mai putin@ "taierile de intretinere si fructificare constau in intretinerea semischeletului care a depasit varsta de 3"* ani,scurtarea semischeletului tanar si supra incarcat cu ramuri de rod,suprimarea totala a ramurilor situate dedesubtul sarpantelor,a ramurilor frante sau dezbinate si a uscaturilor. Irigarea "se recomanda 3"* udari cu norma de 3&&"'&& metri cubi apaAha. ,ombaterea bolilor si daunatorilor "pentru combaterea eficienta este necesar sa se efectueze aproximativ 3"* tratamente,utilizand insecticide,acaricide si fungicide. 4ecoltarea "prunele se recolteaza pana in pre0ma maturitatii depline. ,alcule economice estimate pentru anul (&&$ GPentru o productie de !&&& BgAha pentru # ha ",heltuieli 6c8Aan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH73'* "materialeHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH((7* "forta de muncaHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH)(#& "lucrari mecaniceHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH)7'& "5enituri 6v8Aan HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH#3&&& "vanzarea productiei principaleHHHHHHHH#3&&&

"subventii europene si nationaleHHHHHHHconform legislatiei in vigoare "4ezultat financiar 6rIv"c8HHHHHHHHHHHHHHHH3*)*Esubventii -odul de acordare a subventiilor "pentru a beneficia de subventii,solicitantul trebuie sa fie inscris in 4egistrul Fermelor,iar suprafata pe care o poseda sa nu fie mai mica de # ha,formata din parcele de cel putin &,) ha@ "subventiile se acorda in urma completarii unei cereri care se depune la sediul APIA unde isi are domiciliu solicitantul@ "depunerea se face la inceputul fiecarui an@ "se acorda plati directe pe hectar din fondurile 9niunii Europene si plati nationale complementare din bugetul -inisterului Agriculturii.

7OLIL8 PRUNULUI 1..2.1. %iro0e

Varsatul prunului ( Plum -pox ) P.P.V. - Prunus virus 7 syn Annulus pruni

Aceasta boala virotica mai este cunoscuta sub numele de Sharka. Este considerata ca una din cele mai periculoase boli ale prunului, at t prin pa!ubele produse c "#$"#y#%&m t mai ales prin extinderea mare pe care o are 'n tarile balcanice. (oala a )ost observata prima data 'n *acedonia 'n timpul primului ra+boi mondial si a )ost studiata de Atanaso)) (",-#) 'n (ul!aria. .upa datele )urni+ate de literatura de specialitate, re+ulta ca 'n unele tari peste /0 1 din pomii plantatiilor sunt in)estati de acest virus , ceea ce cau+ea+a pa!ube )oarte mari. 2n pre+ent boala este rasp ndita 'n toate tarile din Europa 3 (ul!aria, 2u!oslavia, 4n!aria, 5recia, 6om nia, 7ranta. 8a noi 'n tara a )ost semnalata 'n anul ",## de catre 9raian Savulescu.:ercetari ulterioare au aratat ca varsatul prunelor este rasp ndit at t 'n pepiniere c t si 'n live+i, 'n multe ;udete din *oldova, *untenia, <ltenia si 9ransilvania. 2n a)ara de prun, virusul mai ataca si alti pomi )ructi)eri printre care amintim3 cais, piersic, +ar+ar, corcodus= 'n mod arti)icial s-au putut produce in)ectii pe multe specii ale !enului Prunus. Simptome. Atacul se mani)esta pe )run+ele si )ructele de prun. (7i!. /#)

Fig. '(. %arsatul prunului " Annulus pruni

Pe )run+ele complet de+voltate se )ormea+a pete de culoare verde-deschis sau !albui, de )orma circulara sau semilunara, rasp ndite pe 'ntrea!a supra)ata a limbului.

Simptomele apar vi+ibile 'n lunile mai -iunie si septembrie -octombrie.2n timpul lunilor calduroase de vara, simptomele pot aparea mascate, put ndu-se observa pe )run+ele din partea umbrita a pomului dinspre nord. 7run+ele bolnave au 'n !eneral aceleasi dimensiuni cu cele sanatoase. 2n)ectiile recente apar numai pe )run+ele de pe unele ramuri, 'n special pe cele in)erioare, 'n timp ce dupa --% ani in)ectia se !enerali+ea+a, cuprin+ nd toata coroana pomului. (oala are un e)ect daunator si asupra )ructelor.: nd sunt mici, )ructele in)ectate nu pre+inta simptome de 'mbolnavire, 'nsa mai t r+iu pe supra)ata lor apar pete de culoare cenusiu-ver+ui p na la violet albastrui sub )orma unor dun!i semicirculare sau inele. >esuturile din dreptul petelor nu mai cresc si ca urmare pe supra)ata )ructelor apar numeroase ad ncituri de unde adeseori au loc scur!eri de clei. Pulpa din dreptul petelor are o culoare cenusiu-ver+uie la 'nceput, apoi brun roscata,devine uscata si are un aspect sticlos. 7ructele bolnave se maturi+ea+a )ortat si cad din pom cu %0 de +ile 'naintea celor sanatoase. Ele au un !ust neplacut datorita excesului de aci+i si a unei cantitati mai mici de +ahar, ceea ce le )ace improprii pentru consum sau industrie. Agentul patogen. (oala este produsa de Prunus virus 7 :risto)) syn., Annulus pruni :risto)). Particulele virale au )orm? )lexuoas? si m?soar? @/%-#0 Am. 9emperatura de inactivare este cuprins? 'ntre $%-$/B:, dilutia limit? este "3 "00 000, lon!evitatea 'n suc este de %& de ore la #0B: si $-@ +ile la #B:. Virusul se transmite prin ramuri altoi recoltate din pomii bolnavi.2n natur? virusul este transmis prin intermediul unor insecte, prin a)ide si cicade si prin polen. 4nele soiuri su)er? puternic la in)ectia cu acest virus, prin sta!narea 'n crestere a pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei at t cantitativ c t si calitativ. Soiurile sensibile la aceast? boal? sunt3 V n?t 6om nesc, V n?t de (istrita, V n?t de 2talia, :olumbia, etc. iar mai re+istente s-au dovedit3 Anna Spath, 6enclode, s.a. Combatere. Se va acorda o atentie deosebita altoilor de la plantele mama sanatoase 'n prealabil testate. Pepinierele trebuiesc amplasate 'n +one 'n care plum-pox-ul este absent= de asemenea trebuiesc amplasate c t mai departe de live+ile de prun. Pepinierele vor )urni+a doar pomi absolut sanatosi liberi de virus (Virus )ree). Pomii a)ectati de boala vor )i distrusi, iar 'n timpul perioadelor de ve!etatie se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Se vor distru!e buruienile si s mburoasele spontane din ;urul pepinierelor.

1..2.2. 7acterio0e Ciuruirea bacteriana a run0elor de prun " Xanthomonas pruni

Este o boala de origine americana, de unde s"a raspJndit Kn aproape toata lumea.Ea a fost descrisa Kn anul #7&( de E. Smith iar la noi Kn tara a fost depistata Kn #7'& de catre E. +ucur. Se KntJlneste Kn toate zonele pomicole fiind observata la prun, cires, cais, corcodus, migdal. Produce pagube importante Kn livezile de pomi, prin defolieri puternice, caderea Kn masa a fructelor si cancere deschise pe ramuri. !imptome. +oala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. 6Fig. ')8

Fig. '). Ciuruirea bacteriana " Xanthomonas pruni " simptome pe frunze, fructe si pe lastarii " Atacul pe frunze, Kn special la piersic poate fi uneori confundat cu arsurile produse de diferite solutii chimice.Pe frunze apar pete circulare cu dimensiuni Kntre &,*"* mm., de culoare verde deschis si cu aspect apos.Pe timp umed, Kn dreptul acestor pete se observa o pelicula umeda de exudat ce contine numeroase bacterii si care se difuzeaza din interior spre suprafata tesuturilor. Pe timp uscat, tesuturile atacate se necrozeaza si cad iar frunza apare ciuruita, pierzJndu"si functiile asimilatoare. In verile ploioase si umede, urmate de perioade uscate, un atac puternic poate determina caderea frunzelor Kn masa. Pe fructe, apar niste pete circulare de # mm diametru de culoare rosiatica, care mai tJrziu devin brune si cu aspect umed. La suprafata acestor pete apare un exudat de culoare galbuie. 2aca fructele tinere sunt atacate de timpuriu, apar pe suprafata acestora deformari, adJncituri pline cu bacterii.In dreptul petelor tesuturile pulpei fructelor prezinta numeroase crapaturi mici. Fructele putrezesc datorita instalarii altor agenti patogeni care patrund Kn interiorul pulpei si astfel Ksi pierd valoarea comerciala. Pe lastarii tineri atacul acestor bacterii produce pete lenticulare, alungite, care pot atinge lungimi de !"$ mm. Scoarta ramurilor este distrusa, se brunifica si printre crapaturi apare un exudat cleios, caracteristic.In fiecare an leziunile de pe ramuri se maresc si pot evolua Kn cancere deschise. Agentul patogen. +oala este produsa de Xanthomonas pruni 6E.F.Smith8 2oLs.din fam. Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Schizomycetes. Este o bacterie Kn forma de bastonas, prezinta#"' cili polari, este ;ram negativa, neacidorezistenta si anaeroba. Peste iarna bacteria persista Kn muguri, Kn ramurile atacate si Kn frunzele si fructele cazute pe sol.In timpul perioadei de vegetatie, bacteriile se raspJndesc prin apa de ploaie. Ele patrund Kn mezofilul frunzei prin ostiola stomatelor iar Kn scoarta ramurilor prin lenticele. +oala este favorizata de temperaturi cuprinse Kntre (*"($C, si de umiditate ridicata. 2e asemenea este favorizata de precipitatii abundente ce au loc Kn perioada de vegetatie si de frecventa mare a insectelor vectoare. Combatere. Se recomanda recoltarea altoilor numai de la pomii mama sanatosi. Mn pepinierele de sJmburoase precum si Kn livezi se aplica tratamente chimice, de exemplu stropiri cu sulfat de zinc Kn amestec cu calciu, ce trebuiesc efectuate primavara. 4ezultate bune dau tratamentele cu ,aptadin &,(% sau -acozeb &,)% la dezmugurire, scuturarea petalelor si apoi Knca doua tratamente la interval de #&"(& de zile. Aceste produse au efect si Kmpotriva suprainfectiilor cu ciuperci fitopatogene. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.

1..2.3. 1ico0e 9urlupii prunelor " Taphrina prunii Aceasta boala este cunoscuta de foarte multa vreme si este raspJndita Kn aproape toate tarile europene, precum si Kn unele tari asiatice.,iuperca ataca soiurile de Prunus domestica dar si alte specii ale genului Prunus. !imptome. +oala se manifesta la Knceputul lunii mai, pe fructele tinere.Fructele atacate au culoare galben verzuie si sunt mai mari decJt cele sanatoase. -ezocarpul este hipertrofiat, endocarpul lemnos este atrofiat iar fructele sunt alungite si Kncovoiate.6Fig. '38 Pe suprafata hurlupilor se observa prezenta unui strat brumat de culoare albicios"cenusie, format din himeniu cu asce si ascospori. Fig. '3. 9urlupii prunelor

" Taphrina prunii ;ustul fructelor este acrisor dulceag, mai placut decJt al fructelor sanatoase, care au gust astringent. La )"3 saptamJni de la aparitia simptomelor, fructele atacate se zbJrcesc si cad Kn masa. Agentul patogen. +oala este produsa de Taphrina prunii 6FcB.8:ul. 6sin.E oascus pruni FucB8, din familia Taphrinaceae, ordinul Taphrinales, clasa Ascomycetes. ,iuperca prezinta miceliu septat, ce se dezvolta intercelular si formeaza asce libere pe suprafata fructelor parazitate.Ascele sunt cilindrice, rotun0ite la vJrf, de )&"'&x!"#*N,Kn interior cu mai multi ascospori sferici,ce au proprietatea de a Knmuguri. ,iuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta Kn scoarta ramurilor si solzii mugurilor. +oala se maifesta cu intensitate Kn primaverile reci si ploioase. Combatere. Se recomanda taierea ramurilor si distrugerea lor prin ardere masuri chimice in timpul repaosului vegetative " stropiri cu Firam, zeama bordeleza #%@ la Knceputul perioadei de vegetatie " stropiri cu produse cuprice. Patarea rosie a run0elor de prun " Polystigma ru!rum Patarea rosie este o boala frecventa si pagubitoare, deoarece manifestJndu"se an de an duce la slabirea pomilor si la scaderea productiei de fructe. La noi Kn tara este frecventa pe anumite soiuri de prun si de asemenea pe prunii batrKni sau Kn livezile neKngri0ite. Mn afara de prun, ciuperca ataca si alte specii ale genului Prunus Prunus spinosa, P.dulcis. !imptome. Patarea rosie apare prin luna mai"iunie. Pe frunzele atacate se observa aparitia unor pete galbui"portocalii de )"(& mm diametru, cu aspect cerat. ,u timpul petele se Knrosesc, apoi devin caramizii.Mn dreptul petelor tesuturile se Kngroasa, devin crustoase, au aspect ceros si devin putin bombate, de regula spre fata inferioara. Petele pot fi izolate sau confluente. /umarul si dimensiunea petelor variaza forte mult Kn functie de soiul atacat. La soiurile sensibile, frunzele sunt complet acoperite de pete rosii, iar asimilatia clorofiliana este simtitor redusa. Mn cazul unui atac puternic, fruzele atacate se usuca si cad de timpuriu, ceea ce face ca pomii atacati sa aiba o rezistenta scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii atacati rodesc slab,fructele lor sunt mai mici si au cantitate redusa de zahar. Infectiile produse de Polystigma ru!rum sunt influentate de temperatura si umiditate.

Agentul patogen. +oala este produsa de Polystigma ru!rum 6Pers.8 2.,., din familia Polystigmataceae, ordinul Sphaeriales, clasa Ascomycetes. -iceliul ciupercii, colorat Kn galben"rosiatic, se dezvolta Kn spatiile intercelulare din dreptul petelor de pe frunze. Pe acest miceliu de dezvolta picnidii ovale cu peretele format prin Kntreteserea hifelor. Picnidiile sunt prevazute cu un por 6ostiola8 de deschidere, pe fata inferioara a frunzelor. Mn picnidii, pe toata suprafata peretelui intern al acestora, se formeaza numerosi picnospori hialini, filamentosi,subtiri spre vJrf si Kndoiti Kn forma de cJr0a. Aceasta este forma conidiana a ciupercii cunoscuta sub numele de Polystigmina ru!ra 6Pers.8Sacc. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminati Kn masa si apar Kn dreptul petelor ,pe partea inferioara a frunzelor, ca un strat de gelatina de culoare alba. Mn aceleasi strome Kn care s"au format picnidiile, se diferentiaza apoi periteciile, cu asce si ascospori elipsoidali, hialini, unicelulari. Primavara ascosporii a0ung la maturitate, ei germineaza esalonat si produc infectiile primare. S"a observat ca infectiile cu ascospori din primavara sunt mult diminuate Kn cazul Kn care pe frunzele de prun cazute iarna se dezvolta ciuperca Trichothecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. Aceasta ciuperca se dezvolta puternic atJt la exteriorul stromelor cKt si Kn interiorul picnidiilor de Polystigma ru!rum, captusindu"le si KmpiedicJnd formarea filamentului ascogonal, a ascelor si ascosporilor. "nfectiile secundare sunt produse de picnospori, care raspJndesc ciuperca pe parcursul Kntregii perioade de vegetatie. 4aspJndirea picnosporilor este realizata de insecte sau picaturile de apa care Ki antreneaza de pe frunzele bolnave pe cele sanatoase. Combatere. Se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si combatere araturi adJnci de toamna Kn livezile de prun, ceea ce asigura Kngroparea frunzelor cazute, deci limitarea sursei de infectie cu ascospori. Masuri chimice " primavara " stropiri cu zeama bordeleza #%, ,aptan &,)%, -ancozeb &,) % " necesare pentru prevenirea infectiilor primare@ vara " stropiri cu zeama bordeleza, ,aptan, -ancozeb de #"( ori, Kn functie de aparitia bolii si frecventa ploilor.