BOLILE PRUNULUI

16.2.1. Viroze

Varsatul prunului ( Plum -pox ) P.P.V. - Prunus virus

7 syn Annulus pruni

Aceasta boala virotica mai este cunoscuta sub numele de Sharka. Este considerata
ca una din cele mai periculoase boli ale prunului, atât prin pagubele produse c
12512y248m ât mai ales prin extinderea mare pe care o are în tarile balcanice. Boala a
fost observata prima data în Macedonia în timpul primului razboi mondial si a fost
studiata de Atanasoff (1932) în Bulgaria. Dupa datele furnizate de literatura de
specialitate, rezulta ca în unele tari peste 60 % din pomii plantatiilor sunt infestati de
acest virus , ceea ce cauzeaza pagube foarte mari. In prezent boala este raspândita în
toate tarile din Europa : Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Grecia, România, Franta.

La noi în tara a fost semnalata în anul 1922 de catre Traian Savulescu.Cercetari

ulterioare au aratat ca varsatul prunelor este raspândit atât în pepiniere cât si în livezi, în
multe judete din Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania.

In afara de prun, virusul mai ataca si alti pomi fructiferi printre care amintim: cais,
piersic, zarzar, corcodus; în mod artificial s-au putut produce infectii pe multe specii ale
genului Prunus.

Simptome. Atacul se manifesta pe frunzele si fructele de prun. (Fig. 62)

Fig. 62. Varsatul prunului - Annulus pruni

Pe frunzele complet dezvoltate se formeaza pete de culoare verde-deschis sau

galbui, de forma circulara sau semilunara, raspândite pe întreaga suprafata a limbului.

Simptomele apar vizibile în lunile mai -iunie si septembrie -octombrie.In timpul

lunilor calduroase de vara, simptomele pot aparea mascate, putându-se observa pe
frunzele din partea umbrita a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave au în general
aceleasi dimensiuni cu cele sanatoase.

Infectiile recente apar numai pe frunzele de pe unele ramuri, în special pe cele

inferioare, în timp ce dupa 3-4 ani infectia se generalizeaza, cuprinzând toata coroana
pomului.

Boala are un efect daunator si asupra fructelor.Când sunt mici, fructele infectate
nu prezinta simptome de îmbolnavire, însa mai târziu pe suprafata lor apar pete de
culoare cenusiu-verzui pâna la violet albastrui sub forma unor dungi semicirculare sau
inele.

Ţesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si ca urmare pe suprafata fructelor apar
numeroase adâncituri de unde adeseori au loc scurgeri de clei. Pulpa din dreptul petelor
are o culoare cenusiu-verzuie la început, apoi brun roscata,devine uscata si are un aspect
sticlos. Fructele bolnave se maturizeaza fortat si cad din pom cu 40 de zile înaintea
celor sanatoase. Ele au un gust neplacut datorita excesului de acizi si a unei cantitati mai
mici de zahar, ceea ce le face improprii pentru consum sau industrie.

Agentul patogen. Boala este produsa de Prunus virus 7 Cristoff syn., Annulus
pruni Cristoff.
Particulele virale au formã flexuoasã si mãsoarã 764-20 µm. Temperatura de inactivare este cuprinsã între 54-56°C,
dilutia limitã este 1: 100 000, longevitatea în suc este de 48 de ore la 20°C si 5-7 zile la 2°C.

Virusul se transmite prin ramuri altoi recoltate din pomii bolnavi.In naturã virusul este transmis prin intermediul unor
insecte, prin afide si cicade si prin polen. Unele soiuri suferã puternic la infectia cu acest virus, prin stagnarea în crestere a
pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei atât cantitativ cât si calitativ. Soiurile sensibile la aceastã boalã sunt: Vânãt
Românesc, Vânãt de Bistrita, Vânãt de Italia, Columbia, etc. iar mai rezistente s-au dovedit: Anna Spath, Renclode, s.a.

Combatere. Se va acorda o atentie deosebita altoilor de la plantele mama

sanatoase în prealabil testate. Pepinierele trebuiesc amplasate în zone în care plum-pox-
ul este absent; de asemenea trebuiesc amplasate cât mai departe de livezile de prun.

Pepinierele vor furniza doar pomi absolut sanatosi liberi de virus (Virus free).
Pomii afectati de boala vor fi distrusi, iar în timpul perioadelor de vegetatie se vor aplica
tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Se vor distruge buruienile si
sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor.

16.2.2. Bacterioze
Ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun - Xanthomonas pruni
Este o boala de origine americana, de unde s-a raspândit în aproape toata lumea.Ea
a fost descrisa în anul 1902 de E. Smith iar la noi în tara a fost depistata în 1960 de catre
E. Bucur. Se întâlneste în toate zonele pomicole fiind observata la prun, cires, cais,
corcodus, migdal.
Produce pagube importante în livezile de pomi, prin defolieri puternice, caderea în
masa a fructelor si cancere deschise pe ramuri.
Simptome. Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. (Fig.
63)

Fig. 63. Ciuruirea bacteriana - Xanthomonas pruni

- simptome pe frunze, fructe si pe lastarii -
Atacul pe frunze, în special la piersic poate fi uneori confundat cu arsurile produse
de diferite solutii chimice.Pe frunze apar pete circulare cu dimensiuni între 0,5-5 mm.,
de culoare verde deschis si cu aspect apos.Pe timp umed, în dreptul acestor pete se
observa o pelicula umeda de exudat ce contine numeroase bacterii si care se difuzeaza
din interior spre suprafata tesuturilor. Pe timp uscat, tesuturile atacate se necrozeaza si
cad iar frunza apare ciuruita, pierzându-si functiile asimilatoare. In verile ploioase si
umede, urmate de perioade uscate, un atac puternic poate determina caderea frunzelor în
masa.
Pe fructe, apar niste pete circulare de 1 mm diametru de culoare rosiatica, care mai
târziu devin brune si cu aspect umed. La suprafata acestor pete apare un exudat de
culoare galbuie. Daca fructele tinere sunt atacate de timpuriu, apar pe suprafata acestora
deformari, adâncituri pline cu bacterii.In dreptul petelor tesuturile pulpei fructelor
prezinta numeroase crapaturi mici. Fructele putrezesc datorita instalarii altor agenti
patogeni care patrund în interiorul pulpei si astfel îsi pierd valoarea comerciala.
Pe lastarii tineri atacul acestor bacterii produce pete lenticulare, alungite, care pot
atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarta ramurilor este distrusa, se brunifica si printre
crapaturi apare un exudat cleios, caracteristic.In fiecare an leziunile de pe ramuri se
maresc si pot evolua în cancere deschise.
Agentul patogen. Boala este produsa de Xanthomonas pruni (E.F.Smith)
Dows.din fam. Pseudomonadaceae, ordinul Pseudomonadales, clasa Schizomycetes.
Este o bacterie în forma de bastonas, prezinta1-6 cili polari, este Gram negativa,
neacidorezistenta si anaeroba.
Peste iarna bacteria persista în muguri, în ramurile atacate si în frunzele si fructele
cazute pe sol.In timpul perioadei de vegetatie, bacteriile se raspândesc prin apa de
ploaie. Ele patrund în mezofilul frunzei prin ostiola stomatelor iar în scoarta ramurilor
prin lenticele.
Boala este favorizata de temperaturi cuprinse între 25-28°C si de umiditate
ridicata.
De asemenea este favorizata de precipitatii abundente ce au loc în perioada de
vegetatie si de frecventa mare a insectelor vectoare.
Combatere. Se recomanda recoltarea altoilor numai de la pomii mama sanatosi.
În pepinierele de sâmburoase precum si în livezi se aplica tratamente chimice, de
exemplu stropiri cu sulfat de zinc în amestec cu calciu, ce trebuiesc efectuate primavara.
Rezultate bune dau tratamentele cu Captadin 0,2% sau Macozeb 0,3% la
dezmugurire, scuturarea petalelor si apoi înca doua tratamente la interval de 10-20 de
zile. Aceste produse au efect si împotriva suprainfectiilor cu ciuperci fitopatogene. Se
recomanda cultivarea de soiuri rezistente.
16.2.3. Micoze
Hurlupii prunelor - Taphrina prunii
Aceasta boala este cunoscuta de foarte multa vreme si este raspândita în aproape
toate tarile europene, precum si în unele tari asiatice.Ciuperca ataca soiurile de Prunus
domestica dar si alte specii ale genului Prunus.
Simptome. Boala se manifesta la începutul lunii mai, pe fructele tinere.Fructele
atacate au culoare galben verzuie si sunt mai mari decât cele sanatoase. Mezocarpul este
hipertrofiat, endocarpul lemnos este atrofiat iar fructele sunt alungite si încovoiate.(Fig.
64) Pe suprafata hurlupilor se observa prezenta unui strat brumat de culoare albicios-
cenusie, format din himeniu cu asce si ascospori.
 Fig. 64. Hurlupii prunelor

- Taphrina prunii
Gustul fructelor este acrisor dulceag, mai placut decât al fructelor sanatoase, care
au gust astringent.
La 3-4 saptamâni de la aparitia simptomelor, fructele atacate se zbârcesc si cad în
masa.
Agentul patogen. Boala este produsa de Taphrina prunii (Fck.)Tul. (sin.Exoascus
pruni Fuck), din familia Taphrinaceae, ordinul Taphrinales, clasa Ascomycetes.
Ciuperca prezinta miceliu septat, ce se dezvolta intercelular si formeaza asce
libere pe suprafata fructelor parazitate.Ascele sunt cilindrice, rotunjite la vârf, de 30-
60x7-15µ,în interior cu mai multi ascospori sferici,ce au proprietatea de a înmuguri.
Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta în scoarta ramurilor si solzii
mugurilor. Boala se maifesta cu intensitate în primaverile
reci si ploioase.
Combatere. Se recomanda : taierea ramurilor si distrugerea lor prin ardere masuri
chimice: in timpul repaosului vegetative - stropiri cu Ziram, zeama bordeleza 1%; la
începutul perioadei de vegetatie - stropiri cu produse cuprice.
Patarea rosie a frunzelor de prun - Polystigma rubrum
Patarea rosie este o boala frecventa si pagubitoare, deoarece manifestându-se an
de an duce la slabirea pomilor si la scaderea productiei de fructe.
La noi în tara este frecventa pe anumite soiuri de prun si de asemenea pe prunii
batrîni sau în livezile neîngrijite.
În afara de prun, ciuperca ataca si alte specii ale genului Prunus: Prunus spinosa,
P.dulcis.
Simptome. Patarea rosie apare prin luna mai-iunie. Pe frunzele atacate se observa
aparitia unor pete galbui-portocalii de 3-20 mm diametru, cu aspect cerat. Cu timpul
petele se înrosesc, apoi devin caramizii.În dreptul petelor tesuturile se îngroasa, devin
crustoase, au aspect ceros si devin putin bombate, de regula spre fata inferioara. Petele
pot fi izolate sau confluente.
Numarul si dimensiunea petelor variaza forte mult în functie de soiul atacat. La
soiurile sensibile, frunzele sunt complet acoperite de pete rosii, iar asimilatia clorofiliana
este simtitor redusa.
În cazul unui atac puternic, fruzele atacate se usuca si cad de timpuriu, ceea ce
face ca pomii atacati sa aiba o rezistenta scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii
atacati rodesc slab,fructele lor sunt mai mici si au cantitate redusa de zahar.
 Infectiile produse de Polystigma rubrum sunt influentate de temperatura si
umiditate.
Agentul patogen. Boala este produsa de Polystigma rubrum (Pers.) D.C., din
familia Polystigmataceae, ordinul Sphaeriales, clasa Ascomycetes.
Miceliul ciupercii, colorat în galben-rosiatic, se dezvolta în spatiile intercelulare
din dreptul petelor de pe frunze. Pe acest miceliu de dezvolta picnidii ovale cu peretele
format prin întreteserea hifelor. Picnidiile sunt prevazute cu un por (ostiola) de
deschidere, pe fata inferioara a frunzelor. În picnidii, pe toata suprafata peretelui intern
al acestora, se formeaza numerosi picnospori hialini, filamentosi,subtiri spre vârf si
îndoiti în forma de cârja.
Aceasta este forma conidiana a ciupercii cunoscuta sub numele de Polystigmina rubra
(Pers.)Sacc. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminati în masa si apar în dreptul
petelor ,pe partea inferioara a frunzelor, ca un strat de gelatina de culoare alba.
În aceleasi strome în care s-au format picnidiile, se diferentiaza apoi periteciile, cu
asce si ascospori elipsoidali, hialini, unicelulari.
Primavara ascosporii ajung la maturitate, ei germineaza esalonat si produc
infectiile primare.
S-a observat ca infectiile cu ascospori din primavara sunt mult diminuate în cazul
în care pe frunzele de prun cazute iarna se dezvolta ciuperca Trichothecium roseum care
distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. Aceasta ciuperca se dezvolta
puternic atât la exteriorul stromelor cît si în interiorul picnidiilor de Polystigma rubrum,
captusindu-le si împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor si ascosporilor.
Infectiile secundare sunt produse de picnospori, care raspândesc ciuperca pe
parcursul întregii perioade de vegetatie. Raspândirea picnosporilor este realizata de
insecte sau picaturile de apa care îi antreneaza de pe frunzele bolnave pe cele sanatoase.
Combatere. Se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si combatere: araturi
adânci de toamna în livezile de prun, ceea ce asigura îngroparea frunzelor cazute, deci
limitarea sursei de infectie cu ascospori.
Masuri chimice - primavara - stropiri cu zeama bordeleza 1%, Captan 0,3%,
Mancozeb 0,3 % - necesare pentru prevenirea infectiilor primare; vara - stropiri cu
zeama bordeleza, Captan, Mancozeb de 1-2 ori, în functie de aparitia bolii si frecventa
ploilor.
Calendarul tratamentelor chimice folosite în plantaţiile pomicole pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor

Nr tratam. Perioada de aplicare Boli şi dăunători Produse şi exemple de

amestecuri, concentraţia
0123
MĂR, PĂR, GUTUI
1 Repaus vegetativ
(umflarea mugurilor- martie) forme hibernale de dăunători: San Jose, acarieni,
afide, cotari, psyllide Oleocarbetox 2.0%
Olecalux 1.5 %
Oleodiazol 1.5%
Zeamă sulfocalcică 28-310 –20%
2 Începutul dezmuguritului, muguri floriferi gărgăriţa florilor
făinarea Polybar 1%+ Carbetox 0.4%
Karathan 0.1%+ Ecalux 0.1%
Kumulus 0.3%+ Carbetox 0.4%
3 Începutul înfrunzirii mugurilor floriferi (10-15%) rapăn, făinare, monilioză, focul
bacterian, ouă hibernante, acarieni Zeamă bordeleză 0.5%+ US1 1.5%
Champion 0.2% + US1 1.5%
4 Începutul înfloritului, răsfirarea butonilor din inflorescenţă Rapăn, făinare, focul
bacterian Oxiclorură de cupru 0.3%+ sulf muiabil 0.5%
Turdacupral 0.2% + sulf muiabil 0.7%
Zeamă bordeleză 0.5%+ sulf muiabil 0.5%
5 Începutul scuturării petalelor (10-15%) petale deja scuturate Rapăn, făinare,
pătarea albă şi brună a frunzelor , viermele merelor, minatoare, defoliatoare
Stroby 0.01% + Zolone 0.2%
Systhane 0.1% + Fastac 0.015%
Dithane 0.2%+ Zolone 0.2%
Captadin 0.25% + Sumi Alpha 0.04%
0123
6 La 8-10 zile după tratamentul anterior (fructul cât bobul de linte) Rapăn,
făinare, viermele merelor G1, afide, minatoare, defoliatoare Idem tratamentul 5
Semai poate folosi unul din insecticidele:
Diazol 0.015%
Sinoratox 0.15%
Karate 0.02%
7 La 10-12 zile după tratamentul 6 (fructele cât bobul de mazăre) Boli şi insecte
similar T6 Idem T6
8 Boli şi insecte
Similar T5-T6 Idem T6– T7
9
10
11 Fructele în creştere 15.06.-25.07. unul după altul Rapăn, făinare, pătare albă,
şi brună a frunzelor, păduchele din San Jose, păduchele lânos, acarieni Dithane
0.2%+ Karathan 0.1% + Ecalux 0.1%
Captadin 0.25% + Bumper 0.03% + Carbetox 0.5%
Merpan 0.2% + Reldan 0.15%
Folpan 0.2% + Tilt 0.02% + Ultracid 0.2%
Notă în caz de atac puternic de acarieni ca insecticid se mai poate folosi.
Omite 0.1%
Demitan 0.07%
Penstyl 0.05%
12
13 Fruct în creştere luna august Rapăn , făinare, pătarea albă şi brună frunzelor,
monilioza, păduchele din San Jose G2, viermele merelor, perelor şi al gutuilor
G2. Dithane 0.2% + Sumi Alpha 0.04%
Captadin 0.25% + Fastac 0.15%
Dithane 0.2% + Karathan 0.1%+ Zolone 0.2%
14 Fruct spre pârgă (sfârşitul lunii august începutul lunii septembrie) Rapăn,
făinare, boli de depozit Topsin 0.1%
Euparen 0.15
Benomyl 0.1%
15 După recoltare la îngălbenirea şi începutul căderii frunzelor Patogeni micotici
(ciuperci) şi bacterieniîn diferite faze Sulfat de cupru (piatră vânătă) 1-2%
(stropirea albastră)

NOTĂ
Tratamentul 1 – se poate efectua în întreaga perioada de repaus (decembrie –
martie în ferestrele de iarnă) dar la umflarea mugurilor eficacitatea biologică este
maximă.

PRUN – CAIS - PIERSIC

Nr.trat Perioada de aplicare Boli şi dăunători Produse şi exemple de amestecuri,
concentraţii
0123
1 Repaus vegetativ(umflarea mugurilor martie) Forme hibernante ale
dăunătorilor(San Jose, afide, acarieni, cotari) Oleocarbetox - 0.2%
Oleoecalux - 1.5%
Oleodiazol - 1.5%
2 Umflarea mugurilor de rod, buton verde Monilia, deformarea frunzelor, făinarea,
ciuruirea frunzelor, ouă de acarieni hibernante Turdacupral – 0.4% + US1 1.5%
Kocide- 0.2% + US1 1.5%
Funguran - 0.2% + US1 0.1%
Zeamă bordeleză – 0.5% + US1 1.5%
3 La începutul căderii petalelor(10-15%) deja scuturate Pătarea roşie, ciuruirea
frunzelor, făinare, monilioza, viespile fructelor, acarieni, defoliatoare, afide
Dithane – 0.2%+ Zolone 0.2%
Captadin – 0.2%+ Sinoratox 0.2%
Merpan – 0.2% + Sumi Alpha 0.04%
4 La 6-8 zile după T3 (tratament special la pruni) Viespea sâmburilor de prun
Zolone – 0.25
Diazol – 0.15%
Sintox - 0.2%
Fastac – 0.02%
5
6
7 La 8-10zile unul după altul (avertizare)
15 mai – 15 iunie) Monilioza, ciuruirea frunzelor, făinare, pătarea roşie, viermele
fructelor, acarieni, afide, defoliatoare Dithane – 0.2% + Sinoratox 0.1%
Captadin – 0.25% + Zolone 0.2%
Topsin – 0.07% + Zolone 0.2%
Folpan – 0.2% + Decis 0.025%
8
9
10 Fruct în creştere sfârşitul lui iunie - iulie Ciuruirea frunzelor, pătarea roşie, monilioză,
făinarea, păduchele din San Jose, molia fructelor, viermele fructelor, acarieni, afide
Dith0ane – 0.2% + Ecalux 0.1%
Captadin – 0.25% + Ultracid 0.25
Merpan – 0.2% + Carbetox 0.5%
Pentru acarieni
Omite – 0.1%
Demitan – 0.07%
11 Fructele în pârgă Monilioza Rovral – 0.1%
Ronilan – 0.1%
Sumilex – 0.1%

0123
12 După recoltarea fructelor(august) Păduchele din San Jose (numai dacă este rezervă
biologică) Ultracid – 0.1%
Reldan – 0.15%
Carbetox –0.5%
Pirinex – 0.2%
Ecalux – 0.1%
13 La îngălbenirea şi începutul căderii frunzelor Patogeni micotici(ciuperci) şi bacterieni
în diferite faze. Foarte important pentru băşicare(thaphrina) la piersic Sulfat de
cupru(piatră vânătă) – 1-2% (stropirea albastră)
CIREŞ - VIŞIN
1 Repaus vegetativ Păduchele din San Jose, ouă de acarieni, de păduchi de frunză
Oleocarbetox –2.0%
Oleoecalux – 1.5%
Oleodiazol – 1.5%
2 În perioada dezmuguritului Monilinia, ouă de acarieni Zeamă bordeleză – 0.5% + US1
1.5%
Turdacupral – 0.4% + US 1.5%
3 Începutul înfloritului 40-80% flori deschise Monilinia, ciuruirea Topsin – 0.07%
Dithane – 0.2%
Derosal – 0.07%
4 Începutul scuturării petalelor (10-15% din flori sunt scuturate) Ciuruirea frunzelor,
monilioza, antracnoză, păduchii de frunză, acarieni Dithane – 0.2%+ Zolone 0.2%
Captadin – 0.25% +Sinoratox 0.1%
Merpan 0.25 +Euparen 0.06%
5 La apariţia lăstarilor anuali(când fructele au diametrul de 1-3 mm) Idem T4 Idem T4
6
7 Când fructele au 0.7 cm în diametru(la avertizare) Musca cireşelor, păduchi de frunză,
acarieni, insecte defoliatoare, ciuruirea frunzelor, antracnoză Topsin – 0.07% + Decis
- 0.0125%
Dithane – 0.2% + Decis 0.0125%
Derosal – 0.07%+ Actelic 0.1%
8
9 După recoltare (la aavertizare) Păduchele din San Jose G1, păduchii de frunză, acarieni,
antracnoză, ciuruirea frunzelor Dithane – 0.2% + Carbetox 0.5%
Dithane – 0.2% + Methyl – Parithine 0.3%
Tratamente de iarna - primavara la pomi
Spre finele repausului vegetativ, in conditii
meteorologice care permit lucrari in livada
(temperaturi de peste 5 C), este necesara continuarea
tratamentelor chimice (al 2-lea tratament) sau
efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat pana in
prezent.

Acestea fac parte dintr-un sistem de combatere integrata,

caracteristic fiecarei specii pomicole:
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->la mar, tratamentul al 2-lea se aplica in
februarie sau martie, sustinut de taierea ramurilor atacate de fainare,
scopul lui fiind de a combate paduchele din San José, ouale de afide,
acarienii si cotarii, precum si de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->la par, tratamentul se face in martie
pentru combaterea coccidelor, afidelor si acarienilor. Contra patarii cafenii
a frunzelor si fructelor si rapanului ramurilor inca din toamna, dupa
caderea frunzelor, se aplica un tratament facultativ, de obicei cu produse
cuprice, pe care daca nu l-ati efectuat pana in prezent, acum este
momentul sa-l aplicati;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->la prun, tratamentul se face in timpul
repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor,
cotarilor si a sporilor de ciuperci, de regula dupa taierile de fructificatie si
dupa indepartarea ramurilor uscate;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->la cais si piersic, tratamentul al 2-lea
se aplica iarna, in ianuarie-februarie, pentru combaterea basicarii
frunzelor, daca anul trecut s-a manifestat puternic;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->la cires si visin, tratamentul 2 se
realizeaza dupa taierile de fructificare si inainte de dezmugurire, pentru
combaterea paduchilor testosi, a oualor de afide, paianjeni si cotari, a
formelor mobile de paianjeni si a sporilor de ciuperci, in special pentru
ciuruirea micotica a frunzelor de samburoase.
Daca tratamentele de iarna sunt bine aplicate, ele sunt suficiente pentru
combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotica a frunzelor, nemaifiind
necesare alte tratamente.
 Combaterea formelor de rezistenta peste iarna a fitopatogenilor in
plantatiile de mar, par, gutui si prun:
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul
bacterian al rozaceelor, patarea cafenie a frunzelor si fructelor;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %:
monilioza, patarea rosie a frunzelor, ciuruirea frunzelor;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapan,
fainare, entomosporioza, patarea
Combaterea formelor hibernante de daunatori, in plantatii de mar si
prun livezi de pomi (paduchele din San José, acarianul rosu al pomilor,
alti daunatori):
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->APLAUDUS SUPER: 1,5%;
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->OL 40: 1,5% (22,5 l/ha);
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l
insecticid la 1000l apa);
<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->US-1: 1,5% (30 l/ha)
Bolile la fructele din depozite

Merele, perele si gutuile fac parte din

grupa produselor perisabile ce pot fi pastrate
120-140 de zile, in functie de specie, soi si
momentul de recoltare, gradul de maturare si
conditiile de pastrare. Calitatea fructelor este in
general strans legata si de starea sanitara a
produselor, ce se introduc in depozite si de
masurile ce trebuie aplicate, pentru evitarea
extinderii bolilor in timpul pastrarii.

Merele sunt afectate de diferite viroze, care produc deformarea

fructelor, alungirea pedunculului si scaderea rezistentei la pastrare, patarea
inelara ruginie care provoaca suberificarea cojii sub forma de pete
superficiale, ruginii, de forma inelara. Fructele nu rezista la pastrare, iar
valoarea comerciala este mult depreciata.
Dintre bacterioze mai raspandita este arsura bacteriana provocata de
doua bacterii care provoaca simptome foarte apropiate si care se manifesta
prin aparitia, pe fructe, a unor pete circulare sau neregulate, cu marginile
nedefinite, in dreptul carora tesuturile se zbarcesc, se afunda in pulpa si
crapa. Pe vreme umeda, la suprafata petelor apare un exudat bacterian de
culoare brun-deschis. Fructele infectate de aceste bacterii sunt depreciate si
nu rezista la pastrare.
Dintre ciuperci, cele mai mari pagube le produce monilioza sau
putregaiul brun, care ataca toate cele trei specii pomicole (mar, par, gutui),
producand pagube importante, indeosebi in livezile ingrijite necorespunzator.
Pagubele se amplifica in timpul transportului, dar mai ales in timpul pastrarii.
Aceasta ciuperca infecteaza fructele din cele mai tinere faze, dar atacul
devine mai evident pe fructele mature cand se manifesta sub trei forme:
putregai brun, putregai negru si putregaiul inimii.
Putregaiul brun debuteaza in livada dar si in depozite. Putregaiul
negru apare mai rar si numai pe fructele complet maturate, indeosebi in
depozite, iar la putegaiul inimii infectia se produce intern, miceliul ciupercii
patrunzand direct în camera seminala, de unde se extinde in pulpa care
putrezeste, un timp nefiind evidenta la exteriorul fructului.
Mult raspandita este si patarea cafenie produsa de o ciuperca si care
se manifesta cu predilectie la soiurile de toamna in toti anii, dar cu intensitate
diferita, in functie de conditiile climatice si starea de ingrijire a livezilor. Boala
ataca fructele de mar in toate fazele fenologice, pana la recoltare. Pe fructele
mature se observa pete mai mult sau mai putin circulare, cenusii, acoperite cu
un strat catifelat constituit din conidioforii si conidiile ciupercii. In caz de atac
puternic, fructele apar mici si deformate, lipsite de valoare comerciala.
O alta boala deseori observata in depozitele de mere este putregaiul
amar care infecteaza fructele in faza de maturitate deplina. In depozit se
manifesta prin aparitia de pete mari, brune, dezvoltate pe orice parte a
fructului in jurul lenticelelelor, dar mai ales in zona pedunculara. Pulpa
fructului se brunifica, putrezeste si are un gust amar. Putregaiul fructelor de
mar si par poate provoca pierderi însemnate îndeosebi în verile calde si
ploioase la soiurile sensibile, debutand prin pete mici, circulare, brun-închise,
sub care pulpa se brunifica neuniform, se usuca si devine tare.
Patarea lenticulara a merelor si perelor este foarte frecventa în
depozite. Infectia se produce in livezi, dar se continua si in depozite, ciuperca
patrunzand în fructe indeosebi prin lenticele, dar si prin rani necicatrizate.
Speciile de Fusarium produc putrezirea merelor, perelor si gutuilor în timpul
pastrarii in conditii de umiditate si temperaturi ridicate. Infectia se produce de
regula prin rani sau prin deschideri naturale, iar la suprafata fructelor se
dezvolta o pasla abundenta, fina, de culoare albicioasa sau roz-purpurie,
constituita din fructificatiile ciupercii. Fructele infectate putrezesc rapid, iar
ciupercile trec de la un fruct la altul, formand focare de infectie.

Taierile in verde la pomi

 Taierile (operatiunile) in verde sunt lucrari speciale si absolut necesare
in ciclul biologic anual al pomilor, incepand chiar cu momentul formarii
coroanei pomilor.
Prin efectul pe care il determina prin schimbarea pozitiei punctului de
crestere, al unghiului fata de axa verticala imaginara a pomului, a pozitionarii
ramurilor in plan orizontal si buna iluminare si aerisire a interiorului coroanei
pomilor, taierile in verde au efect determinant in pastrarea echilibrului intre
cresterea si dezvoltarea pomilor, pe de o parte si obtinerea de productii
constante si controlate.
Referitor la schimbarea pozitiei punctului de crestere trebuie precizat:

 mugurii pornesc in crestere diferentiat pe lungimea ramurilor:

 cresterea este accentuata de la baza spre varf;
 mugurii favorizati sunt situati pe ramurile mai apropiate de axa verticala;
 aplecarea ramurilor spre orizontala schimba modul de crestere in
intensitate al lastarilor porniti din mugurii de pe respectiva ramura; Sunt
favorizati mugurii de la varf sau de pe partea superioara a curburii, in
functie de felul conducerii ramurilor; aici trebuie precizat ca se tine cont, la
fiecare specie in parte, de pozitia pe ramuri a mugurilor de rod;
 operatiunile in verde reduc suprafata foliara a pomului; cu rol foarte
important in pastrarea echilibrului intre incarcatura pomului si suprafata
foliara corespunzatoare fiecarui fruct (se considera 20-25 frunze adulte
pentru un fruct).

Deosebit de importanta este si alegerea datei la care se vor efectua

operatiile in verde. La mar, de exemplu, perioada optima este sfarsitul lunii
iulie si inceputul lunii august. La aceasta data mugurii terminali ai mladitelor
scurte isi inceteaza cresterea.
Aceste operatiuni (taieri) permit indepartarea portiunilor de lemn si
vegetatie care sunt bolnave.

Ing Dorel Dronca (CLCA Ineu/Arad)