1.

Ecosistemele agricole se deosebesc de cele naturale prin:

a) principalii producatori de substanta organica primara
b) prin compozitia florei de buruieni si a faunei
c) prin natura biotopului.
2. Agroecosistemele constituie:
a) unitate functionala amenajata si exploatata
b) unitate functionala neamenajata si exploatata
c) unitate naturala
3. Biotopul in ecosistemele horticole este:
a) componentul organic
b) componentul anorganic
c) mediul sau locul de viata al unei biocenoze
4. Biotopul in ecosistemele horticole cuprinde:
a) factorii climatici, edafici si orografici
b) populatiile tuturor speciilor vegetale si animale
c) factorii de clima
5. Biocenoza in ecosistemele horticole este:
a) componentul organic
b) componentul anorganic
c) mediul de viata al unui biotop
6. Particularitatile ecosistemelor horticole sunt:
a) integralitatea si finalitatea
b) integralitate, autostabilizare, autoorganizare, ierarhizare,
finalitate
c) mecanismule de feedback
7. Plantele pomicole sunt compuse din urmatoarele categorii de organe:
a) aeriene si subterane
b) radacina si tulpina
c) generative
8. Ecosistemele antropice au in componenta urmatoarele elemente:
a) radacina si tulpina
b) biocenoza si biotopul
c) hipobiont si epibiont
9. Autostabilizarea in ecosistemele horticole, permite:
a) obtinerea unei produ 737c25h ctii mari de fructe
b) normarea incarcaturii de rod si fructe de calitate
c) mentinerea constantelor biologice in echilibru, indiferent de
perturbatiile mediului
10. Autostabilizarea, in ecosistemle horticole, variaza in functie de:
a) specia, soi
b) specie, soi, zona de cultura
c) specie, soi, portaltoi, fenofaza
11. Pomul este un:
a) sistem artificial
b) ecosistem artificial
c) biosistem pomicol
12. Sistemele antropice functioneaza:
a) ca sisteme inchise
b) cu intrari, stari de transformare si iesiri
c) sisteme artificiale
13. Factorii abiotici in sistemele antropice pot determina:
a) eliminarea unor specii din teritoriu
b) influenteaza repartizarea lor geografica
c) determina aparitia de modificari adaptative
14. Temperatura determina in cadrul sistemelor antropice:
a) cresterea procesului de fotosinteza
b) adaptari morfologice
c) repartizarea diferita a speciilor
15. La aceiasi latitudine si longitudine:
a) solul influenteaza compozitia biocenozei
b) altitudinea influenteaza compozitia biocenozei
c) factorul antropic influenteaza compozitia biocenozei
16. Tipul de sol influenteaza structura ecosistemelor prin:
a) sortimentele de specii si soluri ce se pot amplasa
b) altitudine
c) pozitie geografica
17. Versantii modifica:
a) structura biocenozei
b) partile componente ale unui ecosistem
c) conditiile de mediu
18. In treimea inferioara a versantului:
a) solul este gros si fertil
b) se incalzeste mai lent si mai putin primavara
c) procesele de eroziune sunt reduse
19. Treimea superioara a unui versant are urmatoarele caracteristici:
a) solul este mai subtire, sarac, erodat
b) dispune de mai putina umiditate
c) se incalzeste mai lent si mai putin primavara
20. Apa in ecosistemele horticole constituie:
a) factor indispensabil pentru activitatea vitala
b)factor limitativ pentru unele specii si soiuri pomicole
c) factor de influenta a structurii biocenozei
21. Caracteristicile importante ale biocenozei in sistemele antropice sunt:
a) principalii producatori de substanta organica primara apartin florei
spontane
b) factorul antropic favorizeaza o parte din producatorii autotrofi
c) competitia dintre populatii este dirijata de om
22. In sistemele antropice sunt prezente unele functii esentiale:
a) functia energetica si autoreglarea
b) inmultirea si finalitatea
c) circulatia materiei
23. Fotosinteza, ca proces fiziologic, determina:
a) productia pomicola
b) cresterea transpiratiei si respiratiei plantelor
c) obtinerea hidratilor de carbon din dioxid de carbon si apa
24. Cresterea si fructificarea in ecosistemele antropice este influentata de:
a) factorii edafici si elementele nutritive
b) lumina si fotosinteza
c) procesele fiziologice in dependenta de insusirile genetice,
ereditare si factorii de mediu
25. Referitor la circuitul carbonului in natura:
a) plantele in timpul noptii elimina prin respiratie oxigen
b) plantele in timpul noptii elimina prin respiratie dioxid de carbon
c) plantele asimileaza carbonul din dioxidul de carbon si il
transforma in combinatii organice, eliberand oxigenul
26. Plantele verzi din ecosistemele antropice:
a) indeparteaza carbonul din atmosfera prin fotosinteza
b) utilizeaza carbonul pentru realizarea biomasei
c) indeparteaza carbonul din atmosfera prin respiratie
27. Un ecosistem antropic:
a) sufera o evolutie, se schimba neincetat
b) ramane acelasi indiferent de factorii ce intervin
c) functioneaza ca un sistem inchis
28. Plantele din ecosistemele antropice:
a) trec prin diferite perioade de varsta in cursul timpului
b) sufera o serie de modificari morfologice, fiziologice, biochimice
c) se mentin neschimbate indiferent de factorii perturbatori
29. Posibilitatile de autoreglare la nivelul ecosistemelor antropice sunt
determinate de :
a) factorii antropici
b) perioada de varsta a plantelor
c) tipul de plantatie
30. Principalele procese din ciclul individual de viata al plantelor sunt:
a) cresterea
b) rodirea
c) uscarea
31. Interactiunea biotop-biocenoza in ecosistemele antropice:
a) este permanenta in ecosistem
b) nu exista
c) influenteaza productivitatea ecosistemelor
32. Relatiile dintre plante si mediul ambiant:
a) nu se influenteaza
b) sunt foarte complexe
c) sunt de interdependenta si integrare
33. Lumina are in ecosistem functie:
a) informationala
b) de conducere
c) energetica
34. Temperatura este implicata in procese fiziologice vitale, cum ar fi:
a) respiratia
b) absorbtia apei si substantelor nutritive
c) fotosinteza
35. Temperatura optima pentru desfasurarea fotosintezei:
a) variaza in functie de specie
b) este cuprinsa intre 30-400C
c) temperatura nu influenteaza fotosinteza
36. Principalii factori de vegetatie in ecosistemele antropice sunt;:
a) lumina, caldura, apa, aer
b) solul si subsolul, apa freatica
c) substantele nutritive
37. Temperaturile foarte scazute (din perioada de repaus) pot provoca:
a) moartea plantei sau a unor parti mai sensibile
b) adaptare si supravietuire
c) cresterea fotosintezei si respiratiei
38. Temperatura, ca factor de vegetatie, determina:
a) adaptari morfologice
b) repartizarea diefrita a speciilor
c) are actiune limitativa privind raspandirea speciilor
39. Insuficienta luminii determina:
a) cresteri reduse
b) scaderea continutului de substanta uscata din fructe
c) fructe mici si insuficient colorate
40. Transpiratia pomilor:
a) este legata de fotosinteza
b) este influentata de temperatura
0
c) creste la temperaturi de peste 40 C
41. Aerul, in ecosistemele antropice, este necesar:
a) cresterii organelor aeriene
b) cresterii organelor aeriene si subterane
c) procesului de respiratie
42. Sistemele antropice valorifica urmatoarele surse de energie:
a) solara
b) culturala
c) eoliana
43. Energia culturala introdusa intr-un agroecosistem e inglobata in:
a) pesticide, fertilizanti, carburanti
b) activitatea umana consumata pentru efectuarea lucrarilor
c) energia solara
44. Rolul omului in agroecosisteme este acela de:
a) construire si exploatare a agroecosistemului
b) factor reglator in cadrul agroecosistemului
c) component al biocenozei agricole
45. Relatiile de concurenta in cadrul unui agroecosistem au loc intre:
a) planta cultivata si buruieni
b) biotop si biocenoza
c) subsistemul agrofitotehnic si cel socioeconomic
46. Prin produs biologic util se intelege:
a) cantitatea de biomasa care este valorificata de om
b) cantitatea de materie organica acumulata de planta in cursul perioadei
de vegetatie
c) viteza cu care se acumuleaza biomasa.
47. Printre indicatorii de apreciere a favorabilitatii unui areal viticol se
numara :
a) insolatia reala
b) bilantul termic global
c) frecventa atacului daunatorilor
48. Pentru infiintarea ecosistemelor viticole se recomanda terenurile:
a) cu expozitie sudica, sud-estica sau sud-vestica
b) terenurile saraturate
c) terenurile in panta
49. Unitatile de exploatare a agroecosistemelor viticole sunt:
a) parcela, tarlaua, trupul, masivul
b) regiunile viticole
c) centrul viticol
50. Intre vita de vie si daunatori se instaleaza relatii de:
a) colaborare
b) concurenta
c) parazitism
51. Agroecosistemul viticol este compus din:
a) biotopul viticol, biocenoza viticola
b) biotopul viticol, biocenoza viticola, subsistemul agrofitotehnic,
subsistemul socioeconomic
c) biotopul viticol, biocenoza viticola, subsistemul agrofitotehnic
52. La alegerea soiurilor de vita-de-vie pentru infiintarea agroecosistemelor
viticole se are in vedere:
a) dorinta proprietarului
b) oferta ecologica
c) caracteristicile agroecologice ale soiurilor
53. Factorii geografici care determina zona de cultura sunt:
a) lumina
b) latitudinea
c) forma de proprietate.
54.La alegerea cultivarelor pentru infiintarea unei culturi - plantatie se tine
cont de:
a) preferintele proprietarului;
b) conditiile de clima, sol si gradul de favorabilitate al zonei;
c) rezistenta sau toleranta la atacuri.
55.Procesul de fotosinteza este influentat de:
a) sol;
b) altitudine;
c) lumina, caldura, apa, hrana, aer, clorofila
56.Procesul de asimilatie se realizeaza prin:
a) fotosinteza;
b) respiratie,
c) prasile
57.Excesul de caldura in agroecosistemul horticol poate fi inlaturat prin:
a) folosirea rationala a terenuli;
b) stabilirea momentului optim pentru infiintarea culturilor
c) crearea de soiuri si hibrizi
58.Insuficienta luminii, in faza de rasad poate duce la:
a) intensificarea culorii;
b) formarea florilor;
c) alungirea exagerata a plantulelor.
59. Plantele de zi lunga necesita o durata de iluminare de:
a) 12 ore,
b) 15-18 ore;
c) nu au nevoie de lumina
60.In functie de intensitatea luminoasa plantele legumicole pretentioase au
nevoie in medie de:
a) 4000 – 6000 lucsi ;
b) 8000 – 12000 lucsi;
c) 1000 – 2000 lucsi.
61.Care dintre urmatoarele specii legumicole nu au nevoie de lumina in
perioada formarii organelor comestibile:
a) tomatele;
b) morcovii;
c) conopida.
62.Prin fertirigare, o data cu apa se introduce in sol si;
a) insecticide;
b) ingrasaminte;
c) erbicide
63.Refacerea si conservarea fertilitatii solului in agroecosistemul horticol se
poate efectua prin:
a) reducerea numarului de treceri pe acelasi teren, cu tractoarele
si masinile agricole;
b) utilizarea ingrasamintelor chimice;
c) tasarea si compactarea solului.
64.Termenul „neconventional” include sisteme de lucrari aplicate solului,
ca:
a) minime (reduse);
b) partiale;
c) intensive
65. Care sunt avantajele sistemului de lucrari neconventionale ale solului
in horticultura:
a) nederanjarea biocenozei;
b) drenaj mai bun, reducerea eroziunii solului;
c) tasarea solului.
66.Care este cerinta de baza a sistemului de lucrari neconventionale-
minime:
a) reducerea compactarii solului;
b) infiintarea culturilor respectand toate etapele tehnologice;
c) efectuarea lucrarilor specifice, manual.
67.In vederea prevenirii eroziuni solului in ecosistemul horticol se practica:
a) lucrarile solului pe curbe de nivel;
b) erbicidarea culturilor;
c) plantatul manual.
68.Sistemul de lucrari neconventionale in horticultura nu este posibil cand:
a) dispunem de masini adaptate acestui sistem;
b) in sol exista rezerve mari de seminte de buruieni;
c) nu se cunosc foarte bine insusirile solului.
69.Ce se intelege prin asolament ;
a) stabilirea structurii speciilor din cadrul unei forme
organizatorice;
b)repartizarea speciilor pe aceeiasi suprafata de teren;
c) cultivarea continua a aceleiasi specii pe aceeiasi suprafata de teren
(monocultura).
70.Ce este rotatia culturilor:
a) succesiunea planificata din timp a mai multor culturi pe acelasi
teren;
b) stabilirea structurii speciilor pe aceeiasi suprafata de teren;
c) rotatia culturilor in functie de anotimpuri.
71.Ce intelegeti prin „parcelele de telina”:
a) parcele cultivate cu specia telina;
b) pamant nelucrat – imburuienat;
c) nu exista termenul in horticultura ecologica.
72.Tasarea solului se produce datorita:
a) trecerilor repetate cu masinile agricole pe aceiasi suprafata de
teren;
b) utilizarii ingrasamintelor organice;
c)costurilor reparatiilor agregatelor utilizate.
73.Culturile asociate reprezinta posibilitatea practica de:
a) efectuare a mai multor culturi, pe an , pe aceeasi suprafata de
teren;
b) efectuarea monoculturii;
c) efectuarea de culturi succesive.
74.Pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor intr-o cultura
legumicola nu trebuie sa:
a) se cultive specii din aceeiasi familie botanica, pe aceeiasi
suprafata de teren timp de 4-5 ani;
b) sa se infiinteze cultura prin semanat direct;
c) sa se erbicideze.
75. Pesticidele se folosesc, in ecosistemele horticole, pentru:
a) cresterea fertilitatii solului
b) protectia impotriva temperaturilor scazute
c) combaterea bolilor, daunatorilor, buruienilor
76. Compactarea secundara a terenurilor determina:
a) reduce marimea porilor si scade abilitatea solului de pastrare a
aerului si apei
b) permite intrarea pe tern cu utilaje agricole in orice perioada
c) impiedica cresterea corespunzatoare a radacinilor
77. Tehnologiile intensive aplicate in ecosistemele antropice pot determina:
a) compactarea secundara a terenului
b) accelerarea procesului de eroziune
c) activarea alunecarilor de teren
78. Degradarea mediului in ecosistemele antropice se datoreaza:
a) temperaturii
b) impactului tehnologic
c) poluarii cu pesticide
79. Impactul modificarile climatice asupra ecosistemelor antropice se
manifesta prin:
a) modificari in structura ecosistemelor
b) este afectata productivitatea ecosistemelor antropice
c) mu sunt afectate ecosistemele antropice
80. Speciile horticole ocupa un areal de cultura vast, in functie de:
a) zona de cultura
b) conditiile climatice si edafice pe care le suporta
c) temperatura
81. Domeniul optim al reactiei solului pentru speciile horticole:
a) este cuprins intre 5,0 si 8,7
b) este diferit de la o specie la alta
c) este influentat de cantitatea de precipitatii
82. Solurile la care pH-ul depaseste 8,7 sunt:
a) acide
b) alcalice
c) neutre
83. Pragul biologic (zero biologic):
a) reprezinta temperatura de 00C
b) este caracteristic zonei de cultura
c) este caracteristic fiecarei specii
84. Temperatura activa reprezinta:
a) temperatura peste 00C
b) temperaturile din perioada de vegetatie
c) diferenta dintre temperatura medie a zilei si pragul biologic
85. Desfasurarea fenofazelor de vegetatie la speciile horticole este
influentata de:
a) tehnologia de cultura si zona de cultura
b) suma precipitatiilor anuale din zona de cultura
c) suma gradelor de temperatura activa
86. Factori limitativi pentru cultura unor specii:
a) se refera la factorii climatici din zona respectiva
b) se refera la precipitatii si umiditate sol
c) se refera la factorii de mediu ce limiteaza cultura unor specii in
anumite zone
87. Plasticitatea ecologica se refera la :
a) speciile si soiurile se pot adapta intr-o oarecare masura si la alte
conditii de mediu diferite de acelea in care s-au format
b) speciile si soiurile nu se pot adapta la alte conditii de mediu diferite de
acelea in care s-au format
c) se refera la diversitatea soiurilor la speciile horticole
88. Microzonarea reprezinta:
a) alegerea unui numar mic de specii si soiuri pentru o anumita zona
b) cunoasterea detaliata a conditiilor locale pedologice si climatice
c) stabilirea unor suprafete de cultura mici
Pentru speciile cu cerinte mari fata de caldura:
a) caldurile mari din perioada de vara determina cresterea fructelor
b) ingheturile si brumele tarzii constituie factori limitativi
c) se cultiva la altitudini de peste 800 m
90.Cunoasterea cerintelor plantelor fata de lumina este necesara pentru:
a) stabilirea duratei fata de perioada de iluminare
b) stabilirea formei de conducere, distante de plantare, amplasarea
pe terenurile in panta, in raport cu expozitia terenului
c) stabilirea necesarului de lumina, a perioadei de cultura si sistemului de
plantare
91. Productii mari, de calitate si eficienta economica se obtin cand:
a) se aplica tehnologii intensive, inputuri de energie masive in ecosisteme
b) exista concordanta intre cerintele ereditare ale plantelor si
factorii de mediu
c) se folosesc soiuri diferite
92. Productivitatea este o insusire complexa determinata de :
a) irigare si fertilizare
b)interactiunea dintre genotip si mediu
c) interactiunea dintre temperatura si precipitatii
93. Favorabilitatea unei zone pentru cultura unor plante horticole se
reflecta in:
a) timpurietate si precocitate
b) productivitate, calitate, rentabilitate
c) marimea, culoarea, gustul si aroma fructelor
94. Zonarea defineste:
a) stabilirea sortimentului de specii in functie de epoca de maturare
b) gradul de favorabilitate al unei zone pentru o anumita structura
de specii si soiuri
c) gradul de maturare al speciilor si soiurilor pe directii de productie
95.Caracteristicile solului ce influenteaza in mare masura cresterea si
dezvoltarea plantelor sunt:
a) structura, textura, precipitatiile si panta terenului
b) textura, adancimea si temperatura solului
c) textura, adancimea, panta, structura, fertilitatea, reactia solului,
drenajul
96. Pragul biologic la plantele horticole reprezinta:
a) temperatura minima de rezistenta
b) nivelul de temperatura ce determina inceperea activitatii
metabolice intense
c) temperatura maxima la care rezista plantele horticole
97. Pentru temperatura, in cadrul zonarii, se ia in considerare:
a) temperatura medie anuala a localitatii
b) temperaturile medii lunare si decadale in perioada de vegetatie
c) suma anuala a gradelor de temperatura pozitiva
98.Factorii de influenta ai zonarii sunt:
a) factorii climatici
b) factorii edafici
c) criterii de ordin tehnic si economic
99. Zonarea se face tinand cont de:
a) conditiile edafice umiditate si soi
b) conditiile de clima, sol si specie
c) conditiile ecologice, altitudine, pozitie geografica, orografica
100. Prin zonare se intelege:
a) repartizarea speciilor in functie de sol
b) repartizarea soiurilor in cadrul speciilor
c) repartizarea speciilor si grupelor de soiuri pe teritoriul tarii
noastre