Sunteți pe pagina 1din 31

Folosirea caracterelor morfologice la descrierea [i recunoa[terea

soiurilor

Organele vegetative [i lemnoase ale vi]ei de vie prezint\ o serie de


caractere morfologice (fenotipice), care stau la baza descrierii [i
recunoa[terii soiurilor. Ele sunt numeroase, din care se pot aminti:
culoarea [i perozitatea frunzelor, sectarea limbului frunzei, tipul
florilor, m\rimea forma [i compactitatea strugurilor, forma, m\rimea [i
culoarea boabelor, forma [i m\rimea semin]elor, culoarea, aspectul
l\starilor [i a coardelor etc.
Perozitatea. Starea de perozitate a organelor la vi]a de vie, reprezint\
un caracter fenotipic foarte important. Se `ntlnesc dou\ tipuri de
peri:
peri lungi, flexibili, care se etaleaz\ pe organele vi]ei de vie [i `n
func]ie de desimea lor `mpiedic\ s\ se observe culoarea organelor
subadiacente. Termenii care se folosesc pentru a caracteriza
starea de perozitate sunt urm\torii: psloas\ (peri lungi foarte de[i
care acoper\ `n totalitate organul, f\r\ s\ se mai poat\ distinge
culoarea acestuia); pufoas\ (peri lungi suficien]i de de[i, dar care
las\ s\ se disting\ culoarea organului subadiacent); p\ienjenoas\
(peri lungi, mai pu]in numero[i, care acoper\ organul sub forma
unei plase de p\ianjen);
peri scur]i, erec]i, prezen]i pe organele vi]ei de vie, `n care caz
starea de perozitate poate fi: aspr\ (peri scur]i, rigizi, cu vrfurile
recurbate); catifelat\ (peri scur]i, fini, care la atingere cu mna
dau senza]ia de catifelat).
Din punct de vedere genetic, prezen]a perilor lungi, flexibili care se
etaleaz\ pe organele vi]ei de vie constituie caracterul dominant. ~n
cazul hibrizilor aceast\ dominan]\ nu este general\, ea fiind `n func]ie
de genitori.

Caracterele fenotipice care se examineaz\ la frunz\

Frunza `ntrune[te cele mai multe [i importante caractere


morfologice, fenotipice, specifice soiurilor.
Frunza adult\, situat\ `ntre nodurile 7-12 ale l\starului,
reprezint\ principalul organ ampelografic, deoarece `ntrune[te cele
mai importante [i numeroase caractere morfologice, care se pot
folosi la descrierea [i recunoa[terea soiurilor de vi]\ de vie. Aceste
particularit\]i morfologice sunt denumite "caractere ampelografice".
Frunza adult\ este alc\tuita din limb, pe]iol [i teac\. Punctul de
unire al pe]iolului cu limbul, poart\ numele de punct pe]iolar. Limbul
are cinci nervuri principale, dintre care una median\ N1, dou\
laterale superioare N2, dou\ laterale inferioare N3, precum [i alte
dou\ ter]iare situate la circa un centimetru de punctul pe]iolar pe
nervurile laterale inferioare, N4. ~ntre nervurile principale se
formeaz\ unghiurile , ,
Principalele caractere ampelografice care se examineaz\ la frunza
adult\ sunt:
1. forma, m\rimea, culoarea, aspectul [i grosimea limbului;
2. sectarea limbului, adncimea [i forma sinusurilor laterale;
3. forma sinusului pe]iolar;
4. forma [i m\rimea din]ilor;
5. perozitatea limbului;
6. coloritul nervurilor;
7. lungimea [i culoarea pe]iolului

Forma limbului. Este determinat\


pe
baza
m\suratorilor
ampelometrice,
stabilindu-se
principalele tipuri de frunze care
se `ntalnesc la vi]a de vie:

- orbiculare (rotunde), cum au


soiurile
Cabernet
sauvignon,
Muscat Perla de Csaba, Pinot gris;

cordiforme,
sunt
u[or
alungite, cu nervurile principale
superioare mai scurte dect cea
median\,
ca
la
specia
Vitis
cordifolia sau soiul B\tut\ neagr\.

- cuneiforme, sunt mai lungi


dect late, nervurile principale
superioare
[i
inferioare
au
dimensiuni propor]ional mai mici
dect cea mediana, astfel de
frunze
`ntlnim
la
portaltoiul
Riparia gloire;

- reniforme, sunt frunze mai


mult late dect lungi, aceast\ form\
este la portaltoiul Rupestris du Lot;

tronconice,
cnd
limbul
frunzei are o form\ pentagonal\, ca
la portaltoiul Berlandieri x Riparia
Kober 5BB

M\rimea limbului. Este dat\ de suprafa]a limbului frunzei, care se


stabile[te pe baza produsului dintre lungime [i l\]ime, sau prin
planimetrarea limbului frunzei. M\rimea frunzei poate fi apreciat\
[i dup\ lungimea nervurii mediane N1.
Dup\ suprafa]a limbului, m\rimea frunzei se apreciaz\ astfel:
- frunze foarte mici, cnd suprafa]a limbului este mai mica sau
egal\ cu 50 cm2 ;
- frunze mici, cu suprafa]a limbului cuprins\ `ntre 50-150 cm 2;
- frunze mijlocii, cu suprafa]a cuprins\ `ntre 150-300 cm 2;
- frunze mari, limbul avnd suprafa]a cuprins\ `ntre 300-450 cm 2;
- frunze foarte mari, cnd suprafa]a limbului este mai mare de
450 cm2.
Dup\ lungimea nervurii mediane N1, m\surat\ de la punctul
pe]iolar pn\ `n vrful mucronului, frunzele pot fi:
- mici, cnd N1 < 10 cm (Traminer roz, Pinot gris, Selection
Carriere);
- mijlocii, cnd N1 = 10-15 cm (Aligot, Muscat Ottonel,
Chasselas dor, Muscat Perla de Csaba);
- mari, cnd N1 = 15-20 cm (Crmpo[ie, Saint Emilion,
Dodrelabi);
- foarte mari, cnd N1 > 20 cm (Riparia gloire, Ceau[).

Culoarea frunzei. Se apreciaz\ pe fa]a superioar\ a limbului, avnd


diferite nuan]e de la verde deschis la verde foarte `nchis, cu aspect mat
sau lucios. Culoarea se degradeaz\ cnd frunzele intr\ `n faza de
senescen]\; la soiurile cu strugurii albi se coloreaz\ `n galben ruginiu, iar
cele cu strugurii negri se pigmenteaz\ `n ro[u de diferite intensit\]i.

Aspectul limbului. Se are `n vedere profilul limbului, ondularea


limbului `ntre nervuri [i prezen]a unor denivel\ri pe fa]a superioar\. ~n
profil limbul poate fi:
- plan, ca la soiurile Aligot, Coarn\ neagr\;
- pliat `n form\ de jgheab, cum este la portaltoiul Rupestris du Lot;
- involut, cu marginile r\sfrnte c\tre partea superioar\, ca la soiul Furmint;
- revolut, cu marginile r\sfrnte c\tre partea inferioar\, ca la soiul Alicante
Bouschet;
- r\sucit, cu limbul adus c\tre fa]a superioar\ `n form\ de plnie, ca la soiul
Sauvignon.

Ondularea limbului este determinat\ de cre[terea mai puternic\


a mezofilului, fa]\ de nervuri. Ea poate fi general\, pe toat\
suprafa]a limbului (Malbec, Ct), sau numai `n treimea
superioar\, lng\ pe]iol (Riparia gloire).

Fa]a superioar\ a limbului poate fi neted\, ca la Feteasc\


alb\, sau poate fi gofrat\, ca la soiul Muscadelle; de asemenea,
unele soiuri pot prezenta diferite particularit\]i, "urme de lovituri
de ciocan", cazul soiurilor Gras\ de Cotnari [i Feteasc\ regal\.

Grosimea limbului. La unele soiuri limbul este gros,


Dodrelabi, Ceau[, pe cnd alte soiuri prezint\ un limb sub]ire
pergamentos, cum este cazul la Riesling italian sau Feteasc\
alb\.

Sectarea limbului frunzei. Sectarea sau


lobarea
limbului
frunzei,
reprezint\
caracterul morfologic fundamental al genul
Vitis. Forma [i m\rimea sinusurilor `mbrac\
caracter specific de soi. ~n func]ie de
m\rimea [i prezen]a lor, frunzele la vi]a de
vie pot fi `ntregi sau lobate.
La frunzele `ntregi limbul nu este decupat,
fiind prezent doar sinusul pe]iolar (Rupestris
du Lot).
~n cazul frunzelor lobate acestea pot fi:
- trilobate , cnd prezint\ dou\ sinusuri
laterale [i unul pe]iolar (Afuz Ali, Galben\ de
Odobe[ti, Furmint, Muscadelle);
- pentalobate, cnd prezint\ dou\ sinusuri
laterale superioare, dou\ sinusuri laterale
inferioare [i un sinus pe]iolar (Chasselas
dor, Merlot, Feteasc\ alb\);
- septalobate, cnd prezint\ `nc\ dou\
sinusuri suplimentare pe lobul terminal
(Ceau[, Caberbet sauvignon);
- multilobate, cnd frunza prezint\ numero[i
lobi (Chasselas persille).
La unele soiuri se `ntlnesc pe acela[i
butuc [i chiar pe acela[i l\star frunze `ntregi,
tri [i pentalobate, acest fapt fiind numit
"polimorfism foliar" sau "heterofilie".

Adncimea
sinusurilor.
Aceasta variaz\ mult de la un
soi la altul. Profunzimea lor
se
stabile[te
calculnd
valoarea raporturilor dintre
lungimea nervurilor N2 sau
N3 [i distan]a dintre baza
sinusurilor
[i
punctul
pe]iolar, notat\ cu d1 [i d2.

Practic
adncimea
sinusurilor se poate aprecia
mai simplu, `ndoind pn\ la
baza
lumenului
lobul
sinusului
cercetat,
c\tre
punctul pe]iolar.
Cnd
vrful
lobului
nu
atinge
punctul
pe]iolar,
adncimea sinusurilor este
mic\; cnd ajunge pn\ la
punctul pe]iolar, adncimea
este mijlocie; iar cnd atinge
acest punct [i lobul mai
poate fi `ndoit, sinusul este
foarte adnc.

Forma sinusurilor. De[i `nregistreaz\


unele varia]ii (grupa Pinot), r\mne
caracteristic\ pentru cele mai multe
soiuri. ~n general att sinusurile laterale
ct [i cele pe]iolare pot fi `mp\r]ite `n
dou\ grupe: `nchise [i deschise.
sinusurile laterale `nchise sunt:
- eliptice, Coarn\ neagr\. Afuz Ali;
- ovoidale, Crea]a de Banat, Merlot;
- circulare, Cabernet sauvignon;
- triunghiulare, Ceau[;
sinusurile laterale deschise sunt:
- unghiulare sau `n V, Aligot, Galben\ de
Odobe[ti;
- `n lir\ sau `n U, Feteasc\ alb\, Sultanin\
neagr\;

sinusurile pe]iolare `nchise sunt:


complet
`nchise,
Berbecel,
Dodrelabi;
elipsoidale,
Pl\vaie,
Muscat
Ottonel;
- ovoidale, Saint Emilion;
- circulare, Coarn\ alb\, Cabernet
sauvignon;
sinusurile pe]iolare deschise sunt:
- `n form\ de V, Aligot, Alicante
Bouschet;
- `n form\ de U, Afuz Ali, Feteasc\
regal\;
- `n form\ de lir\, Merlot, Regina
viilor;
- `n form\ de acolad\, Feteasc\ alb\
sau portaltoiul Rupestris du Lot.

Ca particularitate, unele soiuri


prezint\ sinusul pe]iolar delimitat
direct de nervurile principale,
numit "sinus gola[", (Chardonnay,
Berlandieri x Rupestris 1103 P).

Din]atura frunzei. Reprezint\ un caracter morfologic u[or de observat dar greu


de codificat. Num\rul din]ilor este variabil cuprins `ntre 30-60, `n func]ie de
l\]imea lor, se poate ajunge pn\ la 120 de din]i, care sunt `ngu[ti [i lungi
(Muscat de Alexandria).
Dup\ form\ din]ii pot fi:
- unghiulari, cnd au marginile drepte (Mustoas\ de M\derat);
- ogivali, cnd marginile sunt convexe (Traminer roz, Ardeleanc\);
- `nconvoia]i, cnd laturile sunt concav - convexe (Solonis x Riparia 1616 C).
~n func]ie de m\rimea lor, apreciat\ dup\ valoarea raportului L/l, din]ii pot
fi:
- foarte scur]i (ster[i), L/l < 0,25;
- la]i, L/l = 0,26-0,50;
- mijloci, L/l = 0,51-0,75;
- `ngu[ti, L/l = 0,76-1,00;
- foarte `ngu[ti, L/l > 1,00.
Lobul terminal prezint\ `n vrful nervurii principale un dinte mai mare
numit mucron, care la unele soiuri este caracteristic prin forma [i m\rimea sa
(Riparia gloire, Aramon).
Din]ii pot avea aceea[i culoare cu limbul sau pot avea o nuan]\ u[or
g\lbuie; acest caz este caracteristic soiurilor aromate.
Dispunerea lor poate fi uniform\ (Muscat de Hamburg), sau neuniform\
(Cadarca).

Perozitatea frunzei. Caracter specific vitaceelor, important `n


descrierea [i recunoa[terea soiurilor. Se examineaz\ perozitatea
limbului [i a pe]iolului. Cea mai important\ r\mne perozitatea pe fa]a
inferioar\ a limbului. Perii pot fi prezen]i numai pe nervuri (Chasselas
dor), sau la bifurca]ia acestora (Riparia gloire), sau pe tot limbul.
Dup\ prezen]a [i densitatea acestora funzele pot fi:
- glabre, lipsite total de peri[ori (Afuz Ali, Regina viilor);
- sc\moase (pufoase), cnd prezint\ peri rari [i lungi (Muscat de
Alexandria, Aligot);
- peroase, cnd perii sunt scur]i [i de[i (Braghin\, Feteasc\ regal\);
- psloase, cu peri lungi [i de[i (Pl\vaie, Isabelle).
Culoarea nervurilor. Adesea se aseam\n\ cu cea a limbului,
uneori poate fi mai `nchis\ sau mai deschis\ pe una din fe]ele limbului.
Unele soiuri pot avea nervurile colorate `n ro[u, mai ales c\tre baz\
(Galben\ de Odobe[ti, Traminer roz) altele pot avea o nuan]\ vine]ie
(Zghihar\ de Hu[i, Muscadelle). La cteva soiuri nervurile sunt
prev\zute cu peri[ori de[i pe partea inferioar\ (Ro[ioar\, Gras\ de
Cotnari).
Lungimea [i culoarea pe]iolului. Caracteristica principal\ este
lungimea pe]iolului care poate varia de la 3-5 cm, ca la soiul Pinot
gris, pn\ la 16-18 cm, `n cazul portaltoiului Riparia gloire.Celelalte
caractere, culoare, perozitate sunt asem\n\toare cu cele ale l\starilor.

Caracterele fenotipice care se examineaz\ la l\stari


[i coarde
Caracterele ampelografice ale lastarilor completeaza
elementele pentru descrierea [i recunoa[terea soiurilor
de vi]a de vie `n perioada de vegeta]ie, iar caracterele
ampelografice ale coardelor prezinta importan]\
practica deoarece tot materialul pentru altoit [i
`nr\d\cinat se recolteaz\ [i se manipuleaz\ `n perioada
toamn\-iarn\ cnd recunoa[terea soiurilor se poate face
numai dup\ morfologia coardei.

Principalele caractere ampelografice care se


examinez\ la l\stari [i coarde sunt:
-

lungimea, dimensiunile nodurilor [i internodurilor;


culoarea, aspectul [i grosimea scoar]ei;
forma `n sec]iune transversal\;
gradul de ramificare;
distribu]ia crceilor pe l\star;
- forma vrfului lstarului;
- pozi]ia l\starilor pe butuc.

Lungimea coardelor. Difer\ `n func]ie de


soi [i specie. La soiurile ce provin din
specia Vitis vinifera, ea este mai mic\, de
1-3 m, iar vi]ele portaltoi ea poate s\
ajung\ pn\ la 6-8 m.

Dintre soiurile de vi]\ roditoare, cele


viguroase au cre[teri vegetative puternice,
de circa 2-3 m (B\beasc\ neagr\, Feteasc\
neagr\, Feteasc\ alb\), iar soiurile cu
vigoare mic\ au lungimea de 1-1,5 m
(Pinot gris, Traminer roz, Chardonnay).

Soiurile pe portaltoi provenite din


specia Vitis riparia sau hibrizii Berlandieri
x Riparia au cre[teri vegetative mult mai
mari, de 6-8 m, fa]\ de soiurile provenite
din Vitis rupestris [i hibrizii acesteia, de
numai 5-6 m.

Dimensiunile nodurilor [i internodurilor. Sunt caractere de


soi, dar influen]ate de condi]iile climatice [i agrotehnica
aplicat\.

Lungimea internodiilor se determin\ `ntre nodurile 7-11,


deoarece acestea beneficiaz\ de condi]ii de vegeta]ie
apropiate.

Dup\ lungimea pe care o au meritalele corzilor pot fi:


- scurte 5-10 cm (Pinot gris, Traminer roz, Alicante Bouschet);
- mijlocii 10-15 cm (Coarn\ alb\, Merlot, Afuz Ali);
- lungi 15-20 cm (Riparia gloire, Kober 5 BB, SC-2).

Grosimea nodurilor la vi]ele roditoare este mai mare dect


meritalele cu 2-4 mm, deoarece `n aceast\ zon\ vasele de lemn
sunt mai dezvoltate, ceea ce permite acumularea unei cantit\]i
mai mari de substan]e de rezerv\. Unele soiuri prezint\ nodurile
mai pronun]ate (Crmpo[ie), altele mai pu]in evidente (Riesling
italian). La vi]ele portaltoi nodurile sunt mai slab eviden]iate,
acest fapt fiind un caracter specific de recunoa[tere.

Dup\ grosime coardele pot fi:


- sub]iri, cu diametrul mai mic de 6 mm (Riesling italian,
Rupestris du Lot);
- mijlocii, cu diametrul cuprins `ntre 7-13 mm (Muscat de
Hamburg, Feteasc\ alb\);
- groase, cu diametrul mai mare de 13 mm (Sultanin\, B\beasc\
neagr\, Aramon).

Culoarea l\starilor [i a coardelor. La l\stari culoarea de baz\ este


verde, iar pe partea `nsorit\ ea este cu nuan]e cafenii (Muscat Perl\ de
Csaba) sau ro[ietice (Rka]iteli), chiar vine]ie la unele soiuri (Aligot).

L\starii tineri la soiul Chasselas dor, `n primele faze de vegeta]ie


au o nuan]\ ar\mie ro[ietic\, specific\.

Culoarea [i perozitatea vrfului l\starului reprezint\ un caracter de


soi. Unele soiuri au vrful l\starului de culoare verde g\lbui [i este glabru
(Sultanin\, Perlette), alte soiuri au culoare verde albicios, pufos [i uneori
cu marginile bordate `n ro[u violaceu (Merlot, Cabernet Sauvignon).

L\starul adult poate prezenta pe toat\ lungimea sa, sau numai la


noduri smocuri de peri[ori, acest caracter este mai des `ntlnit la vi]ele
portaltoi (Riparia tomentosa, Teleki 8B, 3306 C).

La sfr[itul verii odat\ cu apari]ia felogenului l\starul `[i schimb\


culoarea din verde `n galben ro[cat cu diferite nuan]e. Culoarea coardei
este specific\ soiului `n momentul c\derii frunzelor [i se men]ine 10-15
zile dup\ care se degradeaz\ sub influen]a temperaturii [i a umidit\]ii.

Scoar]a coardei la soiurile de vi]\ de vie poate avea urm\toarele


culori:
- galben\ (Riesling italian, Coarn\ alb\);
- galben brun (Furmint, Feteasc\ alb\, Neuburger);
- brun `nchis (Chasselas dor, Muscat Ottonel);
- brun ro[cat (Merlot, Muscat de Hamburg);
- violet (Vitis aestivalis).

Culoarea este mai intens\ la noduri la unele soiuri de vi]\ roditoare


(Crmpo[ie), iar la portaltoi diferen]a nu este prea mare. La specia Vitis
rotundifolia, coarda prezint\ lenticele, `n timp ce la Vitis vinifera
acestea nu se `ntlnesc.

Aspectul [i grosimea scoar]ei.


Conturul exterior al l\starilor poate
fi:
- neted (Riparia gloire, 3309 C);
-striat
(Chasselas
dor
si
majoritatea soiurilor roditoare);
- unghiular (Vitis rubra);
- costat (Vitis berlandieri).

La vi]ele portaltoi scoar]a este


mai groas\ cu 0,5-1,0 mm dect la
soiurile roditoare, datorit\ activit\]ii
mai intense a felogenului, din
aceast\ cauz\ la altoire portaltoiul
poate s\ fie mai gros dect altoiul cu
aceast\ dimensiune.

Sec]iunea
transversal\.
Coardele pot avea `n sec]iune
urm\toarele forme:
- circular\ (3309 C);
- eliptic\ (Chasselas dor);
- eliptic alungit\ (Kober 5 BB).

Gradul de ramificare. La soiurile provenite


din specia Vitis vinifera pe l\star apar
numai
ramifica]iile
secundare
numite
"copili", `n timp ce la vi]ele portaltoi se
`ntlnesc [i ramifica]ii de ordinele III-IV.
Distribu]ia crceilor. Acest fapt difer\ `n
func]ie de specie [i soi, putnd fi:
- continu\, cnd la fiecare nod sunt prezen]i
crceii opus frunzelor (Vitis labrusca);
- subcontinu\, cnd crceii sunt prezen]i la
trei-patru noduri consecutive [i lipsesc la
urm\torul, dup\ care dispunerea se repet\
(Isabelle,
Lydia,
majoritatea
hibrizilor
produc\tori direc]i);
- discontinu\, atunci cnd crceii sunt
prezen]i la dou\ noduri consecutiv [i lipsesc
la urm\torul, dup\ care a[ezarea se repet\ `n
mod sistematic (soiurile din specia Vitis
vinifera).
Crceii
au
origine
comun\
cu
inflorescen]ele, ei lipsesc de la nodurile 3-7
de la baza l\starilor unde se g\sesc acestea.

Forma vrfului lstarului are caracter


mai mult de specie, se apreciaz
deasupra primei frunze desfcute i poate
fi:
nchis, la Vitis riparia;
semideschis, la Kober 5 BB;
deschis, la Vitis vinifera.

nchis

semideschis

deschis

Pozi]ia l\starilor pe
butuc poate fi:

- erect\
(Columna, Furmint);

- semierect\
(Muscat Ottonel,
Rka]iteli);

- etalat\ (Pinot
noir, Cabernet
sauvignon);

- semicaduc\
(Chasselas dor);

- caduc\ (3309 C).

Caracterele fenotipice care se examineaz\ la flori [i


inflorescen]e
Acestea servesc mai mult pentru descrierea botanic\ a
soiurilor.
Se examineaz\:
inser]ia primelor inflorescente pe l\star,
num\rul de inflorescen]e,
lungimea inflorescen]elor,
tipul florii
anomaliile florale.
Culoarea inflorescen]elor [i florilor este verde; `n
momentul apari]iei inflorescen]elor pe l\star, la unele
specii culoarea este ro[iatic\ [i se men]ine pn\
aproape de `nflorit (Vitis rupestris, Vitis aestivalis).
Lungimea inflorescen]elor este foarte variabil\: 4-5 cm
la specia Vitis silvestris [i peste 50 cm la soiul Raisin
de Palestina.
Inser]ia primelor inflorescen]e pe l\star poate `ncepe
de la primul nod, al doilea, al treilea etc.
Num\rul de inflorescen]e pe l\star variaz\ de la 1-4, rar
mai mult la soiurile cu fertilitate foarte mare.

Floarea. ~n principiu, la soiurile de vi]\


roditoare floarea este pe tipul 5, dar `n realitate
poate varia de la tipul 4 pn\ la 7. Formula floral\
general\ este urm\toarea:
F = 5 S + (5P) + 5 St + 5 Gn. ovar superior
cu 2 C + 2 ov.
Majoritatea
soiurilor
vinifera
au
florile
hermafrodite, la care se `ntlnesc uneori
modific\ri morfologice [i fiziologice, `nct se pot
deosebi 4 tipuri de flori: hermafrodite normale,
hermafrodite func]ional femele, hermafrodite
func]ional mascule, unisexuat mascule.
Anomaliile florale pot avea diverse cauze,
printre care bolile virotice.
Ca anomalii florale pot fi: policarpia, proliferarea
axului floral, florile virescente etc.

Caracterele fenotipice care se examineaz\ la


struguri

Strugurii [i boabele `ntrunesc numeroase [i


importante
caractere
morfologice,
pentru
recunoa[terea soiurilor. Ele `ns\, sunt puternic
influen]ate de regimul de precipita]ii, dozele de
`ngr\[\minte, sarcinile de ochi l\sate la t\iere etc.
(agrotehnica aplicata).
Principalele
caractere
ampelografice
ale
strugurilor [i boabelor sunt:
forma,
m\rimea
[i
compactitatea
strugurilor;
- dimensiunile [i gradul de lemnificare a
pedunculului;
- forma, m\rimea [i culoarea bobului;
- consisten]a, gustul [i aroma pulpei;
- grosimea pieli]ei [i acoperirea ei cu pruin\.

Forma strugurilor. Aceasta depinde de


lungimea ramifica]iilor ciorchinelui. Principalele
forme ale strugurilor sunt:
- struguri cilindrici, cnd ramifica]iile
secundare sunt de aceea[i m\rime pe toat\ lungimea
rahisului (Riesling italian, Aligot, Feteasc\ alb\);
- struguri conici, cnd lungimea
ramifica]iilor descre[te de la baz\ c\tre vrf
(T\mioas\ romneasc\, Coarn\ neagr\, Cabernet
sauvignon);
- struguri cilindro-conici, cnd
primele ramifica]ii de la vrf au aceea[i lungime [i
descresc numai cele de la baz\ (Chasselas dor,
Feteasc\ regal\, Galben\ de Odobe[ti).

~n ceea ce prive[te gradul de


ramificare a rahisului se deosebesc:
- struguri uniaxiali, care pot fi
cilindrici (Aligot), conici (Cabernet sauvignon),
cilindro-conici (Galben\ de Odobe[ti).
- struguri biaxiali sau multiaxiali,
cnd rahisul se bifurc\ de la `nceput [i formeaz\ dou\
axe (soiul Negru vrtos biotipul cu flori femele), sau
mai multe axe de lungimi aproximativ egale (Raisin
de Palestina, Vulpe)
- struguri aripa]i, cnd una sau mai
multe ramifica]ii de la baz\ se deta[eaz\ de restul
rahisului, uniaripa]i (Riesling italian), biaripa]i
(Merlot), multiaripa]i (Timpuriu de Pietrasa, Novac).
- struguri r\muro[i, sunt cei la care
rahisul este ramificat de la baz\, iar pe acesta se
inser\ ramifica]ii secundare de lungimi diferite
(Muscat de Hamburg, Afuz Ali).

M\rimea strugurilor. Acest caracter difer\ `n func]ie de


influen]a factorilor de mediu [i de nivelul agrotehnicii aplicate.
Dup\ lungime [i greutate strugurii se clasific\ astfel:
- foarte mici, sub 6 cm lungime [i 50 g greutate
(Corinth);
- mici, cnd au 6-10 cm lungime [i 50-100 g greutate
(Pinot, Traminer, Neuburger);
- mijlocii, cu 10-18 cm lungime, 100-250 g greutate
(Chasselas dor, Feteasc\ regal\, Furmint);
- mari, cu lungimea cuprins\ `ntre 18-25 cm [i
greutate 250-500 g;
- foarte mari, 25-30 cm lungime [i 500-1000 g
greutate.

Compactitatea strugurilor. Reprezint\ caracter de soi


[i `n func]ie de acesta strugurii pot fi:
- foarte compac]i, cnd boabele sunt a[ezate foarte
des pe ciorchine `nct se deformeaz\ (Riesling italian, Aligot);
- compac]i, atunci cnd boabele se ating `ntre ele
dar nu se deformeaz\ (Feteasc\ alb\, T\mioas\ romneasc\);
- mijlocii (semicompac]i), boabele se ating u[or `ntre
ele [i strugurele `[i schimb\ forma ini]ial\ cnd sunt a[eza]i pe
un plan orizontal (Chasselas dor, Muscat Perla de Csaba);
- lac[i, sunt strugurii care atunci cnd sunt `ntor[i cu
vrful `n sus, ramifica]iile secundare au tendin]a s\ se
orienteze c\tre baz\ (Muscat de Hamburg, Raisin de Palestina).

Dimensiunile [i lemnificarea
pedunculului. Lungimea pedunculului poate
fi:
- scurt\, 2,5-4 cm (Feteasc\ neagr\,
Pinot noir);
- mijlocie, 4-5 cm (Chasselas dor,
Aramon);
- lung\, 5-6 cm (Sultanin\, Cardinal).
Gradul de lemnificare se apreciaz\
dup\ starea ]esuturilor:
- erbacee, (Muscat de Hamburg,
Sultanin\)
- semilemnificat, (Chasselas dor,
Sauvignon);
- lemnificat, (T\mioas\ romneasc\,
Aligot).

Forma boabelor. Reprezint\ caracterul fenotipic cel mai important.


La soiurile de vi]\ de vie boabele pot avea urm\toarele forme:
- sferice, Chasselas dor, Traminer roz;
- discoidale, B\beasc\ neagr\, Muscat Perl\ de Csaba;
- ovoidale, Bicane, Coarn\ alb\;
- elipsoidale, Muscat de Hamburg;
- troncovoidale, Ahmeur bou Ahmeur;
- cilindrice, Afuz Ali;
- arcuite, Santa Paulia, Orlovi nogti.
Forma boabelor depinde de ovarul florii, cu condi]ia ca fiecare
carpel\ s\ ad\posteasc\ cte dou\ ovule viabile, deci ca boaba s\
prezinte 2-4 semin]e normal dezvoltate.

Criteriile de apreciere a m\rimii


boabelor
M\rimea boabelor

Diametrul bobului (mm)

Volumul a 100 de boabe


(cm3)

Masa a 100 de boabe


(g)

Boabe foarte mici


Boabe mici
Boabe mijlocii
Boabe mari
Boabe foarte mari

<8
8-12
12-18
18-24
> 24

< 30
30-100
100-300
300-650
> 650

< 35
35-110
110-130
130-330
> 330

Se stabile[te `n raport cu diametrul,


volumul [i masa a 100 de boabe.
Dup\ diametru boabele pot fi:
- foarte mici, cu diametru de 8 mm (Corinth);
- mici, cu diametru de 8-12 mm (Pinot gris,
Aligot);
- mijlocii, cu diametru de 12-18 mm (Chasselas
dor, Galben\ de Odobe[ti);
- mari, cu diametru de 18-24 mm (Muscat de
Hamburg, Coarn\ alb\);
- foarte mari, cu diametru peste 24 mm (Italia,
Afuz Ali, Dodrelabi).
M\rimea boabelor.

Culoarea boabelor. Depide de soi, de gradul de


maturare, de conditiile de mediu. Culorile de baz\
care se `ntlnesc sunt urm\toarele:
- verde g\lbui, cu diferite nuan]e de la alb
g\lbui (Pl\vaie), galben-verzui (Feteasc\ alb\), pn\ la
galben auriu (Chasselas dor).
- gri, Pinot gris, B\beasc\ gri;
- roz, Traminer roz, Ceaus roz;
- ro[ie, Cardinal, Braghin\;
- negru-violaceu, Pinot noir, Cabernet
Sauvignon, Muscat de Hamburg.

Consisten]a boabelor. Este ferm\ pn\ la


prg\, dup\ care se `nmoaie progresiv pn\ la
hidroliza total\ a substan]elor pectice (cazul soiurilor
de vin). Miezul (pulpa) boabelor poate fi:
- c\rnos [i crocant, Cardinal, Afuz Ali, Italia;
- c\rnos [i moale (semicrocant), Ceau[,
Cinsaut;
- semizemos, Chasselas dor, Muscat
Ottonel;
- zemos, Aligot, Pinot gris;
- vscos, Isabelle, Lydia.

Gustul [i aroma boabelor. Sunt determinate


de con]inul `n zaharuri [i acizi (indicele
glucoacidimetric), [i prezen]a unor substan]e
aromate `n pieli]a lor (terpenele). Gusturile care
se `ntlnesc sunt:
- franc (neutral), la majoritatea soiurilor;
- muscat, Muscat Ottonel, T\mioas\
romneasc\;
- ierbos, Coarn\ alb\, Cabernet sauvignon;
- foxat, la hibrizii produc\tori direc]i.

Grosimea pieli]ei. Pieli]a este alc\tuit\ din


epicarp [i hipocarp, este sub]ire la soiurile pentru
struguri de vin (Mustoas\ de M\derat), mijlocie
(Chasselas dor), groas\ la soiurile pentru
struguri de mas\ (Afuz Ali, Coarn\ alb\) [i la hibrizii
produc\tori direc]i.

Prezen]a pruinei este important\ la


soiurile pentru struguri de mas\, deoarece le
confer\ o not\ de prospe]ime sporindu-le aspectul
comercial; cantitatea ei variaz\ `n func]ie de soi.