SOIURI DE VIŞIN

CULTIVATE ÎN ŢARA
NOASTRĂ

CAPITOLUL 9

Cerasus vulgaris Mill., fam Rosaceae, subfam. Prunoideae

● Sortimentul actual de vişin este alcătuit din 20 de soiuri, care după

origine se clasifică astfel:
➢ 16 soiuri româneşti (Timpuriu de Osoi, Timpurii de Piteşti, Ţarina,
Sătmărean, Rival, Timpurii de Cluj, De Botoşani, Crişane 2, Ilva, Dropia,
Scuturător, Amada, Mocăneşti 16, Vrâncean, Bucovina, Pitic de Iaşi)
➢ 4 soiuri străine (Engleze timpurii, Schattenmorelle, Nefris, Northstar).
● Perioada de maturare a fructelor este eşalonată pe o perioadă de 60 –
70 de zile, din prima decadă a lunii iunie, până la mijlocul lunii august.
Prelungirea sezonului de consum a fructelor cu 20 – 25 zile, faţă de vechiul
sortiment, a fost posibilă prin crearea de soiuri autohtone timpurii, extratimpurii
(Timpuriu de Osoi) şi foarte târzii (Pitic de Iaşi).
● După comportarea în procesul polenizării şi fecundării florilor,
soiurile de vişin pot fi:
➢ autofertile: Ilva, Nana, Schattenmorelle, Oblacinska, Nefris, Meteor,
Vrâncean, Northstar, Bucovina, Sătmărean, Pitic de Iaşi;
➢ parţial autofertile: Timpuriu de Osoi, Scuturător, Dropia, Rival;
➢ autosterile: Timpurii de Cluj, Timpurii de Piteşti, Engleze timpurii,
Mocăneşti 16, Crişana 2, Amada;
➢ perechi intersterile: Crişana x Mocăneşti, Crişana x Josika Gabor ş.a.
La vişin, polenizarea trebuie să aibă loc în primele 48 ore de la deschiderea
florilor, deoarece stigmatul se ofileşte repede şi devine nereceptiv pentru polen.

● Specificul de fructificare. Vişinul rodeşte pe buchete de mai, care au

longevitatea de 4 – 5 ani; ramuri plete ce trăiesc 5 – 7 ani, degarnisindu-se anual în
zona de fructificare şi ramuri mixte mijlocii şi lungi, care evoluează în elemente de
semischelet. După specificul de fructificare soiurile se pot clasifica astfel:
➢ soiuri cu fructificare predominantă pe buchete de mai: Timpuriu de
Osoi, Engleze timpurii, Timpurii de Cluj, Mocăneşti, Ţarina, De Botoşani,
Meteor, Bucovina;

120
 ➢ soiuri cu fructificare pe ramuri mixte şi buchete de mai: Sătmărean,
Scuturător, Northstar;
➢ soiuri cu fructificare predominantă pe ramuri plete: Nana, Dropia,
Crişana, Schattenmorelle, Pitic de Iaşi.
● După vigoarea pomilor soiurile se pot clasifica astfel:
➢ cu vigoare mare: Timpuriu de Osoi, Timpurii de Piteşti, Crişana 2;
➢ cu vigoare mijlocie: Ţarina, Timpurii de Cluj, Scuturător, De Botoşani,
Mocăneşti 16, Nefris, Meteor, Northstar, Sătmărean, Dropia;
➢ cu vigoare mică: Nana (1 000 pomi/ha), Ilva (800 – 1 200 pomi/ha), Pitic
de Iaşi (2 350 pomi/ha), Bucovina, Schattenmorelle.
● După direcţiile de valorificare soiurile se casifică în soiuri pentru:
➢ suc: Timpuriu de Osoi, Oblacinska, Ilva, Dropia, Nefris,
Schattenmorelle, Northstar, Pitic de Iaşi;
➢ compot: Nana, Ilva, Crişana, Dropia;
➢ gem: Oblacinska, Nana, Crişana, Ilva, Dropia, Schattenmorelle, Meteor,
Timpurii de Cluj, Pitic de Iaşi, Sătmărean;
➢ consum în stare proaspătă: Timpuriu de Piteşti, Engleze timpurii,
Ţarina, Crişana, Timpuriu de Osoi, Sătmărean ş.a.
● Soiuri care permit recoltarea mecanizată a fructelor, prin scuturare:
Scuturător, Vrâncean.

 În livezile existente se mai întâlnesc următoarele soiuri din vechiul

sortiment: autohtone: Mari Timpurii, Timpurii de Tg. Jiu, Crişana,
Mocăneşti, Nana; străne: Oblacinska, Meteor, Spaniole, Turceşti, Hortensia,
Josika Gabor ş. a.

SORTIMENTUL DE SOIURI
A. Soiurile cu maturare timpurie: Timpuriu de Osoi, Timpurii de
Piteşti, Ţarina, Engleze timpurii, Sătmărean, Rival, Timpurii de Cluj, De
Botoşani, Crişana 2. Perioada de maturare: prima decadă a lunii iunie, până la
sfârşitul lunii iunie.
1. Timpuriu de Osoi – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi prin selecţie
dintr-o populaţie locală de vişin, omologat ca soi în anul 1989. Este viguros, cu
coroana globuloasă, precoce, productiv, rezistent la ger şi secetă, parţial autofertil,
cu fructificare pe buchete de mai.
Fructul este mijlociu (4,8 – 4,9 g), sferic-turtit, roşu-închis, cu epiderma
rezistentă şi pulpa dulce-acidulată.
Maturarea: prima decadă a lunii iunie.

121
 2. Timpurii de Piteşti – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni prin
selecţie dintr-o populaţie locală de vişin, omologat în anul 1982. Are vigoare mare,
coroana piramidală, mediu rezistent la boli, rezistent la ger şi secetă, este autosteril.
Fructul este mijlociu (4,5 g), sferic, de culoare roşie, pulpa suculentă, cu
gust dulce-acrişor, roşie, cu numeroase vinişoare albe.
Maturarea: primele decade ale lunii iunie.
3. Ţarina – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Engleze
timpurii x Vişin arbustoid), omologat în anul 1984, de vigoare mică, cu coroana
piramidală, semiprecoce, mediu productiv, rezistent la ger, fructifică preponderent
pe ramuri scurte.
Fructul este mijlociu (4,2 g), sferic-alungit, vişiniu-închis, cu pulpa
colorată, suculentă, bună pentru consum în stare proaspătă.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.

4. Engleze timpurii – soi vechi englezesc, interspecific (cireş x vişin), cu

caractere intermediare, de vigoare mijlocie, coroana invers-piramidală,
semiproductiv, precoce, cu fructificare pe buchete de mai, este autosteril.
Fructul este mijlociu (3,5 – 5,5 g), sferic-alungit, de culoare roşie, cu pulpa
roz, dulce, fin aromată.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
5. Sătmărean – soi românesc omologat în 1994 la SCDP Satu-Mare
(Engleze timpurii x Vişin arbustoid), de vigoare mijlocie, cu coroana piramidală
şi fructificare pe buchete de mai, rezistent la ger şi secetă, este parţial autofertil.
Fructul este mijlociu (5 g), sferic-turtit, cu epiderma subţire, elastică,
lucioasă, de culoare vişinie, neagră la supramaturare. Pulpa este roşie, suculentă,
cu sucul roz, gust foarte bun, dulce-acrişor.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
6. Rival – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Griot
Moscovski x Nana), omologat în anul 2004, de vigoare mijlocie, fructificare pe
buchete de mai, rezistent la boli, este parţial autofertil, foarte productiv.
Fructul este mijlociu (5 g), oblong, de culoare roşie, cu pulpa moale,
suculentă, roşie, cu gust foarte plăcut.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
7. Timpurii de Cluj – soi românesc obţinut la SCDP Cluj ((Spaniole x Pr.
Fruticosa) x (Anglaise hative x Pr. Fruticosa)), omologat în anul 1969, de
vigoare mijlocie, coroana piramidală în tinereţe, apoi globuloasă, fructificare
preponderentă pe buchete de mai, mediu rezistent la boli şi secetă, autosteril, bun
polenizator, cu intermitenţe de rodire.
Fructul este mijlociu spre mare (5,6 g), sferic-turtit, roşu-vişiniu, lucios, cu
pulpa colorată, de consistenţă medie, sucul colorat; pedunculul este lung.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.

122
 8. De Botoşani – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi prin selecţia unui
biotip local, omologat în anul 1994, de vigoare medie, coroană globuloasă şi
fructificare pe buchete de mai.
Fructul este mare (7,8 g), sferic, turtit la bază şi dorso-ventral, roşu-vişiniu,
lucios. Pulpa este roşie-vişinie, suculentă, mediu consistentă, cu sucul colorat şi
sâmburele mijlociu, uşor aderent. Este asemănător cu soiul Crişana.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.
9. Crişana 2 – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, omologat
în 1975, de vigoare mare, cu coroana globuloasă, fructificare preponderentă pe
ramuri mijlocii şi lungi. Soi foarte rezistent la ger, destul de rezistent la secetă,
este autosteril.
Fructul este mare (7 g), sferic, turtit la bază şi dorso-ventral, cu vârful
perfect rotunjit, epiderma subţire, elastică, lucioasă, de culoare roşu-purpuriu
închisă. Pulpa este roşie-vişinie, consistentă, cu sucul roşu-deschis, acidulată.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.

B. Soiurile cu maturare mijlocie: Schattenmorelle, Ilva, Dropia,

Scuturător, Amada, Mocăneşti 16, Nefris. Perioada de maturare: sfârşitul lunii
iunie, până în a doua decadă a lunii iulie.
10. Schattenmorelle – soi german, cu mare plasticitate ecologică, de
vigoare mică, fructificare preponderentă pe ramuri mijlocii. Este autofertil, foarte
productiv, rezistent la ger, sensibil la boli.
Fructul este mijlociu (4,5 – 5 g), ovosferic sau larg-cordiform, vişiniu-
închis până spre negru la supramaturare, cu pulpa şi sucul colorate. Pedunculul
este bine prins de fruct.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
11. Ilva – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa, omologat în anul 1982, de
vigoare mică, cu coroana semiglobuloasă, fructificare preponderentă pe ramuri
lungi, semiprecoce, autofertil, productiv, rezistent la ger şi mediu rezistent la
secetă, sensibil la antracnoză şi tolerant la monilioză. Având tendinţa de
degarnisire, necesită anual tăieri de scurtare.
Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, roşu-lucios, cu pulpa
colorată, suculentă, uşor acidulată.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
12. Dropia – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, omologat în
anul 1982, de vigoare mică, cu coroana globuloasă, fructifică pe ramuri mijlocii,
este sensibil la antracnoză, rezistent la monilioză, la ger şi secetă, parţial
autofertil.
Fructul este mic (4 g), sferic, turtit la ambele capete, cu epiderma de
culoare vişiniu-închisă, rezistentă la crăpare, pulpa şi sucul intens colorate, cu
gust plăcut, uşor acidulat, taninos, agreabil.
Maturarea: începutul lunii iulie.
123
 13. Scuturător – soi românesc obţinut la SCDP Vrancea, omologat în 1985,
semiviguros, cu coroana globuloasă, fructifică pe ramuri plete şi buchete de mai,
rezistent la antracnoză, mediu rezistent la monilioză, ger şi secetă, este parţial autofertil.
Fructul este mare (6,3 g), sferic, uşor turtit dorso-ventral, roşu-închis, pulpa
roşie, potrivit de consistentă şi suculentă, cu gust plăcut, echilibrat.
Maturarea: începutul lunii iulie.
14. Amada – soi românesc obţinut la SCDP Fălticeni, omologat în 2005, de
vigoare mijlocie, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, produce mult şi
constant, este autosteril.
Fructul este mare (6 - 7 g), sferic-aplatizat, de culoare roşu-brun,
pedunculul este lung şi subţire. Pulpa este roşie, de consistenţă şi suculenţă
mijlocii, sucul roz, cu gust bun.
Maturarea: primele decade ale lunii iulie.
15. Mocăneşti 16 – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni,
omologat în 1975, este foarte productiv, de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana
piramidală şi fructificare predominantă pe ramuri scurte şi mijlocii, semiprecoce,
rezistent la ger, mediu rezistent la secetă. Soi autosteril, este bun polenizator.
Fructul este mijlociu (4,9 g), sferic sau sferic-turtit, roşu-cărămiziu, cu
pulpa roşie şi gust plăcut.
Maturarea: a doua parte a lunii iulie.
16. Nefris – soi de origine poloneză, omologat în 1991, de vigoare submijlocie,
cu coroana sferică, precoce, productiv, autofertil, rezistent la ger, dar sensibil la boli.
Fructul este mare (6 g), sferic, vişiniu-închis, cu pulpa intens colorată,
acidulată. Se valorifică prin industrializare şi consum în stare proaspătă.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iulie.

C. Soiurile cu maturare târzie: Vrâncean, Northstar, Bucovina, Pitic

de Iaşi. Perioada de maturare: sfârşitul lunii iulie, a doua decadă a lunii august.
17. Vrâncean – soi românesc obţinut la SCDP Vrancea în 1985 prin selecţie
dintr-o populaţie locală. Are vigoare mică, fructifică pe buchete de mai, este sensibil
la antracnoză, mediu rezistent la monilioză, rezistent la ger şi secetă, autofertil.
Fructul este mijlociu (4,4 g), sferic, uşor alungit, turtit dorso-ventral, roşu-
închis. Pulpa este roşie cu vinişoare roz, potrivit de consistentă şi de suculentă, cu
gust plăcut, puţin acidulat.
Maturarea: a doua decadă a lunii iulie.
18. Northstar – soi american, a fost omologat în anul 1991. Soi de vigoare
mică, cu coroana globuloasă, fructificare pe ramuri mijlocii, este productiv şi
precoce, rezistent la ger şi boli, autofertil.
Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, uşor alungit, vişiniu-închis,
cu pulpa intens colorată şi gust astringent.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iulie.

124
 19. Bucovina – soi românesc obţinut la SCDP Fălticeni prin selecţie dintr-o
populaţie locală, omologat ca soi în anul 1984, are vigoare redusă, coroană
globuloasă, fructificare pe buchete de mai şi ramuri mijlocii, este precoce,
productiv, autofertil, rezistent la ger şi Coccomyces.
Fructul este mijlociu (4 – 4,5 g), sferic-turtit, roşu-închis, lucios, cu pulpa şi
sucul colorate, plăcut la gust, cu valorificare mixtă.
Maturarea: sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august.
20. Pitic de Iaşi – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi prin polenizarea
liberă a soiului Plodorodnaia Miciurina, a fost omologat în anul 1978. Are vigoare
foarte redusă, cu coroana globuloasă, pletoasă, ramuri de schelet subţiri,
fructificare predominantă pe ramuri plete, este precoce, productiv, autofertil,
rezistent la ger, mediu rezistent la boli. Este pretenţios faţă de tehnologie.
Fructul este mijlociu (4,5 g), sferic, uşor alungit, vişiniu, cu pulpa roşie,
suculentă, pronunţat acidă. Se valorifică prin industrializare.
Maturarea: prima decadă a lunii august.

Soiuri din vechiul sortiment:

Nana – soi românesc, obţinut la SCDP Băneasa prin polenizarea liberă a
soiului Crişana, omologat în anul 1977. Are vigoare mică, este autofertil şi cu
mare plasticitate ecologică. Fructifică preponderent pe ramuri plete, este precoce,
productiv, rezistent la ger şi secetă, sensibil la Coccomyces şi Monilinia.
Fructul este mijlociu (5 g), sferic, roşu-vişiniu, pulpa şi sucul colorate.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie.

Oblacinska – soi de origine iugoslavă, omologat în anul 1979, de vigoare

mică, cu coroana piramidală, deasă, foarte productiv, precoce, autofertil, rezistent
la ger şi Coccomyces, drajonează foarte puternic.
Fructul este mic (3,5 g), sferic-turtit, vişiniu-închis, cu pulpa şi sucul intens
colorate. Se valorifică prin industrializare, în special pentru sucuri. Se pretează la
recoltarea mecanizată.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie.

Meteor – soi american, omologat în anul 1979, are vigoare mijlocie,

coroana larg-piramidală, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai, este
precoce, productiv, autofertil, rezistent la ger şi secetă.
Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, uşor cordiform, roşu-aprins,
cu pulpa roşie şi sucul slab colorat.
Maturarea:a doua decadă a lunii iulie.

125
 Timpuriu de Osoi

De Botoşani Timpurii de Cluj

Timpurii de Piteşti Scuturător

126
 Ţarina Pitic de Iaşi

Rival

Sătmărean Dropia

127
 Ilva Crişana-2

Mocăneşti-16 Amada

Vrâncean Bucovina

128