LUCRAREA NR.

Transformarea lipidelor
Lipidele sunt substanţe grase, simple sau complexe, insolubile în apă. Ele rezultă din
esterificarea acizilor graşi cu un alcool mono- sau polihidroxilic; la care se pot adauga şi alţi
compuşi organici sau anorganici (sfingozină, galactoză, proteine, acid fosforic etc).

Experienţă Identificarea lipidelor cu reactivul Sudan III

Principiu. În prezenţa coloranţilor liposolubili (Sudan III), lipidele dau o corelaţie
specifică.
Aparate: microscop.

Materiale necesare: sămânţă de ricin, lamă, lamelă, soluţie alcoolică de Sudan III
0,5%.

Modul de lucru. Se decojeşte o sămânţă de ricin şi se efectuează secţiuni transversale

prin endosperm care se pun pe lama de microscop într-o picătură de soluţie alcoolică de Sudan
III 0,5%. După 3 minute se acoperă preparatul cu lamela şi se examinează la microscop. Se
constată că la marginea preparatului se eliberează picături sferice de culoare roşie-portocalie.

Interpretarea. În prezenţa colorantului Sudan III, dizolvat în alcool etilic, are loc
colorarea specifică a lipidelor în roşu-portocaliu.
Durata experienţei: 10 minute.

Experienţă Degradarea lipidelor la germinarea seminţelor

Principiu. Degradarea hidrolitică a lipidelor are loc în prezenţa enzimei lipază, a cărei
activitate este maximă la puţin timp după germinaţie. Trigliceridele se transformă în gliceride
şi monogliceride care trec apoi în glicerol şi acizi graşi, şi în final, în aldehide, oxiacizi şi
glucide simple (hexoze şi pentoze). Aceastea polimerizează în amidon.
Aparate: microscop.

Materiale necesare: seminţe şi plantule de ricin, brici, două lame, lamele, soluţie
Lugol.
Modul de lucru. Se folosesc în paralel seminţe negerminate şi plantule de ricin.

O sămânţă se decojeşte şi se execută secţiuni transversale prin endosperm. Secţiunile

se montează pe o lamă de microscop într-o picătură de soluţie Lugol şi se acoperă cu lamela.
La microscop se observă că în celule nu apare colorarea albastră, caracteristică amidonului. La
o plantulă de ricin se fac secţiuni transversale prin axa hipocotilă, care se pun pe o lamă într-o
picătură se soluţie Lugol. Preparatul se acoperă cu lamela. La microscop se observă apariţia în
celule a unor granule de culoare albastră caracteristice amidonului.
 Interpretarea. Seminţele negerminate de ricin nu conţin amidon, dar prin germinaţie
are loc degradarea enzimatică a lipidelor sub acţiunea lipazei, cu formare de glucide solubile.

O parte din acestea sunt utilizate de embrion ca substrat nutritiv, iar o altă parte polimerizează
în amidon, ca formă tranzitorie de rezervă (“amidon de tranziţie”).
Durata experienţei: 15 minute.

Transformarea substanţelor proteice

Proteinele sunt substanţe organice complexe, macromoleculare, care intră în alcătuirea
protoplasmei celulare,reprezentând peste 50 % din substanţa uscată. Proteinele reprezintă
principalele substanţe de constituţie (nucleoproteine, lipoproteine) sau de rezervă (albumine,
globuline, gluteline).

Experienţă Identificarea proteinelor prin reacţia Lugol

Principiu. Macromoleculele proteice au proprietatea de a se colora în brun în prezenţa
iodului din soluţia Lugol.
Aparate: microscop.
Materiale ncesare: sămânţă de lupin, brici, lamă, lamelă, soluţie Lugol.

Modul de lucru. Se decojeşte o sămânţă de lupin şi se fac secţiuni transversale prin

cotiledoane. Preparatele se pun pe lamă într-o picătură de soluţie Lugol. După acoperirea cu
lamela se examinează la microscop. La obiectivul mic se observă celulele de formă poligonală
în care se află granule sferice de culoare brună.

Interpretarea. Moleculele proteice (grăunciorii de aleuronă) se colorează în brun la

contactul cu iodul.
Durata experienţei: 10 minute.

Experienţă Identificarea asparaginei ca produs al degradării proteinelor în timpul

germinării seminţelor
Principiu. În timpul germnaţiei, substanţele proteice complexe depozitate în seminţe
(proteide, proteine, peptide) sunt degradate enzimatic, sub acţiunea enzimelor proteolitice
(proteinaze, polipeptidaze) şi trec în forme simple (aminoacizi). O parte din aminoacizi sunt
utilizaţi la biosinteza altor proteine specifice fiecărui ţesut sau organ nou, iar altă parte sunt
degradaţi prin transaminare, dezaminare şi decarboxilare, rezultând NH3, acizi organici şi
energie. Excesul de NH3 este fixat de unii aminoacizi (asparagic, glutamic), formând amide
(asparagina, glutamina).
Aparate: microscop.
Materiale necesare: plantule de lupin, brici, lamă, lamelă, alcool etilic 900.
 Modul de lucru. Se fac secţiuni transversale şi longitudinale prin axa hipocotilă a unei
plantule de lupin. Aceste secţiuni şi o picătură de suc din tulpiniţa de lupin se pun pe o lamă

într-o picătură de alcool etilic 900. Se lasă să se evapore alcoolul şi apoi se adaugă altă picătură
de alcool. Se acoperă cu lamela şi se examinează la microscop cu obiectivul mic. Se observă
că atât în celulele ţesutului cât şi la marginea secţiunii apar cristale transparente, de formă
rombică sau poliedrică.

Interpretarea. Cristalele transparente reprezintă asparagina cristalizată sub acţiunea

alcoolului etilic.
Durata experienţei; 10 minute.