Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIN SOL
Solurile saline și alcalice din România ocupă o suprafață de aproximativ 517.000 ha și
sunt răspândite în Câmpia de Vest, Câmpia Română, Lunca și Delta Dunării, Moldova,
Dobrogea și Podișul Transilvaniei. La formarea acestora concură formele negative de relief, din
luncile râurilor, condițiile climatului de stepă sau silvostepă precum și factorii litologici și
hidrogeologici. Aceste soluri prezintă însușiri fizice, chimice și biologice nefavorabile creșterii
plantelor cultivate datorită conținutului ridicat de Na schimbabil din complex. Din complexul de
măsuri ce vizează imbunătățirea însușirilor acestor soluri, principala măsură utilizată în acest
scop este înlocuirea sodiului din complex prin calciu, folosind în acest sens substanțe conținând
Ca, a căror anion contribuie la creșterea activității ionilor de hidrogen și la micșorarea
alcalinității.
În solurile saline și alcaline, Na+, se poate afla sub trei forme:
- în constituția unor silicați;
- în stare de adsorbție la complexul coloidal;
- sub formă de săruri solubile.
Din aceste forme, Na+ adsorbit la complexul coloidal, prezintă cea mai mare importanță,
deoarece prezența lui în cantitate mai mare, comparativ cu cationii de Ca 2+ și Mg2+, imprimă
solului însușiri fizico-chimice nefavorabile creșterii și dezvoltării plantelor.
Pentru determinarea sodiului schimbabil și solubil din sol, se folosește ca metodă de
analiză, fotometria de flacără.
1
Prin diferența dintre Na-total și sodiu solubil în apă, rezultă Na schimbabil, sau adsorbit
(Na ad).
Relațiile care au loc sunt:
Na+ NH+4
+
Na NH+4
C.O.M. Na+ + n CH3 –COONH4 —→ C.O.M. NH+4 + 3CH3 – COONa +
Ca++ Ca++ +(n-3)CH3 – COONH4
Mg++ Mg++
Modul de lucru, pentru extracția sodiului schimbabil și solubil din sol (Na+ total)
Se cântăresc la balanța tehnică 5 g sol pregătit pentru analiză.
Solul este trecut cantitativ într-un balon Erlenmayer de 250 ml. Peste sol se adaugă 100
ml soluție de acetat de amoniu 1N și se agită vasul timp de 15 minute după care proba se lasă în
repaus timp de 24 h.
După acest timp, suspensia se aduce cantitativ pe un filtru de porozitate medie, filtratul
colectându-l într-un balon cotat de 500 ml.
Se percolează apoi periodic solul cu cantități mici de soluție de acetat de amoniu 1N, atât
cât să acopere de fiecare dată solul de pe hârtia de filtru.
Percolarea durează până când se completează balonul de 500 ml filtrat, adică până se
realizează raportul soluție : sol de 100 : 1.
Din filtratul obținut se poate doza Na+ total, adică cel scos din complexul adsorbtiv și cel
rezultat din sărurile solubile aflate în sol.
2
Se adaugă apoi la fiecare balon câte 50 ml, CH3–COONH4 2N, după care baloanele sunt
aduse la semn cu apă distilată. Etaloanele obținute, conțin acum 5, 10, 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45,
50 micrograme Na+/ml.
Pentru dozarea sodiului extras cu apă distilată, probele se pregătesc la fel, cu deosebirea
că nu se mai adaugă soluție de acetat de amoniu 1N, ci câte 2 ml HCl 10% și se aduc baloanele la
cotă apoi cu apă distilată.
Fotometrarea probelor
Se pune în funcție fotometrul de flacără și după intrarea în regim de lucru se trece la
fotometrarea probelor.
Se fotometrează prima dată setul de etaloane pentru sodiu total (Na t), notându-se valorile
indicate de acul galvanometrului, în mV, apoi se fotometrează și setul de etaloane pentru sodiul
solubil.
Cunoscând conținutul în sodiu al etaloanelor și citirile respective de pe scara
galvanometrului, se construiesc curbele de etalonare.
Pentru aceasta se folosește un sistem de axe rectangulare trasat pe hârtie milimetrică,
unde pe abcisă se inscrie conținutul etaloanelor în sodiu, iar pe ordonată valorile indicate de
galvanometru.
Prin unirea punctelor de corespondență rezultă curbe de etalonare.
În continuare se trece la fotometrarea probelor, menținându-se în aceleași condiții de
lucru.
Citirile făcute pe scara galvanometrului sunt raportate pe curbele de etalonare și se
stabilește conținutul de Na+, exprimat în micrograme/ml.
Înregistrarea datelor
Curba de etalonare
CH3 – COONH4 H2O
Calcularea rezultatelor
Conținutul de sodiu, se exprimă în me/100 g sol și se calculeză cu ajutorul relațiilor:
C x V x 100 CxV
Nat, me/100 g sol = ———————— = —————
m x 22,98 x 100 m x 229,8
C x V1 x 100 C x V1
Nas, me/100 g sol = ———————— = —————
m x 22,98 x 100 m x 229,8
3
m = masa probei de sol (g) (5; 50);
22,98 = valoarea unui miliechivalent de Na+;
1000 = factor de transformare a microgramelor în miligrame;
100 = factor de raportare la 100 g sol.
Conținutul de Na+ adsorbit la complexul organo-mineral al solului se stabilește astfel:
Na+ ad. = Na+t – Na+s
Cunoscând conținutul în Na adsorbit și capacitatea totală de schimb cationic, se poate
calcula doza de amendamente, necesară corectării reacției alcaline.
Relația de calcul este următoarea: