Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Pentru utilizri industriale apele trebuie s aib duritate total, dar mai ales
temporar, sczut datorit faptului c n timpul funcionrii la temperaturi ridicate (ape
de rcire, generatoare de vapori, etc.) apa se concentreaz treptat n sruri provocnd
astfel o cretere a punctului de fierbere a soluiei apoase. Acest inconvenient determin o
cretere a consumului de combustibil pe de o parte, iar pe de alt parte srurile greu
solubile se depun sub form de cruste nrutind transferul termic.
In ceea ce privete duritatea total aceasta creaz serioase neajunsuri n procese
industriale de curire prin formarea diferitelor sruri insolubile de calciu i magneziu.
De aceea pentru utilizare industrial se impune nlturarea
duritii apei, adic eliminarea ionilor de calciu i magneziu.
Una din modalitile practice de dedurizare o constituie utilizarea
schimbtorilor de ioni.
Schimbtorii de ioni sunt substane, insolubile n ap sau n ali
solveni, capabile s adsoarb din soluiile de electrolii cu care vin n
contact, ionii pozitivi sau negativi, n schimbul unei cantiti
echivalente de ali ioni cu aceeai sarcin electric. n funcie de
natura scheletului unui schimbtor de ioni acesta poate fi anorganic
(zeolitic) sau organic. n mod simplificat un schimbtor de ioni poate fi
imaginat ca un schelet macromolecular poliionic deci care are n
structur un numr foarte mare de locuri cu densitate electric
crescut. n aceste locuri se fixeaz prin procese de adsorbie i
atracie electrostatic ioni de semn contrar. Aceti ioni pot fi schimbai
cu ali ioni de aceiai sarcin, cu care schimbtorul vine n contact.
Schimbtorii care rein cationii se numesc cationii, iar scheletul
lor este un polianion. n mod similar schimbtorii care rein anionii se
numesc anionii iar scheletul lor este un polication. n general
schimbtorii de ioni se utilizeaz sub form acid (cationii) RH sau
bazic (anionii) ROH. Reaciile generale de schimb ionic sunt:
RH
M+
H+
RM
deci soluia care conine M+ devine o soluie acid, care conine ioni
H+;
ROH
X-
RX
OH-
DEDURIZAREA APEI
Dedurizarea apei reprezint procesul prin care sunt eliminai din
ap ionii de calciu i magneziu. Dedurizarea prin schimb ionic se poate
realiza folosind rini cationice fie n forma HR, fie n forma NaR.
Reaciile care au loc la dedurizarea apei cu schimbtori de ioni
sunt:
1. Cationitul n ciclul HR
2 HR
Ca(HCO 3)2
CaR2
+ 2 H2O + 2 CO 2
2 HR +
Mg(HCO3)2
MgR2
+ 2 H2O + 2 CO 2
2 HR
CaCl2
CaR2
2 HR
MgCl2
MgR2
Duritate temporara Dt
+ 2 HCl
+2
HCl
2 HR +
CaSO4
CaR2
H2SO 4
2 HR +
MgSO 4
MgR2
H2SO 4
Duritate permanenta Dp
Ca(HCO3)2
CaR2
NaHCO 3
2 NaR +
Mg(HCO 3)2
MgR2
NaHCO 3
2 NaR +
CaCl2
CaR2
2 NaR +
MgCl2
MgR2
Duritate temporara Dt
+ 2 NaCl
+2
NaCl
2 NaR +
CaSO4
CaR2
Na2SO4
2 NaR +
MgSO4
MgR2
Na2SO 4
Duritate permanenta Dp
Ca(HCO3)2
+ 2 HCl
CaCl2
+ 2 H2O + 2 CO 2
Mg(HCO3)2 + 2 HCl
MgCl2
+ 2 H2O + 2 CO 2
Ca(HCO3)2
H2SO4
CaSO4
+ 2 H2O + 2 CO 2
Mg(HCO3)2 + H2SO4
MgSO4
+ 2 H2O + 2 CO 2
Mod de lucru
- 100 ml ap dur (de la robinet) se trec prin coloana de cationit RH
cu o vitez de 3 picturi pe minut;
- Se adaug 2 3 picturi indicator (metil orange) n apa colectat i
se adaug ap dur pn la neutralizarea aciditii, conform reaciilor
de mai sus;
- Apa neutralizat, care are numai duritate permanent se fierbe 5
minute pentru eliminarea CO2;
- Se trece prin coloana de cationit RNa de unde rezult ap
dedurizat, neutr.
- Se verific calitatea dedurizrii:
- se introduc 3 ml ap dedurizat ntr-o eprubet peste care se
adaug 3 ml oxalat de calciu i se ateapt cteva minute;
- apariia unui precipitat alb opalescent, indic o dedurizare
necorespunztoare ntru-ct ionii de calciu care nc exist n ap
reacioneaz cu ionul oxalat i formeaz oxalatul de calciu
conform reaciei
Ca+2 + (COO-)2 = Ca(COO) 2
Ca(HCO3)2
CaR2
+ 2 H2O + 2 CO 2
2 HR
CaCl2
2 HR +
CaSO4
CaR2
H2SO4
MgCl2
MgR2
+2
HCl
2 HR +
MgSO4
MgR2
2 HR
2 HR +
Mg(HCO3)2
HR
NaNO3
CaR2
MgR2
NaR
+ 2 HCl
H2SO4
+ 2 H2O + 2 CO 2
+
HNO3
HCl
RCl
2 ROH +
H2SO4
R2SO4
ROH
HNO3
RNO3
H2O
H2O
H2O
In acest mod se ndeprteaz complet ionii din ap, rezultnd apa demineralizat.
In general calitatea apei demineralizat precum si a procesului
de demineralizare se controleaz prin conductivitatea electric. Astfel,
conductivitatea electric a apei potabile este de 1000 S/cm, conf.
STAS 1342/1991, iar a apei demineralizate mai mica de 20S/cm.
Mod de lucru
1. Se msoar 150 ml apa de la robinet si se introduc intr-un vas conic;
2. Se msoar conductivitatea apei in modul urmtor:
- Se pornete conductometrul de la butonul ON/OFF situat
in spatele aparatului in partea stnga.
- Se scoate capacul celulei. Se introduce celula in apa
distilata si se cltete bine, avnd grija sa nu se ating celula
de pereii vasului.
- Se scoate celula din apa distilata si se introduce in paharul
cu apa de la robinet. Se noteaz valoarea conductivitii
exprimata in mS/cm dup ce acesta se stabilizeaz la o
valoare constanta (atunci cnd pe display apare integral
STAB).
- Se scoate celula si se reintroduce in apa distilata.
- Dup terminarea determinrilor se oprete aparatul de la
butonul ON/OFF, se cltete celula cu apa distilata si se pune
capacul protector al acesteia.
3. Cei 150 ml se trec prin coloana RH cu o viteza de 3 picturi pe
minut;
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate