DEDURIZAREA SI DEMINERALIZAREA APEI

Pentru utilizri industriale apele trebuie s aib duritate total, dar mai ales temporar, sczut datorit faptului c n timpul funcionrii la temperaturi ridicate (ape de rcire, generatoare de vapori, etc.) apa se concentreaz treptat n sruri provocnd astfel o cretere a punctului de fierbere a soluiei apoase. Acest inconvenient determin o cretere a consumului de combustibil pe de o parte, iar pe de alt parte srurile greu solubile se depun sub form de cruste nrutind transferul termic. De aceea pentru utilizare industrial se impune nlturarea duritii apei, adic eliminarea ionilor de calciu i magneziu. Una din modalitile practice de dedurizare o constituie utilizarea schimbtorilor de ioni. Schimbtorii de ioni sunt substane, insolubile n ap sau n ali solveni, capabile s adsoarb din soluiile de electrolii cu care vin n contact, ionii pozitivi sau negativi, n schimbul eliberarii unei cantiti echivalente de ali ioni cu aceeai sarcin electric. n funcie de natura scheletului unui schimbtor de ioni acesta poate fi anorganic (zeolitic) sau organic. n mod simplificat un schimbtor de ioni poate fi imaginat ca un schelet macromolecular poliionic deci care are n structur un numr foarte mare de locuri cu densitate electric crescut. n aceste locuri se fixeaz prin procese de adsorbie i atracie electrostatic ioni de semn contrar. Aceti ioni pot fi schimbai cu ali ioni de aceiai sarcin, cu care schimbtorul vine n contact. Schimbtorii care rein cationii se numesc cationii, iar scheletul lor este un polianion. n mod similar schimbtorii care rein anionii se numesc anionii iar scheletul lor este un polication. n general schimbtorii de ioni se utilizeaz sub form acid (cationii) RH sau bazic (anionii) ROH. Reaciile generale de schimb ionic sunt:
RH
+

M+

H+

RM

deci soluia care conine M+ devine o soluie acid, care conine ioni H+; ROH
+

X-

RX

OH-

soluia care conine X- are un caracter bazic.

PRINCIPIUL LUCRII
DEDURIZAREA APEI Dedurizarea apei reprezint procesul prin care sunt eliminai din ap ionii de calciu i magneziu. Dedurizarea prin schimb ionic se poate realiza folosind rini cationice fie n forma HR, fie n forma NaR. Reaciile care au loc la dedurizarea apei cu schimbtori de ioni sunt:
1.

Cationitul n forma HR

2 HR

Ca(HCO 3)2 Mg(HCO3)2

CaR2 MgR2
CaR2 MgR2 CaR2 MgR2

+ 2 H2O + 2 CO 2 + 2 H2O + 2 CO 2

2 HR +

Duritate temporara Dt

2 HR 2 HR

+ +

CaCl2 MgCl2 CaSO 4 MgSO 4

+ 2 HCl +2 + +

HCl H2SO 4 H2SO4 Duritate permanenta Dp

2 HR + 2 HR +

Asa cum se observ efluentul obtinut (apa care a trecut prin coloana cu schimbtor de ioni), are caracter acid, de fapt se obtine un amestec de acizi.
2.

Cationitul n forma NaR

Ca(HCO 3)2 Mg(HCO3)2
CaCl2 MgCl2 CaSO4 MgSO4

2 NaR + 2 NaR +

CaR2 MgR2
CaR2 MgR2 CaR2 MgR2

+ +

2 2

NaHCO3 NaHCO3

Duritate temporara Dt

2 NaR + 2 NaR + 2 NaR + 2 NaR +

+ 2 NaCl +2 + +

NaCl Na2SO4 Na2SO 4 Duritate permanenta Dp

Neutralizarea acizilor minerali din apa dedurizat acid rezultat dup trecerea prin schimbtorul in forma RH poate fi realizat de duritatea temporar dintrun eantion din apa netratat (de la robinet) conform reaciilor: Ca(HCO3)2
+ 2 HCl

CaCl2 MgCl2 CaSO4 MgSO4

+ 2 H2O + 2 CO 2 + 2 H2O + 2 CO 2 + 2 H2O + 2 CO 2 + 2 H2O + 2 CO 2

Mg(HCO3)2 + 2 HCl Ca(HCO3)2

+

H2SO4

Mg(HCO3)2 + H2SO4

2. DEMINERALIZAREA APEI Demineralizarea apei reprezint procesul prin care sunt ndeprtai toi ionii din ap, conform reaciilor:
2 HR +

Ca(HCO3)2

CaR2

+ 2 H2O + 2 CO 2

2 HR

CaCl2 CaSO4 MgCl2 MgSO4

CaR2 CaR2 MgR2 MgR2 MgR2 NaR

+ 2 HCl + +2 +

2 HR + 2 HR +

H2SO4 HCl H2SO4

2 HR + 2 HR +

Mg(HCO3)2
+

+ 2 H2O + 2 CO 2 +

HR

NaNO3

HNO3

Acizii rezultaii n urma procesului de decationizare sunt ndeprtai ntr-o coloan cu anionit n forma ROH conform reaciilor: ROH
+

HCl H2SO4 HNO3

RCl

H2O
+ +

2 ROH +

R2SO4 RNO3

H2O H2O

ROH

In acest mod se ndeprteaz complet ionii din ap, rezultnd apa demineralizat. In general calitatea apei demineralizat precum si a procesului de demineralizare se controleaz prin conductivitatea electric. Astfel, conductivitatea electric a apei potabile este de 1000 S/cm, conf. STAS 1342/1991, iar a apei demineralizate mai mica de 10S/cm.

Mod de lucru
CARACTERIZAREA APEI DURE 1. Se pune in evidenta prezenta ionilor de calciu si clor, n apa de la robinet astfel: - intr-o eprubeta se ia un esantion de apa se aproximativ 2mL, peste care se adauga aproximativ 2mL solutie de oxalat. Aparitia unui porecipitat alb evidentiaza prezenta ionilor de calciu. - intr-o eprubeta se ia un esantion de apa se aproximativ 2mL, peste care se adauga aproximativ 2mL solutie de acetat de plumb. Aparitia unui precipitat alb evidentiaza prezenta ionilor de clor. 2. Se msoar conductivitatea si pH ul apei in modul urmtor: a. Se pornete conductometrul de la butonul ON/OFF situat in spatele aparatului in partea stnga. - Se scoate capacul celulei. Se introduce celula in apa distilata si se cltete bine, avnd grija sa nu se ating celula de pereii vasului. Se scoate celula din apa distilata si se introduce in paharul cu apa de la robinet. Se noteaz valoarea conductivitii exprimata in mS/cm dup ce acesta se stabilizeaz la o valoare constanta (atunci cnd pe display apare integral STAB). - Se scoate celula si se reintroduce in apa distilata. Dupa terminarea determinrilor se oprete aparatul de la butonul ON/OFF, se cltete celula cu apa distilata si se pune capacul protector al acesteia.
3

Se pornete pH metrul de la butonul ON/OFF situat in spatele aparatului in partea stnga. - Se scoate celula din solutia in care sa pasteaza. Se introduce celula in apa distilata si se cltete bine, avnd grija sa nu se ating de pereii vasului. Se scoate celula din apa distilata si se introduce in paharul cu apa de la robinet. Se noteaz valoarea pH lui dup ce acesta se stabilizeaz la o valoare constanta (atunci cnd pe display apare integral STAB). - Se scoate celula si se reintroduce in apa distilata. Dupa terminarea determinrilor se oprete aparatul de la butonul ON/OFF, se cltete celula cu apa distilata si se introduce in solutia de mentinere.
b.

DEDURIZAREA Modul general de lucru este prezentat in schema de mai jos si ilustrat in figura 1.

se umple coloana RH cu ap (dur) de la robinet - se fixeaz viteza de trecere a apei prin coloana astfel nct sa curg 3 picturi pe minut. - se colecteaz primii 100 ml ap trecui prin coloana de cationit RH cu o vitez de 3 picturi pe minut; - Se adaug 2 3 picturi indicator metil orange n apa colectat i se adaug ap dur pn la neutralizarea aciditii (modificarea culorii soluiei de la rou la galben), conform reaciilor de mai sus; - Apa neutralizat, care are numai duritate permanent se fierbe 5 minute pentru eliminarea CO2; - se rcete i se trece prin coloana de cationit RNa, (cu aceeai vitez de curgere) de unde rezult apa dedurizat, neutr. 4

Se verific calitatea dedurizrii: se introduc 3 ml ap dedurizat ntr-o eprubet peste care se adaug 3 ml oxalat de calciu i se ateapt cteva minute; - apariia unui precipitat alb opalescent, indic o dedurizare necorespunztoare.

DEMINERALIZAREA APEI Mod de lucru 1. Se colecteaz urmtorii 50 ml apa dur trecui prin coloana RH cu viteza de 3 picturi pe minut si se titreaz cu soluie NaOH 0.1n n prezen de metilorange pn la viraj portocaliu; se exprim gradul total de mineralizare n g H2SO4 / l ap, astfel: 1 ml sol. 0.1 n NaOH reacioneaz cu.4.9 mg H2SO4 n ml sol. 0.1 n NaOH reacioneaz cux mg H2SO4 x = 4.9 n mg H2SO4 / 100 ml ap x = 49 n mg H2SO4 / l ap (gradul de mineralizare).

2. Se colecteaz urmtorii 100 ml apa dur trecui prin coloana RH cu viteza de 3 picturi pe si se trec cu vitez de 2 ml/min. prin coloana de anionit ROH. 3 In apa colectata dupa coloana ROH : Se pune in evidenta prezenta ionilor de calciu si clor se determin conductivitatea si pH ul apei demineralizate REZENTAREA REZULTATELOR Se completeaza schema cu valorile determinate si cu ecuatiile reactiilor care au loc in fiecare cloana schimbatoare de ioni. Se compara valoarile conductivitii si pH lui apei de la robinet cu cea a apei demineralizate si se comenteaz eficienta procesului de demineralizare

Pentru o buna organizare a lucrului in timpul sedintei de laborator se va urmari schema de mai jos, care combina cele doua parti ale lucarii.