Facultatea - Energetica Seriile A si B

Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

11. Apa industrială - Dedurizarea şi demineralizarea apei cu

schimbători de ioni
Principiul Lucrarii

Apa bruta contine substante anorganice si organice, solubile si insolubile, electroliti

si neelectroliti, a caror prezenta produce in sistemele instalatiilor de cazane neajunsuri grave:
depuneri, coroziuni, supraconsum de combustibil.
Duritatea totală, notată dT, reprezintă conţinutul total de ioni de calciu (Ca+2) şi
magneziu (Mg+2) existenți în apă sau abur ca săruri solubile.
Conţinutul de ioni de calciu şi magneziu pot fi sub formă de:
o carbonaţi acizi sau bicarbonaţi, Ca(HCO3)2 şi Mg(HCO3)2, ce conferă duritate
temporară (dtp) sau carbonatică. Se numeşte temporară deoarece dispare la încălzirea
apei (t > 60 oC) şi reprezintă conţinutul în ioni de calciu şi magneziu corespunzător
conţinutului de carbonaţi acizi de calciu şi magneziu din apă. Carbonaţii acizi se
transformă în carbonaţi neutri sau hidroxizi greu solubili, conform reacţiilor:
Ca(HCO3)2 → CaCO3 ↓+ CO2 +H2O
Mg(HCO3)2→ MgCO3 ↓+ CO2 +H2O
MgCO3 +H2O → Mg(OH)2 + CO2

o alte săruri solubile de calciu şi magneziu (sulfaţi, cloruri, azotaţi), stabile termic, ce
conferă apei duritate permanentă (dp) sau necarbonică şi reprezintă conţinutul de
ioni de calciu şi magneziu corespunzător altor săruri de calciu şi de magneziu în afară
de carbonaţii acizi. Aceste săruri precipită numai când produsul lor de solubilitate este
depăşit.
Duritatea totală a apei reprezintă suma tuturor sărurilor de calciu şi magneziu, conform
relaţiei: dT = dtp + dp
Ionii de calciu şi de magneziu există în apă datorită disocierii sărurilor menţionate.
Mai există şi noţiunea de duritate reziduală, notată dr, care reprezintă duritatea totală după
aplicarea unui procedeu de tratare.
Duritatea apei se măsoară în grade de duritate (germane, engleze, americane...= şi
în mE/L (miliechivalenţi/litru de apă). În România se foloseşte gradul de duritate german
(od).
1od reprezintă un conţinut de săruri solubile de calciu şi magneziu, echivalent cu
10 mg CaO/litru de apă. CaO este ales convenţional ca substanţă de referinţă, pentru calcul.
El nu există ca atare în apa dură. Pentru exprimarea durităţii apei în od, conţinutul sărurilor
solubile menţionate se transformă prin calcul stoechiometric în CaO.

Apa de puritate inalta (dedurizata, dezalcanizata si demineralizata) necesara

sistemelor instalatiilor de cazane se obtine folosind diferite procedee, cel mai modern fiind
procedeul fizico-chimic care utilizeaza substante speciale numite schimbatori de ioni.
Apa dedurizata reprezinta apa din care s-au eliminat ionii de Ca+2 si Mg+2, care
confereau apei duritate temporara.
Apa dezalcanizata reprezinta apa din care s-au indepartat ionii (OH)-.
Apa demineralizata reprezinta apa din care s-au eliminat toate sarurile (toti anionii si
toti cationii).
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

Schimbătorii de ioni sunt rasini, adica niste substanţe macromoleculare, naturale sau
sintetice, organice sau anorganice, care contin grupe active cu ioni mobili, care pot fi
schimbati, in cantitati echivalente, cu alti ioni cu sarcina electrica de acelasi semn.
Practic, se utilizează rasini organice sintetice schimbatoare de ioni de două tipuri:
cationiţii şi anioniţii.
Cationiţii - se noteaza cu RH sau RNa (răşini schimbătoare de cationi) conţin grupări
funcţionale acide ca: (R-SO3)-H+ (denumite grupe sulfonice), (R-COO)-H+ (carboxilice) care
schimbă reversibil ionul H+ sau (Na+) cu cationii din apă conform unui echilibru reversibil.
Anioniţii – se noteaza cu ROH sau RCl (răşini schimbătoare de anioni) au ca grupări
schimbătoare de ioni funcţiuni cu azot cuaternar ((R-NH3)+X-,( R-NH3)+OH-).
Astfel, daca se trece apa dura prin coloana cu RH (cationit) sunt retinuti cationii din
apa dura (Ca+2, Mg+2), conform reactiilor:

R-H+ + M+zX-  RzM+z + H+X- (1)

cationit apa dura apa dedurizata acida

Exemple:
2 RH  Ca ( HCO3 ) 2 
 CaR2  2 H 2 CO3
2 RH  Mg ( HCO3 ) 2 
 MgR2  2 H 2 CO3
2 RH  CaCl 2 
 CaR2  2 HCl
2 RH  MgCl 2 
 MgCl 2  2 HCl
2 RH  CaSO4 
 CaR2  H 2 SO4
2 RH  MgSO4 
 MgR2  H 2 SO4

si rezulta o apa dedurizata, dar acida (HX).

Dacă peste răşina ROH (anionit) se trece apa decationizată acida (HX), din apa acida
sunt retinuti anionii pe coloana de anionit, conform reactiei:

R+OH- + H+X-  R+X- + H2 O (2)

anionit apa dedurizata acida apa pura

Exemple:
R+OH- + H+Cl- → R+Cl- + H+OH-

2R+OH- + H2+CO3-2 → R2 +CO3 -2 + 2H+OH-

si rezulta apa demineralizata - cu proprietăţi similare apei distilate - fiind superioară apei
dedurizate folosită în utilizări tehnologice.
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

Figura 1. Schema instalatiei de dedurizare si demineralizare a apei dure

Aparatură şi reactivi; coloane schimbatoare de ioni; pahare Erlenmeyer; cilindru

gradat; solutie de oxalat de amoniu 10% - (NH4)2C2O4; solutie de azotat de plumb –
Pb(NO3)2; stativ cu eprubete.

Modul de lucru.

 Cu ajutorul unui pahar Erlenmeyer se trece apa dura (apa de la robinet) prin coloana
de cationit (RH) cu un debit de 2 mL/min, obtinandu-se o apa dedurizata cu
caracter acid (efluent acid), conform figurii 1.
 Efluentul acid obtinut din prima coloana de cationit este cules intr-un alt pahat
Erlenmeyer (pahar 1), iar din acesta se introduce o anumita cantitate prin coloana de
anionit (ROH).
 Efluentul obtinut din coloana de anionit se colecteaza intr-un alt pahar Erlenmeyer
(pahar 2), fiind o apa demineralizata, pura.

Cât timp durează procesul de colectare a apei dedurizate si respectiv a apei

demineralizate, fiecare student va scrie reactiile cu cationitul si anionitul, conform
ecuatiilor 1 si 2, pentru saruri diferite indicate de cadrul didactic.
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

Verificarea dedurizarii apei:

Dedurizarea apei colectata in paharul 1 este verificata prin absenta totala a ionilor de
Ca+2 si Mg+2 sau prin prezenta acestora in cantitati mici (duritatea reziduala), comparativ cu
apa dura, astfel:
Se iau doua eprubete in care in una se introduc 1-2 mL de apa dura de la robinet, iar
in cealalta se introduc 1-2 mL de apa dedurizata (din paharul 1). Peste apa dura, respectiv
apa dedurizata, din cele doua eprubete, se adauga cate 2-3 picaturi din solutie de oxalat de
amoniu ((NH4)2C2O4) pana la precipitarea completa. Daca apa studiata contine ioni de Ca+2
se formeaza un precipitat alb de oxalat de calciu, conform reactiei:
CaCl 2  ( NH 4 ) 2 C2 O4  CaC2 O4  2HCl
In lipsa ionilor de Ca+2 din apa, precipitatul nu se formeaza.
Fiecare student isi noteaza concluziile observate pentru apa dedurizata comparativ cu
apa dura.

Verificarea demineralizarii apei:

Demineralizarea apei colectata in paharul 2 este verificata prin absenta totala a ionilor
-2
de SO4 , comparativ cu apa dura si apa dedurizata.
In 3 eprubete se introduc pentru comparatie trei categorii de apa, astfel: intr-o eprubeta
se adauga 1-2 mL de apa dura de la robinet, in a 2-a se introduc 1-2 mL de apa dedurizata
(din paharul 1), iar in a 3-a eprubeta se adauga 1-2 mL de apa demineralizata (din paharul
2). In toate cele trei eprubete se adauga cate 2-3 picaturi din solutie de azotat de plumb
(Pb(NO3)2) si se agita. In eprubetele cu apa de la robinet si apa dedurizata apare un precipitat
alb de PbSO4 (apa se tulbura), conform reactiei:
CaSO4 + Pb(NO3)2 → PbSO4 ↓ + Ca(NO3)2
Fiecare student isi noteaza concluziile observate pentru apa demineralizata
comparativ cu apa dura si apa dedurizata.

Exercitii: Cadrul didactic va indica pentru fiecare student în parte câte un exerciţiu.

1. Scrieti ecuatiile reactiilor chimice care au loc la trecerea apei dure continand sarurile
din tabel pe coloana cu RH (H-cationit). Apoi scrieti ecuatiile reactiilor chimice care
au loc la trecerea apei prelevata din prima coloana, la trecerea prin coloana cu ROH
(OH-anionit):

Numar crt. Saruri

1 CaI2 şi Mg(NO3)2
2 AlBr3 şi K2SO4
3 KHCO3 şi Li2SO4
4 LiHCO3 şi NaNO3
5 NaBr şi Ca(HCO3)2
6 MgI2 si Al2(SO4)3
7 BaSO4 si NaHCO3
8 BaI2 şi Al(HCO3)3
9 LiNO3 si BaBr2
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

10 BeCl2 si Ba(NO3)2
11 Mg3(PO4)2 si Ba(HCO3)2
12 Na3PO4 si AlCl3
13 AlPO4 si BaCl2
14 Ba3(PO4)2 si KCl
15 K3PO4 si LiBr
16 Al(NO3)3 si KF
17 Be(NO3)2 si LiF
18 BeSO4 si MgF2
19 Na2SO4 si AlF3
20 Be3(PO4)2 si NaF
21 Be(HCO3)2 si AlI3
22 KBr si SrSO4
23 Sr3(PO4)2 si CuSO4
24 Sr(NO3)2 si Cu(HCO3)2
25 Sr(HCO3)2 si CuCl2