CHIMIE

CURS 7
 Tematica cursului
• Notiuni privind structura materiei: Structura atomului; Structura invelisului de
electroni;
• Sistematizarea elementelor chimice; relatia structura atomului – proprietatile
elementelor chimice.
• Variatia proprietatilor in sistemul periodic. Legile chimiei.
• Legaturi chimice; Tipuri de retele cristaline; Corelarea tipului de legatura/retea cu
proprietatile substantelor chimice si aplicatiile acestora:
• Apa; Sisteme disperse: Sisteme disperse moleculare – dizolvare; solubilitate;
concentratia solutiilor;
• Proprietati ale solutiilor de neelectroliti - Ebulioscopie; Crioscopie; Lichide antigel;
• Echilibre ionice – notiunea de pH; hidroliza sarurilor;
• Metale
• Materiale ceramice; Compusi macromoleculari;
• Conversia electrochimica a energiei. Surse chimice de curent electric
• Combustibili si lubrifianti. Combustibili fosili versus surse de energii regenerabile
APA. DURITATEA APEI
 APA
Formula moleculară: H2O.

Legătură covalentă polară unghiul dintre H si O este de 104,5o.

Conţinutul procentual de hidrogen respectiv de oxigen din apă:

18g H 2 O 2g hidrogen 16g oxigen

= =
100g H 2 O a b
a = 11,11% H şi b = 88,89% O
 Stare naturala

• Stare lichidă - 71% respectiv 3,62 . 108 km2 este acoperită de mări şi
oceane.
• Stare solidă – ghetari: 10,67% din totalul uscatului, adică 1,58 . 107 km2

• Stare gazoasă – vapori de apa in atmosfera

• Apa naturală contine dizolvate:

✓ substanţe care provin din straturile permeabile (humus, nisip) străbătute de
apă
✓ gaze existente în aer: dioxid de carbon, oxigen, poluanţi gazoşi.

• Cel mai scăzut conţinut în substanţe dizolvate => apa izvoarelor de munte.

• In apa naturală se mai găsesc şi diferite impurităţi mecanice (suspensii).

 Proprietati fizice

• Lichid fără gust (insipid) şi fără miros (inodor), incolor în strat subţire şi colorat
în verde-albăstrui în strat gros.

DEFINIRE UNITATI DE MASURA

• Temperatura de fierbere la presiunea de 1 atmosferă: 100oC
• Temperatura de topire a ghetii la presiunea de 1 atmosferă: 0oC
➔ definesc unitatea de temperatură în scara Celsius.

• Viscozitatea apei este la 20 oC de 1 cP.

 Proprietati fizice

• Unitatea de măsură pentru căldură, caloria, este egală cu căldura specifică a

apei la 15oC. ➔ c = 1 cal/g grad
➔ Pentru încălzirea apei se consumă o cantitate mare de căldură care este
cedată la răcirea sa.
Aplicatii:
➢ utilizarea apei ca agent termic.
➢ regularizarea climei: suprafeţele uscate vecine cu întinderile mari de apă
sunt “încălzite” iarna de curenţii calzi care vin dinspre apă şi “răcite” vara de
“briză” – curenţii mai reci.
.
 Proprietati fizice
• Densitatea apei se modifică cu creşterea temperaturii, între 0 oC şi 4 oC creşte cu
temperatura, apoi scade ➔densitatea maximă  = 1 g/cm3 la 4 oC, de
Consecinte:
➢ Apa îşi măreşte volumul la solidificare (asocierea moleculelor de apa), gheaţa are
densitate mai mică decât densitatea apei la 0 oC. ➔ gheata pluteste pe apa
➢ Când timpul se răceşte, apele lacurilor, râurilor etc. se răcesc la suprafaţă până la 4
oC. Cum apa la această temperatură are densitatea maximă se lasă la fund iar la
suprafaţă ajunge apă cu temperatură mai mare. După ce toată masa de apă a ajuns
la 4 oC stratul de la suprafaţă se răceşte şi la 0 oC îngheaţă. Gheaţa fiind mai uşoară
decât apa lichidă rămâne la suprafaţă. →Stratul de apă de pe fundul lacului sau
râului va rămâne lichid şi la o temperatură în jur de 4 oC, permiţând existenţa
vieţii subacvatice.

➢ Unitatea de masă, kilogramul, este egal cu masa unui dm3 de apă pură la 4 oC
 Proprietati fizice
Diagrama de faze
H
O
H H
H
O O
H
H
O H
O
H
H H

O moleculă de apă din cristalul de

gheaţă unită prin legături de
hidrogen cu alte patru molecule
dispuse tetraedric în jurul ei
Crestrea volumului apei la
solidificare
1. punctul triplu, O- coexistă cele trei stări de
agregare: solidă (gheaţă), lichidă şi vapori;
2. punctul critic, C, peste care vaporii de apă nu
mai pot fi condensaţi şi se transformă în gaze;
3. Tt0 - temperatura normală de topire
T0v, temperatura normală de vaporizare,
temperatură de fierbere, determinate prin
intersectarea izobarei de 1 atm. cu diagrama
 Proprietati chimice ale apei
A. Reacţii fără modificarea stării de oxidare:
a) H2O + oxizi acizi (oxizi nemetalici) ➔ acizi
H2O + CO2  H2CO3 H2O + SO2  H2SO3

➔ formare “ploaie acidă”.

b) H2O + oxizi bazici (oxizi metalici) ➔ hidroxizi

H2O + Na2O = 2 NaOH

H2O + CaO = Ca(OH)2 Stingerea varului
 Proprietati chimice ale apei
A. Reacţii fără modificarea stării de oxidare:
c) Reacţii de hidroliză:
reacţia apei cu sărurile provenite de la acizi tari şi baze
slabe, acizi slabi şi baze tari, acizi slabi şi baze slabe

3 H2O + AlCl3  Al(OH)3 + 3 (H+ + Cl−),

soluţia apoasă prezintă caracter acid

2 H2O + Na2CO3  2 (Na+ + HO−) + H2CO3,

soluţia apoasă prezintă caracter bazic

2 H2O + (NH4)2CO3  2 NH4OH + H2CO3,

soluţia apoasă prezintă caracter aproximativ neutru
NaCl + H2O ⎯dizol
⎯⎯ ⎯→ Na+ + Cl− + H2O, ➔ Caracter neutru
var e

! Nu hidrolizează sărurile care provin din neutralizarea unui AT cu o BT

 Proprietati chimice ale apei

d) Alte tipuri de reacţii cu substanţe anorganice:

2 Ni + 2 H2O + O2 = 2 Ni(OH)2

e) Reacţii cu compuşi organici

H2O + R-CO-O-R1  R-COOH + R1-OH

ester acid alcool
 Proprietati chimice ale apei
B. Reacţii cu modificarea stării de oxidare
a) Descompunerea apei
t  2800o C sau prin electroliză
H2O ⎯⎯ ⎯ ⎯ ⎯ ⎯ ⎯ ⎯ ⎯ ⎯→ H2 + ½ O2

Apa este un electrolit foarte slab,

H2O + H2O H3O+ + HO−

 Proprietati chimice ale apei

B. Reacţii cu modificarea stării de oxidare

b) reacţii de reducere sau de oxidare

Caracter
dezinfectant
 Intrebuintari

• în laboratoare, în industrie în diferite procese ca apă de reacţie,

• apă de spălare
• agent termic
• în agricultură la irigaţii etc.
• mediu biologic propice existenţei vieţii.
• apa pură care se obţine prin distilare sau prin demineralizare.
DURITATEA APEI
 Duritatea apei

Duritatea apei este determinată de compuşii de calciu, de compuşii de

magneziu şi de compuşii de fer dizolvaţi în apă, adică de prezenţa ionilor de Ca2+,
de Mg2+ şi de Fe2+ din apă.

Tipuri de duritate:
a) duritate temporară, Dt , datorată carbonatului acid de calciu, Ca(HCO3)2,
carbonatului acid de magneziu, Mg(HCO3)2 şi carbonatului acid de fer,
Fe(HCO3)2, dizolvaţi în apă;

b) duritate permanentă, Dp, datorată celorlalte săruri de calciu, de magneziu şi de

fer dizolvate în apă (fără carbonaţii acizi), ca de exemplu: cloruri, azotaţi, sulfaţi
etc.;

c) duritate totală, DT, suma celor două durităţi.

Dt + Dp = DT
 Duritatea apei

Tip de duritate Anioni Compuşi

Temporară, Dt HCO3− Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2, Fe(HCO3)2,

Permanentă, Dp Cl− CaCl2, MgCl2, FeCl2

NO3− Ca(NO3)2, Mg(NO3)2, Fe(NO3)2,
SO42− Ca SO4, Mg SO4, Fe SO4
şi alţii ………………
 Duritatea apei

Duritatea apei se exprimă în grade de duritate, uzual în grade

germane sau în grade franceze.

Apa are un grad german de duritate dacă:

• conţinutul de săruri solubile de calciu, de magneziu şi de fier
• în 100 mL apă dură,
• este echivalent cu 1 mg CaO.

Apa are un grad francez de duritate dacă:

• conţinutul de săruri solubile de calciu, de magneziu şi de fier
• în 100 mL apă dură,
• este echivalent cu 1 mg CaCO3.
 Duritatea apei

Clasificarea apelor in functie de duritate

DT: 0….……4………..…8…..…….12………18….……30…........ [ oG]

Ape: foarte moi moi slab dure mediu dure dure foarte dure

Apa dura

solubil în apă insolubil în apă

➔prin şedere sau prin fierbere depune cruste de calcar pe pereţii vaselor
➔nu face spumă cu săpunul
➔nu fierbe legumele
 Duritatea apei
Apa dura

solubil în apă CRUSTA (piatra de cazan)

Consecinte:
➢ împiedică transmiterea căldurii mărind consumul de combustibil
Un strat de “piatră de cazan” de 3 mm grosime, conduce la un consum de
combustibil cu circa 20% mai mare.
➢ încălzirea şi dilatarea pereţilor cazanelor nu mai este uniformă, →
supraîncălziri în anumite zone, care pot provoca fisuri/explozii

➢ indepărtarea mecanică a crustei dăunează cazanelor, operaţia fiind

imposibilă pentru conducte.
 Purificarea apei
Apa potabilă: indepartarea impurităţilor mecanice prin sedimentare,
etapă în care se adaugă şi substanţe chimice cu proprietăţi coagulante ca de
exemplu Al2(SO4)3 care prin hidroliză se transformă în Al(OH)3, (GEL)

Apa în laboratoare se obţine prin distilarea apei potabile.

Apă de înaltă puritate se poate obţine prin distilare dublă (apă
bidistilată), triplă etc.

Apa industrială, utilizată ca agent termic sau ca materie primă în

sinteze, se purifică prin dedurizare şi prin demineralizare.
 DEDURIZAREA si DEMINERALIZAREA APEI

Dedurizarea este operaţia de îndepărtare a ionilor de Ca2+, Mg2+ şi

Fe2+ din apa dură.
Mod de realizare:
➢ precipitarea acestor ioni sau prin
➢ reţinerea lor pe schimbători de ioni.
 DEDURIZAREA si DEMINERALIZAREA APEI

c) trecerea apei peste schimbatori de ioni

In coloane de
schimb ionic
 DEDURIZAREA si DEMINERALIZAREA APEI

c) trecerea apei peste schimbatori de ioni

Schimbătorii de ioni (s.i) sunt substanţe macromoleculare naturale
(zeoliţi), artificiale (permutiţi) sau sintetice (răşini) care au proprietatea de
a schimba ionii lor cu ionii din soluţiile cu care se află în contact şi în
care nu se dizolvă.

I. Cationiti – schimba cationi R-H, R-Na;

I. Anioniti – schimba anioni R-OH, R-Cl;

În RO, răşinile schimbătoare de ioni se fabrică la Purolite Oraşul Victoria.

 DEMINERALIZAREA APEI

c) trecerea apei peste schimbatori de ioni

1. trecerea peste un cationit

Apa cu caracter acid

2. trecerea peste un anionit

Apa
deminaralizata
Demineralizarea= procesul de indepartarea a tuturor ionilor din apa
 DEMINERALIZAREA APEI

c) trecerea apei peste schimbatori de ioni

 Regenerarea schimbatorilor de ioni

Cationiti: cu solutii de NaCl sau HCl 4n

Anioniti: cu solutii de NaOH sau Na2CO3 de concentratii medii