APA

Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea

exista viata. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si
lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta substantele asimilate si
dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si,
evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in primul

rind de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de
carbon).Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima
apei un gust neplacut(fad ,salciu,amar,dulceag).

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor

elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele
transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales
poluante.

Ph-ului apei
Ph-ul apelor variaza putin fata de ph-ul neutru datorita prezentei CO2
,bicarbonatilor si carbonatilor. apele dure au ph-ul mai ridicat comparativ cu
apele moi. ph-ul apelor reziduale poate fi acid sau alcalin si constituie o
cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicand
desfasurarea normala a procesului de autopurificare. Pentru determinarea
ph-ului apei se folosesc metode colorimetrice si electrorimetice.

Duritatea apei

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de
cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in
apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii
va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt
neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase,
cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul
dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de
producerea unor afectiuni cardio-vasculare.

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data
de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta
sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati,
sulfati, cloruri, fosfati etc).

Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a

apei are implicatii de ordin economic.

Conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade

germane (1 grad = 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3).
La noi in tara,exprimarea duritatii se face in grade germane.

Deficitul de oxigen din apa

Deficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvata in apa

in conditii de saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de apa
analizata. El are mare importantai n caractizareas anitara a unei ape; cu cat
deficitul de oxigen este mai mare cu atat nivelul poluarii apei este mai
crescut si pericolul pentru sanatatea consumatorilor mai ridicat.

Metode de laborator utilizate in dezinfectia apei

Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei

mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic.
In vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de
reducere a germenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila
coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare
etc., toate insa cu eficienta limitata .

Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea

radiatiilor ultraviolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea
distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mijloace chimice, ca folosirea clorului
si a compusilor sai (substante clorigene ), ozonului, argintului, bromului,
iodului, permanganatului si alte asemenea substante.

Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare:

-sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate;

-sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice;

-sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor;

-sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le

manipuleaza;

-sa fie cat mai economice.

Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de
clorurare(clorinare sau clorizare). Mecanismul de actiune se bazeaza pe
proprietatea oxidanta a clorului , care in contact cu apa formeaza acidul
hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau ion
hipoclorit :

Cl2+H2O HOCl+HCl

HOCl O+HCl sau HOCl ClO + H

Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere

cele sulfhidrice, si distrugerea germenilor. In general bacteriile care au
echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile.

Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din

apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea
apei.

Apa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura,

constructii etc.
In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza
structurala si functionala a fiintelor vii.

Legaturi in molecula de apa

Dupa cum bine stim formula exacta a moleculei de apa este H2O (2 atomi de
hidrogen sunt legati de un atom de oxigen), formula a fost infiintata de
italianul Stanislau Cannizzarro.
Apa curata este transparenta, inodora si nu are gust. In strat subtire este
incolora iar in strat mai gros albastra.
Anomalia densitatii apei are o mare influenta asupra climei planetei si a
vietii animalelor si plantelor. Cand apa raurilor, a lacurilor si a marilor scade
sub 4 grade, ea nu mai cade la fund ci, fiind mai usoara ramane la suprafata
si ingheata aici. Fiind protejate de stratul de gheata, apele mai adanci nu
ingheata pana la fund, ci au, sub stratul de gheata, temperatura de 4 grade
la care viata poate continua.
Apa lichida din natura nu este niciodata pura, fiindca ea dizolva o parte din
substantele solide si gazoase cu care vine in contact. Cea mai curata apa
este apa de ploaie sau din topirea zapezii.
Apa izvoarelor si a raurilor contine dizolvate gazele din atmosfera: oxigen,
azot si bioxid de carbon, apoi cationii: calciu, magneziu, sodiu, si anionii de
carbonat, sulfat si clorura. Cea mai importanta sare continuta in apa de izvor
sau de rau este carbonatul acid de calciu.O apa continand mult carbonat acid
de calciu, o apa dura, nu face spuma cu sapunul deoarece el se descompune
la fierberea apei in carbonat de calciu.

1.Strucura moleculara de apa

In molecula de apa, nucleele celor doi atomi de hidrogen formeaza cu centrul
atomului de oxigen un unghi de 104054. Ca urmare a acestei structuri
molecula de apa are un moment electric pronuntat.
 Molecula de apa nu contine atomul de oxigen in stare fundamentala-
H
dovada ca unghi dintre legaturile O2-H2, este de 900- ci intr-o stare de
hibridizare de tip practic sp3. Doi din acesti orbitali sunt de legatura si
formeaza cu cate un orbital de la cei 2 atomi de H, doi orbitali moleculari
localizati, adica doua legaturi dicentrice. La atomul de O2 mai raman doi
H
orbitali moleculari de nelegatura.

Pentru explicarea particularitatilor apei ca: densitate maxima la 40C,

cresterea volumui la trecerea apei in stare solida, valoarea ridicata a
caldurilor latente de topire si de vaporizare etc. s-a admis ca moleculele de
apa sunt prin legaturi de H2.

Interpretarea legaturi ionice

O

1H: 1s1; 8O: 1s22s22p4

.. ..
H:O:; H O:
. . ;
H2O
H
H

Se formeaza doua legaturi covalente polare O2-H2. Molecula de apa este

covalenta polara; este un dipol.
 Compozitia apei pure
Stabilirea compozitiei apei se poate face pe cale de analiza sau pe cale
de sinteza.

Molecula de apa fiind foarte stabila, descompunerea apei in

componentele ei poate fi realizata prin disociere termica la temperaturi
inalte. (peste 10000C):

H2OH2+1/2O2; H= -284.4 kJ*mol-1

sau prin electroliza. In laborator se poate folosi in acest scop voltametrul.

Pentru stabilirea compozitiei apei pe cale de sinteza, in laborator se

foloseste eudiometrul.

2. Stare naturala.
Apa este una dintre cele mai raspandite substante in natura, mai ales
in stare lichida-forma in care acopera mai mult de 2/3 din suprafata globului
terestru, alcatuind apele de suprafata.

Se poate observa un circuit al apei in natura. Caldura soarelui cauza

evaporarea apelor de suprafata, iar vaporii formati se ridica in atmosfera.
Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa intervine o scadere de
temperatura, o parte din vapori se condenseaza si iau forma de nori, ceata,
ploaie, zapada, grindina; in timpul noptilor racoroase din anotimpurile
calduroase se depune roua, iar cand temperaturile solului este sub 00C, se
depune bruma- toate acestea formeaza apele meteorice.

Apele cazute pe pamant sau rezultate din topirea zapezilor, in parte

umplu din nou lacurile, raurile, marile si oceanele, iar in parte strabat prin
straturile de pamant la adancimi diferite, formand apele freatice. Daca in
calea lor intalnesc un strat impermeabil, cum ar fi un strat de argila, ele se
aduna acolo si formeaza ape subterane.

Daca apele subterane, circuland prin diferite straturi, se apropie din

nou de suprafata si ies din pamant, se formeaza izvoare subterane.

In natura apa nu este chimic pura. Apele naturale contin cantitati

variate de diferite substante: gaze si saruri dizolvate, substante organice si
bacterii. Cand contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc ape moi, iar
cand contin dizolvate cantitati mari de saruri, mai ales de calciu si de
magneziu, se numesc ape dure.

Apa de ploaie este cea mai curata dintre toate apele naturale. Fiind
insa in contact prelungit cu aerul, ea contine dizolvate componentele
acestuia, cum si diferite impuritati din aer, ca: dioxid de carbon, amoniac,
acid azotic, iar in regiunile industriale sau le oraselor mari, dioxid de sulf,
hidrogen sulfurat, etc.

Apele subterane au compozitia cea mai variata dintre toate apele

naturale; cantitatea si natura substantelor dizolvate depind de natura
straturilor de pamant strabatute si de timpul cat apele au fost in contact cu
ele. Apele subterane care contin dizolvate in molecula lor cantitati mai mari
de diferite substante solide sau gazoase, ajungand la suprafata si formeaza
izvoarele de ape minerale.

3. Proprietatile fizice si chimice

 Apa pura este un lichid fara miros si gust are o nuanta albastruie care
poate fi observata numai la straturi de o adancime considerabila. La
presiunea atmosferica standard (760 mm coloan de mercur sau 760 torr)
temperatura de nghetare este de 0oC (32oF), iar punctul de fierbere de 100o
C (212 o F). Apa atinge densitatea maxima la 4o C (39 o F) i se extinde la
nghetare. Ca majoritatea lichidelor , apa poate exista ntr-o stare supraracita
, adica poate ramane in stare lichida sub punctul sau de inghet. Apa poate fi
usor racita la circa 25o C (-13o F) fara a nghea , n condiii de laborator sau
chiar n atmosfera. Apa supraracita va ngheta daca este agitata , daca se
coboara temperatura mai mult , sau daca se adauga un cristal de gheata sau
o alta particula. Proprietatile fizice ale apei sunt folosite ca standard pentru a
defini , caloria , caldura specifica si latenta , precum i pentru definirea
originala a unitati de masa , gramul.

Apa este unul dintre cei mai cunoscuti agenti de ionizare. Deoarece
majoritatea substanelor sunt intr-o oarecare masura solubile in apa , adesea
apa este considerata ca solventul universal. Apa se combinata cu anumite
saruri pentru a forma hidranti. Reactioneaz cu oxizi de metal pentru a forma
acizi. Joaca rol de catalizator in multe importante reactii chimice.
 Experimental s-a demonstrat ca apa este o combinatie chimica foarte
stabila. Ea poate fi descompusa la peste 10000C sau cu ajutorul curentului
electric:

2H2O = 2H2+ O2

Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza n

anumite conditii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele
saruri.

a) Aciunea apei asupra metalelor

Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de

hidroxid i degajare de hidrogen.
Na + H2O = NaOH + 1/2H2
Magneziul reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori:
Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2
Aluminiul este atacat de apa numai dac este curatat de stratul protector de oxid:
2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2
Fierul nroit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid
al Fe II i Fe III):
3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2
Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii
acestuia.
Unele metale se corodeaza n prezenta apei. Atacul este mai puternic n prezenta
oxigenului i a dioxidului de carbon.

b) Aciunea apei asupra nemetalelor

Clorul n reactie cu apa formeaz apa de clor:

Cl2 + H2O = HCl + HclO
HclO = HCl + [O]
Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin
10000C se formeaza un amestec de monoxid de carbon i hidrogen, denumit gaz de
apa. Reactia are importanta industriala:
C + H2O = CO + H2

c) Aciunea apei asupra oxizilor

Apa reacioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi.

 Una dintre reaciile cu importanta practic o constituie stingerea
varului, reactie puternic exoterma.

CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q

Hidroxidul de calciu obinut este relativ putin solubil n apa si de aceea

la stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var, care reprezinta o
suspensie fina de Ca(OH)2 ntr-o solutie saturata de hidroxid de calciu.

La dizolvarea dioxidului de sulf n apa are loc si o reactie chimica din

care rezulta o solutie acida, acid sulfuros.

SO2 + H2O = H2SO3

Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea

acetilenei, substanta organica utilizata la sudarea si taierea metalelor n
suflatorul oxiacetilenic:

CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q.

4. Utilizari

Rolul apei in organism

Apa reprezinta un excelent dizolvant pentru multe substane i este

mediul n care se desfoar cele mai multe reacii chimice legate de
metabolismul substanelor i deci de via.Rolul apei n organismul uman
este foarte mare.Chimitii tiu foarte bine ce se ntmpl cnd vor ca dou
substane s reacioneze ntre ele.De exemplu din carbonatul de sodiu i
sulfatul de cupru (piatra vnt) va rezulta carbonat de cupru i sulfat de
sodiu.Dac se amestec cele dou pulberi pur i simplu aceast reacie nu
va avea loc.Este nevoie ca substanele s fie dizolvate n prealabil n ap
pentru ca reacia s aib loc. n organismul uman au loc numeroase reacii
chimice care dau natere la cldur, energie i la metabolismul necesar
vieii.Aceste reacii au nevoie de un mediu apos, altfel substanele nu se pot
desface n ioni, iar reaciile nu pot avea loc.

Pe lng aceasta apa nsi este un lectrolit slab, care se disociaz n ion
de hidrogen (H+) i hidroxil (OH-).Aceiai ioni au proprieti catalitice, ei
accelernd un numr considerabil de reacii care n mod normal ar dura zile
ntregi, n prezena ionilor reaciile au loc n cteva secunde.

Apa are i proprietatea de a acumula i de a degaja cldur prin

evaporare.Aceste nsuiri ale apei au un rol foarte important n fiziologia
termoreglrii.La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primete
mult mai mult cldur dect are nevoie.Dac cldur nu s-ar elimina
organismul ar avea mult de suferit.Din fericire organismul dispune de o serie
de mijloace de eliminare a cldurii.Schimbarea apei din stare lichid n stare
gazoas presupune o pierdere de cldur de la corpul unde se afla apa.n
corpul omenesc fiecare gram de ap evaporate de pe suprafaa pielii
(transpiraie) la temperatura camerei nlesnete pierderea a 580 de calorii
mici.

5. Domeniile de utilizare a
apei.

Apa are un rol esential n ntretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista
viata. in organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor
biologice. Ea dizolva i transporta substantele asimilate si dezasimilate;
mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe
suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita

importanta n procesul de fotosinteza.

Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. n conformitate cu STAS

1342-1950, apa potabila trebuie:

- Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;

- Sa aiba temperatura cuprinsa ntre 70 i 150C si sa nu varieze mult
n timpul anului;
- Sa nu contina materii straine n suspensie sau germeni patogeni;
 - Sa contina aer i CO2 in solutie;
- Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze
intre anumite limite;
- Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H2S
sau cu (NH4)2S, cu excepia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;
- Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea
apei cu substante organice n prutefactii si nici metan.
Intrebuitrile apei

Apa se ntrebuineaz la:

- Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;

- Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza;
- Prepararea celor mai importanti acizi anorganici;
- Producerea energiei electrice;

6.Surse de poluare

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa

reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu
poate exista viataCalitatea ei a inceput din ce n ce mai mult sa se
degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata n 16 pahare cu apa, 15 i
jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din
jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile
polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel,
ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta coninutul unei
lingurie. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23%
industriei si numai 8% n domeniul casnic.
 Cauzele poluarii sunt :

Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse fabrici, dar si deversari

deliberate a unor poluani;
Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport
subterane, mai ales produse petroliere;
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se
deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaii
pana la panza freatica;
Ingrasamintele chimice i scurgerile provenite de la combinatele
zootehnice;
Deseurile si rezidurile menajere;
Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de
apa de ploaie si zapada topita;
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substane n
stare solida, lichida sau gazoasa, n conditii si n concentratii ce pot schimba
caracteristicile apei, facnd-o daunatoare sanatatii.
BIBLIOGRAFIE
1.http://www.referatele.com/referate/chimie/onli
ne9/APA---duritatea-apei--ph-ul-apei--deficitul-
de-oxigen-din-apa--metode-de-laborator-
utilizate-in-dezi.php
2.http://www.referat.ro/referate/Apa_si_proprieta
tile_ei_a5ed7.html
3.http://www.referat.ro/referate/Analize_de_ape_
c939d.html
4.http://www.referat.ro/referate/Apa_si_importan
ta_apei_8ecf0.html