Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu

Piatra Neamt

Determinarea
indicatorilor
organoleptici,
fizici si ai clorului de la
reteaua de distributie
Coordonator,
Prof. Ciubucciu Mariana

Absolvent,
Pisaltu Elena

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

PIATRA NEAM
-2010CUPRINS
CAPITOLUL I mbuntirea conducerii de calitate a surselor de ap n vederea
potabilizrii.4
I.

Notiuni generale.
..4

I.1. Conducerea de calitate pentru apa potabil..5

I.2. Purificarea apei potabile...7
I.3. Limpezirea apei8
I.3.1. Limpezirea apei.....8
I.3.2. Dezinfectarea apei.....9
I.3.3. Dedurizarea apei..11

CAPITOLUL II Monitorizarea calitii apei potabile.....12

2.1. Recoltarea, conservarea i transportul probelor..12
2.2. Determinarea unor indicatori organoleptici....15
2.2.1. Determinarea mirosului apei..15
2.2.2. Determinarea gustului apei........15
2.2.3. Determinarea culorii apei...16
2.3. Determinarea unor indicatori fizici.17
2.3.1. Determinarea temperaturii apei.....17
2.3.2. Determinarea turbiditii apei17
2.4. Determinarea clorului residual....18
2

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

2.5. Determinarea duritii totale...18

CAPITOLUL III Determinri practice pentru apa de la reeaua de distribuie...19

CAPITOLUL IV Msuri de SSM i PSI n laborator..24

MOTTO:

Facem parte din mediu. Distrugand mediul

ne distrugem pe noi insine, protejandu-l
ocrotim viitorul omenirii

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Capitolul I. Inbunatatirea conducerii de calitate

a resurselor de apa in vederea potabilizarii

1. Notiuni generale
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Apa se gaseste totdeauna acolo unde exista
viata si formeaza substanta cea mai raspandita pe pamant.
Ea a avut rol de prim ordin in aparitia vietii pe planeta noastra si continua sa aiba un
asemenea rol pentru ca:
apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor si animalelor;
ea intra in constitutia tuturor organismelor animale si vegetale, toate schimburile
organismului cu mediul si implicit mentinerea vietii acestuia petrecandu-se prin
intermediul apei;
inlesneste si regleaza procesele fizico-chimice sin celule, difuziunea substantelor nutritiv
in celule si tesuturi, procesele de digestie, absorbtie, circulatie si hranire alea celulelor;
procesul de fotosinteza pe care-l indeplinesc plantele verzi, prin care acestea sintetizeaza
substanta organica din saruri minerale, nu poate avea loc in afara apei;
apa transporta in interiorul organismului, sub forma de solutii sau suspenii, diferite
substante din mediul exterior toate resturile de substante de care organismul nu mai are
nevoie;
regelaza caldura organismelor prin evaporarea la suprafata etc.

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Importanta apei pentru viata omului reiese si din faptul ca fara mancare acesta poate rezista
circa 70 de zile, in timp ce fara apa nu poate trai mai mult de 4 zile si numai rareori 7 8 zile.
Necesarul mediu de apa pentru metabolism al unui om normal este de 2,5 litri in 24 de ore.
Plantele contin apa pana la 95% din greutatea lor, animalele mari si omul intre 60% si 70%.
Apa in natura exista sub urmatoarele forme: apa de suprafata (ghetari, oceane, mari,
fluvii, rauri, lacuri) si apa subterana (straturi acvifere si izvoare). In mod obisnuit, in natura apa
se gaseste intr-un circuit continuu. Astfel, apa din rauri, lacuri, mari si oceane se evapora si trece
in atmosfera ssub forma de apa meteorica.
Odata ajunsa la sol, apa poate intalni un strat permeabil, pe care-l strabate cu usurinta
pana la un altul impermeabil, ramanand la suprafata acestuia din urma si formand apa subterana.
In cazul in care suprafata solului este impermeabila, apa meteorica, impreuna cu cea subterana,
ajunsa la suprafata prin curgere in sol, formeaza apa de suprafata. In natura, apa nu exista in stare
pura, ea contine: gaze, substante minerale si organice dizolvate sau in suspensie.
Dintre cei trei factori de mediu, apa este cea mai afectata de poluare, creand numeroase
probleme pentru pastrarea si imbunatatirea calitatii ei.
I.1. Conducerea de calitate pentru apa potabila

Apa, substantiv feminin, lichid inodor, insipid si incolor, de cele mai multe ori, sau usor
albastrui sau chiar verzui in straturi groase. Apa este o substanta absolute indispensabila vietii, o
substanta care ofera si intretine viata, indifferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai
universali solventi. Apa este un compus chimic al hidrogenului si al oxigenului avand formula
chimica bruta H2O, fiind una din substantele cele mai raspandite pe planeta Pamant, formand
unul din invelisurile acesteia, hidrosfera.
In diferite limbi, cuvantul apa este echivalent cu aqua in latina, acqua in italiana, agua in
spaniola, wasser in germana, water in engleza.
Apa care este potrivita consumului se numeste apa potabila. Conform standardului din tara
noastra, pentru ca apa sa fie potabila sestorul nu trebuie sa depaseasca 1ml/m. Este de obicei
colectata la izvoare sau este extrasa din puturi artificiale. Alte surse de ape sunt ploile si apa din
rauri si lacuri.
5

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Apa de suprafata trebuie insa purificata inaintea consumului de catre om. Purificarea
implica indepartarea substantelor nedizolvate sau dizolvate, precum si a bacteriilor periculoase.
Cele mai folosite metode sunt: filtrarea cu nisip, pentru indepartarea materiilor
nedizolvate; tratarea cu clor si fierberea pentru uciderea bacteriilor periculoase.
Distilarea indeplineste toate cele 3 sarcini. Exista si tehnici mai avansate, precum osmoza
inversa.Probleme ce pot aparea cu privire la imrautatirea calitatii apei sunt in afara de o sursa
necorespunzatoare si instalatiile de apa ce nu corespund din punct de vedere igienic.
O apa potabila de calitate buna trebuie sa fie rece ( 5 ), cu un gust placut, incolora si
inodora, cu un continut mediu de substante minerale ( carbonati de calciu, magneziu, saruri de
sulfati ). Concentratia de minerale stabileste duritatea apei.
Conditiile de potabilitate ale apei sunt urmatoarele:
sa fie incolora, transparenta, inodora, relativ insipida;
sa nu contina substante chimice organice sau de alta natura peste limita maxima
admisibila de standardele obligatorii;
sa fie lipsita de microorganisme patogene si relativ patogene;
microflora saprofita sa fie limitata strict la un numar foarte redus;
sa aiba compozitie acceptabila in saruri de calciu care imprima asa-numita
duritate a apei. Duritatea apei se exprima in grade germane si este cuprinsa intre
10 si 20 grade germane.

I.2. Purificarea apei potabile

Apa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice.
Aceste proprietati pot fi determinate cu ajutorul analizei fizico-chimice a apei.
In acest sens , unele determinari se fac la locul de recoltare ,astfel:
6

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

determinarile organoleptice (gust,miros ), determinarea temperaturii, fixarea

oxigenului dizolvat si a hidrogenului sulfurat, determinarea clorului rezidual, a
bioxidului de carbon liber si agresiv, determinarea de Ph;
determinarea turbiditatii, a suspensiilor, determinarea reziduului, determinarea
fosfatilor a oxidabilitatii a formelor de azot, determinarea fierului, a durabilitatii
temporare, a manganului;
determinarea alcalinitatii si aciditatii,determinarea duritatii totale a calciului si
magneziului,determinarea fluorului.

Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care

impresioneaza organele noastre de simt, adica gustul si mirosul apei.
Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in preimul rand de sarurile
minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon). Excesul sau carenta unora dintre
aceste componente poate imprima apei un gust neplacutn (fad ,salciu,amar,dulceag).
Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau
provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite
substante chimice mai ales poluante.

Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de
subiectivitate, totusi au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita. In primul rand influienta
lor asupra utilizarii apei este hotaratoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.
Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei.
Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust placut. In caz
contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii. Prezenta substantelor
poluante in apa poat fi evidentiate prin culoarea apei. Chiar si temperatura apei poate fi un

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane, unde se stie ca temperatura este
constanta.

I.3. Limpezirea apei

I.3.1.

Limpezirea apei

Limpezirea

apei se efectueaza prin evacuarea din ea a impuritatilor mecanice si

coloidale. Operatiile respective sunt:

- trecerea prin gratare, site;
- sedimentarea;
- filtrarea.
n prezent o raspandire tot mai larga capata filtrarea apei prin membrane plate sau
volumice cu canale omogene cu dimensiuni practic de orisice marime dorita.

Trecerea prin gratare si site se aplica la apele

de suprafata, care dupa ploi, topirea zapezii etc. pot
contine impuritati de dimensiuni mari antrenate de
suvoaie.
Acest procedeu se organizeaza in locul prizelor
de apa din sursele naturale rauri si lacuri.
Fig. 1. Schema filtrului mecanic sub
presiune:
1 corp metalic, 2 - strat filtrant, 3 fund
permeabil; Hf inaltimea filtrului,
Hsf - inaltimea stratului filtrant.

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Sedimentarea se aplica, de asemenea, la apele de suprafata cu un continut mare de namol

si se efectueaza in rezervoare speciale de capacitate mare, amplasate la centrale. Namolul, depus
pe fundul rezervorului, se evacueaza cu dispozitive speciale.
Filtrarea apei se efectueaz n filtre mecanice. Se utilizeaza filtre gravitaionale,
deschise, i filtre sub presiune. Schema unui filtru sub presiune este prezentata in fig. 1. El
reprezinta un rezervor cilindric instalat vertical, in care se afla stratul filtrant amplasat pe un fund
permeabil. Fundul este format din duze cu fante verticale, sectiunea carora se mareste spre
interior pentru a evita infundarea lor cu particule din stratul filtrant.

I.3.2. Dezinfectarea apei

80

C, mg/l

CaSO4
60

Se desting dou tipuri de tratare termic a apei:

desalinizarea prin incalzire si vaporizarea.
Demineralizarea

prin

incalzire

CaSiO3

40

este

bazata

pe

CaC03
20

reducerea solubilitatii substantelor dizolvate cu cresterea

Mg(OH) 2
0

temperaturii apei (fig.2).

150

200

250

300

350
0

t, C

F
ig.2. Variatia solubilitatii substantelor
Un efect mai considerabil se observa la eliminarea
principale care
formeaza
crusta functie de
duritatii carbonatice a apei. Bicarbonatii disociaza in apa:
temperatura apei.

Ca(HCO3)2 + H2O Ca2+ + 2(HCO3-)

La randul sau
2HCO3 H2O + CO2 + CO32-,
Ca2+ + CO32- = CaCO3
La fel si pentru alti bicarbonati:
Mg(HCO3)2 + H2O Mg(OH)2 + CO2,
NaHCO3 NaOH + CO2

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

In rezultatul acestor reactii se produce decarbonatarea apei prin eliminarea gazului CO 2

precum si dedurizarea prin sedimentarea in volum a CaCO3.
Incalzirea se efectueaza prin suprafata sau in volum prin barbotarea aburului prin apa la
tratarea preliminara. Procesul se petrece la temperaturi de 102...105 0C. Durata lui este de 15...20
minute. La unele cazane mici, fara economizor, procesul se organizeaza in interiorul cazanului.
Demineralizarea prin vaporizare const in obtinerea distilatului apei de alimentare,
tratata in preliminar prin condensarea aburului produs in instalatii speciale (fig. 3).

Fig. 3. Schema instalatiei de

vaporizare:
1 vaporizator, 2 condensator;
V abur, C condensat primar,
AA apa de alimentare,
D distilat (condensat secundar),
Pj purja.

Aburul de ncalzire cu parametrii redusi (abur prelevat din priza unei turbine, sau de la un
cazan special de joasa presiune) cedeaza caldura prin peretii tevilor fierbatoare ale
vaporizatorului apei de alimentare.
Aburul generat condenseaza in condensatorul de suprafata. In scopul mentinerii bilantului
de saruri si eliminrii namolului format vaporizatorul este dotat cu racorduri pentru purjare.
Distilatul se foloseste pentru umplerea cazanelor de inalta presiune, mai ales a celor cu
strabatere forata. La centralele nucleare se utilizeaza chiar bidistilat.
I.3.3. Dedurizarea apei

Dedurizarea reprezinta eliminarea din apa a ionilor de Ca 2+ i Mg2+. In functie de gradul

de puritate impus, de continutul sarurilor de duritate si de compozitia acestora se utilizeaza mai
multe metode de dedurizare:
-

metoda termica,

10

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt
-

tratarea cu lapte de var,

tratarea in camp magnetic,

tratarea cu polifosfati, descompunere cu acizi,

tratarea prin schimb de ioni.

201
0

Fiecare din aceste metode poate fi aplicata separat, sau impreuna cu altele. Fiecare din
ele, pe langa dedurizare, indeplineste si alte forme de tratare, decarbonatarea si/sau
desilicierea, eliminarea radicalilor acizi .a.

Capitolul II. Monitorizarea calitatii apei potabile

2.1. Recoltarea, conservarea si transportul probelor

Recoltarea probelor de apa de suprafata se face conform standardelor in vigoare. In mod
curent recoltarea se face in recipienti de polietilena sau sticla cu conditia ca acestea sa fie inchise
ermetic si sa nu contina bule de aer. Pentru analizele bacteriologice se folosesc recipienti din
sticla, deoarece pot fi spalati si sterilizati prin incalzire.

11

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Principalele consideratii generale privind alegerea recipientilor de prelevare a probelor de

apa sunt:
1) Materialul recipientilor poate produce contaminarea probelor, de exemplu: sodiul si siliciul
pot fi eliberati in sticla, iar substante organice din materialul plastic;
2) Poluantii ce trebuiesc analizati pot fi adsorbiti pe peretii recipientilor, de exemplu: urme de
metale prin proces de schimb ionic pe suprafata sticlei, adsorbtia benzinelor pe material
plastic etc.
3) Constuientii din probe pot reactiona cu materialul recipientului, de exemplu: fluorurile pot
reactiona cu sticla etc.
De aceea, inainte de folosire se spala recipientii de sticl cu acid cromic si cei de
polietilena cu acid clorhidric 1 M. Se recomanda evitarea folosirii acidului azotic concentrat
pentru recipientele de polietilena, deoarece acest acid are proprietati schimbatoare de ioni.
Nu se recomanda spalarea cu detergenti (probele pot fi contaminate cu ioni PO43- ).
Daca se impune spalarea cu detergenti, se recomanda clatirea foarte bine cu apa si apoi cu
solutie de acid in conformitate cu cele precizate mai sus.

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor
pentru analiza, deoarece analiza apei are o valoare limitata daca probele au suferit modificari
fizico-chimice sau biologice in timpul transportului sau pastrarii.
In general este indicat sa treaca un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - intre recoltare si
analiza probelor de apa.
Schimbarile de temperatura si presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substante in
stare gazoasa (O2, CO2, H2S, Cl2, CH4), fapt pentru care este recomandat ca determinarile de gaze
sa se faca la locul de recoltare sau sa se fixeze, tratandu-se cu diversi reactivi, astfel:

12

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

pentru fixarea oxigenului dizolvat se adauga 2 ml clorura manganoasa 50% i 2 ml

amestec de KI 15% i NaOH 35%, pentru 200 ml apa;
pentru hidrogenul sulfurat se adauga 2ml acetat de cadmiu, sau de zinc 5%, pentru 200
ml apa.
Activitatea microbiana poate schimba balanta amoniac nitriti nitrati, sau poate
descreste continutul in compusi organici care se degradeaza rapid, de aceea pentru conservarea
formelor de azot si a substantelor organice in genere, se recolteaza apa separat in flacoane, in
care s-au introdus 2 ml H2S04 1: 3, pentru 1 litru de apa (inainte de a fi analizata proba de apa se
neutralizeaza): pentru conservarea fenolilor se adaug 0,5g NaOH, pentru 1 litru de apa.
Pentru ionii metalelor grele, se recomanda acidifierea probelor la pH in jur de 3,5, care
are ca scop impiedicarea precipitarii si a retinerii acestor ioni de pe peretii vasului in care se face
recoltarea.
Probele conservate trebuie tinute la temperatura de 6 - 10C si luate in lucru dupa cum
urmeaza:
pentru apele curate, analizele se fac pana la cel mult 72 ore din momentul recoltarii;
pentru apele cu poluare medie, pana la 48 ore din momentul recoltarii;
pentru apele poluate, pana la 12 ore din momentul recoltarii probei.

Flacoanele cu probele de apa vor fi transportate in ambalaj izoterm care sa le fereasca de

loviri.
Probele recoltate vor fi insotite de o fisa de recoltare care trebuie sa cuprinda:
- informatii generale:
o numele si prenumele persoanei care a facut recoltarea;
o localitatea si denumirea sursei de apa;
o folosinta apei;
o data, ora si locul unde s-a facut recoltarea;
o scopul analizei;
- pentru apa recoltat din fntni:
o caracterul fntnii (publice, particulare, dac deservete sau nu mai multe
gospodrii);

13

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

o adncimea pn la oglinda apei i grosimea stratului de ap pn la fundul

fntnii;
o felul construciei i starea pereilor fntnii;
o dispozitivul de scoatere a apei (cumpna, roata, pompa etc.);
o distana fa de sursele de impurificare posibile (grajduri, latrine, depozite de
gunoi etc.) i cum este amplasat fntna fa de sursele de impurificare (amonte
sau aval);
o dac apa se tulbur dup ploi;
- pentru apa de suprafa :
o
distana de la mal pn la locul de unde s-a luat proba;
o
adncimea apei;
o
natura geologic a terenului;
o condiiile meteorologice n momentul recoltrii i cu 5 zile nainte; dac locul
recoltrii este n amonte sau n aval de punctul de deversare a vreunui client;
2.2. Determinarea unor indicatori organoleptici
Aprecierea acestor proprieti se face cu ajutorul simurilor: mirosul i gustul.
2.2.1.

Determinarea mirosului apei

In stare naturala apa nu are miros. Acesta se determina numai pentru apa nefiarta si se
apreciaza cu:

lipseste;

statut;

de putrefactie.

Mirosul se poate datora substantelor in descompunere sau microorganismelor vii (alge,

protozoare etc.) sau prezentei unor substante chimice provenite din apa uzata sau industriala
(fenoli, crezoli etc).
2.2.2.

Determinarea gustului apei

14

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

In stare naturala apa este lipsita de gust; datorita amestecului pe care-1 conine, apa are
totusi gust care poate fi definit prin:

placut - cand contine cantitati reduse de Ca, Mg, CO 2;

neplacut - concentratii mari de substante dizolvate;

dulceag - cantitati mari de substante organice;

sarat - concentratii mari de NaCl;

amar - prezenta MgSO (sarea amar);

acru - prezenta alaunilor (saruri de potasiu);

salciu - saracirea in saruri minerale;

gust nedefinit

2.2.3.

Determinarea culorii apei

Apa este incolora doar in strat subtire; cand el depaseste 6 cm grosime are un aspect
albastrui. Existenta culorii se datoreaza unor substante dizolvate (compusi ai manganului,
oxizi fenici, acizi humici etc).
Pentru exprimarea culorii apei se folosesc urmtoarele calificative:

incolora;

slab galbuie;

galbuie;

cafenie;

albastra;

laptoasa.
Prezenta sarurilor acide de fier dau o culoare verde-galbuie, a clorurilor o culoare
albastruie, a substantelor humice o culoare galbuie pana la cafenie etc.
Stabilirea culorii se face prin comparatie cu o scara colorimetrica etalon alcatuita din
clorura de platina si cobalt intr-o anumita proportie.

15

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

2.3. Determinarea unor indicatori fizici

2.3.1.

Determinarea temperaturii apei

Generalitati: temperatura apelor de suprafata variaza in functie de temperatura aerului,

in timp ce temperatura apelor de profunzime este constanta.
Principiul metodei: citirea indicatorilor unui termometru gradat in zecimi de grad dupa
introducerea lui in apa de analizat.
Material necesar : termometru gradat in zecimi de grad; un vas izoterm de 5 - 10 litri.
Modul de lucru: se introduce termometrul in apa de cercetat si citirea temperaturii se face
dup 10 min fara a-l scoate din apa. Daca conditiile nu permit introducerea directa a
termometrului la punctul de luare a probei de apa, se recolteaza un volum de 5 - 10 litri din apa
de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare si in care se introduce direct
termometrul, iar dup 10 min se face citirea temperaturii apei.
Determinarea temperaturii se efectueaza numai in locul de recoltare si daca este posibil
direct n sursa de apa. Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina si temperatura
aerului.
2.3.2.

Determinarea turbiditatii apei

16

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Generaliti: turbiditatea apei este data de particule foarte fine aflate in suspensie, care
nu sedimenteaza in timp.
O apa tulbure este refuzata de consumator si totodata prezinta si un pericol
epidemiologic, deoarece particulele in suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.
Determinarea turbiditatii se poate face calitativ, semicantitativ si cantitativ.

2.4. Determinarea clorului rezidual

Metoda cu metiloranj: clorul rezidual, in mediu acid, decoloreaza solutia de metiloranj
proportional cu concentratia sa;
Metoda cu ortotolidina - metaarsenit: clor + ortotolidina coloratie galbena a carei
intensitate este proportionala cu concentratia acestuia. Pentru diferentierea clorului rezidual liber
de cel legat se blocheaza reactia de culoare data de ortotolidina si clor, imediat dupa ce a
reactionat cu Cl rez. liber, cu ajutorul metaarsenitului de Na, datorita transformarii Cl rez. in clor
ionic, inactiv fata de ortotolidina.
2.5. Determinarea duritatii totale
Reprezinta continutul de saruri de magneziu si calciu existent in solutie. Aceste saruri pot fi
carbonati, sulfati, cloruri. Se exprima in grade de duritate germane, franceze, engleze.
Duritatea apei variaza in timp si spatiu in functie de actiunea de dizolvare a rocilor de catre ape.
Caracterizarea apelor dupa gradul de duritate:

foarte moi 0 - 4;

moi 4 - 8;

semidure 8- 12;

17

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

destul de dure 12- 18;

dure 18-30;

foarte dure >30.

201
0

Apa potabil nu trebuie s depeasc 12. n acelai timp duritatea apei poate fi:

total (suma srurilor coninute n soluie);

permanent (coninutul de sruri solubile de calciu i magneziu - sulfai,

cloruri etc, care nu dispar prin fierbere);

temporar (reprezint diferena dintre duritatea total i cea permanent

care este determinat de coninutul de carbonai).

Capitolul III. Determinari practice pentru apa de la reteaua de

distributie. Interpretarea rezultatelor

Primele legi privind asigurarea calitatii apelor au fost emise in Anglia in 1338 si apoi n
Franta in 1404. Culegerea de legislatie de ape a Germaniei are nu mai putin de 6 volume. La noi
sunt in vigoare partial STAS 4708 / 88 ca si cadru general si o serie de reglementari sectoriale
care treptat inlocuiesc prevederile STAS 4708 / 88.
Norma generala inca partial in vigoare pentru apele de suprafata: STAS 4706 / 88
Principalul normativ - inca partial in vigoare - pentru apele de suprafata este STAS 4706 /
88. Acesta este normativ-cadru; Pentru anumite folosinte au aparut intre timp reglementari
sectoriale mai noi. Categoriile si conditiile tehnice de calitate pentru apele de suprafata prevazute
de STAS 4706 / 1988 sunt:
- Categoria I sunt ape care pot fi folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabila si a
unitatilor zootehnice, industria alimentara, anumite irigatii, piscicultur (pentru salmonide),
piscine etc.

18

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

- Categoria a II-a de ape pot fi utilizate in industrie, pentru piscicultura (exceptand salmonidele),
pentru agrement si nevoi urbanistice etc.
- Categoria a III-a de ape pot fi utilizate pentru irigatii, alimentarea hidrocentralelor, racirea
agregatelor, alimentarea statiilor de spalare etc.
Evaluarea calitatii apei se face prin prisma indicatorilor organoleptici, fizici, chimici, de
radioactivitate, biologici (de eutrofizare) si microbiologici.
Valorile admise sunt prezentate n continuare:

Categorii si conditii tehnice de calitate pentru apele de suprafata - cursuri de apa in situatie
naturala sau amenajata, lacuri naturale si lacuri de acumulare (dupa STAS 4706 / 88)

Indicatorul

Simbol

UM

Categorii

de

calitate

II

III

Indicatori organoleptici
Culoare

fara culoare fara culoare fara culoare

Miros

fara miros

fara miros

Indicatori fizici
pH

unitati pH

19

6.5 - 8.5

fara miros

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Indicatori chimici generali

Amoniu

NH4+

mg/dm3

10

Amoniac

NH3

mg/dm3

0.1

0.3

0.5

Azotati

NO3-

mg/dm3

10

30

nenormat

Azotiti

NO2-

mg/dm3

nenormat

Calciu

Ca2+

mg/dm3

150

200

300

Clor

Cl2

mg/dm3

0.005

0.005

0.005

Cloruri

Cl-

mg/dm3

250

300

300

Bioxid de carbon liber

CO2

mg/dm3

50

50

50

Fenoli antrenabili cu vapori de apa

C6H5OH mg/dm3

0.001

0.02

0.05

Fier total

Fe2+

mg/dm3

0.3

Fosfor

mg/dm3

0.1

0.1

0.1

Hidrogen sulfurat si sulfuri

S2+

mg/dm3

lipsa

lipsa

0.1

Magneziu

Mg2+

mg/dm3

50

100

200

Mangan

Mn7+

mg/dm3

0.1

0.3

0.8

20

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

mg/dm3

Produse petroliere

mg/dm3

0.1

0.1

0.1

Reziduu filtrabil uscat la 105oC

mg/dm3

750

1000

1200

Oxigen dizolvat

O2

Sodiu

Na+

mg/dm3

100

200

200

Consum biochimic de oxigen

CBO5

mg/dm3

12

Consum chimic de oxigen - metoda

cu permanganat de potasiu

CCOMn mg/dm3

10

15

25

Consum chimic de oxigen - metoda

cu bicromat de potasiu

CCOCr

mg/dm3

10

20

30

Sulfati

SO42-

mg/dm3

200

400

400

Argint

Ag2+

mg/dm3

0.01

0.01

0.01

Arsen

As

mg/dm3

0.01

0.01

0.01

Bariu

Ba2+

mg/dm3

Cadmiu

Cd2+

mg/dm3

0.003

0.003

0.003

Cianuri

CN-

mg/dm3

0.01

0.01

0.01

Indicatori chimici specifici

21

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Cobalt

Co2+

mg/dm3

Crom trivalent

Cr3+

mg/dm3

0.5

0.5

0.5

Crom hexavalent

Cr6+

mg/dm3

0.05

0.05

0.05

Cupru

Cu2+

mg/dm3

0.05

0.05

0.05

mg/dm3

0.5

0.5

0.5

mg/dm3

0.5

0.5

0.5

mg/dm3

0.0002

0.0002

0.0002

Detergenti anionactivi
Fluor

F-

Hidrocarburi policiclice aromate

Mercur

Hg2+

mg/dm3

0.001

0.001

0.001

Molibden

Mo

mg/dm3

0.05

0.05

0.05

Nichel

Ni2+

mg/dm3

0.1

0.1

0.1

Plumb

Pb2+

mg/dm3

0.05

0.05

0.05

Seleniu

Se

mg/dm3

0.01

0.01

0.01

Zinc

Zn

mg/dm3

0.03

0.03

0.03

mg/dm3

0.001

0.001

0.001

Pesticide
Triazine

22

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Triazinone

mg/dm3

0.001

0.001

0.001

Toluidine

mg/dm3

0.001

0.001

0.001

Insecticide organoclorurate

mg/dm3

0.0001

0.0001

0.0001

Insecticide organofosforice

mg/dm3

lipsa

lipsa

lipsa

Insecticide organometalice

mg/dm3

lipsa

lipsa

lipsa

Nitroderivati

mg/dm3

lipsa

lipsa

lipsa

conform

normelor

in

vigoare

nu se
normeaza

nu se
normeaza

lacuri
oligotrofe

lacuri
mezotrofe

lacuri
eutrofe

40 - 70

sub 40

Radioactivitate

Indicatori microbiologici
Bacterii coliforme totale

numar
100000
probabil /
dm3

Indicatori pentru eutrofizare

Grad de saturatie in Oxigen

O2

minim 70

Azot total

mg/dm3

maxim 0.3 maxim 1

Fosfor total

mg/dm3

maxim 0,03 maxim 0,1 minim 0,15

23

minim 1.5

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

Biomasa fitoplanctonica

mg/ dm3

< 10

201
0

10 (incl)
-20 (excl)

minim 20

In practica se determina doar unii dintre indicatorii chimici specifici, in schimb se mai
determina: debitul, temperatura, conductivitatea, duritatea permanenta, duritatea temporara,
duritatea totala, numar de germeni totali mezofili (uneori si coliformi fecali si streptococi fecali),
diversi indicatori biologici, saprobitatea, incarcarea parazitologica (chiste de Giardia, oua de
geohelminti...) si virusologica (bacteriofagi etc.).
Interpretarea rezultatelor ARBDD Fluviul Dunarea

24

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

Comparaie privind valorile medii ale ionului azotat

Capitolul IV. Masuri de SSM si PSI in laborator

3,5000
3,0000
Pentru 2,5000
a preveni accidentele in laboratorul de chimie, se vor respecta urmatoarele reguli
aval valori medii
2,0000
generale de
tehnica securitatii muncii:
valori medii
1,5000
Intrarea in laboratorul de biologie se face abia dupa terminarea pauzei.
CMA (mg/L)
1,0000
Este interzis alergatul in laborator.
0,5000
Persoanele cu parul lung si-l vor strange la spate in timpul efectuarii experimentelor
0,0000
chimice.
Nu se consuma
bautura sau 2007
mancare in laboratorul
2005
2008 de chimie.
Avand rol de protectie a mgN/L
pielii si imbracamintei, purtarea halatului este obligatorie
pentru orice persoana care lucreaza in laborator. Halatul trebuie sa fie alb, curat,
confectionat din panza de bumbac.
La efectuarea unor experiente explozive este necesara purtarea ochelarilor de
protectie.
Se va pastra ordinea si curatenia pe mesele de lucru ale elevilor.
Pentru evitarea unor reactii secundare vesela si aparatura de laborator se utilizeaza
doar in stare perfecta de curatenie. Acestea se vor spala cu amestecuri alcaline si apa
distilata, fara a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticla apar fisuri si la ncalzire
sticla se va sparge usor.
Lucrarile de laborator se vor efectua cu cantitatile de substante indicate in instructiuni,
cu vase si aparatura adecvate lucrarilor, dupa verificarea prealabila a aparaturii
respective.
Este strict interzisa folosirea reactivilor din ambalaje fara eticheta.
Se interzice categoric gustarea si chiar contactul cu pielea a substantelor chimice.
Mirosirea substantelor se va face cu grija, prin tinerea vasului la distanta si apropierea
vaporilor care se degaja prin miscarea mainii deasupra acestuia.
Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
Solutiile de reactivi pentru analiza nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon ci mai
ntai se toarna cantitatea necesara intr-un pahar curat, din care apoi se face pipetarea.
Se va avea n vedere ca la transvazarea lichidelor sa se tina borcanul cu eticheta spre
palma pentru a evita deteriorarea acesteia.
Substantele foarte volatile se manipuleaza in nise si deasupra unei chiuvete.

25

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

In cazul in care se lucreaza cu substante inflamabile, este necesara stingerea surselor

de caldura din laborator. Orice inceput de incendiu provocat de substante volatile
inflamabile se opreste imediat, dup caz, cu nisip, o patura sau cu extinctorul.
Nu este permisa impurificarea reactivilor in timpul manipularii. Nu este permisa
folosirea aceleaiasi ustensile pentru mai multi reactivi decat dupa spalare si uscare.
Reactivii nu vor fi cantariti direct pe talerele balantei, ci pe sticle de ceas sau in fiole
de cantarire, iar cei urat mirositori sau toxici numai in flacoane inchise.
Acizii concentrati (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarna cu mare atentie, stergandu-se
picaturile prelinse cu azbest si apoi cu carpa sau hartie.
Ramasitele de substante periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentrati, baze
etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice si actiuni
corozive si, de aceea, vor fi introduse in vase speciale si neutralizate. De asemenea,
lichidele nemiscibile cu apa si inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor arunca la
canal, deoarece in spatiul subteran al canalizarii se vor evapora, formand amestecuri
explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea in canal a chibriturilor sau tigarilor
aprinse.
Se interzice indreptarea eprubetei cu orificiul catre colegi in cazul incalzirii la flacara.
Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivati, clorati, perclorati, peroxizi, acic
percloric etc.) trebuie facuta cu foarte mare atentie.
Nu este permisa lovirea substantelor care explodeaza sau incalzirea lor la o
temperatura apropiata de cea de descompunere.

Faramitarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sarurilor acidului cromic, a

substantelor ce dau pulbere toxica, precum si turnarea solutiilor de amoniac
concentrat, trebuie sa se execute sub nisa. Acidul sulfuric concentrat se toarna
intotdeauna peste apa si nu invers, incet si sub agitare, in vase rezistente la caldura,
reactia fiind puternic exoterma.
Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita patrunderea flacarei n
interior. In caz de patrundere, se va inchide robinetul, lasand becul sa se raceasca
complet, dupa care se va aprinde din nou, micorand curentul de aer. In cazul

26

Colegiul Tehnic Gheorghe

Cartianu
Piatra Neamt

201
0

robinetelor defecte, unde exista scapari de gaz, verificarile nu se fac cu chibrituri, ci

prin pensulare cu solutie de sapun.
Este interzis a se lasa aprinse becurile de gaz, lampile de spirt sau alte aparate de
incalzire, la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp. In cazul in care se
descopera pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzina se va aerisi
incaperea, prin deschiderea ferestrelor, pana la disparitia completa a mirosului de gaz;
se vor stinge, totodata, becurile de gaz de la ventilul principal si celelalte surse de
incalzire.
Folosirea sticlariei de laborator se va face cu respectarea urmatoarelor masuri de
prevenire a accidentelor:
prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor in stative se
va efectua cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc;
paharele, baloanele si celelalte lichide de laborator ce contin lichide
fierbinti nu se pun direct pe masa, ci pe o placa de azbest asu alte materiale
termoizolante;
incalzirea vaselor cu pereti subtiri nu se face direct in flacara, ci pe o sita
de azbest, sub agitare continua.
Dupa terminarea lucrarilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet,
asezandu-se la locul lor intreaga aparatura, ustensilele si reactivii necesari lucrarii de
laborator.
La plecarea din laboratorul de chimie se va avea in vedere verificarea instalatiilor
electrice, de gaz si de apa.

27