Sunteți pe pagina 1din 26

CAPITOLUL 1 APA ( H 2 O )

Peste 2/3 din suprafata terestra este ocupata de mari si oceane,care formeaza Oceanul Planetar. Teera este supranumita si planeta albastra datorita acestui fapt. Din suprafata totala a pamantului, evaluate la 5 !, ! mil. km 2 ,apa Oceanului Planetar ocupa 3" ,!# mil km 2 ,adica #!,$%. &e estimeaza ca planeta dispune de ,3# mil km 3 de apa, dar circa '#,2% este constituita din apa marilor si oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafata solului ( adica de apro)imativ 3!.!!! km 3 , ceea ce inseamna circa !,!!2% din total.*onsumul de apa ce revine pe om/zi variaza intre 3 litri, in zonele aride de ale +fricii si de ,!,5 litri la -e. /or0. 1aloarea productivitatii marilor si oceanelor se apreciaza ca fiind intre !, (!,5 2r/ m 3 /zi. Oceanul Planetar constituie baza vietii pe Terra si 2enereaza ne2entropie in ecosfera. +pa este cea mai raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din suprafata 2lobului terestru. *a si aerul, ea constituie factorul principal mentinerii vietii pe pamant. +pa este o resursa naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica. 3n natura apa urmeaza un circuit. &e poate vorbi despre apa de ploaie, apa raurilor si izvoarelor, apa de mare, etc. +pa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetata in conditii in care sa nu poata dizolva 2aze din aer sau substante solide din recipientele in care este conservata.

1.1 Structura moleculei de apa


H5 s 4
$O 5 s 2 2 s 2 2 p ,

.. H:O: ; .. H

.. H - O: ; / H

H 2O

&e formeaza doua le2aturi covalente polare O(6. 7olecula de apa este covalenta polara4 este un dipol.

1.2. Proprietatile fizice ale apei


&tare de a2re2are 9ic:id *uloare 3ncolor;in sraturi 2rose este albastra 7iros 8ust Pt Pf Densitatea la , ! C *onductibilitatea electrica *onductor

3nodor

3nsipid

!! C

g / cm 3

!! C

*ele doua temperaturi e)treme ale apei,de solidificare respectiv de fierbere la presiune normala,constituie ; ! ! C si !! ! C < in scara *elsius. +pa reprezinta o serie de proprietati de celelalte :idruri ale nemetalelor vecine in sistemul periodic. +ceste proprietati se numescanomaliile apei. +pa este lic:ida intr(un interval mare de temperature;!( !!*<.+ceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin le2aturi de :idro2en. 9e2aturile de :idro2en se realizeaza intre molecule care contin :idro2en le2at covalent de un element puternic electro ne2ativ care are volum mic si electroni neparticipanti. 9e2atura de :idro2en este electrostatica, mai mult slaba decat le2atura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni . Densitatea apei variaza in functie de temperatura5
t !C ; g / cm 3 <

! !,'''$

, ,!!!!

! !,'''#

5 !,'''

2! !,''$2

*auza anomaliilor densitatii este 2radul diferit de asociere moleculara.7oleculele care s(au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou5
2

n62O==;62O<n

(((((5 O > 6 ((((((((5O > 6 ((((((((5O > 6 .. .. .. 9a in2:etare se formeaza a doua le2atura de :idro2en la atomul de o)?2en,motiv pentru care 2:eata are o structura afanata care determina cresterea volumului si scaderea densitatii. Prin in2:etare apa isi mareste volumul cu '%.+sa se e)plica de ce se spar2 conductele,cazanele si sticlele cand in2:eata apa in ele si de ce se crapa pietrele de 2er. 7a@oritatea lic:idelor isi maresc volumul de solidificare.&e stie ca la + , ! C apa are ma) = g / cm 3 ceea cese datoreaza faptului ca apa este formata din; 62O<24acesta presupune e)istenta a doua le2aturi de :?dro2en. +pa in stare de vapori este formata din molecule libere ;n= <. Proprietatile chimice ale apei A)perimental s(a demonstrat ca apa este o combinatie c:imica foarte stabile. Aa poate fi descompusa la peste !!! ! C sau cu a@utorul curentului electric5
2 H 2 O = 2 H 2 + O2

+pa este foarte reactiva din punct de vedere c:imic. Aa reactioneaza in anumite conditii cu metelele, nemetalele, o)izii bazici, cu unele saruri. Actiunea apei asupra metalelor 7etalele5 potasiu, calciu, sodium reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de :idro)id si de2a@are de :idro2en.
Na + H 2 O = NaOH + / 2 H 2

7a2neziul reactioneaza cu apa la cald sau in stare de vapori5


Mg + 2 H 2 O = Mg ;OH < 2 + H 2

+luminiul este atacat de apa numai daca este curatat de stratul protector de o)id5
2 Al + " H 2 O = Mg ;OH < + H 2

Bierul inrosit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza o)id feroferic ; o)id al Be 33 si Be 333<5
3Fe + , H 2 O = Fe3O, + , H 2

Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, ar2intul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acesteia.
3

Cnele metale se corodeaza in prezenta apei. +tacul este mai puternic in prezenta o)i2enului si a dio)idului de carbon. Actiunea apei asupra nemetalelor *lorul in reactie cu apa formeaza apa de clor5
Cl 2 + H 2 O = HCl + HClO HClO = HCl + EO D

Trecand un curent de vapori de apa peste cocs;carbon< la temperatura de cel putin !!! ! C se formeaza un amestec de mono)id de carbon si :?dro2en,denumit gaz de apa. Feactia are importanta industriala5
C + H 2 O = CO + H 2

Actiunea apei asupra oxizilor +pa reactioneaza cu o)izii metalici solubili cu formare de :idro)izi. Cna din reactiila cu importanta practica o constituie stin2erea varului, reactie puternic e)oterma.
CaO + H 2 O = Ca ;OH < 2 + Q

6idro)idul de calciu obtinut este relati putin solubil in apa si de aceea la stin2erea varului se obtine asa(zisul lapte de var, care reprezinta o suspensie fina de Ca;OH < 2 intr(o solutie saturata de :?dro2en de calciu. 9a dizolvarea dio)idului de sulf in apa are loc sio reactie c:imica din care rezulta si o solutie acida, acid sulfuros.
SO2 + H 2 O = H 2 SO3

Feactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC 2 duce la formarea acetilenei, substanta or2anica utilizata la sudarea si taierea metalelor in suflatorul o)iacetilenic5
CaC 2 + 2 H 2 O = HC + CH + Ca;OH < 2 + Q

1.3. Importanta apei pentru viata +pa are rolul esential in intretinerea vietii. Bara apa nu ar putea e)ista viata. 3n or2anism apa intra in compozitia or2anelor, tesuturilor si lic:idelor biolo2ice. Aa dizolva si transporta substantele assimilate si dazasimilate4 mentine constanta concentratia sarurilor in or2anism si, evaporandu(se pe suprafata corpului, ia parte la re2larea temperaturii. +pa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.
,

+pa potabila se deosebeste de cea distilata. 3n conformitate cu &T+& 3,2( '5!, apa potabila trebuie5 (sa fie limpede, incolora, fara miros sau 2ust deosebit4 (sa aibe temperature cuprinsa intre # ! si 5 ! C sis a nu varieze mult in timpul anului4 (sa nu contina materii straine in suspensie sau 2ermeni pato2eni4 (sa contina aer si CO2 in solutie4 (substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze in anumite limite4 (sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metelice precipitabile cu H 2 S sau cu ; NH , < 2 S , cu e)ceptia micilor cantitati de Be, +l, 7n4 (sa nu contina NH 3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante or2anice in putrefactii si nici metan. Intrebuintarile apei +pa se intrebuinteaza la5 (prepararea solutiilor fiind cel mai cunoscut solvent4 (obtinerea o)i2enului si :idro2enului prin electroliza4 (prepararea celor mai importanti acizi anor2anici4 (producerea ener2iei electrice4 (spalat, albit, colorat.

CAPITOLUL 2

IMPURIFICAREA APELOR SI MASURI DE COMBATERE


2.1. Factorii de poluare a apei Bactorii de poluare a apei se clasifica in 5
5

(factori demo2rafici, reprezentati de numarul populatiei dintr(o anumita zona, poluarea este proportionala cu densitatea populatiei4 (factori urbanistici corespunzatori dezvoltarii siasezarilor umane, care utilizeaza cantitati mari de apa pe care le intorc in natura sub forma de ape uzate intens impurificate4 ( factori industriali sau economici reprezentati de nivelul de dezvoltare economica si cu precadere industriala al unei re2iuni in sensul cresterii poluarii paralel cu dezvolarea industriei. 6otaratoare pentru conservare surselor din ce in ce mai rara de apa dulce este micsorarea poluarii raurilor si izvoarelor, a lacurilor si bazinelor ;lacuri de acumulare<, estuarelor, pamanturilor umede si a apelor subterane. +ceste surse pretioase sunt contaminate continuu cu o serie de poluanti, cum sunt5 nutrientii, materiile or2anice, metalele, pesticidele si ierbicidele, contaminanti cum sunt sarurile, acizii, uleiul si 2rasimile. 2.2. Tipuri principale de poluanti si importanta acestora
a< *ompusi anor2anici 5 metale 2rele , acizi, baze, saruri, azotati, fosfati

3mportanta > to)icitate, biota acvatica, calitatea apei, viata acvatica . b< *ompusi or2anici 5 pesticide, bifenolipolicorurati, petrol, deter2enti, combinatii metal(or2anice. 3mportanta > to)icitate, biota acvatica, efecte biolo2ice, eutrofizare, estetica.
c< 7icroor2anisme pato2ene de ori2ine animala si/sau umana

3mportanta > efecte biolo2oce, eutrofizare, sanatate .


d< &ubstante cu densitate mica 5 sedimente, suspensii.

3mportanta > calitatea apei, biota acvatica. Dupa ori2ine,poluarea apei poate fi5naturala sau artificiala,iar in functie de dinamica de realizare 5continua, periodica accidentala. Poluarea naturala poate fi periodica sau accidentala si se a)ercita pe asupra tuturor usrselor de apa 5 meteorice,de suprafata si subterane. &ursele artificiale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de rezidurile mena@ere, industriale si a2rozoote:nice. Dupa natura poluantilor, poluarea poate fi fizica, c:imica si biolo2ica. &ursele de poluare a apei sunt clasificate in surse punctiforme si surse difuze.&ursele punctiforme elimina poluanti in apele de suprafata sau in cele subterane printr(un punct detectabil, cum ar fi conductele de
"

avacuare de la unitatile industriale,instalatiile de tratare si canale colectoare.*ele mai multe puncte de evacuare sunt strict controlate prin autorizatii speciale si se supun actiunilor de constran2are.Desi sursele punctiforme inca mai contribuie la poluarea apei, masurile de control au redus simtitor impactul acestora. &ursele difuze sunt mult mai 2reu de indentificat si contribuie cu o mare cantitate de contaminanti la poluarea apei.&ursele difuze include depunerile atmosferice,sedimentele contaminate si practicile de lucru a pamantului care 2enereaza emisii poluante ca cele din a2ricultura,si depozitele urbane de 2unoi. +pa reprezinta un mi@loc de transport a poluantilor si in acelas timp un receptor final al acestora. Toti poluantii deversati in apele continentale cur2atoare a@un2 mai devreme sau mai tarziu in mari si oceane.*ompusii c:imici biode2radabili sunt transformati in specii c:imice anor2anice. 7a@oritatea poluantilor raman in stare initiala, modificand caracteristicile apelor naturale.1urnerabilitatea apelor este cu atat mai pronuntata cu cat in apa e)ista mai multe tipuri de poluanti si sc:imbul cu alte rezervoare se realizeaza mai 2reu, timpul de stationare a poluantilor fiind mare. +pele interiore;cur2atoare si statatoare< reprezinta sisteme ecolo2ice inc:ise sau desc:ise si a2entii de transport ai polantilor;raurilor,fluviilor<. +pele cur2atoare,in continua lor deplasare au capacitate mare de aerare,iar permanenta turbulenta micsoreaza viteza de sedimentare a suspensiilor si de acumulare a poluantilor in sediment.+2entii poluanti pot afecta biocenozace se dezvolta in stratul limita,la ( ! mm de la fundul raului,prin concentrare de mal si nisip. 9a descarcarea apelor uzate in aproprierea malului unui rau, amestecarea acestuia cu apele raului are loc pe distante mai mari,decat in cazul in care deversarea s(ar face in mi@locul albiei sau dispersat pe sectiunea raului. 3n primul caz se pot produce acumulari de substante poluante,creandu(se astfel o st2nare a apelor reziduale in aproprierea zonei de deversare ,ceea ce poate duce la formarea unor bara@e in deplasarea or2anismelor acvatice. +pele statatoare ae aereaza mult mai 2reu datorita slabei lor miscari,creand posibilitatea de dezvoltare a unor biocenozeinduse.9ipsa deplasarii apelor duce la acumularea a2entilor poluanti,face imposibil procedeul de autoepurare si duce la acumularea in sediment a poluantilor.9acurile pot fi considerate rezervoare in care e)ista numai o miscare verticala a apelor datorita stratificarii termice. 7arile si oceanele au o mare capacitate de dispersie a poluantilor datorita volumului mare de apa pe care il contin si curenti.Prezinta insa particularitati fata de apele dulci datorita salinitatii
#

crescute.+stfel,solubilitatea a2entilor poluanti in apele sarate este mai scazuta ,iar procesele biolo2ice mai lente.*urentii si valurile pot favoriza deplasarea preferentiala a a2entilor poluanti din apele dulci poluate care datorita densitati mai scazute se mentin la siprafata. 7arile si oceanele sunt populate la suprafata de 5 ( placton > comunitati ecolo2ice ;plante mici, animale si or2anisme unicelulare<care plutesc si se deplaseaza in sensul curentilor. (necton(comunitati ecolo2ice;animale,de e)emplu pestii<ce se pot deplasa impotriva curentilor. Planctonul favorizeaza acumularea a2entilor poluanti la suprafata apei prin acumularea in or2anismele ce alcatuiesc biocenoza de compusi to)ici,in timp ce nectonul contribuie la raspandirea acestuia. Dispersia poluantilor depinde de o multitudine de factori 5 a. tipul si caracteristicile acestuia 5 ( forma, suprafata , adancimea4 ( dinamica apelor5debit, curenti,valuri,turbulenta4 ( stratificarea termica4 b. tipul si caracteristicile efluentului impurificator5 ( compozie si concentratii ale a2entilor poluanti4 ( debit, densitate,temperatura 4 c. modalitatea de deversare5 ( caracteristicile si amplasarea 2urilor de deversare4 d. conditii atmosferice5 ( vant;viteza si directia<4 ( temperature si umiditatea aerului4 ( intensitatea radiatiilor solare4 Afectele produse de a2entii poluanti sunt multiple si depind de cantitatile deversate si tipul substantelor. 7ateriile or2anice biode2radabile sub actiunea enzimelor unor bacterii se descompun cu consumarea o)i2enului dizolvat, suferind de un proces de mineralizare. 3n procesul de descompunere pot apare compusi daunatori biocenozelor acvatice, acestea suferind transformari, restructurari in procesul de adaptare la noi conditii fizico(c:imice. &uspensiile se depun, afectand or2anismele ce alcatuiesc bentosul si alterand locurile de ponta ale pestilor. 3n cazul suspensiilor or2anice biode2radabile are loc si dezo)i2enarea apei. &ubstantele ce modifica p6(ul apelor ;acizii si bazele< si cele to)ice pot provoca moartea or2anismelor acvatice. Distu2erea bacteriilor reduce capacitatea de autoepurare a apei. &arurile minerale cresc duritatea apelor ; Ca 2+ , Mg 2+ <, maresc turbiditatea sau produc colorarea apei.
$

*ompusii or2anici to)ici neboide2radabili sau 2reu biode2radabili ;DDT< into)ica or2anismele animalelor acvatice, acumulandu(se si a@un2and in :rana omului.

2.3. Poluarea fizica a apelor Poluarea artificiala a apei este reprezentata de poluarea termica si cea radioactiva. Poluarea termica 7ediul acvatic este cel mai afectat de poluarea termica ce apare ca urmare a deversarii de ape reziduale calde ce au servit la racier in instalatiile industriale sau in centralele termice. &e apreciaza ca 2!% din debitul apelor cur2atoare este afectat de poluarea termica. Principala sursa de ape calde o reprezinta industria termoener2etica unde apa este utilizata ca a2ent de racier. 3n &C+ aceasta reprezinta !% din debitul apelor cur2atoare. Din acest debit !% se deverseaza ca apa calda. +portul celorlalte industrii este mult mai mic. Principalele surse de ape calde 5 centrale ener2etice > #,,5% 4 efluenti industriali > ",!% 4 ape mena@ere > ',!% 4 ape naturale > ",5% 4 activitate bioc:imica > ,,!%. +pele de iri2atie ce revin in apele cur2atoare pot fi considerate ca poluanti termici. *resterea temperaturii apelor de suprafata ca urmare a deversarii de efluenti calzi, modifica proprietatile fizice ale apei 5 presiunea de vapori, vascozitatea, densitatea, tensiunea superficiala, solubiliatea si difuzitatea o)i2enului. &olubilitatea mai scazuta a o)i2enului duce la o incarcare or2anica mare si un process de respiratie bacteriana intens, la scaderea concentratiei de o)i2en sub limita de supravietuire a multor specii. *resterea temperaturii apei duce la cresterea vitezei de evaporare a apei, a procesului de sedimentare, afecteaza procesul de floculare, filtrare, sc:imb ionic in tratarea apelor. Avacuarea de apa calde la suprafata lacurilor, favorizeaza procesul de stratificare termica, astfel incat nu vor e)ista curenti verticali care sa transporte o)i2en din apele de suprafata in :ipolimnion. +stfel sedimentele
'

or2anice se vor acumula pe fundul lacului, fara sa poata fi descompuse aerob, datorita lipsei de o)i2en, creandu(se conditii specifice. 1iteza reactiilor c:imice se dubleaza la cresterea temperaturii cu ! ! C , astfel vor fi afectate proprietatile fizico(c:imice5 puterea ionica, cunductivitate, solubilitate, corozivitate. 3n 2eneral, cu cat temperaturea este mai ridicata cu atat microor2anismele devin mai active, atata timp cat temperatura nu este prea ridicata si nu constituie un factor limitative. O)idarea biolo2ica se desfasoara dupa o cinetica de ordinal cu viteza5 unde5
dL = kL d 9= CBO5

0= constanta de viteza. *onstanta de viteza a reactiei de o)idare biolo2ica creste cu temperature, iar solubilitatea o)i2enului scade, astfel incat se va inre2istra o marire a activitatii metabolice a or2anismelor simultan cu o scadere pronuntata a continutului de O2 dizolvat. 7odalitatile de evitare a poluarii termice se refera la5 evacuarea in receptor pentru o dispersie cat mai buna4 recuperarea inaintata a caldurii prin reproiectarea utila@elor implicate4 utilizarea apelor5 incalzire sere, culture de al2e, iri2area cu apa calda. Poluarea radioactiva &ursele de poluare radioactiva a apei sunt reprezentate de5 depunerile radioactive carre a@un2 in apa odata cu ploaia, cu capacitate mica de poluare, apele folosite pentru refri2erarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase si materiale radioactive a@unse accidental in ape. Producerea masiva de radoinuclizi ;izotopi radoiactivi< din depozitele naturale de roci radioactive din scoarta terestra si din diversele activitati umane ;e)plozii nucleare, reactoare atomice, prelucrarea minereurilor radioactive etc.< reprezinta inca din anii ,!G o mare in2ri@orare datorita efectelor radioactivitatii asupra sanatatii si mediului incon@urator. Fadionuclizii se obtin ca produsi de fisiune ale nucleelor 2rele ale elementelor cum ar fi de e)emplu uraniul si plutoniul. +cestia rezulta de asemenea din reactia neutronilor cu nucleele stabile. Avacuare deseurilor in zonele abisale in care nu e)ista curenti marini nu micsoreaza riscul poluarii, deoarece acestea pot fi readuse la suprafata prin difuzie. 3n cazul deseurilor radioactive, procesele e)oterme ce se
!

desfasoara continuu in recipienti de depozitare pot duce la fisurarea lor si ridicarea substantelor active la suprafata. Fadionuclizii difera de alte tipuri de nuclee prin emiterea de radiatii ionizante(particule alfa, particule beta si raze 2ama. Fadiatia reprezinta efecte ne2ative asupra or2anismelor vii prin initierea reactiilor c:imice cu efecte nocive asupra tesuturilor celulare4 de e)emplu, se rup anumite le2aturi din macromoleculele necesare proceselor vitale. 3n cazul unei otraviri acute cu radiatii este distrusa maduva osoasa care produce celulele rosii ale san2elui si in cosecinta este redusa concentratia celulelor rosii ale san2elui. &tudiul efectelor pe care le au radionuclizii asupra sanatatii si a diverselor ecosisteme implica luarea in considerare a unui numar mare de factori. Principalii factori sunt reprezentanti de5 tipul, ener2ia radiatiei emise, timpul de viata al sursei, cantitatea de element particular absorbita de specia vie, interactiile c:imice si transportul elementului in ecosistemele acvatice. 3n 2eneral radionuclizii cu ntimpi de in@umatatire intermediar? sunt cei mai periculosi deoarece ei persista destul de mult inainte de aintra in sistemele vii in timp ce activitatea lor remanenta este mare. Fadionuclizii elementelor vietii pot a@un2e in tesuturile vii si pezinta pericol pentru sanatate. Fadionuclidul '! Sr reprezinta cel mai usual deseu al testelor nucleare. +cest element poate inlocui calciul din oase. 7asurile de combatere a poluarii radioactive a apei trebuie sa se incadreze in prevederile Pro2ramului -ational de suprave2:ere a radioactivitatii mediului . +ceasta se face prin intermediul retelei nationale de suprave2:ere aradioactivitatii mediului, infiintata in '"2. reteaua este compusa din 3$ statii de masuratori si inre2istrari ale radioactivitatii mediului. &uprave2:erea radioactivitatii trebuie sa se efectueze in conformotate cu prevederile 6otaririi 8uvernului nr. 2,"/ '' privind controlul activitatii nucleare, de catre *omisia -ationala ce functioneaza in cadrul 7inisterului +pelor, Padurilor si Protectiei 7ediului *and radioactivitate apelor uzate nu permite descasrcarea directa in emisar se aplica stocarea sau concentrarea. &tocarea se aplica pentru volume mici de ape uzate radioactive, iar contaminarea este data de radioizotopii de viata scurta. *oncentrarea prin tratarea c:imica;precipitare(coa2ulare< se aplica pentru apele uzate radioactive care nu pot fi stocate. Avaporarea se aplica pentru apele uzate cu activitate medie si cantitati mici de materii in suspensie. O metoda olosita foarte des de stocare a apelor uzate radioactive o constituie in@ectarea lor in formatiuni 2eolo2ice adanci.

*u a@utorul sc:imbatorilor de ioni, de natura or2anica sau anor2anica;zeoliti<, se realizeaza epurarea apelor uzate radioactive provenite de la reactoarele nucleare. O alta metoda importanta de tratare a apelor uzate radioactive o constituie solidificarea, care consta in retinere compusilor radioactivi din solutii pe materiale care ulterior sunt transformate in mase solide compacte; de e)emplu prin vitrificare, cementare sau incapsulare<, materialele care sunt mai usor de transportat si depozitat. Poluarea chimica a apei Poluarea c:imica a pei se intalneste cel mai frcvent si se realizeaza cu o varietate mare de substante anor2anice, cele mai multa dintre acestea cu persistenta indelun2ata, si or2anice cu 2rade diferite de de2radabilitate. Poluarea cu substante c:imice poate modifica proprietatile or2anoleptice si fizice ale apei. De asemenea, poluarea apei pote avea efecte ecolo2ice si economice ne2ative. Afectele ecolo2ice se refera la perturbarile pe care le inre2istreza dezvoltarea unei biocenoze in apa poluata. &e poate inre2istra distru2erea sau intarzierea dezvoltarii microor2anismelor, afectand astfel procesele de autoepurare, mentinand poluarea sau dezvoltarea dezvoltarea e)cesiva a or2anismelor, in special cele ve2etale, care pot contribui la accentuarea poluarii apei. Afectele economice se refera la limitarea sferei de folosire a apei, ca urmare a dificultatilor le2ate de tratarea si epurarea acesteia.

CAPITOLUL 3

EPURAREA

3.1. Epurarea : definitie, clasificare Obiectivul principal al poluarii apelor uzate il constituie indepartarea substantelor in suspensie, coloidale si in solutie, a substantelor to)ice, a
2

microo2anismelor etc. din apele uzate, in scopul protectiei mediului incon@urator;aer, sol, emisar etc.<. Avacuarea apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzator poate pre@udicial, printer altele, in primul rand, sanatatea publica4 in aceasta ordine de idei &T+& ,$ prevede ca apele uzate sa fie evacuate, intotdeauna, in aval de punctele de folosinta. De asemenea, &T+& ,#!" stabileste o serie de cate2orii de calitate a emisarului, care trebuie avute in vedere la evacuarea apelor uzate. Statiile de epurare reprezinta ansamblul de constructii si instalatii in care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnolo!ice de epurare care le modi"ica in asa mod calitatile incat sa indeplineasca conditiile prescrise de primire in emisar si de indepartare a substantelor retinute in aceste ape. 3n present, statiile de epurare pot fi clasificate in doua mari cate2orii5 orasenesti4 industriale. &tatiile de epurare orasenesti primesc spre epurare ape uzate mena@ere, industriale, meteorice, de drena@ si de suprafata, in proportii variabile. Odata cu industrializarea puternica a centrelor populare, se poate considera ca nu mai e)ista statii de epurare care trateaza numai ape uzate mena@ere. &tatiile de epurare industriale trateaza numai ape uzate industriale. Apurarea in comun a apelor uzate orasenesti cu cele industriale este avanta@oasa uneori, mai ales atunci cand ultimele sunt in cantatati mult mai mari decat cele ce intra, in mod normal, in apele uzate orasenesti. Dintre aceste avanta@e, mentionam5 ( desfasurarea optima a procesului de epurare, datorita substantelor nutritive continute in unele ape uzate industriale4 ( e)istenta unei sin2ure statii de epurare, in care se trateaza ambele feluri de ape uzate, poate conduce la reducerea costului de productie al epurarii apei si la o cooperare mai eficienta intre industrie si centrul popoulat, in vederea epurarii apelor uzate4 ( e)istenta unui sin2ur responsabil pentru epurarea apelor uzate de pe intre2 teritoriul centrului populat, ceea ce asi2ura si o eficienta mai mare a e)ploatarii. Apurarea in comun poate fi impiedicata de e)istenta unor substante in:ibatoare, in suspensie, din apele uzate industriale4 in numeroase cazuri, acestea pot fi indepartate in statii de epurare, facandu(se astfel posibila epurarea lor in comun. 3n vederea epurarii apelor uzate si a micsorarii costului de epurare, in afara de masurile luate preepurarea unor ape uzate, care conduc, in final, la usurarea epurarii acestora, mai trebuie avute in vedere5
3

( folosirea la iri2atii a apelor uzate orasenesti sau industriale, procedeu de epurare care conduce la sporirea recoltelor4 ( recircularea apelor uzate epurate, care area ca rezultat reducerea investi2atiilor aferente statiilor de tratare si de epurare a apelor4 ( retinerea si refolosirea unor substante valoroase, antrenate de apele uzate;fibre de lemn, produse petroliere etc.< sau rezultate la epurarea apelor ; namoluri, 2aze etc.<4 ( inlocuirea unor substante 2reu de2radabile, care fac parte din procesul te:nolo2ic al unei industrii, cu altele, mai usor de2radabile, pentru simplificarea procesului de epurare si reducerea costurilor de epurare4 ( folosirea capacitatii de de autoepurare a emisarilor, in scopul reducerii instalatiilor de epurare etc.

3.2. Procese si procedee de epurare a apelor uzate 3.2.1. Procese caracteristice ep rarii ape!or "ate 3n timpul epurarii apelor uzate intervin procese de natura 5 mecanica4 c:imica4 bioc:imica. Procesele de natura mecanica au aplicare in cadrul decantarii apelor uzate4datorita acestora ,cea mai mare parte din materiile solide in suspemsie, sunt indepartate de apele uzate Procesele de natura c:imica intervin in timpul clorinarii apelor uzate sau al coa2ularii materialelor solide in suspensie, din acestea. Procesele de natura bioc:imica rezulta din interactiunea proceselor c:imice si biolo2ice.3n timpul acestor procese se produce descompunerea ;mineralizarea<materiilor or2anice din apele uzate ,care sunt conbinatii ale carbonului cu diferite elemente si care, dupa si cum se stie, reprezinta cea mai mare parte a materiilor continute in apele uzate orasenesti. Toate procesele biolo2ice,care intervin in descompunerea substantelor or2anice,sunt( din punct de vedere c:imic >de doua cate2orii si iau directii opuse5 . procese aerobe, in cadrul carora se produce conbinarea substantelor or2anice cu o)i2enul,cu eliminare de caldura4

2. procese anaerobe, caracterizate prin dezinte2rarea o)i2enului,si consum de caldura.O)idarea substantelor or2anice este specifica proceselor anaerobe si se dezvolta in bazinele de fermentare a namolurilor. Apurarea biolo2ica implica nu numai procese aerobe, care depend de e)istenta bacteriilor aerobe, iar acestea, la randul lor, de prezenta o)i2enta furnizat de atmosfera sau de apa. 9a epuizarea o)i2enului isi incepe activitatea bacteriileanaerobe,carora le este sufficient o)i2enul din materiile or2anice sau din nitrati,nitri,sulfati etc. #acteriile aerobe se 2asesc in bazinele cu namol activsub forma de flocoane.in filtrele biolo2ice, ele constituie membrane biolo2ica ce acopera elementele constitutive ale stratului filtrant.Pentru a trai,bacteriile consuma substanta or2anica din apa uzata, prin absorbtie, eliminand(o in mod continuu sub formalic:ida sau 2azoasa,prin cellule.*ele mai importante produse ale o)idarii substantelor or2anice,care contin, in principal, carbon, o)i2en, :idro2en, si azot sunt bio)idul de carbon, acidul azotic si an:idrida sulfurica.Deoarece apele uzate contin o cantitate suficienta de substante al0aline, acesti acizi se transforma, imediat dupa formarea lor, in saruri solubile in apa, cu e)ceptia unei parti din bio)idul de carbon, care ramane in solutie sau se de2a@a. #acteriile anaerobe produc mineralizarea namolului din rezervoarele de fermentare a namolului, din decantoarele cu eta@, fosele septice etc.daca nu se intervine asupra operatiei de fermentare a namolului, acesta are, la inceput, un caracter acid si, numai dupa un anumit timp devine alcalina.3n timpul fermentari acide, o)i2enul necesar procesului este luat din materiile or2anice si din conpusi solubili ai azotului. Produsii descompunerii sunt bio)idul de carbon, cantitati limitate de metan, :idro2enul sulfurat si acizii or2anici volatili ;acid acetic si but?ric<. Bermentarea puternic acida dureaza circa 2 saptamani. 3n cursul fermentarii metanice, care urmeaza dupa o perioada de maturizare de circa " luni ; la 5 ! C <, azotul este transformat in amoniac4 acesta, fiind puternic alcalin, ani:ileaza actiunea acizilor formati anterior si procesul devine complet alcalin. +cizii 2rasi ;acetic si but?ric<, formati in in cadrul fermentarii al0aline, sae descompun in bio)id de carbon si metan. 6idro2enul rezultat se combina cu carbonul si formeaza metanul. Dupa circa 3! zile de la inceperea fermentarii metanice, namolul este complet stabilizat, are culoare cenusie si miros de 2udron. 3n statiile de epurare se cauta, pe cat posibil, sa se evite fermentarea acida, deoarece aceasta conduce la mineralizarea lenta a namolului. 3n cadrul proceselor aerobe, sub actiunea bacteriilor de nitrificare ;bacterii aerobe<, se produce o)idarea compusilor azotului ;in special a
5

amoniacului<, transformandu(i in nitriti ; NO2 <, care ulterior se transforma in nitrati ; NO3 <. *ompusi azotului se transforma in nitrite prin intermediul bacteriilor de tip nitrosmonas, iar acestia in nitrati, prin intermediul nitrobacteriilor. +cest process se numeste nitri"icare. *and toti compusii azotului s(au o)idat, epurarea apelor uzate se considera completa. 3n carul proceselor anaerobe, o)i2enul le2at de azotul din nitriti si nitrati este dezintre2at cu a@utorul bacteriilor de denitrificare ;bacterii anaerobe<, o)i2enul eliberat fiind folosit pentru o)idarea materiilor or2anice. +cest process se numeste denitri"icare.

3.2.2. Proce#ee #e ep rare Procedeele de epurare, corespunzatoare proceselor caracteristice aratate, precum si instalatiilor respective de epurare, sunt de 3 cate2orii 5 procedee de epurare mecanica4 procedee de epurare mecano(c:imica4 procedee de epurare mecano(biolo2ica4 Procedeele de epurare mecanica bazate pe procese de epurare mecanica, au ca scop5 retinerea corpurilor si suspensiilor mari, operatie realizata in instalatii ca 2ratare, cominutoare si dezinte2ratoare4 flotarea ;separarea< 2rasimilor si uleiurilor, realizata in separatoare de 2rasimi si in decantoare, cu dispozitive de retinere a 2rasimilor si uleiurilor4 sedimentarea sau decantarea pentru separarea materialelor solide in suspensie din apa uzata, prin instalatii de deznisipare, decantare, fose septice si decantoare cu eta@4 prelucrarea namolurilor dupa cum se arata la procedeele de epurare mecano(biolo2ice. Procedeele de epurare mecano-chimica se bazeaza, in special, pe actiunea substantelor c:imice asupra apelor uzate si au ca scop4 epurare mecanica, asa cum a fost dscrisa anterior4 coa2ularea suspensiilor din apa, realizata in camerele de preparare si dozare a reactivilor, de amestec si de reactie4 dezinfectarea apelor uzate, realizata in statiile de clorinare si bazinele de contact.
"

Procedeele de epurare mecano-biolo!ica care se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor mecanice si biolo2ice, avand ca scop5 epurarea mecanica, asa cum s(a aratat mai inainte4 epurarea naturala a apelor uzate si a namolurilor, realizata pe campuri de iri2are si filtrare, bazine cu namol activ, aerofiltre, filter biolo2ice scufundate si turn etc. ;pentru apele uzate<, iar pentru namoluri, platforme pentru uscarea namolurilor, filtre vacuum si presa, incineratoare etc. Fandamentul sau eficienta diferitelor instalatii se e)prima, de obicei, prin posibilitatea acestora de reducere a substantelor in suspensie, a substantelor or2anice ;e)primate prin reducerea ; CBO5 < si a bacteriilor.

3.3. Evacuarea apelor uzate in emisari. Conditii de deversare a apelor uzate in emisari Avacuarea apelor uzate in emisari nu trebuiesa afecteze folosintele din aval 4de aceea,dupa amestecul cu apa uzata,este necesar ca apa emisarului sa indeplineasca o multitudine de conditii de calitate,conform -ormelor Te:nice de Protectia +pelor;-TP+< 3.3.1. Cate$orii #e ca!itate *ate2oriile de calitate a apei emisarilor,sau a unor tronsoane de pe acestia,sunt in functie de folosinta apei in aval de sectiunea de evacuare a apelor uzate.3n conformitate cu &T+& ,#!", e)ista trei cate2orii de calitate5 $ate!oria I, apa care se foloseste pentru5 ( alimentari centralizate cu apa potabila - alimenterea cu apa a intreprinderilor din industria alimentara sau alte ramuri industriale, precum si a unitatilor a2rozoote:nice, daca anumite procese te:nolo2ice sau folosinte importante necesita apa de calitatea celei potabile4 (reproducerea si dezvoltarea salmonidelor, in anumite zone ale cursurilor de apa, precum si alimenterea cu apa a amena@arilor piscicole salmonicole4
#

(stranduri or2anizate. $ate!oria II ape care se folosesc pentru5 ( piscicultura , in anumite zone ale cursurilor de apa, precum si pentru alimentarea cu apa a amena@arilor piscicole, in afara celor salmonicole4 (scopuri urbanistice si de a2reement. $ate!oria a III a ape care se folosesc5 (alimentarea cu apa a sistemelor de iri2are (alimentarea cu apa a industriilor, in scopuri te:nolo2ice.

3.3.2. Co%#itii #e ca!itate 3n scopul satisfacerii diverselor folosinte, inscrise in &T+& ,#!", conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apa emisarului, dupa evacuarea apelor uzate, se refera la caracteristicile or2anoleptice, fizice, c:imice si bacteriolo2ice ale apei. 3n acest sens, carespunzator celor trei cate2orii de folosinta, se dau o serie de valori limita pentru aceste caracteristici. 3mediat dupa evacuarea apelor in emisar,conform &T+& ,#!",rezulta ca trebuie indeplinite conditiile de calitate corespunzatoare cate2oriei a 333 a,deci,nu poate fi luat in considerare amestecul pe distante prea lun2i, deoarece amestecul prelun2itformeaza in emisar fasii de apa uzata, unde valorile limita nu se incadreaza in cele corespunzatoare cate2oriiei a 333 a.*a o consecinta a prevederilor standardului, rezulta obli2ativitatea constructiei instalatiilor de dispersie a apeloruzate in emisar, astfel incat cele doua feluri de ape sa se amestice pe distanta cat maiscurta, de ordinal sutelor de metri, fata de sectiunea de evacuare. Dintre valorile limita trebuie mentionate, in primul rand, cele le2ate de fenomenele biolo2ice, care au loc de(a lun2ul unui curs de apa, fenomene care contribuie in cea mai mare masura la autoepurarea apei.+stfel, conditiile de calitate, privind consumul bioc:imic de de o)i2en la 5 zile, CBO5 , si o)i2enul dizolvat, O2 , sunt prezentate in tabelul urmator5 $onditii de calitate pentru *aracteristicile apei
CBO5

si O2 in apele de supra"ata *ate2orii de folosinta 3 33


$

333

O2 ,

Em2f/ dm 3 D, minim Em2f/ dm 3 D, ma)im

" 5

5 #

, 2

CBO5 ,

*and emisarul corespunde din punct de vedere al calitatii apei, pe o anumita portiune, unei cate2orii inferioare fata de cea care trebuie sa fie in aval, realizarea conditiilor de calitate trebuie sa se produca pana la cel putin 0m in amonte de sectiunea de folosinta. 3nainte de a fi evacuate in emisar, suspensiile ;o alta caracteristica a apelor uzate<, trebuie sa se incadreze in anumite limite stabilite in functie de 2radul de dilutie.
$antitatile maxime de suspensii posibile a "i evacuate in emisari in "unctie de !radul de dilutie

*ate2orii de folosinta 3 33 333 8rade de dilutie 2(2! 2!(5! 5!( 5! 5!(5!!

*antitatea ma)ima de suspensii Em2f/ dm 3 D 2!(,! ,!( !! !!(3!! 3!!( !!! 25("! "!( 5! 5!(,5! ,5!( 5!! 3!( !! !!(25! 25!(#5! #5!(25!!

Dupa amestecul cu apele uzate, apele emisarului trebuie sa aiba p6(ul cuprins intre valorile ",5 > ',!. 3n standard, in functie de cate2oria de calitate, se dau valori ma)ime pentru un numar mare de substante, care pot e)ista in apele de suprafata, ca de e)emplu5 metale, acizi, metale 2rele etc. 3n privinta debitelor care intervin in cadrul diferitelor calcule, mentionam 5 ( pentru debitul emisarului se folosesc debitele medii lunare minime, cu asi2urarea de '5%, determinate dintr(un sir de date culese pe parcursul a 2! de ani4 ( pentru debitul apelor uzate se iau in considerare debitele zilnice ma)ime, stabilite in conformitate cu &T+& $,".
'

Fealizarea valorilor limita, prevazute de &T+& ,#!", trebuie sa se faca5 la 0m de sectiunea de folosinta, pentru CBO5 4 in sectiunea de varsare, pentru suspensii si cate2oria a 333(a a emisarului4 in sectiunea de calcul, pentru cate2oria 3 si a 33(a a emisarului4 in orice sectiune a emisarului, aval de varsarea apelor uzate, pentru O2 .

3. .

Instalatii de epurare locala a apelor uzate

&tatiile de epurare descrise anterior, respective obiectele componente ale acestora, satisfac in cea mai mare parte necesitatile unor localitati cu numar mare de locuitori, nefiind economice pentru a2lomerari al caror numar de locuitori nu depaseste cateva mii. Din acest motiv, in present, pe plan mondial, e)ista o continua preocupare pentru 2asirea unor solutii economice pentru statiile de epurare necesare micilor a2lomerari. -u e)ista o delimitare ri2uroasa intre statiile mici, mi@locii sau mari. De e)emplu, in 8ermania, sunt considerate statii de epurare foarte mici cele care deservesc un numar de pana la 5! de locuitori, mici5 intre 5! si 5!! de locuitori si mi@locii5 intre 5!! si 5.!!! de locuitori. Trebuie mentionat faptul ca, numarul de locuitori nu este sufficient pentru a defini marimea unei statii de epurare, deoarece, in unele statii mici si mi@locii pot intra ape provenite de la unitati industriale, a2rozoote:nice etc., care pot influenta calitatea apelor, respectiv clasificarea mentionata. 1om considera, in cuprinsul prezentarilor ulterioare5 statii foarte mici, care trateaza apele uzate de la un numar mai mic de 5! de locuitori4 statii mici, care trateaza apele uzate de la un numar mai mic de .!!! de locuitori4 statii mijlocii, cele care trateaza apele uzate de la un numar mai mic de 5.!!! de locuitori. &tatiile de epurare pentru localitati mici si mi@locii sunt de tipul5 monobloc4 santurilor de o)idare4 classic, cu unele caracteristici speciale, adecvate epurarii unor efluenti mici.

2!

3.&.1.

Statii!e 'o%o(!oc

&tatiile monobloc unesc intr(o sin2ura constructie, atat instalatiile de epurare biolo2ice, cat si pe cele de epurare mecanica. Desi sunt folosite pentru localitati mici si mi@locii, s(au e)ecutat astfel de statii si pentru localitati cu 25.!!! de locuitori. &tatia monobloc de tip De2remont;ane)a < > prin pompare, apa bruta intra intr(un decantor primar, apoi in filtrul biolo2ic si de aici intr(un decantor secundar. +pa epurata este evacuate printr(un canal. Bermentarea namolului se realizeaza intr(un bazin de fermentare. -amolul din decantorul secundar este trecut in bazinul de fermentare prin intermediul unei statii de pompare. 3n 7area Hritanie se foloseste statia de epurare ,, HiodiscGG;ane)a2<, complet inc:isa si transportabila, care poate deserve a2lomeratii sub 5!! de locuitori. &tatia consta dintr(un rezervor metalic, care are cate un compartiment pentru decantare si epurare biolo2ica, in care sunt o serie de discuri, care se rotesc in contact cu apa uzata, imersate pana la nivelul a)ului. -amolul in e)ces este inma2azinat intr(un compartiment, care este 2olit periodic. 3n tara noastra, in anul '"5, a fost aprobat proiectul unei statii de epurare monobloc, intocmit de in2. 8:. 1ladimirescu;ane)a3<. +ceasta statie, proiectata pentru deservirea unui numar de .!!! de locuitori, este alcatuita dintr(un decantor cu eta@, un filtru biolo2ic, asezat deasupra decantorului cu eta@ si un decantor secundar. *aracteristicile principale ale statiei sunt 5 ( consumul specific este de 25! dm 3 /loc4 ( volumul de fermentare este de !! dm 3 /loc4 ( incarcarea or2anica a filtrului biolo2ic este de $#5 2f CBO5 /zi si material filtrant4 ( incarcarea :idraulica este de , m 3 ape uzate/zi si m 2 de suprafata. Pentru e2alizarea variatiilor de debit si calitate, statia este prevazuta cu un rezervor de inma2azinare si uniformizare.

3.&.2.

Sa%t ri!e #e o)i#are

Santurile de oxidare sunt constructii simple pentru epurarea apelor uzate "olosind procedeele de epurare mecanica si biolo!ica. Primul sant de o)idare a fost construit de catre Pasveer, in anul ''5, la 1oorsc:oten ;Olanda<, fiind alcatuit dintr(un sant cu sectiune
2

trapezoidala, in care se trata, zilnic, un debit de apro)imativ ,! m 3 de apa uzata, neepurata mecanic, provenita de la un numar de circa 5!! de locuitori. &antul este ec:ipat cu o perie Iessener, cu diametrul de ,2 cm, care se rotea cu o viteza de ! rot/min. volumul total al santului era de 2! m 3 , iar adancimea in a), de $! cm. capacitatea de o)idare a periei era de "2! 2f O2 /m lun2ime, la o adancime de imersare de $ cm. santul functiona intermittent, alternand perioadele de aerare, cu cele de decantare a namolului active si de evacuare a apei epurate. Dupa doi ani se functionare, parametric de re2im erau5 volumul de namol din sant > $! cm 3 / dm 3 4 umiditatea namolului din sant > '#,5 > '$,5%4 indicele de namol > ,! ml/2f4 CBO5 , la intrare > 22! m2f/ dm 3 4 CBO5 , la iesire > 'm2f/ dm 3 . 3n Auropa, pana in present, functioneaza peste 2.!!! de santuri de o)idare. +vanta@ele santurilor de o)idare constau in5 costuri de investitie reduse4 conditii usoare de e)ecutie4 stabilitate mare a procesului de epurare4 sensibilitate redusa la socurile de incarcare or2anica si :idraulica4 eficienta mare a epurarii4 intrtinere si e)ploatare reduse. Dezavanta@ele santurilor de o)idare se concretizeaza in urmatoarele aspecte5 necesita suprafeta mari de teren4 consum mare de ener2ie, pentru actionarea periei de aerare. Din punct de vedere al modului de functionare, santurile de o)idare por fi cu fu ctio are co ti ua si i termite ta. &anturile de o)idare cu fu ctio are co ti ua pot fi5 ( cu decantor secundar;ane)a,4 fi2.a<, care intra in functiune dupa formarea namolului active. +pa epurata este trimisa in emisar, o parte din namol este recirculat, iar namolul in e)ces se pompeaza direct pe pltformele de uscare a namolului4 ( duble;ane)a,4fi2.b<, cu e)ploatare alternative; foarte des folosit in 8ermania<. +pa uzata, neepurata, este condusa prin intermediul unui distribuitor fie in santul din dreapta, fie in cel di stan2a. O parte di apa, trece in santul din dreapta prin canalul de le2atura, unde se depune namolul, iar apa epurata este trimisa la emisar. Dupa cateva ore de functionare, se pune in miscare peria din drepta, cea din stan2a oprindu(se, astfel incat circuitul apei se inverseaza4
22

( triple;ane)a,4fi2.c<, cu e)ploatare alternative, construit dintr(un sant principal si doua santuri secundare; acest tip de sant este folosit in multe localitati din Olanda<. 1olumul santului principal este 2/3 din volumul total al santurilor. Periile din santul principal functioneaza in permanenta, iar cele din santurile secundare, alternative. 9a santurile de o)idare cu fu ctio are i termite ta, apa se acumuleaza pana la atin2erea unui nivel ma)im, corespunzator adancimii ma)ime de imersie a periei, cand este oprita pentru o perioada de sedimentare de 2!(,! min. Dupa acest interval de timp, se desc:ide dispozitivul de evacuare a apei uzate si peria incepe, din nou, sa functioneze. Aste recomandabil ca santurile cu functionare continua sa fie folosite pentru apele uzate provenite din retelele dimensionate in s?stem separativ, iar cele cu functionare intermitenta pentru apele uzate provenite din sistemul unitar?. *u rezultate foarte bune, santurile de o)idare sunt folosite si pentru apele uzate industriale, provenite de e)emplu din industria laptelui, za:arului, berii etc. Pentru o epurare cat mai eficienta, in cadrul e)ploatarii santurilor de o)idare trebuie impiedicata, pe cat posibil, depunerea namolului activ pe radierul santurilor. +cest lucru se poate obtine daca viteza apei in sant ramane, in permanenta, mai mare de !,3 m/s. depunerile de namol produc o fermentare anaeroba si dere2leaza procesul de fermentare aeroba, cu namol activ. *u toate masurile luate in e)ploatare, se produc, totusi, depuneri, astfel ca, o data pe an sau la doi ani o data, acestea trebuie evacuate. Din punct de vedere al eicientei, functionarea in timpul iernii se desfasoara normal, daca se iau unele masuri de protectie impotriva zapezii sau in2:etului utila@elor;perii, motoare electrice etc.<.

3.&.3. Statii #e ep rare c!asice 3n anumite conditii statiile de epurare clasice, descries anterior, pot fi folosite pentru localitati mici si mi@locii. !.".!.#. Statii de epurare meca ica Pentru localitati foarte mici sunt recomandate fosele septice. Pentru localitati mici si mi@locii sunt recomandate decantoarele cu eta@. 3n ultimul timp, pentru eficienta tratarii namolului din decantoarele cu
23

eta@ a fost imbunatatita prin dotarea acestora cu amestecatoare mecanice pentru namol, de ti orizontal sau vertical. !.".!.$. Statii de epurare meca o%&iologica aturala 'uturile a&sor&a te sunt adecvate pentru epurarea apelor uzate provenite de la a2lomerari sub 5! de locuitori. +cestea pot fi sapate sau for@ate si prezinta urmatoarele caracteristici5 ( au diameter cuprinse intre !,$! si ,5! m4 ( capatul lor inferior se opreste in strturile de nisip4 ( pe inaltimea pe care putul patrunde in stratul acvifer, peretii sunt prevazuti cu fante, prin care apa uzata patrunde in stratu acvifer4 ( pentru a nu se produce colmatarea putului, incarcarea in locuitori nu trebuie sa depaseasca loc./ m 2 suprafata de infiltrare4 ( uneori sunt precedate de fose septice. Campurile de i filtrare su&tera a sunt des folosite pentru epurarea biolo2ica a unor debite mici si foarte mici. Prtocedeul de epurare consta in raspandirea apelor uzate in sol, prin intermediul unei retele de drena@, careceste alcatuita di tuburi de beton sau 2resie, cu diameter de !( 5 cm, avand fante numai la treimea superioara. Drenurile sunt asezate in transee, la adancimi de !," ( !,' m, sub nivelul terenului, spatial di @urul tuburilor fiind umplut cu piatra sparta sau pietris. Distanta intre tuburi variaza intre 2 si 3 m, iar panta tuburilor > intre 5 ,!! si 5 5!!4 capetele tuburilor sunt prevazute cu ventilatie. Pentru debite mei mari, se e)ecuta o conducta principala etansa, din care, la ,5 ! se ramifica drenurile. 3n terenurile in panta, conducta principala este asezata dupa linia de cea mai mare panta. Campurile de irigare si filtrare, precum si iazurile de stabilizare sunt preferabile pentru localitati care depasesc 2.!!!(3.!!! de locuitori, deoarece5 ( c:eltuielile de investitie sunt reduse4 ( necesita lucrari simple de pamant4 ( nu necesita personal cu calificare deosebita, pentru e)ploatare4 ( apa iazurilor de stabilizare poate constitui o rezerva pentru a2ricultura. Dezavanta@ul acestora consta din necesitatea scoaterii unei suprafete mari de teren din circuitul a2ricol. 7etoda combinarii iazurilor de stabilizare cu filtre biolo2ice conduce la realizarea unei substantiale reduceri a suprafetelor ocupate, c:iar pana la $! > '!%. 3ntr(o asemanea instalatie, apa uzata intra in doua iazuri anaerobe, cu o capacitate corespunzatoare unui timp de ramanere in iaz de 2, 5 zile,
2,

unde se realizeaza o reducere a CBO5 (ului de "$%4 de aici, apa trece in filtrul biolo2ic, care este dimensionat pentru o incarcare or2anica ( ! =!,#,02f CBO5 / m 3 material filtrant si zi si o incarcare :idraulica ( ) = ",$ m/zi. 3n filtrul biolo2ic intra si o parte din efluentul iazului de stabilizare, fiind astfel imbo2atit cu o)?2en si microor2anisme4 eficienta filtrului biolo2ic este de $3% ;di punct de vedere al CBO5 (ului<. Din filtrul biolo2ic, apa uzata intra intr(un iaz de stabilizare, de unde trece apoi in emisar. 3ncarcarea or2anica a iazului de stabilizare este de , 02f CBO5 /zi, iar timpul de traversare este de , zile. 3n functie de CBO5 , eficienta totala a instalatiei este de '$%. !.".!.!. Statii de epurare meca o%&iologica artificiala Filtrele &iologice, mai ales cele cu discuri, sunt recomandate bazinelor de namol active, datorita faptului ca instalatiile mecanice sunt mai putin comple)e. Bazi ele cu amol activ clasice sunt folosite destul de rar, preferandu( se bazinele in care sunt incluse si alte faze ale epurarii, bazinele combinate, de e)emplu, in care, in cadrul aceluiasi bazin, se realizeaza atat epurarea cu namol active, cat si decantarea secundara. Deoarece te:nicitatea statiilor de epurare mici si mi@locii necesita personal cu calificare deosebita, 2reu de obtinut, e)ploatarea acestora prezinta unele particularitati si , uneori dificultati. Depasirea acestor 2reutati se poate face prin cooperarea intre mai multe statii mici si mi@locii, cu statiile mari sau intreprinderile specializate din vecinatate.

25

CUPRINS

CAPITOLUL 1___________________________________________________________1 APA ()_________________________________________________________________1


%.% Structura moleculei de apa..............................................................................................%

__________________________________________________________________1
%.&. Proprietatile "izice ale apei..............................................................................................& %.'. Importanta apei pentru viata..........................................................................................( ...........................................................................................................................................(

CAPITOLUL 2___________________________________________________________5 IMPURIFICAREA APELOR SI MASURI DE COMBATERE___________________________________________________________5


&.%. )actorii de poluare a apei................................................................................................* &.&. +ipuri principale de poluanti si importanta acestora..................................................., &.'. Poluarea "izica a apelor...................................................................................................-

CAPITOLUL 3__________________________________________________________12 EPURAREA____________________________________________________________12


'.%. .purarea : de"initie clasi"icare.....................................................................................%& '.&. Procese si procedee de epurare a apelor uzate....................................................%(
3.2. . Procese caracteristice epurarii apelor uzate.............................................................................. , 3.2.2. Procedee de epurare.................................................................................................................. "

'.'. .vacuarea apelor uzate in emisari. $onditii de deversare a apelor uzate in emisari ..................................................................................................................................................%/
3.3. . *ate2orii de calitate................................................................................................................... # 3.3.2. *onditii de calitate..................................................................................................................... $

'.(.

Instalatii de epurare locala a apelor uzate..................................................................&0

3.,. . &tatiile monobloc.....................................................................................................................2 3.,.2. &anturile de o)idare.................................................................................................................2 3.,.3. &tatii de epurare clasice.............................................................................................................23

2"