Sunteți pe pagina 1din 75

INDICATORI BIOLOGICI AI POLUARII APELOR

SUMAR Poluarea organica Notiunea de indicatori biologici ai poluarii apelor Poluarea organica a apelor interioare Poluarea naturala Poluarea antropica Ape uzate fecaloid menajere Ape uzate orasenesti Ape uzate industriale Poluarea biologica Organisme patogene Bacterii Virusuri Protozoare Helminti paraziti Monitoringul apei in prevenirea agentilor patogeni Bacterii coliforme Streptococi fecali Efectul efluentilor organici asupra apelor receptoare Curba depresiei oxigenului Efecte asupra compartimentului biotic Descrierea claselor de calitate a apelor Indici biotici utilizati in evaluarea calitatii apelor

NOTIUNEA DE INDICATORI BIOLOGICI AI POLUARII


Noiunea de indicator biologic are o interpretare larg. Indicatorii biologici sunt acele specii de micro- sau macroorganisme care ofer indicii asupra condiiilor de mediu in care s-a desfurat evoluia sa, att din punct de vedere ontogenetic ct i filogenetic. Biocenozele reprezin compartimente polifiletice n sensul c sunt populate de comunitai de organisme ce aparin la un spectru larg de taxoni cu origine i filogenie foarte divers. Aceste comunitati reprezinta, in fond, un marker care caracterizeaz biocenoza respectiv, oferind indicii despre condiiiile biotice i abiotice. Acesta este temeiul pe care se sprijin analiza biologica a ecosistemelor acvatice sau terestre. De exemplu, biotopii din apele de suprafa sunt populai cu organisme vegetale sau animale care alcatuiesc biocenoze caracteristice. Astfel, apele de munte sunt populate de catre specii reofile, stenoxibionte si stenoterme. Din contr, apele de es prezint comunitai reprezentate de ctre specii stagnofile, eurioxibionte i euriterme. Cunoscnd condiiile de mediu ale unui bazin acvatic se pot trage unele concluzii asupra speciilor care l populeaz i invers: cunoscnd speciile componente ale biocenozelor se pot deduce factorii de mediu n care triesc speciile respective. Pe acest fapt se bazeaza analiza biologica a apelor sau saprobiologia. Saprobiologia este o ramur disciplinar desprins din hidrobiologie, care studiaz circulaia materiei i energiei n ecosistemele acvatice impurificate. Revoluia industrial, procesele urbanizrii comunitailor umane i chimizarea excesiv a agriculturii au consecine asupra condiiilor de via umane i asupra economiei generale a ecosistemelor. Consecina major este ns reprezentat de poluare. Tipuri de indicatori biologici utilizati in saprobiologie In practica de protectie a apelor, informatiile despre structura morfologica a albiei bazinului acvatic, conditiile hidrologice, regimul termic, conditiile fizico chimice ale apei, etc, sunt importante, dar ceea ce intereseaza mai mult este starea de calitate a apei, adica gradul ei de impurificare, (respective de curatenie). Cel mai important tip de poluare este cea chimica, indeosebi cea produsa de materia organica. Acest tip de poluare este caracterizata prin: 1 Dezoxigenarea apei 2 Aparitia unor substante toxice 3 Modificari ale pH-ului 4 Modificari ale caracterelor organoleptice 5 Cresterea turbiditatii 6 Etc. Apele impurificate cu materii organice sunt populate cu specii de organisme care valorifica resursele de hrana respective si care, in decursul dezvoltarii lor, s-au adaptat la conditii de mediu unilaterale. Aceste organisme reflecta tocmai conditiile respective si

3 deci intregul complex de factori enumerati. Speciile acestea poarta numele de indicatori biologici sau specii conducatoare care caracterizeaza pozitiv gradul de incarcare a apei cu substante organice. Avand in vedere ca aceste substante isi manifesta actiunea lor nociva indirect, prin produsii lor de descompunere biochimica si prin scaderea oxigenului dizolvat din apa, se intelege ca nu pot exista indicatori biologici pentru toate substantele organice, ci numai pentru cele biodegradabile. Indicatorii biologici care caracterizeaza pozitiv gradul de curatenie al apei reprezinta o a doua categorie de organisme. Acestia se pot dezvolta doar in ape curate, in sensul de ape naturale, cu o compozitie fizico-chimica normala, deci in ape care contin cantitati foarte mici de substante organice si care in mod practic, sunt lipsite de substante toxice. Aceste doua categorii de indicatori biologici poseda o caracteristica comuna: ele au o valenta ecologica mica, fiind stenobionte. Cu alte cuvinte, nu pot suporta decat variatii mici ale conditiilor de mediu. Speciile indiferente reprezinta o a treia categorie de organisme vegetale si animale. Acestea sunt organisme mai putin sensibile fata de variatiile conditiilor de mediu si se pot intalni atat in ape curate cat si in cele poluate cu materii organice. Ele pot suporta oscilatii mari ale factorilor fizico-chimici ai apei. Aceste specii au o valenta ecologica mare reprezentand organisme euribionte. Desi nu fac parte dintre indicatorii biologici , in sensul aratat mai sus, desi sunt specii ubicviste, aceste forme euribionte pot da in anumite imprejurari informatii importante asupra gradului de saprobitate al apei. Impreuna cu speciile indicatoare, ele formeaza biocenoze caracteristice , ocupand anumite verigi in reteaua complexa a circulatiei materiei si energiei. Cunoscand deci, modul de asociere al diferitelor specii si rolul lor in lantul trofic, se pot trage concluzii importante asupra conditiilor fizico-chimice ale ecosistemului acvatic. Numai cand numarul speciilor indicatoare dintr-o anumita portiune a raului este foarte ridicat (lucru care se intampla numai in poluari organice puternice sau in ape foarte curate), se poate pune un diagnostic cert asupra starii de calitate a apei. De regula, pe langa speciile indicatoare, trebuie sa se ia in consideratie intreaga biocenoza, mai cu seama cand este vorba de poluari organice de mica intensitate, unde abunda speciile indiferente. Datorita cantitatilor mari de hrana, zonele incarcate cu materii organice ofera conditii trofice favorabile pentru numeroase specii de bacterii saprofite. La randul lor, bacteriile saprofite intra in spectrul trofic al anumitor forme bacteriovore (protozoare, rotiferi, etc.), si anume al celor care pot suporta conditiile respective de mediu. Din aceasta cauza, intr-o zona poluata organic, alaturi de bacterii ca Sphaerotilus natans, Beggiatoa alba, etc, care reprezinta specii indicatoare pentru ape impurificate, prezenta unor ciliate (Colpidium colpoda, Chilodonella cucullus, Glaucoma pyriformis) si a unor rotiferi (Rotaria rotatoria) nu este intamplatoare, ci este tocmai consecinta existentei unor anumite relatii trofice. In ceea ce priveste substantele anorganice, nu se cunosc specii indicatoare decat pentru clorura de sodium (specii halobionte), calciu, fier si hidrogen sulfurat. Aceste organisme sunt adaptate unor ape incarcate cu substantele respectice , care , prin urmare caracterizeaza pozitiv acest tip de poluare, desi, ele nu dovedesc intotdeauna o poluare antropica, ci pot indica doar prezenta anumitor substante chimice in cantitate mare, indiferent de provenienta lor.

4 Pentru substantele toxice nu poate fi vorba de indicatori biologici, deoarece acestea nu pot fi carecterizate decat negative. Ceea ce trebuie subliniat in legatura cu indicatorii biologici ai poluarii cu substante organice putrescibile este faptul ca organismele respective exista in mod obisnuit in diferite regiuni ale cursurilor naturale de apa, unele in portiuni curate, iar altele in anumite zone cu conditii asemanatoare celor saprobe, si anume in locurile cu ape stagnante in care se depune detritusul organic. Se creaza astfel microbiotopi, in care au loc procese intense de descompunere biochimica a materiei organice si in care se pot dezvolta, in mod sporadic si in numar redus, organisma caracteristice apelor impurificate. De aceea, numai prezenta in numar mare a acestor specii de organisme constituie o dovada certa de poluare a unei ape. De altfel aceasta deriva si din al doilea principiu al lui Thienemann, care arata ca, cu cat conditiile de mediu sunt mai indepartate de normal, mai unilaterale, cu atat numarul speciilor scade iar al indivizilor creste. Din cele aratate mai sus reiese ca analiza biologica a apelor se bazeaza pe totalitatea reactiilor de raspuns ale organismelor fata de conditiile de mediu, rezultanta finala concretizandu-se printr-o selectie a acestor organisme, de unde o anumita componenta calitativa si cantitativa a biocenozei respectiva. Fata de analiza chimica, analiza biologica are unele avantaje si dezavantaje. Avantajul cel mai important consta in valoarea ei retrospective. Daca analiza chimica da informatii asupra unor caracteristici ale apei, valabile numai pentru momentul prelevarii probelor, analiza biologica furnizeaza date medii care oglindesc situatia din trecut pe o perioada indelungata de timp. Cu alte cuvinte analiza biologica poate da informatii despre poluarea istorica. Acest avantaj este consecinta asa numitei inertii biologice ce caracterizeaza materia vie. Reactia de raspuns a unui organism fata de factorii de mediu (temperature oxigen pH, turbiditate, concentratii ridicate ale unor compusi chimici, etc.), nu are loc imediat ci se petrece intr-o perioada de timp mai indelungat, perioada care depinde de valoarea cantitativa si calitativa a acestor factori precum si de valenta ecologica a speciiei respective. In urma schimbarii conditiilor fizico-chimice de mediu dintr-un rau prin deversarea de ape uzate, se produce o dereglare a echilibrului biologic, iar organismele respective dispar treptat, fiind inlocuite de altele, adaptate noilor conditii de mediu. Deci aceasta disparitie nu are loc brusc, intrucat organismele rezista un timp oarecare, timp care variaza de la o specie la alta si chiar de la un individ la altul. Se produce astfel o selectie a organismelor in functie de valenta lor ecologica. Dupa un timp oarecare, portiunea de rau poluata organic va fi populata numai cu organisme adaptate noilor conditii, care gasind resurse bogate de hrana, si in lipsa concurentilor, se vor inmulti foarte repede. Se creeaza astfel o noua biocenoza, cu o alta structura si cu o alta integralitate. Dupa incetarea deversarii de ape reziduale, in bazinul receptor are loc din nou o restructurare a biocenozei, selectia facandu-se pe cale invers. Conditiile fizico-chimice revin la normal intr-un timp relativ scurt, dar refacerea biocenozei dureaza mai mult. Pe masura ce resursele de hrana se imputineaza si conditiile fizico-chimice revin la normal, biotopul se repopuleaza treptat cu un numar mare de specii, care, datorita concurentei, sunt reprezentate printr-un numar redus de indivizi.

5 In perioada de tranzitie, atat dupa inceperea deversarii de ape uzate, cat si dupa incetarea ei, in zona respectiv se va intalni un amestec de specii noi si specii vechi (reziduale). Este evident deci ca situatia biologica intalnita la un moment dat in raul receptor nu oglindeste conditiile fizico-chimice ale apei din momentul respectiv, ci conditiile care au existat intr-o perioada oarecare de timp in urma. Totusi, chiar in timpul procesului de poluare, deversarea in receptor a apelor incarcate organic nu se face in mod uniform, existand fluctuatii ale debitului efluientului si deci ale compozitiei fizico-chimice ale raului receptor. Aceste fluctuatii se traduc prin variatii corespunzatoare in componenta biocenozei din zona poluata a raului, tocmai datorita inertiei organismelor, astfel incat o analiza biologica oglindeste situatia medie a poluarii, rezultanta tuturor acestor fluctuatii in compozitia fizico-chimica a apei. Pentru a stabili gradul de poluare al receptorului, chimistul trebuie sa surprinda toate aceste fluctuatii, sa ia deci un numar mare de probe pentru analiza , pe cand biologul este in masura sa faca o caracterizare a situatiei dupa o singura probare. Analiza biologica poate oferi informatii si asupra gradului de intoxicare a emisarului, lucru pe care analiza chimica nu este in masura sa-l faca. Alte avantaje sunt legate de sensibilitatea acestei metode, de economicitatea ei si de rapiditatea cu care se efectueaza analiza biologica in comparatie cu cea chimica. Totusi, analiza biologica are anumite limite. In primul rand, ea nu este specifica, neputand furniza valori cantitative asupra proceselor de impurificare si nici nu poate indica natura substantelor poluante. In aceasta situatie, cele doua metode se completeaza reciproc, una fara alta neputand da decat informatii partiale. Daca o poluare puternica nu este greu de identificat, atunci cand este vorba de o poluare slaba, numai o analiza atenta a conditiilor biologice corelata cu datele chimice o poate pune in evidenta.

POLUAREA APELOR INTERIOARE


Apele naturale de suprafata poseda o stabilitate relativa a conditiilor lor fizico-chimice si biologice adica o stare de echilibru dinamic. Atunci cand conditiile de mediu dintr-un bazin acvatic sufera modificari de intensitate mai mare, modificari care se mentin pe o durata mai mare de timp, ele se rasfrang asupra organismelor care il populeaza, producandu-se astfel, tulburari ale acestui echilibru. In sens larg, prin poluare se intelege tulburarea echilibrului biologic dintr-un ecosistem, ca urmare a modificarilor intervenite in conditiile fizico-chimice ale apei si prin care se prejudiciaza folosintele normale ale acesteia. In acest sens, se poate vorbi de o poluare naturala, atunci cand modificarile se produc fara interventia omului, si de o poluare artificiala sau umana, atunci cand modificarile se produc sub influienta impactului antropic. In aceasta formulare, definitia poluarii capata si o valoare juridical caci implica notiuni de vatamare a unor interese, de responsabilitate, iar din punct de vedere practic se intrevede si necesitatea de a combate acest fenomen. POLUAREA NATURALA Modificarile naturale ale conditiilor fizico-chimice sau biologice care depasesc o anumita valoare si care se mentin o perioada mai mare de timp duc la fenomenul de poluare naturala. Poluarea naturala rezida in alterarea ciclica a calitatii apei ecosistemelor, conditionata de factori naturali, care poate aduce prejudicii faunei si florei acvatice. In mod obisnuit, apele de ploaie spala terenurile invecinate ale bazinelor acvatice , transportand in masa apei cantitati variabile de nisip, argila, frunze moarte, cadavre de animale si alte resturi vegetale. Materiile organice ajunse in apa se descompun treptat, modificand unele conditii fizice si chimice ale apei. In general, influienta lor asupra organismelor acvatice este insa neinsemnata. Totusi, la ploi puternice si de lunga durata, cantitatile mari de materii organice transportate de pe terenurile invecinate pot produce o scadere accentuate a concentratiei de oxigen, provocand moartea pestilor si prejudicii in folosinta apei respective. Urmarile pot fi si mai grave atunci cand in vecinatatea bazinului acvatic se gasesc terenuri salifere. In lacurile de acumulare adanci, ploile puternice si vantul pot produce amestecul de ape din hipolimnion, sarace in oxigen si incarcate cu substante toxice rezultate din procesele de descompunere a materiilor organice-indeosebi hidrogen sulfurat si amoniac-, cu apele din epilimnion. Astfel de ape deversate in rauri, duc la inrautatirea conditiilor fizico-chimice din intreg bazinul, cu efect dezastruos asupra tuturor organismelor, si in special asupra pestilor. Inflorirea apei reprezinta cel mai tipic si mai frecvent exemplu de poluare naturala. In acest caz, dezvoltarea exccesiva a unor specii fitoplanctonice, indeosebi alge albastre, alge verzi, flagelate, si diatomee imprima apei un aspect characteristic de supa de legume. Apa respectiva capata un miros specific-de peste stricat, mucegai, de

7 pamant, etc,-si o anume culoare- verde, verde albastruie, bruna, rosie-dupa speciile ce se dezvolta in exces. Factorii care provoaca sau favorizeaza inflorirea apei sunt foarte variati: climatici (vantul, lumina soarelui) hidrologici (suprafata, adancimea, miscarea apei, etc.), fizicochimici (temperatura, pH-ul, cantitatea de bioxid de carbon, cantitatea de saruri minerale, indeosebi de fosfor si azot, natura si cantitatea unor substante toxice secretate si excretate de alge, etc.). Datorita mirosului si gustului specific, datorita substantelor toxice sau datorita prezentei in cantitate mare a algelor, apa unor astfel de lacuri sau rauri este improprie pentru a fi potabila sau folosita in scopuri recreative. In multe cazuri, aceste ape pot produce numeroase boli datorita agentilor patogeni prezenti. Un fenomen asemanator se produce si in cazul descompunerii buruienilor de balta care se dezvolta in exces in apele curgatoare putin adanci si cu un curs domol, dar mai ales in apele statatoare. In ultimii ani s-au efectuat studii asupra substantelor ectocrine, secretate sau excretate de alge. Aceste substante actioneaza in concentratii foarte mici asupra algelor care le-au produs sau asupra altor organisme acvatice. Chlorella vulgaris secreta clorelina; Scenedesmus quadricauda secreta scenedesmina si clorelina care stopeaza cresterea unor plante; Phormidium quadricauda secreta formidina, care actioneaza ca un antibiotic impotriva unor alge, dar stimuleaza cresterea altora; Pandorina morum secreta pandorina, care inhiba cresterea lui Cosmarium lundelli; Nostoc muscorum secreta muscorinina. Aceste substante sunt inrudite cu opsoninele. Unele produse secretate de algele albastre sunt capabile sa chelateze ionii de Fe, Cu, Zn si unele substante organice, reducand toxicitate lor. In general, substantele ectocrine au o actiune specifica; unele accelereaza inmultirea celulelor si stimuleaza nutritia, altele blocheaza doar inmultirea, iar altele atat reproducerea cat si nutritia. Actiunea substantelor ectocrine nu se limiteaza doar la plantele respective, ci pot produce intoxicatii la mamifere, pasari, amfibieni sau pesti. POLUAREA ANTROPICA Poluarea natural este o tulburare trectoare a echilibrului biodinamic instaurat n ecosistemele acvatice. Poluarea antropica, n sensul definiiei date, se caracterizeaz prin aceea c este produs prin activitatea omului i consecinele sale se rsfrng negativ tot asupra omului, asupra sntii i economiei sale. Este vorba de poluarea apelor de suprafa i freatice prin introducerea de substane lichide (ape uzate menajere i industriale, ape de ploaie care au antrenat de pe uscat diferite materii folosite ca ngrminte agricole sau pentru combaterea duntorilor vegetali), substane solide (nisip, argil, cenu, zgur, rumegu, etc) i diferite gaze. Dei esena fenomenului este aceeai, poluarea antropica are unele aspecte care o deosebesc cantitativ i calitativ de cea natural. Deci, pe cnd n impurificarea natural intervin substane care, n general, exist n mod normal n ap, n cantiti reduse, substane cu care organismele au venit n contact n mod direct n cursul dezvoltrii lor, n poluarea antropic, pe lng acestea, pot interveni i anumii produi de sintez organic, substane cu care plantele i animale

8 acvatice nu au venit niciodat n contact. De asemenea mai pot ajunge n ap i cantiti relativ ridicate din elemente rare, care, dei existente n scoara pmntului, datorit cantitii lor mici i rspndirii lor neuniforme, practic vorbind, nu vin n contact direct cu organismele acvatice. n acest tip de poluare, un loc special l ocup substanele toxice, care, n cantiti foarte reduse, mpiedic procesele metabolice ale organismelor sau produc modificri n structura celular. n mod normal, i n apele naturale, neimpurificate de om, apar unele substane toxice, cum sunt unii produi de descompunere ai materiei organice sau unele substante toxice secretate de bacterii i alge, dar n procesul de poluare antropica numrul i concentraia lor sunt mai mari, iar efectele negative mai puternice. Fa de substanele organice sau anorganice ce pot impurifica n mod normal un bazin acvatic, animalele i plantele prezint un grad oarecare de adaptare, contactul cu acestea, ntr-o msur mai mare sau mai mic, existnd n tot cursul filogenezei. n procesul de formare i n cursul evoluiei lor, organismele i-au elaborat anumite sisteme de protecie, care fac parte din arsenalul mecanismelor de autoreglare a integritii lor. Cnd este vorba ns de substane cu care organismele n-au venit niciodat n contact, asa cum este cazul polurii antropice, proces de dat relativ.recenta, acestea nu au avut timp sa-si elaboreze strategiile contracarare, astfel incat influienta exercitata asupra lor este mai puternica si imbraca forme mai complexe. Unele se comporta ca substante toxice, iar altele nu au o actiune direct vatamatoare, dar, neputand fi descompuse de flora bacteriana, imprima apei anumite caractere care o fac inutilizabila pentru folosintele normale. Dintre toate modurile de impurificare a bazinelor acvatice, cele mai importante sunt produse de substantele aflate in stare de solutie. La randul lor, aceste poluari pot fi de doua feluri: 1 - poluari prin ape uzate menajere si industriale. 2 - poluari prin substante fitofarmaceutice si ingrasaminte agricole. Caracteristic pentru apele uzate este marea lor diversitate fizico-chimica si deversarea lor organizata prin canale de evacuare, ceea ce face posibila epurarea lor in instalatii speciale. Spre deosebire de apele uzate, ingrasamintele minerale si substantele fitofarmaceutice nu ajung in apele de suprafata prin anumite puncte, ci pe suprafete intinse, antrenarea lor de pe sol avand un character intamplator, neexistand deci posibilitatea de epurare, ci doar de prevenire a poluarii prin masuri organizatorice.

Apele uzate
Dupa folosirea apelor in gospodarie, in industrie, in zootehnie, etc., apele incarcate cu cele mai diverse substante chimice si uneori cu caracteristicile fizice schimbate sunt evacuate in apele de suprafata sub mumele de ape uzate sau reziduale. Clasificarea apelor uzate se face dupa originea lor si dupa compozitia lor fizico-chimica. Dupa originea lor apele uzate sunt: - ape fecaloid menajere; - ape uzate orasenesti; - ape uzate industriale. Dupa caracteristicile fizico-chimice apele uzate pot fi:

9 1 2 o ape cu continut predominant in materii organice, ele cuprinzand apele menajere si unele ape industriale, ca cele evacuate din industria alimentara. o ape cu continut predominant in materii anorganice in care se situeaza majoritatea apelor industriale.

O pozitie mijlocie ocupa apele orasenesti, in care pot predomina fie substante organice, fie anorganice, in functie de gradul de industrializare a orasului respectiv.

Ape uzate cu continut predominant de materii organice


Poluarea organic are loc atunci cnd cantiti crescute de componente organice, care acioneaz ca substraturi pentru microorganisme, sunt deversate n cursuri de ap. n dezvolatarea procesului de descompunere a materiei organice, O2 dizolvat din bazinul receptor poate fi consumat cu o rat mai mare dect cea de refacere a sa, determinnd epuizarea oxigenului, ceea ce are consecine grave asupra compartimentului biotic al rului. Efluenii organici conin frecvent cantiti mai mari de suspensii solide care reduc radiaia solar necesar organismelor fotosintetizatoare (autotrofe) iar, prin depunere, altereaz caracteristicile patului rului transformndu-l ntr-un habitat nepotrivit pentru numeroase nevertebrate. Amoniacul toxic este adesea prezent. O msur simpl a potenialului de oxidare biologic a materiei, pentru dezoxogenarea apei este dat de cerina biochimic de oxigen (CBO5). CBO5-ul este obinut n laborator prin incubarea probei de ap, timp de 5 zile la 200 C i determinarea cantitii de O2 consumat. CBO5 estimeaz potenialul de poluare a unei ape uzate care conine o surs de carbon organic, potenial de poluare estimat prin msurarea cantitii de O2 folosit de microorganismele indigene dintr-o prob standard. Efluenii cu CBO5 crescut pot determina probleme severe n cursurile de ap receptoare. Poluanii organici constau n: proteine, carbohidrai, grsimi i acizi nucleici (ntr-o multitudine de combinaii). Apa de canal brut conine 99,9% ap i 0,1% solide din care 70% sunt substane organice (65% proteine, 25% carbohidrai, 10% grsimi). Deeurile organice de la populaie i animalele lor pot de asemenea s fie bogate n organisme patogene provocatoare de boli. Ape fecaloid-menajere. Provenind din din evacuarea dejectiilor umane, de la baie, bucatarie, etc., aceste ape contin materii organice putrescibile, de natura animala si vegetala, in stare proaspata sau in diferite grade de descompunere biochimica, saruri minerale, indeosebi, cantitati relative mari de clorura de sodium provenite din urina, si un numar mare de microorganisme, mai cu seama bacterii. Mai contin hormone, vitamine, sapunuri, si detergenti sintetici. De obicei, aceste ape se prezinta ca solutii de substante minerale si organice aflate in diferite forme: particule solide plutitoare sau in suspensie, dispersii coloidale sau semicoloidale si in stare de solutii adevarate. Pe masura inaintarii procesului de fermentatie, apar produsi intermediari de descompunere ai protidelor, glucidelor si lipidelor: hydrogen sulfurat, ammoniac, acizi grasi, hidrocarburi aromatice cu miros greu,

10 ca scatolul, indolul, etc. Exprimata in consum de oxigen la cinci zile (CBO5), incarcarea organica a acestor ape este cuprinsa intre 200-300 mg/l. Datorita cantitatii mari de substante organice, aceste solutii constituie medii prielnice pentru bacterii. Pe langa bacteriile patogene evacuate de la spitale si sanatorii, exista un numar considerabil de bacterii saprofite, care pot depasi 5 000 000/ml. Efluenii din ferme contribuie la creterea polurii, odata cu cresterea eptelului. S-a constatat ca 84.000 vaci produc att de multe deeuri, egale cu cele produse de o populatie de 600.000 de oameni. Deseurile animale au un CBO5 de 20.000 mg/l comparativ cu o medie de 350 mg/l a apei de canal umane tratat. O parte substanial a dietei vacii, n special iarna, este silozul, care parial este iarb fermentat. Lichidul silozic este de 200 de ori mai poluant dect apa de canal netratat. Aproape jumtate din incidentele de poluare ale tuturor fermelor sunt cauzate prin efluenii din silozuri. Incidentele au nc impacturi severe asupra rurilor. Deversrile de la fermele de lapte pot ucide usor pstrvi maturi din crescatorii. Modurile mai intensive i mecanizate de a trata recolta vegetal pot, de asemena, produce poluare organica. Recoltarea mecanizat a mazarei, de exemplu, i n special drenajul de la nsilozarea tulpinilor de mazre pot cauza probleme mari, dar care, totui, sunt sezoniere. Un asemnea efluent are un CBO5 de 15.000 mg/l. De aceea, fermele au determinat creterea polurii cronice a rurilor, adesea n zone unde apa era anterior de o foarte bun calitate. S-a produs o cretere a evenimetelor episodice care a avut efecte majore asupra petilor i celorlalte organisme vegetale i animale. Pentru c fermele sunt rspndite pe un areal vast i adesea sunt mutate, incidentele de poluare sunt dificil de identificat i administrat. Fermele piscicole pot deteriora calitatea apei n aval. Este cazul, n special al fermelor de pstrvi, ce necesit ap curat, dar petii sunt inui n densitate mare. Efluenii ce prsesc pstrvriile sunt bogai n solide n suspensie, amoniac, nutrienti rezultati din fecale si hrana in exces, si au un CBO5 ridicat. Efluenii mai pot conine i alte componente ca: antibiotice, algicide sau fungicide. S-a calculat c efluentul de la o pstrvrie ce produce anual 200-250 tone de pete este echivalent cu cantitatea de ap menajer provenit de la 1400-5000 de persoane. n general originile efluenilor organici i compoziia lor sunt extrem de diverse, putndu-ne atepta la o diversitate similar a rului receptor. O trecere in revista a agentilor patogeni care pot fi prezenti in efluentii cu incarcatura organica va fi facuta intr-un capitol separat. Apele uzate orasenesti provin din amestecul apelor fecaloid-menajere cu unele ape uzate industriale si cu apele pluviale. Cand toate aceste tipuri de ape sunt evacuate impreuna si conduse la statia de epurare, sistemele de canalizare sunt mixte iar cand apele pluviale in totalitate sau partial sunt conduse direct in rau, canalizarea este separata. Compozitia acestor ape uzate variaza de la un oras la altul dupa natura industriilor,cantitatea de apa consumata de locuitori etc. In functie de felul si de numarul industriilor din orasul respective, incarcarea cu materii organice poate atinge valori foarte ridicate.

11 Cantitatile de materii minerale pot fi mult mai crescute in apele orasenesti decat in cele menajere. Astfel, fosfatii rezultati in urma detergentilor in gaspodarie si in unele industrii sunt mult mai crescuti. Pot aparea apoi saruri de zinc, cupru, crom, mangan, plumb, etc., rezultate din procesele de fabricate ale diferitelor industrii. n zonele urbane scurgerile menajere, industriale i de pe osele pot duce la poluri severe, n special n condiii de furtun precedat de o perioad de secet. Aceast scuregere urban poate fi antrenat prin lucrrile de canalizare sau poate fi direct deversat n ruri i praie. n primul caz munca de tratare a apei de canal poate fi ngreunat mult n timpul de furtunilor iar efluenii descrcai pot fi de mai mic calitate dect n condiii normale, cu toate c diluia este mai mare cnd bazinul receptor este umflat. Acolo unde scurgerile urbane sunt drenate direct n ruri, poluarea poate fi sever pentru c drenajul de pe suprafeele dure este att de rapid nct poate intra n rul care nu are nca un debit crescut n urma ploii, astfel c diluia va fi minim. Chiar n zonele umede, volumul traficului e att de mare pe osele, nct scurgerile pot cauza importante poluri locale n cursurile de ap. n scurgerile urbane exist un prim uvoi de ap foarte poluat i mult din aceasta provine din anurile de canalizare de pe laturile drumului care au lichide bacteriene spumoase care sunt de obicei anoxice. Componentele scurgerilor urbane sunt foarte variate, efluenii fiind bogai n: 1 - fecale de cini; 2 - material de suspensie; 3 - metale grele; 4 - cloruri ocazionale risipite la nzpeziri. Calitatea scurgerilor este de asemenea foarte variabil, iar CBO a fost nregistrat cu valori foarte mari, de 7700 mg/l. Se consider c, odat cu tratarea scurgerilor apei de canal i deversrilor fabricilor, 70% din chimicalele Golfului San Francisco sunt astzi derivate din activitile zilnice ale populaiei, uleiului i metalelor de la maini, chimicalelor utilizate la ntreinerea pajitilor caselor etc., care sunt splate netratate n cursurile de ap datorit drenajului furtunilor. Apele uzate industriale pot fi clasificate in doua categorii: cu continut predominant de materii organice sau de materii anorganice. Ape uzate cu continut predominant de materii organice. Cea mai importanta ramura de industrie care evacueaza ape uzate cu mare continut de materii organice putrescibile este industria alimentara. Fabricile de lapte, amidon, zahar, spirt, conserve, bere, drojdie de bere, abatoareetc.,evacueaza ape foarte incarcate cu materii organice, valoarea CBO5 putand atinge cateva grame la litru. n apele uzate de la fabricile de zahr se gsesc resturi de sfecl, nisip (ape de splare i transport), substane organice n soluie, ndeosebi zahr, pentoze, substane proteice etc. (apele de difuzie). De asemenea mai conin urme de amoniac, sruri ale acidului azotic i cantiti reduse de saponine. ncrcarea organic a acestor ape uzate este foarte mare, valoarea CBO5 depind 3000 mg/l. Fabricile de amidon i de drojdie de bere evacueaz ape uzate cu caracteristici asemntoare celor de la fabricile de zahr, avnd un coninut ridicat de glucide i protide, valoarea CBO5 fiind de 2000 3000 mg/l.

12 Foarte ncrcate cu substane organice putrescibile sunt apele evacuate de ctre fabricile de preparate lactate i lapte praf. Ele conin resturi de lapte, brnz, zer i unt. Uneori se pot ntlni i germeni patogeni. Abatoarele evacueaz ape uzate cu resturi de carne, snge, grsime i coninut stomacal al animalelor tiate. De la vitele bolnave pot proveni i bacterii patogene, ndeosebi bacilul antraxului. ntreprinderile de industrie uoar caracterizate prin ape uzate cu mare ncrctur organic sunt tbcriile i fabricile de textile. Apele uzate de la tbcrii, pe lng substane organice, mai conin i sruri de crom i arsen, hidrogen sulfurat, amoniac i chiar germeni patogeni (bacilul antraxului). Din industria textil provin ape ncrcate cu uleiuri, colorani, gume, spunuri, resturi de fibre etc. Industriile de celuloz i hrtie evacueaz ape ncrcate cu cantiti mari de leii sulfitice, bogate n pentoze, hexoze, aminoacizi, apoi furfurol, compui ai sulfului, colorani, fibre de celuloz etc.; fabricile de cauciuc sintetic evacueaz acizi grai, aldehide, alcooli superiori, uleiuri, acetilen, sruri de calciu, sodiu, aluminiu, hidrogen sulfurat etc. Printre industriile chimice care evacueaz ape cu coninut de substane organice neputrescibile mai sunt i industriile petrolifer, petrochimic, fabricile de ngrminte chimice, de colorani etc. Ape uzate cu coninut predominant de materii anorganice Dintre acestea sunt apele de min i apele evacuate de unele industrii, ca: industria siderurgic, industria de prelucrare a metalelor neferoase i industria metalurgic. Apele de min conin cantiti ridicate de sruri feroase i ferice, sulfai de aluminiu, de calciu i de magneziu, iar uneori chiar acid sulfuric. Aciditatea lor mare (pH = 2 4,5) se datorete oxidrii atmostferice a piritelor sau aciunii bacteriilor Oxidarea sulfatului feros n sulfat feric se datorete bacteriilor feruginoase i sulfuroase. Apele de min din industria carbonifer mai conin sruri de magneziu, nichel, mangan sau arsen. De la staiile de splare a crbunilor provin ape ncrcate cu mari cantiti de suspensii: materii argiloase, praf de crbune etc. De la staiile de flotare a minereurilor neferoase rezult ape cu sruri de plumb, zinc, cupru, fier, arsen, reactivi de flotare (ulei de pin, crezoli, xantai), cianuri etc. Caracteristice sunt cantitile mari de steril, care, depunndu-se n albia rului receptor, distrug complet fauna bental. Din industria siderurgic se elimin diferite categorii de ape uzate. Astfel, de la uzinele coxochimice provin ape cu fenoli, gudroane, amoniac, cianuri i cantiti mari de suspensii minerale. De la epurarea gazelor de furnal, granularea zgurei, turnarea pe band a fontei etc. rezult ape bogate n cianuri, rodanuri, fenoli, sulfai, hidrogen sulfurat etc. Din industria de metalurgie prelucrtoare provin ape uzate ncrcate cu sruri de fier, cupru, zinc, nichel, mangan, crom, cu cianuri etc. Lista industriilor care evacueaz ape uzate este foarte lung, iar numrul impurificatorilor organici i anorganici extrem de mare. n afar de deversarea organizat a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, n apele de suprafa mai exist nc diferite alte surse de impurificare, reprezentate prin descrcri de gunoaie, scurgeri de pe osele, topirea cnepei i inului direct n albia rurilor, splarea i dezinfectarea oilor i a vitelor, aruncarea de zgur, cenu, rumegu de lemn de la unele inteprinderi, diferite nmoluri, borhot etc. Mai sunt apoi descrcri

13 accidentale de la garaje, depozite de petrol, diferite antiere, splarea unor cazane sau bazine, avarii ale valelor petroliere etc. Cnd rurile receptoare au debite mici, evacurile neorganizate, ntmpltoare de materii organice i minerale pot fi extrem de duntoare, ducnd la poluarea grav a acestora. POLUAREA BIOLOGIC ORGANISMELE PATOGENE In rile n curs de dezvoltare, acolo unde fondurile pentru tratarea scurgerilor menajere nu sunt disponibile, deversarea apei uzate brute n apele costiere rmne o problem major. Aproape 1/3 din bolile din lume sunt rezultatul aprovizionri deficitare cu ap i proastei salubriti publice. Aprovizionarea cu ap potabil a milioane de oameni rmne o prioritate esenial. Bolile contractate din ap ucid n fiecare an aproximativ 25 milioane de oameni, majoritatea din ei copii, n timp ce mai multe milioane sunt debilitai prin bolile transmise prin ap. Contaminarea cu fecale a apei poate determina aparitia unei varietati de organisme patogene ce numr: bacterii, virusuri, protozoare, helmini (Tabel 1). Exista 4 clase de boli legate de ap, boli care reprezinta un pericol potential major n multe pri ale lumii. Clasa 1 reunete adevratele boli aparute datorita apei contaminate si care sunt contractate prin ingestia de ap ce conine organisme patogene, datorit contaminrii acesteia cu fecale. Exemple: holera, febra tifoid, hepatita A. Clasa 2 include boli care reprezinta infestri indirecte, asociate cu lipsa igienei personale, boli a caror incidenta poate fi redusa prin aprovizionarea cu cantiti adecvate de ap pentru mbiere i splare. Pentru a controla aceste boli este necesara aprovizionarea populaiei cu ap suficient i de caliatate rezonabil. In acest caz, o calitate bacteriologica superioara a apei este o consideraie secundar. Clasa 2 include: 1 - toate bolile din clasa 1 i alte variate boli diareice; 2 - unele infecii ale ochilor (de exemplu, trachoma); - unele infecii ale pielii (de exemplu, pecinginea ); 1 - infecii transmise de pduchi i acarieni. Clasa 3 reunete boli date de helminii care i petrec o parte din ciclul de via n ap. Clasa 4 reunete boli care necesit o insect vectoare, legat de ap (exemplu: febra tifoid, malaria, filariozele) dei acestea nu sunt necesar asociate cu apele poluate. Tabel 1. Boli legate de ap i organismele care le produc Grupa organismului patogen Specia patogena Boala sau simptomele produse Bacterii S .para typhi Salmonell spp. Shigella spp. Vibrio cholerae Escherichia coli Salmonella typhi febra tifoida febra paratifoida gastroenterite dizenterie bacteriana holera gastroenterite

14 Leptospira ichterohaemorragiae Campylobacter spp. Francisella tularensis Mycobacterium Virusuri

boala Weil infectii intestinale frisoane, febra, slabiciune tuberculoza poliomelita, boli respiratorii, meningie si infectii hepatice diaree si enterite dizenteria amoebiana diaree, malabsorbtie meningoencefalita amoebiana

Enterovirusuri

Rotavirusuri Protozoare Giardia intestinalis Naegleria fowleri Cryptosporidium spp Helminti Taenia saginata Schistosoma spp. Clonorchis sinensis Dracunculus medinensis

Entamoeba histolytica

diaree Diphyllobothrium teniaza latum teniaza bilhartioza Clonorchoza Vierme de Guinea

Bacteriile Genul Salmonella poate produce gastroenterite acute cu: diaree, febr, vom. Salmonella typhi este cea mai virulent specie responsabil de febra tifoid. Aproximativ 200 de tipuri distincte imunologic (serotipuri) de Salmonella sunt patogene la om i la turmele de animale. Infeciile ncruciate ntre om i animale pot apare via ap poluat. Deversarea pe pmnt a apei uzate, netratate, i utilizarea ei pentru irigarea culturilor poate fi o surs de infecie. n Maroc, 33% dintr-un grup care folosea o astfel de ap au fost infestai. Bieii sub 10 ani au fost cei mai afectai, probabil plcndu-le s se joace n locuri unde erau deversate ape uzate netratate. n mod curent, o cretere a rspndirii Salmonellei apare datorit condiiilor moderne de via: producerea n masa a hranei sau servirea mesei n comun. Salmonelele pot supravieui la o animit distan n aval fa de surs. Concentraia mare de pescrui care se hrnesc cu resturi primite baci i cocoarea lor pe rezervoarele de ap duc la eliberarea unui mare numr de salmonele i streptococi prin fecalele eliminate de acestia n apa rezervoarelor. Shigella (S. dysenteriae i S. sonnei) produce o diaree acuta. Agentul patogen pare a fi exclusiv asociat cu omul, fiind transmis prin consumul de apa i hran contaminate cu fecale. Netratat, boala poate produce moarte n 15% din cazuri. Leptospiroza este o infecie acut a ficatului, rinichilor i sistemului nervos central, boala fiind dat de un grup de 100 de serotipuri de bacterii mobile, spiralate. Gazda primar este reprezentat de roztoarele care conin parazitul localizat n rinichi. Gazda

secundar este omul care traverseaz sau noat n apa contaminat de urina roztorului. Majoritatea cazurilor apar datorita rnilor tegumentare care sunt expuse apei contaminate. Boala Weil este o form de leptospiroz grav produs de sistemele de canalizare sau rurile ce primesc eflueni unde se adun obolanii. Simptomele aprute

15 dup contactul cu apa infestat trebuie raportate de urgena medicului. Boala poate fi fatal. Gastroenteritele i diareea, n special, la copii mici pot fi provocate de 4 grupe diferite i variate de serotipuri de Escherichia coli. Majoritatea infeciilor urinare ale adulilor este de asemenea provocat de E. coli, dei infecia urinar apare mai degrab prin rspndirea de E.coli din propria flor intestinal, dect din aprovizionarea cu ap. Turitii aflai n concedii n strintate sufer adesea de diareea cltorilor (rzbunarea lui Montezuma sau burta Delhi) care este provocata de rase enterotoxogenice de E.coli sau serotipuri care anterior n-au fost ntlnite de ctre victime. Pn n 1970, Campylobacter, s-a crezut c este cauza comun a epidemiilor de infecii intestinale care mimeaz dizenteria dat de Shigella. La copii d diareea cu vizibile fecale nsngerate. Gazdele naturale sunt psrile, n special psrile de curte. Boala poate s existe la cini i pisici tinere. Vibrio cholerae d holera (boal intestinal acut ce poate fi letal n cteva ore de la atac). Agentul patogen triete n peretele intestinal i produce o exotoxin proteic ce are 2 subuniti (A i B). Subunitatea B se leag de receptorii de pe suprafaa celulelor peretelui intestinal, n timp ce subunitatea A acioneaz ca un imitator hormonal, fcnd ca celulele s creasc secreia de ap i de ioni de sodiu, bicarbonat i potasiu. Acest fluid prsete apoi corpul ca o diaree de orez-ap, ce ajut la diseminarea bacteriei producnd i o puternic deshidratare, care netratat poate fi fatal. Holera este sub control n rile unde este rspndit larg, tratamentul apelor uzate, dar este frecvent n multe pri ale lumii iar epidemiile apar cnd au loc dezastre (foamete, cutremure, inundaii). O epidemie de holer a avut loc n Peru n 1991 unde provizia de ap potabil i deversarea apelor uzate nu au inut pasul cu creterea populaiei. Epidemia a stopat turismul, n timp ce exportul de fructe i vegetale a ncetat. ACEST LUCRU A COSTAT ECONOMIA PERULUI 1 BILION $ N DOAR 10 LUNI. COSTUL ECONOMIC TOTAL AL RII N URMA EPIDEMIEI A FOST MAI MARE DE TREI ORI DECT INVESTIIILE DE MBUNTIRE A APROVIZIONRII CU AP SI A SALUBRIZRII DN TIMPUL DECADELOR ANTERIOARE. Holera este frecvent n Bangladeshul suprapopulat i inundat. Vibrionul este mai numeros n intestinul copepodelor ale cror populaii sunt cele mai numeroase n planctonul care nfloreste primvara i toamna. nflorirea planctonului e invariabil urmat de epidemia de holer. Fierberea apei de but pentru a distruge copepodele, ct i vibrionul, s-a dovedit a nu fi o soluie la ndemn, intrucat combustibilul este prea scump. Populaia a constatat c filtrnd apa de but prin patru straturi de material de sari se nltur mai mult de 99% din bacterii, ceea ce reduce drastic incidena bolii. Dac materialul este agat s se usuce la soare, bacteriile prinse n el sunt ucise n 2 ore, iar sari-ul i-l pot permite i cele mai srace familii. Mycobacterium tuberculosis este responsabil de tuberculoz. Transmisia prin ap nu pare a fi comun, dar aceasta, n parte poate fi dat de timpul lung dintre infecie i apariia simptomelor, care fac originea bolii greu de stabilit n orice incident particular. Bacilul tuberculozei este capabil s supravieuiasc n ap timp de numeroase sptmni. Boala legionarilor este numit astfel, dup o epidemie din Philadelphia dn 1976, cnd 183 de delegai dintr-o convenie militar au cptat pneumonie iar 29 din ei au decedat. A fost nevoie de ase luni de investigaii epidemiologice i microbiologice

16 pentru a gsi agentul patogen, Legionella pneumophila, necunoscut anterior. Legionelele exist natural n bli, dar varietile patogene colonizeaz apa din aparatele de aer condiionat, din condensatoare, duurile bilor i din alte dispozitive. Bacteria devine un patogen oportunist cnd minusculele picturi de ap infestate din aceste surse sunt inhalate. Aceste bacterii pot supravieui i se pot multiplica n protozoare amiboide, care apoi pot aciona ca vectori ai bolii. Boala poate fi prevenit dac sistemele de ap din marile cldiri sunt regulat curate. Acest lucru se face prin clorinarea continua a apei i mentinerea temperaturii ei la peste 550 C. Aproape 1/3 din cele 200 de cazuri diagnosticate n Marea Britanie au fost contractate din strintate. Virusurile Virusurile par a supravieui n ap pentru mai mult timp dect bacteriile fecaloide, iar tratamentele moderne ale apei n care este utilizat clorinarea sunt eficiente. Hepatita infecioas este endemic n multe ri i din cele 2 tipuri principale, hepatita A este transmis prin apa contaminat. Ca i holera, ea prosper n timpul dezastrelor, cum sunt inundaiile sau n campusurile de refugiai. Virusul hepatitei A este relativ rezistent la clorul utilizat n procesele de tratare a apei. In SUA aproximativ 87% din epidemiile virale legate de ap sunt datorate hepatitei A. Virusul poliomelitei poate, ocazional fi transmis prin ap, dar principalul mod de transmitere se face prin contactul personal. Enteritele pot fi datorate coxsackievirusurilor i ecovirusurilor iar epidemiile se dezvolt rapid, dac alimentrile cu ap sunt contaminate cu ape uzate si netratate. Rotavirusurile pot fi transmise tot prin apa contaminat, fiind sursa principal de diaree la aduli i copii. Se crede c 50% din cazurile de diaree acut la copii sub 2 ani sunt datorate rotavirusurilor, avnd ca rezultat 6 milioane de decese anuale, n rile n curs de dezvoltare. Ele pot fi implicate n apariia, la aduli, a diareei cltorilor (Gerba et al., 1995). Protozoarele Dizenteria amoebian dat de Entamoeba histolytica este endemic la tropice i subtropice. Contaminarea apei de but se face prin chitii din fecale (este ruta principal de infecie). Trofozoitul (un alt stadiu al ciclului evolutiv) poate ptrunde n vasele limfatice i sanguine de unde este apoi transportat n ficat, plmni i creier. El poate produce ulcere intestinale i abcese hepatice. Infeciile cronice rezult n episoade recurente de diaree, acompaniat de snge i mucus, episoade ce alterneaz cu constipaia. Giardia intestinalis producee diaree i o reducere a absorbiei nutrienilor i vitaminelor de ctre peretele intestinal al gazdei. O ras patogenic de Naegleria fowleri este contractat prin notul n apele calde ale micilor lacuri, piscinelor sau estuarelor poluate, producnd o rar, dar fatal meningoencefalit amoebian. Cryptosporidium este un protozoar patogen n plin expansiune. Acesta se multiplic n intestin, producnd dureri stomacale, vom, diaree i febr. Boala se atenueaz de obicei n 3 sptmni, dar anumite grupuri, incluznd copii, vrstnicii i indivizii imunocompromii, care sufer de leucemie sau SIDA sunt afectai mult mai sever i aproape fatal. n prezent nu se cunoate tratamentul. Parazitul triete n

17 intestinul exemplarelor eptelului i trece cu fecalele n mediu, unde sporii (oochitii) pot supravieui 18 luni. Poate produce epidemii severe. Cryptosporidium este rezistent la clor, iar testele standard utilizate de autoriti nainte de 1990 pentru a monitoriza apa potabil nu-l detecteaz. Pentru a obine o prob, 1000 litri de ap trebuie centrifugat iar organismul patogen poate fi identificat prin inginerie genetic utiliznd anticorpi poli- i monoclonali. Cheltuielile curente n UK pentru a ndeprta Cryptosporidium din apa potabil prin filtrare se ridic cam la 8 milioane pe an dar se estimeaz c suma ar putea crete la 66 milioane pe an pentru a se conforma noilor reglementri cu privire la tratamentul apelor uzate. Viermii parazii Acetia includ nematodele (viermii cilindrici) i plathelminii (cestodele i trematodele). Oule acestor parazii trec n mediu prin fecalele i urina gazdei i sunt rezistente adesea la procesele de tratament ale apei uzate. Un vierme adult poate depune 1 milione de ou pe zi. Ciclurile lor biologice implic adesea o gazd intermediar. De exemplu, Taenia saginata paraziteaz la bovine care se infesteaz pscnd pe pajiti udate cu ape uzate netratate sau prin adpatul cu ap contaminat de eflueni netratai. Dracunculus medinensis (nematod) este prevalent la tropice. Femela are cam 1,3 m lungime, triete sub tegumentul membrelor inferioare i produce o bic n apropierea gleznei care, atunci cnd este imersat n ap, se sparge elibernd un numr mare de larve. Acestea infesteaz copepodele iar ciclul se completeaz atunci cnd omul bea ap nefiltrat care conine copepode infestate. La om, Schistosomiaza (bilharioza) este provocat de trei specii de nematode: 1 - Schistosoma mansoni (n Africa i America de Sud); 2 - S. haematobium -n Africa (i n bazinul mediteranean); 3 - S. japonicum n Orientul ndeprtat; exist i la animale. Cam 300 de milioane de oameni sunt afectai de boal n regiunile tropicale. Este o boal debilitant care, dei nu este adesea fatal, produce o slbiciune general a suferinzilor i pierderi economice anuale de sute de milioane de dolari. Oule viermelui trec prin fecale sau urin i ajung n ap, dezvoltndu-se n miracidii (larve) ce infesteaz melcii. n melci apar cercarii, care prsesc gazda i penetreaz tegumentul omului ce se gsete n ap. Dup o lung migraie prin corpul uman, fiecare parazit se fixeaz i produce ou n sistemul venos (S. haematobium n vezica i tractusul urinar; S. mansoni n sistemul sanguin portal al intestinului i ficatului). Simptomele finale ale celor 3 specii patogene depind de locul de fixare i efectele duntoare ale celor 3 tipuri diferite de ou. O singur persoan infestat, la care oulele sunt eliminate prin fecale sau urin poate contamina un ru ntreg, dac exist o abunden de melci-gazda adecvai pentru a perpetua parazitul i deci boala. Incidena bilhariozei pare s fie influenat de schimbri n utilizarea terenurilor. Odat cu umplerea Lacului Nasser din spatele Barajului Aswan din Egipt, terenul nconjurtor este irigat acum prin canale i anuri, si nu prin inundri sezoniere. Aceasta a condus la apariia unei mari populaii de melci gazd, care acum au asigurat un habitat permanent. In acest caz incidena bolii a crescut mult.

18 Defriarea pdurilor i dezvolatarea agriculturii, n Africa, a dus la apariia lui S. haematobium, pentru c noile condiii au permis melcului-gazda Bulinus rohlfsi s se rspndeasc (Bitton, 1999). In apele uzate mai pot fi intalnite oua ale urmatorilor viermi: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis, Hymenolepis nana, Taenia solium, T. saginata, T. echinococcus, Diphyllobothriun latum. Apele fecaloid-menajere se caracterizeaza prin continutul mare de substante organice in diferite stadii de descompunere si prin potentialul lor pathogenic si infestant ridicat. MONITORINGUL APEI IN PREVENIREA ORGANISMELE PATOGENE Apa potabil trebuie s nu conin organisme patogene, ns contaminarea microbian a apelor de baie, situate aproape de scurgerile apelor uzate deficitar tratate este responsabil de rspndirea bolilor gastrointestinale epidemice, la fel de bine ca i de infecia tegumentului, urechilor i tractului respirator. Patogenii nsi pot exista doar n numr redus, sau pot apare intermitent, astfel c o serie de indicatori microbiologici de poluare fecaloid trebuie utilizai. Un indicator de poluare fecaloid trebuie s satisfac anumite criterii: 1 - trebuie s fie un membru al florei intestinale a animalelor homeoterme; 2 - trebuie s fie prezent cnd patogenii sunt prezeni i abseni n probele necontaminate; 3 - trebuie s fie prezent n numr mai mare dect patogenii pentru a uura detecia lui; 4 - trebuie s fie cel puin egal de rezistent la condiiile de mediu ca i patogenul i la dezinfectia apei potabile sau a celei uate.; 5 - nu trebuie s se multiplice n mediu, astfel c raportul patogen/indicator fecaloid ntr-o prob s fie constant; 6 - trebuie s fie detectabil prin mijloace uoare i prin metode rapide i necostisitoare; Cei mai frecveni indicatori utilizai n poluarea fecaloid sunt: - bacteriile coliforme (exemplu: Escherichia coli); - streptococii fecali; - Clostridium perfringens. Bacteriile coliforme sunt gram negative, oxidaz-negative, si sunt capabile sa fermenteze lactoza la 44,50 C. n trecut, numrul total al coliformilor era utilizat ca un indicator al polurii fecaloide dar, acesta nu a reuit s satisfac criteriul pentru indicatorii poteniali patogeni de mai sus, pentru c numeroase tipuri de bacteri coliforme nu sunt de origine fecaloid. Citrobacter i Klebsiella de exemplu, se gsesc n solul nepoluat iar Enterobacter aerogens i E. cloacae se pot gsi pe vegetaie. Mai mult, patogeni au fost gsii n ap atunci cnd coliformii erau abseni. Deasemenea, unii coliformi se pot multimplica n apa curat. Prezena n ap a coliformilor fecali, n special de E.coli, este un indicator mai bun de contaminare a apei de canal dect totalul coliformilor. Intotdeauna, in fecalele umane exista un numar mare de coliformi si ei pot fi repede distinsi fata de alti coliformi.

19 Exist o relaie direct ntre E. coli numrate i numrul de organisme patogene cum ar fi Salmonella. Exist, de asemenea, o relaie ntre bolile gastrointestinale (vom, diaree, arsuri stomacale i febra asociat) la nottori i densitatea bacteriilor indicatoare din apele de scldat (fig.1).
Ratele asociate inotului cu simptomele gastrointestinale/1000 persoane Densitatea medie a enterococi/100 ml

Fig. 1. Relatia dintre inot si simptomele gastrointestinale si densitatea bacteriilor indicatoare din apele de scaldat. Liniile punctate ilustreaza limitele de 95% confidenta ale linei de regresie.

Trebuie s fim precaui n utilizarea lui E.coli ca indicator specific al polurii fecaloide n climatele foarte calde, pentru c aceasta se poate multiplica n apele cu temperaturi mai ridicate. Anumite bacterii non-fecaloide pot, de asemenea, s se dezvolte la 440 C i s produc indol, plecnd de la tryptone, un crieteriu utilizat n identificarea lui E.coli. Streptococii fecali Sunt, de asemenea, utilizai drept indicatori ai polurii cu fecale i este posibil de distins ntre streptococi umani i cei din surse animale. Streptococcus faecalis estre streptococul predominant n intestinul uman dar este relativ rar n intestinul altor animale. Raportul coliformi fecali/streptococi fecali (CF/SF) poate fi utlizat pentru a indica originea contaminrii apei. Un raport mai mare dect 4 este un indicator de contaminare uman, iar un raport sub 0,7 indic poluare provenit de la animale. Clostridium perfringens, bacterie anaerob productoare de spori, pare a fi un nsoitor al lui E.coli, n particular, atunci cand este analizata o poluare istorica. C. perfrigens este mai rezistent la poluarea toxic dect E.coli. S-a artat (Sorensesn et al., 1989) c sporii de C. perforans pot fi detectai n concentraii descresctoare la distane mai mari de 10 Km n aval de deversarea efluentului contaminat. n contrast, sterptococii coliformi i fecaloizi variaz n limite largi din cauza prezenei surselor non-punctiforme, n particular, arealele cu cirezi i facilitile de hrnire ale animalelor.

20 De aceea, s-a sugerat c C. perfrigens este un indicator sensibil al descrcrilor de ape oreneti chiar cnd sursele agricole ne-punctiforme, de indicatori fecali de bacterii sunt prezente. Tehnicile de estimare a populaiilor bacteriene au fost descrise de Pepper et al. (1995), Bitton (1999) i Scragg (1999). Watkins i Jian (1997) discut unele metode rapide i recente de protecie. Prezena bacteriilor fecaloide ntr-o prob de ap d informaii asupra gradului de contaminare al apei datorit omului sau animalelor. Legtura dintre bacteriile indicatoare i organismele patogene este adesea indirect, astfel c interpretarea rezultatelor este esenial. Mai mult de 100 tipuri de virusuri enterice sunt eliminate in fecalele umane. Uneori, intr-un singur gram de fecale pot fi prezente 106 exemplare de virusi. Ele reprezinta un pericol potential pentru sanatatea umana, acolo unde apele sunt utilizate in scop potabil si recreational, in special pentru unele virusuri ce supravietuiesc proceselor de tratare a apelor uzate. Multe infectii capatate in timpul inotului in ape proaste calitativ pot fi provocate mai degraba, de virusuri decat de bacterii. Virusurile sunt prezente in apa in numar mult mai mic decat bacteriile si pentru a le detecta trebuie sa fie examinate volume mari de apa. De asemenea, ele pot cauza infectii la nivele de contaminare mai scazute decat bacteriile. Nivelul virusurilor in apa raurilor este in general dependent de inputul prin intermediul apelor uzate menajere. Argumente in favoarea utilizarii virusurilor enterice umane drept indicatori sunt acelea ca ele par mai tolerante fata de mediul acvatic decat bacteriile indicatoare si supravietuiesc mai bine la tratamentul apelor uzate. Pentru ca virusurile pot initia infectii la oameni, la concentratii mici, o indicatie sigura a prezentei lor nu poate fi data de catre bacterii. Procedura de testare de rutina, totusi, trebuie sa se faca usor.. S-a sugerat ca colifagi si bacteriofagi (virusuri care sunt, obligatoriu paraziti intracelulari ai bacteriilor) pot fi siguri indicatori ai calitatii apelor recreative, deoarece numarul lor din probe este corelat direct cu numarul virusurilor enterice si coliformilor fecali. EFECTUL EFLUIENTILOR ORGANICI ASUPRA APELE RECEPTOARE Curba depresiei de oxigen Atunci cand, in mod natural, un efluent cu incarcatura organica este deversat intr-un rau, poluarea organica este redusa sau chiar eliminata gradat datorita activitatii microorganismelor, intr-un mod asemanator cu procesele utilizate in tratarea apelor uzate. In acest proces un rol important il joaca si dilutia, sedimentarea precum si lumina solara. In procesele de autoepurare din rauri, microorganismele fixate au un rol mult mai mare fata de cele aflate in suspensie. Dezoxigenarea unui rau, ca rezultat al prezentei deseurilor organice, este in general lenta, astfel ca punctul de maxima dezoxigenare poate sa apara la o distanta considerabila, in aval fata de punctul de deversare. Gradul de dezoxigenare depinde da urmatorii factori: 1 2 3 4 dilutia care apare atunci cand efluentul este mixat cu apa raului receptor. cerinta biochimica de oxigen (BOD) a efluientului si a apei receptoare. natura materialului organic. incarcatura organica a raului.

21 1 2 3 4 temperatura gradul in care se face reaerarea din atmosfera. concentratia de oxigen dizolvat din apa raului receptor. numarul si tipurile de bacterii din efluient

Figura 2 ilustreaza curbele generalizate, cunoscute ca curbele depresiei de oxigen si sunt obtinute atunci cand oxigenul dizolvat este plotat in timpul curgerii apei in aval. Curbele se refera la poluari usoare, moderate si masive.
Fig. 2. Efectul unei deversari organice asupra continutului de oxygen din apa unui rau.

Un efluient prost din punct de vedere calitativ contine o concentratie mare de amoniac iar eventuala oxidare a acestuia la nitrit sau nitrat poate produce o si mai mare depresie in curba oxigenului. Figura 3 ilustreaza un exemplu real a depresiei curbei de oxigen, masurate in aval de deversarea in raul Deben (estul Angliei) in timpul verii a unui efluient tratat. Efluentul atinge standardul necesar, dar in acel an secetos, cand debitul receptorului a fost mic, s-a produs cresterea abundenta a macrofitelor si algelor care s-a suprapus cu preluarea oxigenului din apa. Daca cerinta de oxigen a efluientului este studiata un anumit numar de zile, se constata ca oxidarea continua foarte rapid, dar apoi incetineste pe o perioada de 15-20 zile. Totusi, in oxidare exista adesea alte doua stadii care pot justifica procentul mare din consumul total de oxygen. Cerinta de oxigen in primele 20 de zile este determinata de oxidarea materiei organice (CBO-ul carbonic), in timp ce mai tarziu cerinta implica oxidarea amoniacului la nitrit si apoi la nitrat. Pentru a creste rata de aerare si viteza autopurificarii, in aval de deversare sunt amenajate praguri sau stavilare. In combaterea efectelor dezastroase ale poluarii accidentale, in raurile tratate se pompeaza direct oxigen pur.
Punctul de descarcare Distanta in aval de descarcare Oxigen dizolvat % de saturatie Poluare usoara Poluare moderata Poluare masiva 100

22
Fig. 3. Depresia curbei de oxigen in Raul Deben din estul Angliei, in iulie 1999

Efecte asupra bioticului Poluarea afecteaza organismele din rau prin scaderea oxigenului disponibil in apa. Acest lucru determina aparitia unor conditii de viata improprii, iar atunci cand poluarea este severa se produce axfixierea organismelor. Turbiditatea crescuta a apei reduce incidenta luminii solare necesara organismelor fotosintetizante. Adesea, deseurile organice se depun pe substrat alterand caracteristicile acestuia. Efectele generale ale unei poluari organice destul de severe sunt ilustrate in figura 4. 1 4 A - ilustreaza curba depresiei oxigenului impreuna cu o crestere masiva a CBO-ului, a sarurilor minerale si solidelor in suspensie, la punctual de deversare, urmata apoi de un declin gradat al acestor parametrii datorita aparitiei fenomenului de autopurificare. 4 B valoarea maxima a concentratiei de amoniac este inlocuita de cea a nitratului, intrucat nitrificarea continua iar ambele substante (amoniacul si nitratul) sunt diluate gradat pentru ca incarcatura organica se deplaseaza in aval. 4 C numarul de bacterii creste semnificativ imediat dupa deversare, dar acestea scad gradat pentru ca substratul lor este curatat. Deasemenea, are loc o crestere mare a fungilor caracteristici apelor poluate organic, care apoi incep sa dispara odata cu reoxigenarea raului. Protozoarele sunt in principal forme bacteriofage, iar numarul lor creste ca raspuns la dezvoltarea in masa a bacteriilor. Ulterior numarul de protozoare scade
Oxigenul dizolvat (mg/l) Distanta in aval (km)

23 1 datorita reducerii in numar a bacteriilor. Algele, in special Cladophora (alga verde filamentoasa, de dimensiuni mari) creste din punct de vedere numeric intrucat are loc restabilirea conditiilor de viata. Condiitiile de iluminare se imbunatatesc iar nutrientii sunt pusi in libertate prin oxidarea materiilor organice. Numarul acestor alge scade apoi treptat pentru ca nutrientii au fort utilizati sau diluati. 4 D imediat dupa deversare, fauna caracteristica apelor curate este eliminata pentru ca aceasta este incapabila sa tolereze concentratii scazute ale oxigenului. Viermii caracteristici apelor poluate organic (Tubificidele) pot fi singurele macronevertebrate care se instaleaza imediat, dar in unele cazuri chiar si acestea pot sa lipseasca. Odata cu ameliorarea conditiilor, chironomidele devin abundente iar cind aceste conditii se inbunatatesc populatiile izopodului Asellus devin mari. Odata cu reoxigenarea, populatiile caracteristice apelor curate cresc numericeste si ca diversitate.

Absenta unei specii sau a unui grup particular poate fi un indiciu al poluarii intrucat nu sunt satisfacute chiar toate conditiile de mediu. De exemplu, plecopterele sunt limitate in zonele cu curenti repezi in care exista eroziune a substratului si nu sunt prezente in zone in care curentii sunt mici, chiar daca raurile sunt nepoluate. In lungul raului pot fi recunoscute zone variate, cu organisme animale si vegetale caracteristice. Microorganismele Efectul primar al poluarii organice este cresterea numarului de bacterii care utilizeaza deseurile drept substrat. Bacteriile cresc semnificativ in urma deversarii apelor uzate orasenesti, inregistrand valori de 36x 106 / ml. Majoritatea acestor bacterii sunt in suspensie, si doar 10% sunt atasate pe suprafata plantelor. Virusurile pot sa existe in numar semnificativ, majoritatea lor provenind din efluenti.

24
Fig.4. Efectele unui efluent organic asupra unui rau in aval de deversarea lui:

A modificari fizice; B modificari chimice; C modificari asupra microorganismelor; D modificari asupra macronevertebratelor bentonice.

25 In conditiile unei poluari masive se dezvolta o comunitate de organisme cunoscuta ca fungi ai apelor poluate. Acestea apar ca produse microscopice atasate, si care pot forma mucozitati sau fuioare de culoare alba sau brun deschis pe suprafata substratului (fig. 5).
Fig. 5. Dezvoltarea fungilor de apa poluata dintr-un rau receptor.

De obicei, acestea sunt bacterii si nu fungi, si care domina comunitatea funcgilor apelor poluate. Microorganismele care alcatuiesc aceasta comunitati sunt listate in tabelul 2 sau in figura 6. De obicei, speciile dominante sunt reprezentate de bacteria Sphaerotilus natans si bacterii zoogleale.

26 Tabel 2 Organismele tipice care alcatuiesc comunitatea de fungi a apelor poluate organic (dupa Curtis si Curds, 1971)

Bacterii Sphaerotilus natans Bacterii zoogleale Beggiatoa alba Fungi Geotrichum candidum Leptomitus lacteus Alge Stigeoclonium tenue Navicula spp Fragilaria spp Synedra spp Protozoare Colpidium colpoda Colpidium campylum Chilodonella cucullulus Chilodonela uncinata Cinetichilum margaritaceum Trachellophyllum pusilum Paramecium caudatum Uronema nigricans Hemiophys fusidens Glaucoma scintilans Charchesium polypinum Sphaerotilus natans are aspectul unui filament neramificat de celule, filament inconjurat de o teaca de mucilagiu. Teaca permite acestor bacterii sa se ataseze de suprafete solide. Aceasta bacterie utilizeaza drept substrat o mare varietate de compusi organici dar poat utiliza si surse anorganice de azot, desi aceste produse sunt mai putin

27 bogate decat azotul organic. Atunci cand glucoza sau acetatul sunt utilizate drept surse de carbon, aceasta bacterie nu se formea sub o concentratie de 1 mg/l a substratului, in timp ce peste aceasta concentratie formarea mucozitatilor este proportionala cu concentratia oxigenului dizolvat. Bacteriile sunt aerobe, dar pot supravietui la concentratii de oxigen sub 2 mg/l. Comunitatea fungilor apelor poluate se extinde in aval mai ales in timpul iernii, decit in perioadele de vara, intrucat oxidarea materiilor organice din effluent continua mai lent. Dasemenea, bacteriile incluse in acesta comunitate sunt capabile sa consureze mai eficient, la temperature mai scazute, alte bacterii heterotrofe. Unsprezece specii de protozoare se regasesc in numar mare in comunitatea fungilor din apele poluate (tabel 2).
Fig. 6. Cateva din speciile caracteristice din comunitatea fungilor de apa uzata

Charchesium sp. este un ciliat pedunculat care tinde sa fie cel mai abundent la capatul inferior al zonei acestor comunitati, acolo unde conditiile determinate de concentratia oxigenului sunt mai bune. Atunci cand este present in numar foarte mare, acest protozoar poate produce inamolirea patului raului pentru ca floculeaza materia in suspensie. Colpidium colpoda si Chilodonella cucullus sunt extrm de abundente in cadrul comunitatii fungulor apelor poluate. Colpidium se hraneste cu bacterii, diatomee, flagellate si produse filamentoase. Algele Poluarea organica mare, dezoxigenarea si lumina scazuta, duc la eliminarea algelor, dar exista o repartitie graduala pentru intrucat conditiile se imbunatatesc iar dezvoltarea populatiilor algale este stimulata de concentratia mare de nutrienti prezenti. Stigeoclonium tenue, alga filamentoasa, este comuna in imediata zona a poluarii. Aceasta alga este prezenta in cantitati mari si in comunitatea fungilor apelor poluate. Speciile caracteristice zonelor restabilite sunt speciile de diatomee: Nitzchia palea si Gomphonema parvulum. Cianobacteria Chamaesiphon sp., alga verde Ulvella frequens si diatomeea Cocconeis placentula apar in momentul cand poluarea a fost dispersata. Pentru reabilitarea completa a conunitatilor algale din raurile poluate este necesara o distanta relativ mare in aval fata de punctual de deversare al efluentului.

28 Diversitatea speciilor de alge din apele curate poate fi variabila. Intotdeauna mediile greu poluate au comunitati mici ca numar de specii pentru ca speciile sensitive sunt eliminate treptat cu cat incarcatura poluanta creste. Totusi, la nivele de poluare organica scazuta speciile tolerante tind sa creasca cu toate ca conditiile nu sunt atat de severe, pentru a produce o scadere mare a speciilor sensitive Raurile mediu poluate pot astfe sa posede o diversitate algala mare. Alga verde filamentoasa, Cladophora, devine abundenta in zona de restabilire a conditiilor de mediu si formeaza paturi dense pe substrat, unde asigura atat covorul cat si hrana pentru nevertebrate. Cresterea densa a acestei alge in zona reabilitata din punct de vedere a poluarii este legata de cresterea concentratiei de nutrienti, dar si de alti factori care sunt probabil implicati. Cladophora poate fi atat de prolifica in raurile inbogatite organic incat dezoxigeneaza apa in timpul noptii si provoaca moartea pestilor. Macrofitele Macrofitele sunt afectate defavorabil de catre poluarea organica si pot fi eliminate de evenimentele de poluare severa. Incarcatura de solide in suspensie reduce lumina solara si prin depunerea prin sedimentare poate face substratul instabil. Atunci cand conditiile din aval se inbunatatesc, aportul bogat in nutrienti poate produce o mare diversitate specifica. In poluarea organica se inregistreaza un declin si o disparitie a speciilor mai sensibile, concomitant cu o descrestere generala a bogatiei in taxoni, si o crestere a oricarei specii tolerante la poluare. Singura specie a carui areal pare a fi larg in urma poluarii organice este Potamogeton pectinatus, care este foarte toleranta. Dintre speciile de macrofite care au fost descrise ca tolerante, fiind comune atit in raurile curate cat si in cele poluate fac parte Mimullus guttatus, Potamogeton crispus, Schoenoplectus lacustris, Sparganuim emersum si S. erectum. Ulterior s-au mai descris alte sapte specii tolerante la acest tip de poluare. Figura 7 ilustreaza distributia unor macrofite din raul Mersey din nord-vestul Angliei. Acest rau are trei afluenti: Goyt, Tamisa si Etherow.

29
Fig. 7. Distributia unor macrofite in raul Mersey (dupa Holland si Harding, 1984).

1 2

Raul Goyt primeste cele mai multe deseuri industriale, incluzand efluenti de la fabricile de textile. Poluarea incepe din capul raului si, desi exista unele inbunatatiri in aval, calitatea apei este inca slaba la confluenta cu raul Mersey. Raul Tamisa este delimitat pe ambele maluri de obiective industriale si urbane pe toata lungimea sa. El primeste efluenti de la cinci unitati care trateaza industrial apele acestora, dar si de la numeroase deversari de canale. In portiunea sa inferioara se dezvolta continuu produse ale fungilor caracteristici apelor uzate. Raul Etherow poseda o apa de calitate mai buna decat afluentii sai, dar apa sa se deterioreaza la confluenta cu Goyt, iar Mersey ramane cu o apa de calitate proasta pana la deversarea in estuar.

In general, in capurile de apa, vegetatia acvatica este bogata si dominata de briofite. De exemplu capatul lui Goyt suporta o macroflora diversa si densa, dar portiunea sa mijlocie primeste efluenti poluati sever de la fabricile de textile, iar aici toate macrofitele sunt absente. Apoi, in aval are loc o crestere in diversitatea covorului vegetal. Comunitatile de plante parcurg schimbari rapide in ceea ce priveste distributia asa cum este ilustrat in modelul de distributie si abundenta din figura 7. Relativa abundenta a muschilor Rhinchostegium riparoides si Amblystegium riparius pare sa fie in legatura cu poluarea organica. In apele nepoluate nu exista nici una dintre aceste specii. Odata cu imbogatirea in nutrienti isi face aparitia Rhinchostegium riparoides, iar cu cresterea concentratiei nutrientilor apare si Amblystegium riparius. Cu cat poluarea devine mai severa, Rhinchostegium intra in declin, fiind urmat apoi de Amblystegium, iar la o poluare

30 mai mare, nici una dintre aceste specii nu mai este prezenta. Distributia in mozaic a genului Cladophora este legata mai degraba de contaminarea cu metale grele, decit de poluarea organica. Extinzand efectele poluarii asupra macrofitelor, exista numeroase caracteristici naturale ale raurilor cum ar fi: tipul de substrat, regimul debitului, viteza curentului, chimismul apei, care fac dificila legatura dintre o comunitate particulara de plante si poluarea organica, in afara de cazul cand sunt comparate rauri vecine cu caracteristici similare, dar cu incarcatura de poluanti diferita. Nevertebratele In apele poluate protozoarele domina comunitatile de animale, acolo unde oxigenul reprezinta un factor limitator sever, iar unele dintre speciile de protozoare au fost deja enumerate in cazul discutiei despre comunitatile de fungi caracteristice apelor poluate. Este dificil de evaluat raspunsul comunitatilor de protozoare la prezenta poluarii deoarece un mare numar de specii ajung in rauri, de pe terenurile invecinate, odata cu apele pluviale. In efluenti, protozoarele pot ajunge in urma proceselor de tratament secundar al apelor uzate. Este, deci, greu de distins in cadrul faunei de protozoare, membrii naturali de cei intrusi. Poluarea severa afecteaza, mai degraba, toate grupele taxonomice de macronevertebrate decat speciile individuale. Diferentele specifice devin importante doar in cazul unei poluari medii. In general, organismele asociate cu zonele aluvionare ale raului sunt cele mai tolerante la poluarea organica, in timp ce speciile asociate cu substantele erodate si cu curenti de apa rapizi sunt cele mai sensitive. Inamolirea substratului raului datorita solidelor sedimentate afecteaza branhiile speciilor care sunt associate cu substratele erodate. De exeplu, efemeropterul Rhitrogena semicolorata si Ephemerella ignita sunt sensibile in special la depunerea aluviunilor. Deasemenea, nevertebratele din apele curgatoare repezi, au rate metabolice mai inalte fata de cele din ape lente si din aceasta cauza tind sa fie mai sensitive la scaderea oxigenului dizolvat din apa. Adaptarile respiratorii ale nevertebratelor acvatice sunt analizate de catre Williams si Feltmate (1992), precum si de Giller si Malmqvist (1998). In apele greu poluate, tubificidele sunt in mod frecvent foarte abundente, avand adesea densitati de peste 106 indivizi/m2. Specii succesive de tubificide sunt eliminate deoarece conditiile devin din ce in ce mai severe, iar in conditii drastice de poluare doar Limnodrilus buffmeisteri si/sau Tubifex tubifex mai pot rezista. Pentru aceste doua specii efluentul ofera un mediu ideal de hranire si adapost, in timp ce absenta pradatorilor permite acestor populatii sa creasca necontrolat. Succesul in aceste medii este datorat abilitatii lor de a respira la concentratii foarte mici ale oxigenului dizolvat. Figura 8 ilustreaza ca rata de respiratie la Tubifex tubifex si Branchiura sowerbyi este aproape neafectata de concentratii de oxigen dizolvat mai mici de 20% din aerul saturat.

31
T.tubifex 200 C
1 0 0

40 60 80 % aer saturat

Fig. 8. Rata consumului de oiygen fata de concentratia oxigenului dizolvat, ca % din aerul saturat, la doua specii de tubificide (Tubifex tubifex si Branchiura sowerbyi) (dupa Aston, 1973).

Tubificidele au o hemoglobina care are o afinitate foarte mare pentru oxigen . La Tubifex tubifex, hemoglobina manifesta un effect Bohr negativ, ceea ce inseamna ca oxigenul poate fi preluat la un pH scazut, atunci cand continutul de bioxid de carbon este mare, caz frecvent in apele poluate organic. Pigmentul are rol in transportul oxigenului, dar pare sa nu posede capacitatea de a stoca gazul in vederea utilizarii acestuia in perioadele de anoxie prelungita. Tubificidele pot supravietui in conditii anaerobice pana la patru saptamani, iar in acest timp pot metaboliza anaerobic glicogenul. Deasemenea, ele pot sa se hraneasca si s-a depuna coconi in conditii de tensiuni mici ale oxigenului. Naididele pot sa raspunda la poluarea organica printr-o crestere mare in numar, in special pe un substrat pietros. Nais elinguis pare tolerant la poluare si poate creste in numar extrem de mare in aval de deversarea organica. Pentru ca in aval de deversarea materialului organic, apa devine mai oxigenata, tubificidele descresc in abundenta fiind inlocuite de catre Chironomus riparius, care nu poate face fata conditiilor de oxigen atat de scazute, tolerate de catre tubificide. Zona chironomidelor include, inafara de C. riparius, si Tanypodidele carnivore, care se hranesc cu tubificide mici si chironomide. Densitatea chironomidelor poate depasi 50 000 indivizi/m2 in aval de deversarea organica. Exuviile pupale care plutesc pe suprafata apei dupa eclozarea adultului, pot fi folosite pentru a caracteriza distributia chironomidelor in rau. Figura 9 ilustreaza dominatia lui Chironomus riparius asupra comunitatatii de chironomide, in urma deversarii apelor uzate.
O2 consumat l h-1mg-1 greutate uscat

32
300 500 700

distanta in aval (m)


Fig. 9. Procentul de exuvii pupale de Chironomus riparius din numarul total de exuvii, inainte si dupa punctull de deversare a unui effluent organic in Raul Chew (dupa Wilcon si McGill, 1977)

Aceasta specie este absenta in apa curate din amonte de deversare. Pentru ca apa se autopurifica in aval, populatia de chironomide se reduce gradat pana la disparitie, la aproximativ 1 Km dupa punctual de deversare. Exuviile pupale de chironomide pot fi utilizate pentru a detecta sursele punctiformr de poluare organica. Ciclul evolutiv la C. riparius, cu multe generatii pe an, impreuna cu selectia locurilor de ovopozitare, ofera speciei numeroase oportunitati anuale de a invada o zona potrivita, ca rezultat al poluarilor temporare, cauzate de deversarile organice de la gospodariile taranesti sau de la ferme. Ca si tubificidele, Chironomus poseda hemoglobina, dar valoarea acesteia atinge 25% din valoarea hemoglobinei din sangele uman. Hemoglobina de la Chironomus are jumatate din greutatea moleculara a celei din sangele mammalian, iar concentratia ei creste atunci cand apa este prost aerata. Pigmentul actioneaza ca un caraus al oxigenului atunci cand tensiunea acestuia in apa este scazuta, pe perioada cand cantitatea de oxigen necesara animalului nu poate fi suplinita prin solutia fizica. C. riparius traieste in tuburi care sunt tinute oxigenate prin miscarile ondulatorii ale corpului animalului. Aceasta activitate are rol si in penetrarea oxigenului in sediment, lucru care duce la cresterea ratei sale de oxidare. In aval de zona chironomidelor, crustaceul izopod Asellus aquaticus devine numeros (Fig. 4 D) in special acolo unde se gasesc substraturi de Cladophora. Lungimea corpului si biomasa de Asellus este semnificativ mai mica in locurile poluate, iar femelele produc mai putine oua. Lipitorile, molustele si Sialis lutaria au populatii abundente in

33 aceasta zona. Amfipodul Gammarus pulex este mult mai senzitiv decat Asellus la poluarea organica, fiind ucis in mai putin de 5 ore, la o concentratie de oxigen in apa de 1 mg/l. Distributia amfipodului in rauri pare a fi determinata de numarul orelor de noapte, atunci cand concentratia de oxigen scade sub aceasta valoare critica Penru ca procesul de autoepurare continua, in comunitate apar si alte specii de nevertebrate. Speciile cele mai senzitive la poluarea organica sunt plecopterele, si cu un grad mai mic de sensibilitate, efemeropterele, care sunt adesea absente chiar la nivele medii de poluare. Amphinemura sulcicolis este mai toleranta la poluare decat alte specii de plecoptere, iar Baetis rhodani si Caenis horaria sunt mai tolerante la poluarea organica decat alte specii de efemere. Distributia speciilor de nevertebrate selectate in poluarea cronica a Raului Mersey este ilustrata in figura 10.

34
PLECOPTERA EPHEMEROPTERA Asellus aquaticus SIMULIDAE excluzand Baetis TRICHOPTERA Baetis spp. Limnaea peregra

Ancylus fluviatilis Gammarus pulex Erpobdella spp.

comune; p e; rare; absente. utin Fig.

10. Distributia taxonilor selectati de nevertebrate din raul

Mersey, intre 1978-1986 (dup 4). a Holland si Harding, 198 Zona superioara a Raului Goyt suporta o fauna de nevertebrate bogata, incluzand plecoptere si efemeroptere, iar in absenta poluarii, conditiile fizice vor fi optime pentru aceasta fauna, pentru cea mai mare parte din lungimea raului. Totusi, in aval de punctul de descarcare al efluentului ce provine de la o fabrica de textile, raul este populat doar de oligochete si chironomide. Aerarea tot mai crescanda a raului in aval permit unor specii, asa cum este Asellus si Baetis sa recolonizeze raul. Un mic numar de efemeroptere si plecoptere pot supravietui prin colonizarea din afluenti curati. Fauna de nevertebrate a Raului Tamisa ramane deteriorata intrucat sunt deversati in rau, efluenti variati care provin din unitati de tratare. Raul Etherow are o fauna mai bogata, iar cea a raului Mersey releva o imbunatatire, odata cu cresterea gradului de tratare a efluentilor.Totusi, zona inferioara a raului contine doar o fauna de tubificide si chironomide. Aceste impacte de poluare organica descrise pentru apele din zonele temperate au loc si in apele tropicale. Totusi, evidentele sugereaza ca raurile tropicale sunt mult mai sensitive la poluare decat cele temperate Experimentele de teren au condus la investigarea efectului episoadelor de dezoxigenare, asupra nevertebratelor, evenimente asociate, de exemplu, cu accidentele din ferme. Adaugarea intr-un rau a sulfitului de sodiu, in vederea reducerii oxigenului la o valoare de aproximativ de 1 mg/l, pentru o perioada de 6 ore a dus la rezultate illustrate de figura 11. Fig. 11. Oxigenul dizolvat din apa unui rau in urma tratamentului cu sulfite de sodium pentru a mima un episode de poluare organica (dupa Edwards et al, 1991).

Taxonii nevertebrateloe din rau au au scazut de la 30 de indivizi la 14, dar restabilirea conditiilor initiale a fost relativ rapida iar bogatia de specii si numarul initial al acestora s-a restabilit intr-o perioada cuprinsa intre 6 si 12 saptamani (fig. 12).
Oxigen dizolvat (mg/l 35 24 22 20 18 16 14 Timp(ore)

36
2 4 6 8 12 Ore Saptamani

Fig. 12. Bogatia si abundenta speciilor de nevertebrate in urma unui puls al dezoxigenarii (dupa Edwards et al, 1991)..
Numar de taxoni

Numar total de nevertebrate Timpul 37

DESCRIEREA CLASELOR DE CALITATE A APEI (NIVELE DE SAPROBITATE) PENTRU APELE CURGATOARE IN FUNCTIE DE POLUAREA ORGANICA
CLASA I de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: oligosaprob 2 Grad de poluare: deloc, pana la foarte slab 3 Culoarea calitatii apei pe harta: albastra 4 - acest nivel de saprobitate este caracteristic apelor curate; 5 - apele sunt bine oxigenate si de mare puritate; 6 - interactiunile trofice sunt caracterizate printr-o relatie echilibrata intre producatori, consumatori si descompunatori; 7 - procesele productive depasesc suma proceselor reductive; 8 - diversitatea speciilor este ridicata, dar abundentele sunt in special scazute; 9 - apa este corespunzatoare pentru toate folosintele, inclusiv alimentari cu apa potabila, pescuit, imbaiere sau alte forme de recreere. 1 a. apele sunt considerate curate, cu putina materie organica si concentratii scazute de nutrienti; 2 b. transparenta apei este mare, cu exceptia paraurilor alimentate de ghetari, unde turbiditatea este datorata proceselor de erodare; 3 c. apele sunt bine oxigenate cu saturatie de aproximativ 100%; 4 d. nu exista procese de reducere; chiar sedimentele fine (mal, namol, nisip) sunt de culoare deschisa sau maronie si sunt bogate in minerale; 5 e. fauna de insecte este diversa, dar unele specii sunt reprezentate daor de cativa indivizi; 6 f. substratul este acoperit de alge (diatomee in special, rare specii specificate de alge albastre-verzi si rosii cu forme filamentoase), muschi (mai multe specii), planarii si larve de insecte; in cursurile mijlocii si superioare ale raurilor se intalnesc mai multe specii de plecoptere; trichopterele sunt extrem de rare; 7 g. se gasesc doar cateva chironomide din subfamiliile Diamesinae si Orthocladinae; 8 h. viermii sunt reprezentati in principal de planarii si Lumbricidae (in special Stylodrilus) si Haplotaxidae; 38 0 i. tipurile de ape curgatoare sunt: izvoare, parauri alimentate de izvoare, cursurile superioare ale raurilor cu apa rece. CLASA I II de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: oligosaprob sau -mezosaprob 2 Grad de poluare: poluare mica 3 Culoarea calitatii apei pe harta: albastru-verde 4 - acest nivel de saprobitate caracterizeaza o apa putin poluata;

5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 9

- interactiunile trofice sunt caracterizate printr-o relatie echilibrata intre producatori, consumatori si descompunatori; - procesle productive depasesc suma proceselor reductive; - diversitatea speciilor si abundentele cresc in comparatie cu stadiul anterior; - apa este corespunzatoare pentru toate folosintele, ca mai sus, dar alimentarile cu apa potabila pot fi limitate la utilizare locala. a. apele sunt considerate curate, cu mica cantitate de materie organica si concentratii scazute de nutrienti; b. transparenta apei este mare, cu exceptia paraurilor alimentate de ghetari, unde turbiditatea este datorata proceselor de erodare; c. apele sunt bine oxigenate cu saturatie de aproximativ 100%; d. nu exista procese de reducere; chiar sedimentele fine (mal, namol, nisip) sunt de culoare deschisa sau maronie si sunt bogate in minerale; e. fauna de insecte este foarte diversa cu abundente moderate; f. substratul este acoperit de: alge (diatomee in special, rare specii specifice de alge albastre-verzi si rosii cu forme filamentoase), muschi (mai multe specii), planarii si larve de insecte (Plecoptera, Ephemeroptera, Trichoptera, Coleoptera); g. se gasesc doar cateva chironomide din subfamiliile Diamesinae si Orthocladinae; h. viermii sunt reprezentati in principal de planarii si Lumbriculidae (in special Stylodrilus) si Haplotaxidae; i. tipurile de ape curgatoare sunt: izvoare, parauri alimentate de izvoare, cursurile superioare ale raurilor cu apa rece.

CLASA II de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: -mezosaprob 2 Grad de poluare: poluare moderata 3 Culoarea calitatii apei pe harta: verde 39 1 - acest nivel de saprobitate caracterizeaza o apa cu incarcare moderata de nutrienti; 2 - interactiunile trofice sunt echilibrate cu predominarea inca a proceselor productive; 3 - diversitatea speciilor este mai mare ca si abundenta si biomasa; 4 - tratarea apei pentru scopuri potabiel este posibila, in general, pentru folosirea acesteia pentru comunitati locale; 5 - in termenii standardelor internationale de sanatate, apa este aproape de limita superioara recomandata pentru apa potabila. 1 a. apele sunt considerate poluate moderat, cu mica cantitate mai mare de materie organica si concentratii mai mari de nutrienti decat clasele anterioarei; 2 b. transparenta apei este inca in general mare; in raurile din regiunile joase poate sa apara turbiditate cauzata de suspensiile solide datorate proceselor naturale; poate sa apara turbiditate datorita eroziunii indusa de activitatea antropica; 3 c. apele sunt bine oxigenate; poate sa survina suprasaturatia sau deficitul de exigen 4 d. procesele de reducere pot sa apara in sedimente foarte fine si in locurile cu apa statatoare (lentice); suprafata sedimentelor fine (mal, namol, nisip) este deschisa sau maronie, dar in spatiile interstitiale ale sedimentului, cu deficit de exigen, materiile organice pot sa fie de culoare cenusie sau negricioasa;

5 6

7 8 9

e. fauna de insecte este deopotriva de diversa si abundenta; f. substratul este acoperit de: alge (toate grupele, posibila mare abundenta a formelor filamentoase), muschi (cateva specii), macrofite; fauna de nevertebrate bentice : Mollusca, Crustacea, mai multe ordine de insecte; trichopterele pot fi numeroase in anumite locuri, pe cand Polycentropodidae domina in cursurile inferioare cu viteze mici ale curentului; g. abundenta si diversitatea chironomidelor creste; subfamiliile Diamesinae si Orthocladinae domina in locurile cu ape curgatoare (lotice) si Tanytarsini si Chironomini in locurile cu apa statatoare (lentice); h. cu toate ca pot sa apara viermi din orice familie, fauna de oligochete este reprezentatata in principal de familiile sunt reprezentati in principal de planarii si Lumbriculidae (in special Stylodrilus) si anumite specii de Naididae; i. tipurile de ape curgatoare sunt: parauri si rauri moderat poluate in alimentate in cursurile superioare si mijlocii, ca si cursurile inferioare nepoluate.

CLASA II-III de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: -mezosaprob sau -mezosaprob 2 Grad de poluare: poluare critica 3 Culoarea calitatii apei pe harta: verde-galben 4 - aceasta zona de tranzitie (intermediara) este caracterizata de conditii fluctuante in care procesele de respiratie si asimilatie vor predomina alternativ; 5 - apele pot sa intre in perioade de productivitate excesiva, care pot dura pana la consumarea rezervelor de energie (hrana) acumulate; 40 1 - se poate percepe o crestere relativa a abundentei descompunatorilor cand creste gradul de poluare; 2 - diversitatea speciilor in privinta grupurilor taxonomice poate sa fie in declin, dar numarul speciilor tolerante poate sa cresca; 3 - este posibila, in general, tratarea apei pentru scopuri potabile, dar la nivel local; 4 - in termenii standardelor internationale de sanatate, apa este aproape de limita superioara recomandata pentru apa potabila; 1 a. apele sunt poluate clar cu cantitati mai mari de materii organice si concentratii mai mari de nutrienti decat clasele anterioarei; 2 b. poluarea poate cauza turbiditatea apei in anumite zone sau in anumite perioade; in raurile de campie suspensiile solide datorate proceselor naturale pot sa reprezinte o cauza suplimentara a gradului de turbiditate; 3 c. continutul de oxigen alterneaza intre suprarsaturatie si deficit, ceea ce poate cauza moartea pestilor sau poate aduce prejudicii speciilor sensibile; 4 d. pot sa apara conditii de putrefactie in sedimentele foarte fine din zonele stagnante; la suprafata substratului, sedimentele fine din locuri cu ape curgatoare sunt de culoare deschisa sau maronie; spatiile interstitiale mai adanci din sedimente sunt negre datorita reducerii oxigenului din materiile organice; petele negre datorate fenomenelor de reducere (sulfura feroasa) pot sa apara dedesubtul pietrelor (nu trebuie confundate cu petele negre datorate algelor albastre-verzi); 5 e. fauna de insecte este moderat diversa si abundenta;

8 9

f. algele filamentoase (ex. Cladophora) sau macrofitele pot sa devina foarte abundente acoperind arii largi ale raului; diversitatea algelor verzi creste comparativ cu clasa a II-a de calitate; ciliatele devin foarte intense si abundente, colonii ale acestora care acopera substraturile si animalele putand fi vazute cu ochiul liber; fauna bentica de nevertebrate este reprezentata doar de grupe relativ tolerante: Porifera, Bryozoa, Mollusca, Crustacea,lipitori, mai multe ordine de insecte (doar organismele tolerante dintre plecoptere si Heptageniidae); lipitorile incep sa domine;trichopterele pot fi numeroase; g. pot sa apara locuri specifice cu mare abundenta a chironomidelor; in plus fata de speciile tolerante din subfamiliile Diamesinae si Orthocladinae, care domina in locurile cu ape curgatoare, straturile de nisip pot fi colonizate de Prodiamesinae; in ariile maloase Tanytarsini (in specila Micropsectra) si Chironomini (ex: Polypedilum) sunt taxoni dominanti; h. fauna de oligochete este reprezentatata de Lumbriculidae (in special Stylodrilus), Naididae care pot fi numeroase; pot sa se gaseasca anumite Tubificidae in numar mare; i. tipurile de ape curgatoare sunt: rauri poluate in care procesele de asimilatie (productie) nu sunt intotdeauna mai importante decat procesele de reducere.

41 CLASA III de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: -mezosaprob 2 Grad de poluare: poluare mare 3 Culoarea calitatii apei pe harta: galben 4 - nivelul alfamezosaprob caracterizeza ape foarte poluate, in care concentratia de oxigen este la limitele conditiilor aerobe; 5 - apar macroformele tolerante, cu populatii masive de lipitori si Asellus; 6 - chiar si pentru aprovizionarea locala potabilizarea directa a apei poate fi riscanta pentru sanatate; 7 - nu este economic sa se trateze apa pentru scopuri potabile; 8 - din motive igienice folosintele recreationale sunt de obicei imposibile; 9 - pescuitul poate fi posibil, dar pot sa apara adesea pesti morti; 10 - sunt posibile alimentari in scop industrial dar cu tratare adecvata; 11 - nu este recomandata folosirea apei pentru obtinerea energiei electrice. 1 a. apele sunt foarte poluate cu cantitati mari de materii organice si concentratii mari de nutrienti; 2 b. poluarea poate cauza turbiditatea apei in anumite zone sau in anumite perioade; in raurile de campie suspensiile solide datorate proceselor naturale pot sa reprezinte o cauza suplimentara a gradului de turbiditate; datorita anumitor efluneti pot sa apara culori ale apei (maronie datorita industriei de celuloza si hartie, diverse culori datorita fabricilor de textile etc.); pot sa apara mirosuri variate, particulare, in functie de industrie: mirosuri dulci datorate deversarilor de la fabricile de bere, mirosuri de la deversarile din agricultura (cresterea pasarilor) etc.; 3 c. continutul de oxigen alterneaza intre suprarsaturatie si deficit, ceea ce poate cauza moartea pestilor sau poate aduce prejudicii speciilor sensibile; 4 d. pot sa apara conditii de putrefactie in sedimentele foarte fine din zonele stagnante;in locurile unde curentul este foarte mic se poate acumula namol

5 6

fermentat la suprafata substratului; spatiile interstitiale mai adanci din sedimente sunt negre datorita reducerii oxigenului din materiile organice care determina aparitia conditiilor septice; petele negre datorate fenomenelor de reducere (sulfura feroasa) pot sa apara dedesubtul pietrelor si pot sa acopere zone intense; e. fauna poate fi putin diversa, dar abundentele pot fi mari; f. dintre algele filamentoase predomina Stigeoclonium; macrofitele tolerante pot sa creasca din abundenta; algele albastre-verzi sau diatomeele (ex: Nitzchia palea) pot sa acopere suprafete intinse in zonele stagnante; Fungi (Sphaerotilus, Fusarium, Leptomitus) cresc vizibil pe substraturile tari sau acopera nevertebratele bentice; ciliatele se gasesc in colonii mai mult sau mai putin abundente cu specii sesile reprezntative (Carchesium, Vorticella), care pot fi vazute cu ochiul liber; nevertebratele bentice: doar cateva grupe tolerante la deficitul de oxigen; Porifera, lipitorile si izopodul Asellus pot sa se gaseasca in numar mare; g. chironomidele pot fi abundente in anumite locuri; in plus fata de speciile tolerante ale subfamiliei Orthocladinae, Tanytarsini (in specila Micropsectra) si Chironomini sunt taxoni dominanti; h. fauna de oligochete este reprezentatata de genul Lumbriculus si de membrii familiilor Naididae si Enchytraidae; anumite Tubificidae pot sa apara in numar mare; i. tipurile de ape curgatoare sunt: rauri greu poluate in care procesele de asimilatie (productie) nu sunt intotdeauna mai scazute decat procesele de reducere.

42 1 2 3

CLASA III IV de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: -mezosaprob sau polisaprob 2 Grad de poluare: poluare foarte mare 3 Culoarea calitatii apei pe harta: galben-rosu 4 - aceasta zona de tranzitie caracterizeza ape foarte greu poluate, cu deficit de oxigen si cu conditii de viata limitate pentru macrozoobentice care sunt reprezentate in special de tubificide si larve de chironomide, care incep sa alcatuiasca populatii mari; 5 - apa este nepotrivita pentru aproape orice folosinta umana, exceptand-o pe cea de receptor pentru ape uzate; 6 - chiar irigatiile sunt nepotrivite din motive igienice. 1 a. apele sunt foarte poluate cu cantitati mari de materii organice si concentratii mari de nutrienti; 2 b. sursele punctiforme ale efluentilor, bacteriile filamentoase si starea generala de poluare determina turbiditatea apei in anumite zone si in anumite perioade; datorita efluentilor pot sa apara anumite culori sau mirosuri ale apei; 3 c. continutul de oxigen alterneaza intre suprarsaturatie si foarte mare deficit; 4 d. pot sa apara conditii de putrefactie in sedimentele fine ; aceste sedimente incep sa devina negre la culoare datorita reducerii oxigenului din materiile organice care determina aparitia conditiilor septice; 5 e. petele negre datorate proceselor de reducere (sulfura feroasa) apar dedesubtul pietrelor din zonele stagnante si acopera zone intinse in sectiunile lotice; mirosul de hidrogen sulfurat poate fi important;

6 7

f. fauna este foarte scazuta cu unele abundentele mari; g. cresterea algelelor se petrece sub invelisul bacterian; macrofitele sunt incapabile sa creasca datorita absentei penetrarii luminii; filamentoase predomina Stigeoclonium; macrofitele tolerante pot sa creasca din abundenta; fungile se dezvolta in masa in substraturi foarte tari si pe animale; pot fi vizibile pete datorate bacteriilor sulfuroase (culoare alba sau cenusie); fauna de nevertebrate bentice este reprezentata doar de acele grupuri tolerante la deficitul de oxigen; aceste grupuri pot sa apara in numar ridicat: Chironomus, Tanypodinae, Tubicifidae, Enchytraidae, lipitori si cateva specii tolerante din alte grupuri; h. in anumite zone (in special in cele stagnante) se intalneste o abundenta mare a chironomidelor tolerante; i. fauna de oligochete este reprezentatata de Enchytraidae (Lumbricillus) sau anumite Tubificidae (Tubifex, Limnodrilus) care pot sa apara in numar mare; j. tipurile de ape curgatoare sunt: rauri foarte puternic poluate in care procesele de asimilatie (productie) nu sunt intotdeauna mai scazute decat procesele de reducere.

1 2 3 4

CLASA IV de calitate a apei 1 Nivel de saprobitate: polisaprob 2 Grad de poluare: poluare extrema 3 Culoarea calitatii apei pe harta: rosu 4 - aceasta zona saproba este caracteristica sectiunilor de rau cu poluare extrema datorata efluentilor organici; 5 - viata macrozoobentica este rastransa la organismele cu respiratie aeriana; 6 - predomina organismele microscopice (bacterii, fungi, protozoare); 7 - apa este improprie pentru folosintele omului cu exceptia celei de receptor pentru apele uzate. 1 a. apele sunt poluate la maximum cu cantitati imense de materii organice si concentratii foarte mari de nutrienti; 2 b. sursele punctiforme ale efluentilor, bacteriile filamentoase si starea generala de poluare determina turbiditatea apei de cele mai multe ori; datorita efluentilor pot sa apara anumite culori sau mirosuri ale apei; multe animale sunt acoperite sau umbrite de materiile in suspensie; 3 c. continutul de oxigen alterneaza intre suprarsaturatie si deficit extreme, punand in pericol supravietuirea pestilor si a animalelor bentice; 4 d. sedimentele sunt reprezentate de namol sapropelic, pete negre mai mult sau mai putin mari de sulfura feroasa (in zonele lotice), ambele parti ale pietrelor acoperite de pete negre (in zonele stagnante); sedimentele foarte fine de fund (namol, mal) sunt negre; predomina adesea procesele de degradare insotite de un miros de hidrogen sulfurat; 5 e. Datorita poluarii antropice, incep sa prolifereze bacteriile si alte organisme saprofite; organisme precum bacteriile, flagelate, forme libere de ciliate bacteriofage cu asociatia Colpidium colpodae devin cele mai tipice pentru aceasta clasa de saprobitate; bacteriile filamentoase sunt mai putin abundente decat in cazul clasei III-IV, in timp ce bacteriile sulfuroase ating varful abundentei si pot crste in

pajisti vizibile; in comparatie cu clasa a III-a de calitate, invelisul algal este redus calitativ si cantitativ; aproape toate plantele si animalele

43 1 mai mari sunt omorate sau impiedicate sa colonizeze aceste cursuri datorita episoadelor de dezoxigenare sau penetrarii luminii; nevertebratele bentice sunt restranse doar la acelea care traiesc independent de continutul de oxigen din apa; aceste organisme pot sa fie avantajate de lipsa pradatorilor intoleranti; f. se gasesc doar animale care respira aer; g. pot sa apara rar chironomide; in asociatie cu cateva specii de Chironomini predomina genul Chironomus; h. fauna de oligochete este reprezentatata de Enchytraidae (Lumbricillus) sau anumite Tubificidae (Tubifex, Limnodrilus) care pot sa apara in numar extrem de scazut; i. tipurile de ape curgatoare sunt: rauri extrem de poluate in care procesele de asimilatie (productie) nu sunt intotdeauna mai scazute decat procesele de reducere.

2 3 4 5

Fig. 13. Macronevertebrate indicatori biologici ai poluarii (in stanga: sensibili la poluare; in dreapta: toleranti la poluare)

44

INDICI BIOTICI
Pentru a stabili calitatea apelor au fost elaborai un numar mare de indici biotici. Un indice biotic ine cont de sensibilitatea sau tolerana unei specii sau grupe de specii, la poluare i le atribuie acestora o valoare, a crei sum d un index al polurii pentru o anumita staie. Datele pot fi : - calitative (ex. prezen absen) -cantitative (abunden relativ sau densitate absolut). Aceti indici biotici sunt destinai, n special, pentru a estima gradul de poluare organic. SISTEMUL SAPROBIIlOR Primul indice biotic, elaborat n anii de nceput ai secolului XX, de ctre K o l k w i t z i M a r s o n, revizuit ulterior de Liebmann , a fost Sistemul Saprobiilor care recunotea n oxidarea materiei organice 4 stadii: 1 - oligosaprob 2 - metasaprob 3 - mesosaprob 4 - polisaprob Acest indice presupune nregistrare n staii, a prezenei sau absenei precum i a abundenei relative a speciilor indicatoare. Speciile indicatoare sunt n principal microorganismele (bacterii, protozoare, alge i rotiferi) dar pot s includ i unele macronevertebrate sau peti. n 1955, Pantle si Buck fac o clasificare a gradelor de impurificare a apelor dup sistemul saprobiilor. Indicatorilor biologici, pentru treptele respective din sistem, li se atribuie cte o valoare (s) corespunzatoare gradului de saprobitate: 1 Cei din zona oligosaproba au s=1 2 ---------------------------------- s=2 3 ---------------------------------- s=3 4 ---------------------------------- s=4 Autorii iau apoi n considerare frecvena organismelor (h), pe care o mpart n trei grupe, notand-o cu cifre: 1 pentru prezen ntmpltoare; 2 pentru prezen frecvent; 3 pentru dezvoltare n mas. Cu ajutorul acestor valori se calculeaz indicele saprob (S) al staiei respective, dup formula:

S = (sh) / h
Clasificarea gradelor de curaenie ale apei se face dup schema: S= 1,0 1,5 (impurificare foarte slab, corespunztoare zonei oligosaprobe) S= 1,5 - 2,5 (impurificare moderat, corespunztoare zonei - mezosaprobe) S= 2,5 3,5 (impurificare puternic, corespunztoare zonei - mezosaprobe) S= 3,5 4 (impurificare foarte puternic, corespunztoare zonei polisaprobe) Rezultatele sunt prezentate fie n diferite culori pe cursul rului (vezi anexa cu descrierea claselor de calitate ale apelor), fie in diagrame. Pe abcis sunt trecute punctele

45 de cercetare cu indicaia distanelor dintre ele, iar pe ordonat valorile indicelui de saprobitate. Ca i n metoda Knpp, aceast metod se aplic n general, pentru apele curgtoare; ea a fost ns utilizat cu bune rezultate, i pentru lacurile de baraj. Are aceleai avantaje ca i metoda Knpp. Prin limitarea frecvenei indicatorilor biologici numai la trei valori, metoda are o mai mare simplitate dar i un grad mai ridicat de subiectivism. INDICELE BIOTIC BECK n 1955, n SUA., Beck propune un indice sintetic pe care l numete indice biotic, ca mijloc de raportare a informaiilor biologice rezultate din supravegherea calitii apei. n acest sistem, macronevertebratele au fost mprite n dou grupe: intolerante i tolerante la poluarea organic. Conform metodei, din varietatea de organisme specifice apelor curate (grupul celor intolerante) sunt considerate 15 specii, iar din grupul celor tolerante, caracteristice apelor poluate, 10 specii. Indicele biotic se calculeaz dupa relaia: I=2n + m, unde: n=numrul speciilor din grupul intoleranilor m= numrul speciilor din grupul toleranilor Acest indice poate avea valori cuprinse ntre 0 i 40. Valorile indicelui I>10 reprezint ape curate, cele cuprinse ntre 6 i 9 caracterizeaz apele cu poluare redus, valorile cuprinse ntre 1 i 5 corespund apelor poluate, iar I=0 caracterizeaz o ap foarte poluat. Rezultatele se pot reprezenta grafic, trecnd pe abcisa staiile iar pe ordonat valorile corespunztoare indicelui biotic. Aceast metod introduce un grad mare de aproximaie, bazndu-se pe indicaiile furnizate de un numr redus de bioindicatori, i nu este suficient de sensibil datorit faptului c valorile cuprinse ntre 0 i 10 caracterizeaz trei grade de impurificare, pe cnd apa curat este caracterizat de valori cuprinse ntre 10 i 40. Avantajul metodei const n rapiditatea cu care se pot obine indicaii orientative asupra calitii apei. INDICELE BIOTIC TRENT (IBT) Acest indice a fost eleborat i utilizat dup 1950 de grupul de biologi al autoritatilor engleze de control a calitii apei (Trent River Board), fiind apoi descris de Woodwiss (1964), cel care l-a creat. Metoda apeleaz la investigarea comunitailor bentonice, bazandu-se pe faptul c efectele polurii asupra macronevertebratelor bentonice const n schimbri n lista speciilor prezente i n reducerea diversitaii taxonilor sau a speciilor, pan la eliminarea progresiv a unor grupari sensibile. Conform acestei metode, valorile indicelui biotic prin care se estimeaz calitatea apei, sunt cuprinse ntre 0 i 10 (0 pentru ape poluate, 10 pentru ape curate). Valoarea indicelui biotic Trent (IBT) se stabilete n funcie de tolerana cunoscut a grupelor de macronevertebrate i de numrul de specii prezente n probe.

46 Sistemul a fost conceput pentru evaluarea polurii organice. S-a inut seama de ordinea toleranei grupelor de macronevertebrate la poluarea organica, mai mult dect la poluarea fizica i chimic. Prin faptul c se ia n considerare reducerea numrului de taxoni, sistemul rspunde i la alte forme de poluare. Sistemul IBT este foarte practic, necesitnd recoltarea de probe calitative n care nu trebuie numrate i identificate la nivel de specie toate exemplarele. Termenul de grupe folosite pentru IBT include doar unele specii sau seturi de specii dup cum urmeaz: - toate speciile cunoscute de Platelmini (viermi plai); - oligochetele (rmele) (exclusiv genul Nais); -toate speciile cunoscute de hirudinee (lipitori); -toate speciile cunoscute de molute (doar melcii i scoicile); -toate speciile cunoscute de crustacee (raci); -toate speciile cunoscute de plecoptere; -toate speciile cunoscute de efemeroptere (exclusiv genul Baetis rhodani); -toate familiile de trichoptere; -toate speciile de neuroptere; -familia Chironomidae (exclusiv genul Ch. thumi); -specia Chironomus thumi; -familia Simulidae (mute columbace); -toate speciile cunoscute din alte familii de Diptere; -toate speciile de coleoptere (gndaci); -toate speciile de hydracarieni (acarieni sau cpue acvatice). METODA ZELINKA-MARVAN Autorii acestei metode caut s elimine ct mai mult subiectivismul n ceea ce privete determinarea gradului de curaenie al apei, introducnd unele noiuni noi i utiliznd un calcul adecvat. Metoda este aplicabil, ca i n cazurile precedente, numai n apele impurificate cu substane organice putrescibile. Domeniul de saprobitate este mparit n cinci trepte: -oligosaprob (bos), -oligosaprob (aos), -mezosaprob (bms), -mezosaprob (ams) si polisaprob (ps). O specie poate fi ntlnit ntr-un numr mai mare sau mai mic de trepte saprobe, potrivit valenei sale ecologice. Autorii acord fiecarei specii cte o cifr reprezentnd valoarea relativ a valenei saprobe pentru fiecare treapt saprob, astfel nct suma acestori valori s fie egal ntotdeauna cu 10. De pild, valoarea relativ a valenei de saprobitate a bacteriei Sphaerotilus natans este egal cu 5 pentru treapta -mezosaprob i cu 5 pentru treapta polisaprob; cea a lui Sphaerotilus dichotomus este egal cu 2 pentru treapta oligosaprob, cu 6 pentru treapta -mezosaprob i cu 2 pentru treapta -mezosaprob. Pe de alta parte, autorii acord fiecrei specii o anumit valoare indicativ de saprobitate, valoare care variaz intre 1 i 5. Astfel, valoarea indicativ a lui Sphaerotilus natans este egala cu 5 iar a lui S. dichotomus cu 4. Pe baza cercetrilor proprii, autorii dau liste de specii indicnd pentru fiecare valoare indicativ i valoarea relativ a valenei saprobe. Un exemplu este dat n tabelele 3 i 4.

47 Aceste valori, impreun cu valoarea frecvenei speciei respective in biocenoza, sunt introduse n formulele: nn

a ih ig i b ih ig i
i = 1 i=1

A= ; B = etc.,
nn

h g hi
ii i = 1

gi

i=1

n care: A - valoarea medie de saprobitate pentru treapta oligosaprob; B - idem pentru treapta oligosaprob; C - idem pentru treapta mezosaprob, etc.; ai, bi, ci, etc - valoarea relativ a valenei de saprobitate a speciei pentru treptele de saprobitate A, B, etc; g - valoarea indicativ de saprobitate; h - frecvena speciei n biocenoz; n - numrul speciilor cu valen saprob cunoscut. Fiecare specie din biocenoz a fost luat n consideraie n funcie de valoarea indicativ de saprobitate, de valoarea relativ a valenei de saprobitate i de frecven. Prin aplicarea formulei date se obin nite medii ponderate ale saprobitaii ntregii biocenoze, corespunznd diferitelor trepte saprobe. Suma acestor trepte este egal cu 10. Din tabelele 3 i 4 rezult c biocenoza luat n consideraie indic cea mai mare valoare medie -5,73-pentru treapta -oligosaprob (aos), iar valoarea imediat urmatoare 3,13 fiind pentru treapta -oligosaprob (bos), nseamn c biocenoza indic o zona oligosaprob spre -oligosaprob. Calculul se continu astfel: pentru A (bos) (tabel 3), frecvena 69 (tabel 4) se multiplic cu 3 (=valena saprob a lui X1) i cu 1 (valoarea lui g), rezultatul fiind 207. La fel se obin i celelalte valori. Se adun apoi, pentru fiecare treapt saprob, valorile astfel obinute (de exemplu, pentru treapta -oligosaprob (bos) se obine 1284) i valorile respective se mpart prin suma produselor h x g, care n exemplul dat este 410. Tabel 3. Specia A B C D E g (bos) (aos) (bms) (ams) (ps) X1 3 3 3 1 1 X2 5 5 3 X3 4 6 3 X4 2 7 1 3 X5 + 8 2 4 Tabel 4.

48 Specia Frecventa (h) Valori pentru: bms 0 0 0 ams ps

bos aos X1 69 207 207 207 69 X2 31 465 465 X3 30 360 540 X4 42 252 882 126 X5 8 + 256 64 Suma 1284 2350 397 69 Media ponderat 3.13 5.73 0.97 0.17

69 x 1 = 69 31 x 3 = 93 30 x 3 = 90 42 x 3 =126 8 x 4 = 32 Total 410 Se obin astfel nite valori medii care reprezint gradul de saprobitate pentru diferitele trepte saprobe din staia respectiv, a caror sum este egal cu 10. n exemplul dat: 3,13 + 5,73 + 0,97 + 0,17 + 0 = 10. ntocmai ca n metoda Knpp, valorile rezultate pot fi nscrise n anumite coordonate, obinndu-se grafice care reprezint gradul de curenie n diferite seciuni ale unui ru. Metoda a fost aplicat att pentru studiul apelor curgatoare, ct i al celor stttoare. Ea aduce unele elemente noi, menite s dea o mai mare precizie analizei biologice. Fr indoial c aceasta constituie o contribuie valoroas, dar trebuie remarcat c subiectivismul nu este total ndeprtat. Rezultatele depind n foarte mare masur de exactitatea ncadrarii fiecarei specii n ceea ce privete valoarea sa indicativ i valena saprob ce revine fiecarei trepte din sistemul saprobiilor. Pe de alt parte, metoda este laborioas. Pe lang metodele statistico-matematice, s-au elaborat numeroase alte metode i sisteme ecologice pentru caracterizarea calitaii apei. Unele au tendina de lrgire i dezvoltare a analizei biologice, altele, dimpotriv, de simplificare a acesteia; unele tind la o perfecionare a sistemului saprobiilor, altele folosesc criterii diferite, dar toate au la baz interrelaiile existente ntre organism i mediul abiotic. INDICELE BIOTIC GENERAL Unii cercetatori au considerat c valorile 9-10 ale indicelui biotic belgian nu pun destul de bine accentul pe poluarea apelelor curate i se subestimeaz poluarea n aceste ecosisteme. De aceea Vearneau (1985), n Frana i Vanhooren (1989), n Belgia, au elaborat metoda indicelui biotic general, ajungnd la o estimare mai exact a poluarii asupra faunei. Ei au utilizat n ntregime abundena familiilor de macronevertebrate din apele curate, corelnd-o cu diferite ape de es, de deal i de munte, i au confruntat concluziile lui De Piereux (1983) care subliniaz c zone diferite ale rului, concretizate de valori ale incicelui belgian de 9-10, sunt reprezentate de comunitai de

49 macronevertebrate care se deosebesc sub aspectul diversitaii. Conform metodei indicelui biotic general, proba este diferit n zona de recoltare i const n 8 unitai de prob, recoltate din 8 habitate diferite, dac ele exist. Deasemenea, proba poate consta n unitai recoltate de pe substratul dominant, la cureni diferii, cu ajutorul drgii Surber, care delimiteaz o suprafa de 0,05 m2 . n ape adnci se folosete un fileu de mn cu care se colecteaz organismele de pe substratul superficial de pe o arie de 0,5 m2. n funcie de sensibilitatea la poluare, cteva familii de Plecoptere, Efemeroptere si Trichoptere sunt poziionate separat. Cea mai sensibil familie, ca indicator, trebuie s fie reprezentat n prob prin cel puin trei indivizi. Indicele biotic general ia valori cuprinse ntre 1 i 20, valori care au fost grupate n 7 clase care pot fi reprezentate i prin culori: IBG I II III IV V VI VII 16-20 13-15 10-12 7-8 5-6 3-4 <2 culoare albastru albastru verde verde nchis galben portocaliu rou deschis nchis deschis Indicele biotic general msoar mai bine dect indicele biotic, ntreaga cantitate de informaie despre calitatea biogenetic n staiile de cercetare aflate de-a lungul unui curs de ap, dar este mai laborioas i mai dificil, necesitnd recoltri cantitative. INDICELE BIOTIC BELGIAN n Belgia indicele biotic este utilizat pentru monitoringul biologic i evaluarea obinuit a calitii apelor curgatoare la scar naional. Apele curgtoare ale Belgiei variaz de la puin adnci, lente, pn la ape curgtoare repezi i adnci. Metoda presupune urmtoarele etape: luarea probelor din comunitatea macronevertebratelor, identificarea lor i calculul indicelui biotic belgian (IBB). Calculul este realizat cu ajutorul unui tabel ce conine grupele faunistice i numrul unitilor sistematice (tabel 5). O unitate sistematic include majoritatea grupelor taxonomice la nivelul genului sau familiei. Colectarea calitativ a macronevertebratelor se realizeaz cu un fileu (ciorpac) n toate microhabitatele accesibile ntr-o anumit perioad de timp. Pentru prelevarea macronevertebratelor se mai folosesc substraturi artificiale de colonizare sau drgile. Organismele luate ca prob sunt identificate la nivelul familiei sau genului, n funcie de grupul cruia i aparin (tabel 6). La nivel de gen sunt identificate: Plathelmintes, Hirudinea, Mollusca, Plecoptera, Ephemeroptera, Odonata, Megaloptera, Hemiptera (Heteroptera), n timp ce la nivel de familie se identific: Oligochaeta, Crustacea, Trichoptera, Coleoptera, Diptera, Chironomidae thummiplumosus sau Chironomidae non-thummiplumosus. Fiecare gen sau familie observat reprezint o unitate sistematic. Dup identificare, se precizeaz prezena celor mai sensibile grupe faunistice (I), precum i numrul unitilor sistematice ale unui grup particular (II) i numrul total de uniti sistematice existente n prob (III). Se poate determina indicele biotic pe baza unui tabel (tabel 5). O unitate sistematic reprezentat de un singur individ, care apare ntr-o singur prob, nu este luat n consideraie, deoarece apariia lui poate fi accidental.

50 Rezultatele indicilor biotici sunt clasificate pe o scar de calitate cu 5 clase, variind de la uor poluat sau nepoluat pn la foarte mult poluat, prevzut cu benzi colorate (tabelul 7). Tabel 5. Tabel standard pentru calculul Indicelui Biotic Belgian cor Grupe indicatoare Frecvena Nr. de unitii sistematice 0 I indice Plecoptera sau Ecdyonuridae Trichoptera Ancylidae sau Ephemeroptera (exc.Ecdyonuridae) Aphelocheirus sau Odonata Gammaridae sau Mollusca (exc.Sphaeriidae) III 0-1 25 6 11 - 15 10 biotic 8 9 7 8 7 6 6 5 5 8 7 7 6 6 >=16

>= 2 1 >= 2 1 >2 1-2 >=1 toate unitile menionate mai sus sunt absente >=1 toate unitile menionate mai sus sunt absente >=1 toate unitile menionate mai sus sunt absente

5 5 3 3

7 6 6 5 5 4 4

10 9 9 8 8 7 7

2 3

Asellidae Hirudinea Sphaeriidae Heteroptera (Hemiptera)- exc. Aphelocheirus

Tubificidae sau Chironomidae sau grupul thummiplumosus

Syrphidae (Eristalinae)

>=1 toate unitile menionate mai sus sunt absente

51 Tabel 6. Aspecte practice privind determinarea unitilor sistematice Grup taxonomic Nivelul determinrii Plathelminthes Gen Oligochaeta Familie Hirudinea Gen Mollusca Gen Crustacea Familie Plecoptera Gen Ephemeroptera Gen Trichoptera Familie Odonata Gen Megaloptera Gen Heteroptera (Hemiptera) Gen Coleoptera Familie Diptera Familie Hydracarina Chironomidae thummi-plumosus Chironomidae non thummi-plumosus prezen Tabel 7. Clasificarea claselor de calitate i codificarea culorii pentru evaluarea rezultatelor analizelor biologice n Belgia Clasa Indicele biotic Caracterizare Culoare I 10 - 9 Uor poluat sau nepoluat albastru II III IV V 0 8-7 6-5 4-3 2-1 Poluare redus Moderat poluat situaie critic Mult poluat Foarte mult poluat Absena macronevertebratelor verde galben portocaliu rou negru

Calculul Indicelui Biotic Belgian 1. Se identific i se numr toate organismele din prob. Se noteaz numrul indivizilor (1) pentru fiecare taxon (unitate sistematic) din lista buletinului de analiz alturat. Fiecare gen sau familie observate reprezint o unitate sistematic. Se poate folosi urmtoarea codificare: A = 1 individ B = 2 10 indivizi C = 11 50 indivizi D = 51 100 indivizi E = 101 1000 indivizi F = 1001 10000 indivizi G = > 10000 indivizi

52 1 2. Se ncercuiete scorul corespunztor din coloana a 2-a a listei din buletinul alturat (2) cu excepia celor reprezentai doar de 1 individ. 2 3. Se precizeaz numrul de uniti sistematice, reprezentate de cel puin 2 indivizi, din prima coloan a listei din buletinul de sintez alturat. 3 4. Se ia n considerare cel mai sczut scor ncercuit din coloana a 2-a a listei din buletinul alturat i se numr de cte ori s-a gsit acest scor (=frecvena). 4 5. Numrul de taxoni (=uniti sistematice) (punct 3) se regsete n coloana corespunztoare a tabelului standard pentru calcularea Indicelui Biotic Belgian (tabel 5). 5 6. Scorul cel mai sczut (punct 4) se regsete n rndul corespunztor din tabelul standard pentru calcularea Indicelui Biotic Belgian. 6 7. ntretierea dintre rndul i coloana determinate: conduce la valoarea Indicelui Biotic Belgian. BULETIN DE ANALIZ (pentru aprecierea Indicelui Biotic Belgian) Curs de ap Seciune. Nr. staie Data... Tehnica de prelevare - Fileu 1 - Substrat artificial 2 - Drag Observaii . (1) (2) (1) (2) PLATHELMINTHES MOLLUSCA 3 Bdellocephala Acroloxus 3 Crenobia Ancylus 4 Dendrocoelum Anisus 4 Dugesia Anodonta 4 Planaria Aplexa 4 Polycelis Armiger OLIGOCHAETA Bithynia 4 Aeolosomatidae Bythinella 4 Branchiobdellidae Dreissena 4 Enchytraeidae Ferrisia 3 Lumbricidae Gyraulus 4 Lumbriculidae Hippeutis 4 Naididae 6 Lithoglyphus 4 Tubificidae Lymnea 4 Margaritifera 4

53 HIRUDINEA Cystobranchus Dina Erpobdella Glossiphonia Haementeria Haemopis Helobdella Hemiclepsis Hirudo Piscicola Theromyzon Trocheta CRUSTACEA Argulidae Asellidae Astacidae Cambaridae Chirocephalidae Corophiidae Gammaridae Grapsidae Limnadiidae Mysidae Paleomonidae Talitridae

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Myxas Physa Pisidium Planorbarius Planorbis Potamopyrgus Pseudanodonta Segmentina Sphaerium Theodoxus Unio Valvata Viviparus - PLECOPTERA 5 Amphinemura - Brachyptera - Capnia - Chloroperla - Dinocras 4 Isogenus - Isoperla - Leuctra - Nemura - Nemurella - Perla Protonemura Rhabdiopteryx Taeniopteryx

4 4 5 4 4 4 4 4 5 4 4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

EPHEMEROPTERA Baetis Brachycerus Caenis Centroptilum Cloeon Ecdyonurus Epeorus Ephemera Ephemerella Ephoron Habrophlebia Habroleptoides Heptagenia Isonychia Leptophlebia Oligoneuriella Paraleptophlebia

3 3 3 3 3 1 1 3 3 3 3 3 1 3 3 3 3 3

ODONATA Aeschna Anax Calopteryx Cercion Cordulegaster Cordulia Enallagma Ephitheca Erythromma Gomphus Lestes Leucorrhinia Libellula Onychogomphus Ophiogomphus Orthetrum Platycnemis

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

54 Potamanthus Procloeon Rhithrogena Siphonurus HETEROPTERA (HEMIPTERA) (L.A) Aphelocheirus Callicorixa Corixa Cymatia Gerris Glaenocorisa Hesperocorixa Hydrometra Iiyocoris Mesovelia Micronecta Microvelia Naucoris Nepa Notonecta Plea Ranatra Sigara Velia COLEOPTERA (L.A) Dryopidae Dytiscidae Elminthidae Gyrinidae Haliplidae Hydrenidae Hydrophilidae Hygrobiidae Noteridae

3 3 1 3 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Pyrrhosoma Somatochlora Sympetrum TRICHOPTERA (L.P) Beracidae Brachycentridae Ecnomidae Goeridae Glossosomatidae Hydropsychidae Hydroptilidae Lepidostomatidae Leptoceridae Limnophilidae Molannidae Odontoceridae Rhyacophilidae Philopotamidae Phryganeidae Polycentropodidae Psychomydae Sericostomatidae 5 5 MEGALOPTERA (L) Sialis

4 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

DIPTERA (L.P) Athericidae Blepharoceridae Ceratopogonidae Chaoboridae Chironomidae C.thummi-plumosus C.non thummi-plumosus Culicidae Cylindrotomidae Dixidae

6 -

DIPTERA Limoniidae Muscidae Psychodidae Ptychopteridae Rhagionidae Scatophagidae Sciomyzidae Simuliidae Stratiomidae Syrphidae-Eristalinae

55 Dolichopodidae - Tabanidae Empididae - Thaumaleidae Ephydridae - Tipulidae HYDRACARINA ALTE GRUPE Hydracarina + .. Hydrozetes .. L= larve; P=pupe; A=aduli; Cel mai sczut scor Frecvena Numr de taxoni (uniti sistematice) Indice Biotic... Clasa de calitate.. INDICELE DE INTEGRITATE BIOTIC (IBI = Index of Biotic Integrity) Acesta este adoptat de ctre EPA (Environmental Protection Agency) din Statele Unite. n acest caz, integritatea ecologic este definit ca ABILITATEA UNUI ECOSISTEM ACVATIC DE A SUPORTA I MENINE O COMUNITATE DE ORGANISME, ECHILIBRAT, INTEGRAT, AVND O COMPOZIIE SPECIFIC, DIVERSITATE, I ORGANIZARE FUNCIONAL COMPARABIL CU HABITATELE NATURALE ALE UNEI REGIUNI. Un IBI este construit prin combinarea mai multor obiective de msurat, ntr-un index sumarizat ntr-un singur numr. n general un IBI este creat prin combinarea a minim 7 obiective de msurat pornind de la un ansamblu biologic. Fiecarui obiectiv de msurat i este atribuit un scor n legtur cu un stres de mediu, de exemplu ne putem atepta ca bogia de specii s scad de la 5 (poluare absent) la 1 (poluare sever). IBI ar trebui s aproximeze o linie dreapt care descrete cu ct stresul de mediu devine mai accentuat. Acest indicator este definit ca integrator al tuturor informaiilor despre ihtiofauna la nivel individual, populational, ihtiocenotic i ihtiogeografic. Pentru peti, indicele de integritate biologic combin 12 parametrii de ansamblu, clasificai n trei grupe: 1 1. compoziia specific i bogaia de specii (lista speciilor i procentul acestora). 2 2. compoziia trofic procentul de ierbivori, omnivori, insectivori). 3 3. abundena i condiia de intreinere i snatate a petilor. Prin nsumarea valorilor rezultate din cei 12 parametrii luai n considerare, IBI propune o scar de valori de la 12 la 60 i definete 5 categorii de calitate ecologic a apei: 1 1. excelent IBI=58-60 2 2. bun IBI=48-52 3 3. acceptabil IBI=40-44 4 4. srac IBI=28-34 5 5. foarte sarac IBI<24

IBI este considerat de muli cercetatori ca cel mai potrivit pentru delimitarea ecosistemelor i definirea strii originare a unui bazin acvatic.

56 n cazul macronevertebratelor bentonice se poate folosi cu mult succes un indice de integritate QN, derivat din indicele Karr i estimat de formula: Q (T) + QI (LT) + I (LI) + IQ (I) QN = T + LT + LI + I n care: T = tolerant LT = moderat tolerant LI = moderat intolerant I = intolerant Un ir tipic de obiective de msurat n vederea determinrii unui IBI pentru nevertebrate Indexul Comunitii Nevertebratelor (ICI = invertebrates community index) este dat n tabelul 8. Acesta include: msurarea bogiei de taxoni; compoziiei speciilor; toleranei la poluare sau sensibilitatea; tipului ghildelor trofice i obiceiurilor de hrnire Tabel 8 Categoria Obiective de Definiie Rspunsul msurat la poluare Bogia de specii Nr. total de taxoni Msoar biodiversitatea Scade Nr. EPT macroneverte- bratelor Scade Nr. taxonilor de Numrul de taxoni de Scade efemero- ptere efemeroptere (E), plecoptere (P) Scade Nr. taxonilor de i trichoptere (T). Scade plecoptere Numrul genurilor sau speciilor Nr. taxonilor de de efemeroptere. trichoptere Numrul genurilor sau speciilor de plecoptere Numrul genurilor sau speciilor de trichoptere Msuri ale % EPT % acestor grupe n prob Scade compozi% Efemeropterelor % efemerelor din prob Scade iei Msuri ale Nr. taxonilor intole- Bogatia taxonilor senzitivi Scade toleranei / rani % nevertebratelor tolerante Crete intoleranei % taxonilor tolerani Dominana celor mai abundeni Crete % taxonilor taxoni dominani Msuri ale tipului % filtratorilor % filtratori ai materialului Variabil de hrnirie % ierbivori organic fin frmiat Scade +rzuitori % acestor ghilde trofice Msuri ale Numrul taxonilor Numrul de insecte care atac la Scade obiceiu- rilor de susuprafa Scade hrnire gtori (ineptori) % insectelor ineptoare

57 . Tabelul include doar cele mai frecvente obiective de msurat, n cazul rurilor. Pentru lacuri i zonle umede exist i alte obiective de msurat. Accesnd EPA web-site i cutnd sub IBI, cititorul va primi detalii abundente. Fig. 14 ilustreaz frecvenele cumulate pentru un ICI n rurile din Ohio i arat o mbuntire a condiiilor (integritii biotice) n expertiza post 1988 comparativ cu cea ante 1988. Totui condiiile sunt nc inferioare intei pe termen lung. Karr (1999) i Karr i Chu (1999) dau o privire asupra abordrii IBI.
P r e 1 9 8 8 : M e a n = 2 9 . 3 P o s t 1 9 8 8 : M e a n = 3 4 . 1 O b i e c t i v a c c e s i b i l

D i f e r e n t e l e d i n t r e l i n i i s e m n i f i c a i m b u n a t a t i r e
Ob i e c t i v e p e t e r m e n l u n g

= 3 5 8 20 30 40

Indexul Comunitailor de Nevertebrate Fig. 14 Frecvena cumulat a Indicelui Comunitailor de Nevertebrate in rurile din Ohio. (dup Barbour i Yoder, 2000). SCORUL BMWP = Biological Monitoring Working Party Score (Tabel. 9) n Anglia, largi utilizaii de odinioar indici biotici, Indexul Biotic Trend i Scorul Biotic Chandler au fost nlocuii cu scorul BMWP. Prezentarea acestui indice este descris de Hawkes (1997). Abordarea este mai simpl dect a indicilor prezentai mai sus, combinnd msurtori ale bogiei de taxoni i sensibilitatea (tolerana) la poluare. Scorul BMWP a fost destinat s dea o indicaie general asupra condiiei biologice a rurilor din UK. Situsurile sunt probate, acolo unde este posibil, prin 3 minute de dragare (mturare) cu o plas standard, fiind incluse toate habitatele principale ale situsului de probare (substratul, vegetaia, bancurile, malurile raului, etc). Acolo unde nu este posibil de utilizat plasa, probarea se face cu ajutorul substratului artificial. Identificarea taxonilor se face doar pn la nivel de familie iar ABUNDENA ORGANISMELOR DIN PROB NU ESTE LUAT N CALCUL. Fiecrei familii i este atribuit un scor cuprins ntre 1 i 10, depinznd de sensibilitatea familiei la gradul de poluare organic. Scorul BMWP REPREZINT SUMA SCORURILOR FIECREI FAMILII PREZENTE N PROB. Valorile mai mari de 100 sunt asociate rurilor curate, n timp ce cele mai mici de 10, rurilor foarte poluate. Scorul total BMWP poate fi mprit la numrul de taxoni din prob pentru a obine MEDIA SCORULUI PER TAXON

58 (ASPT = Average Scor Per Taxon) care este INDEPENDENT DE MRIMEA PROBEI (o prob mai mare este de natur s includ mai multe familii inflamnd astfel scorul BMWP dac acesta nu este standardizat). Tabel . Scorul BMWP Familia Scorul Efemeroptere Siphlonuridae, Heptageniidae, Leptophlebiidae, Ephemerellidae, 10 Plecoptere Potamanthidae, Ephemeridae Plecoptere Taeniopterygidae, Leuctridae, Capniidae, Perlodidae, Perlidae, Trichoptere Chloroperlidae Aphelocheiridae Phryganeidae, Molannidae, Beraeidae, Odontoceridae, Leptoceridae, Goeridae, Lepidostomatidae Astacidae Lestidae, Agriidae, Gomphidae, Cordulegasteridae, Aeshnidae, Corduliidae, Libellulidae Psychomyidae, Philopotamiidae Efemeroptere Caenidae Plecoptere Nemouridae Trichoptere Rhyacophilidae, Polycentropidae, Limnephilidae Gasteropode Neritidae, Viviparidae, Ancylidae Trichoptere Hydroptilidae Bivalve Unionidae Amfipode Coriphiidae, Gammaridae Odonate Platycnemidae, Coenagriidae Heteroptere Mesoveliidae, Hydrometridae, Gerridae, Nepidae, Coleoptere Naucoridae,Notonectidae, Pleidae, Corixidae Trichoptere Haliplidae, Hygrobiidae, Dytiscidae, Gyrinidae, Hydrophilidae, Diptere Clambidae, Helodidae, Dryopidae, Elminthidae, Chrysomelidae, Diptere Curculionidae Turbelariate Hydropsychidae Tipulidae Simuliidae Planariidae, Dendrocoelidae Efemeroptere Baetidae Megaloptere Sialidae Lipitori Piscicolidae Gasteropode Valvatidae, Hydrobiidae, Lymnaeidae, Physidae, Planorbidae Bivalve Sphaeriidae Lipitori Glossiphoniidae, Hirudidae, Erpobdellidae Izopode Asellidae Diptere Oligochete Chironomidae Oligochaeta (intreaga clasa) Decapode Odonate Trichoptere 8

2 1

59 Armitage et al (1983) a examinat performana scorului BMWP utiliznd probe de nevertebrate din 268 de situsuri de prelevare, aparinnd la 41 de ruri din Anglia i ara Galilor. Autorii au constatat c ASPT-ul a fost mai puin influenat de ctre SEZON fa de scorul BMWP.. Autorii au constatat c ASPT-ul a fost mai puin influenat de mrimea probei dect scorul BMWT, astfel c o mai mare cantitate de informaie a putut fi obinut cu un efort mai mic. Pentru predicia scorului BMWP i a ASPT-ului au fost utilizate i date fizico-chimice luate separat, utilizndu-se tehnici de regresie multipl. Autorii au sugerat c raportul dintre ASPT-ul observat i cel ateptat (predictat) poate fi utilizat pentru a indica posibila influen a polurii asupra macronevertebratelor. Concluzii oarecum diferite au fost trase dintr-un studiu spaniol, unde ASPT-ul, i nu BMWP a fost gsit s fie dependent de temperatur i deci de sezon. Diferii indici biotici au fost comparai n timpul unui program de supraveghere biologic a unui ru calcaros n sudul Angliei (Pinder et al., 1987; Pinder i Farr, 1987 a, b; Pinder, 1989). S-a concluzionat c ASPT a fost cel mai bun indicator al calitii apelor n domeniul condiiilor ntlnite. ntr-un situs (localitate) n aval de o mic descarcare a unei apei uzate parial tratate, ASPT-ul a fost sczut n timp ce BMWP a crescut comparativ cu un situs mai din susul rului. S-a concluzionat c descrcarea a avut ca rezultat, mai degrab o uoar mbogire n nutrieni a rului, dect o poluare. In consecinta, ar fi unele avantaje n evaluarea att a ASPT ct i a scorului BMWP. Scorul BMWP a fost utilizat pentru a evalua efectul deversrii de cloropyrifos, un insecticid organofosforic, asupra macronevertebratelor rului Roding, din N E Londrei. Un accident rutier a avut drept rezultat mprtierea a 500 litri de insecticid ntr-un afluent. In 2 zile insecticidul a ajuns la 26 km n aval. Aproximativ 90% din biomasa piscicol i toate artropodele acvatice au fost distruse pe o distan de 23 km din ru. Efectul a fost mai mic asupra molutelor i anelidelor. Fig. 15. ilustreaz scorul BMWP n amonte de deversarea insecticidului (a) i n situsurile afectate (b) 4 km i (c) 23 km n aval de deversare. Imediat dup deversarea insecticidului, n aprilie 1985, scorul BMWP a sczut brusc n ambele situsuri b i c, pentru c taxonii artropodelor senzitive, au fost eliminai. Efectul a fost mult mai sever n situsul din amontele rului (b din fig 15) care a avut o ap mai de calitate nainte de accident i a primit pulsul de pesticid ntr-o form mai concentrat. Scorul BMWP i-a revenit apoi gradat ntruct a avut loc o recolonizare din situsurile din amontele accidentului. Chironomidele au nceput recolonizarea dup 13 sptmni dup deversarea insecticidului iar Asellus aquaticus a reaprut relativ repede, probabil din cauza dispariiei petilor prdtori. Majoritatea celorlalte artropode au recolonizat rul n 79 sptmni dar coleopterul Oulimnius tuberculatus i efemeropterul Caenis moesta au fost absente 108 sptmni dup accident. Modificri ale scorul BMWP i ale metodelor similare care includ evaluarea abundenei au fost dezvoltate de Waley i Hawkes n 1996 i 1997; Cao et al., (1997). Totui, pentru uzul de rutin, la scar mare, indicii biotici trebuie s fie simpli. Studiile au artat c scorul BMWP i derivaii si aa cum este ASPT-ul sunt, n general, indicatori demni de ncredere n privina evalurii calitii apei. INDICI DE DIVERSITATE Indicii biotici au elaborai pentru a msura rspunsul la poluarea organic, dar ei sunt nepotrivii pentru detectarea altor forme de poluare. De exemplu Plecopterele, joac

60 un rol important n majoritatea indicilor biotici datorit marii lor sensibiliti la oxigenul dizolvat din ap, dar SUNT MAI TOLERANTE LA METALE i pot fi abundente n rurile care primesc deeuri metalice provenite din mine. Indicii de diversitate sunt utilizai pentru a msura STRESUL din mediu. S-a considerat c ecosistemele acvatice nepoluate sunt caracterizate printr-un numar mare de specii, dar nici o specie nu realizeaz o majoritate a comuniti respective. Maximum de diversitate este obinut atunci cnd ntr-o comunitate exist un numr mare de specii dar cu un efectiv relativ sczut de indivizi. Cnd un ecosistem devine stresat, speciile senzitive la acel stres particular vor fi eliminate, reducndu-se astfel bogia n taxoni a comunitii. n plus, anumite specii pot fi favorizate ca rezultat al reducerii competiiei sau prdtorismului, astfel nct, ele devin abundente comparativ cu ali membrii ai comunitii. Majoritatea indicilor de diversitate specific in cont att de numrul de specii dintr-o prob ct i de relativa lor abunden DAR, NU SE INE CONT DE SENSIBILITATEA INDIVIZILOR SPECIILOR LA UN POLUANT PARTICULAR. INDICII DE DIVERSITATE SUNT CALCULAI FRECVENT MPREUN CU INDICII BIOTICI. Cei mai larg utilizai indici de diversitate sunt cei bazai pe teoria informaiei, aa cum este INDEXUL SHANNON, care admite c indivizii sunt prelevai randomic dintr-o populaie nedefinit de mare: H = Ni / N ln Ni / N unde N = numrul total de indivizi al tuturor speciilor colectate NI= numrul de indivizi aparinnd speciei i Exemplu: Numrul de indivizi dintr-un taxon dat este mprit la numrul total de organisme colectate, rezultatul acestui raport fiind apoi multiplicat cu logaritmul raportului. Rezultatele acestui calcul pentru fiecare taxon sunt nsumate pentru a da indicele de diversitate. Indicele de diversitate Shannon ia valoarea lui H care de obicei este cuprins ntre 1,5 3,5, crescnd rar peste 4,5 (Magurron, 1988). Valorile mai mici ale lui H sunt n general caracteristice condiiilor de poluare, unde puine specii tolerante la poluare domin comunitatea. Valorile mai mari sunt nregistrate n ape nepoluate. n indicii de diversitate pot fi utilizate baze logaritmice diferite, astfel nct n comparaii este necesar o mare atenie. Abundena organismelor este important n evaluarea efectelor polurii, dar ea poate face ca interpretarea indicilor de diversitate s fie foarte dificil, n special atunci cnd calitatea apei este examinat n timp, la un situs particular sau cnd indicii de diversitate ai unei zone geografice mai vaste sunt comparai cu probele luate la momente diferite ale anului. Aici pot exista schimburi majore n abundena sezonier a organismelor. Mason (1977 ) a examinat pe o perioad de 2 ani diversitatea probelor lunare de macronevertebrate colectate dintr-un lac hipertrofic, lipsit de plante submerse i diversitatea unui lac eutrofic cu o apa clar i o bogat dezvoltare a macrofitelor. n general, diversitatea a fost mai mic la situsul hipertrofic, dar n lunile iunie din ambii ani, indicele de diversitate a fost mai mic n situsul nepoluat, datorit prezenei unei

61 populaii foarte mari ale larvelor chironomidului Tanytarsus holochlorus, care s-a dezvoltat rapid dar apoi metamrfozndu-se n imago a prsit lacul. Cnd prelevarea probelor nu are o frecven regulat, apariia speciilor abundente, sezonier ar putea duce la interpretarea greit a condiiilor de calitate a apei, atunci cnd se utilizeaz indicii de diversitate. Metodele de prelevare, suprafaa arealul prelevat, sezonul i nivelul de identificare al taxonilor pot influena indicele de diversitate (Hyghes, 1978). n unele cazuri, variaia sezonier a indicelui, la un situs dat, poate fi mai mare dect diferenele dintre situsurile din lungul rului (Murphy, 1978; Pinder i Farr, 1987 a). Nici unul din cei 4 indici de diversitate comparai de Pinder et al. (1987) nu a fost gsit s produc valori care s fie independente de sezon, mrimea probei i nivelul de indentificare al taxonilor. Aceast independe este o cerin necesar pentru a facilita comparaiile la momente diferite de prelevare a probelor, n situsuri diferite. nterpretarea indicilor de diversitate necesit o mare atenie. Mason (1977 ) a concluzionat c doar numrul de specii (S) d o mai consistent indicaie asupra diferenei n ceea ce privete statutul eutrofic a celor dou locuri studiate, iar Winner et al. (1970) trage aceleai concluzii n studiul unui ru poluat cu cupru. Studii relativ recente au sugerat c S (numrul de specii) este un indicator mai BUN i mai REALIST al diversitii dect informaiile statistice (Green, 1979). Pinder i Farr (1987) au comparat performana a doi indici de diversitate (Shannon i Simpson) cu cea a scorul biotic. Contrar teoriei, desi n studiul lor calitatea apei s-a deteriorat, diversitatea a tins s creasc. Din contr, ASPT-ul, a sczut n relaie cu calitatea apei. Din aceast cauz ASPT-ul a fost recomandat drept cea mai bun metod de analiz fa de indicii de diversitate i ali indici biotici, pentru c acesta pare s detecteze schimbri relativ mici n calitatea apei. Indicii biotici, inclund ASPT-ul, au fost destinai, n principal pentru a detecta poluarea organic. Indicii de diversitate pot fi utilizai n continuare n cazurile n care ali poluani, cum ar fi descrcrile de metal din mine sau acidifierea sunt semnificative. Cea mai frecvent utilizat metod, Shannon-Wiener a fost mult criticat.

62