Sunteți pe pagina 1din 10

CUPRINS

Argument....................................................................2 1. Poluarea mediului........................................................4 1.1. Generalitati despre poluanti...............................5 1.2. Tipuri de poluare.................................................6 1.3. Poluarea solului .................................................7 1.4. Poluarea menajera...........................................10 2. Colectarea , transportul si depozitarea deseurilor.....14 2.1. Colectare............................................................15 2.2. Transport...........................................................19 2.3. Depozitare.........................................................22 3. Instalatia pentru compostarea deseurilor...................25 4. Recuperarea deseurilor................................................31 Bibliografie....................................................................33

Argument

n cadrul politicii de mediu, managementul deeurilor reprezint o component esenial n condiiile creterii continue a produciei i, implicit, a cantitii de deeuri produse, cu impact negativ asupra factorilor de mediu. Accentuarea caracterului limitat al resurselor materiale noi, costurile tot mai ridicate pe care le implic exploatarea unor zcminte avnd coninut redus de substane utile, tendina de cretere rapid a preurilor materiilor prime i energiei precum i criza mondial a unor materii prime sunt doar cteva argumente care stau la baza intensificrii i dezvoltrii activitii de reciclare i valorificare a deeurilor. Dac vrem s trim ntr-o lume sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de societate. Dac reziduurilor li se permite s domine mediul, echilibrul natural este pierdut i acest dezechilibrul poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetaiei i chiar a vremii. Managementul modern de deeuri pune accent pe tratarea si eliminarea celor ce nu pot fi reciclate n mod sigur pentru mediu.La managementul deeurilor tendina este a unui sistem integrat cu mai multe resurse bazate p e separarea sursei, urmat de reprelucrare, reciclare, utilizarea energiei, sau tratarea cu un numr crescut de tehnologii. Pentru fiecare dintre acestea a aprut o dezvoltare incredibil de tehnologii ca, de exemplu sisteme de curire avansate a gazului de fum, garnituri de polimeri compui. Din punct de vedere istoric, reciclarea deurilor s-a axat pe recuperarea de metale valoroase i similar pe baza unei iniiative private. Doar n ultimele dou decate, reciclarea, compostarea etc. s-au bazat pe beneficii comune pentru societate (cerine reduse de platforme de depozitare, economie de materie prim etc.). De asemenea, arderea deeurilor, biogazului etc. produc energie care nlocuiete alte surse de energie importante, toate n contextul unei eficiente protecii a mediului nconjurtor. Cadrul general al strategiei gospodririi deeurilor menajere l constituie Strategia Proteciei Mediului bazat pe Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil. Soluia problemei depozitrii i procesrii ecologice a de eurilor menajere are o prioritate absolut n dezvoltarea durabil a teritoriului. n Romnia, majoritatea depozitelor de deeuri urbane dateaz din anii 1960 i sunt suprancrcate. Pentru depozitele vechi nu exist proiecte i msuri de remediere a polurii. Pe lng deeurile menajere, stradale, comerciale, n depozitele de deeuri urbane sunt introduse i deeuri industriale periculoase. Deeurile polueaz aerul, apa i solul, degradeaz peisajele pe suprafee ntinse, i antreneaz costuri ridicate pentru depozitarea lor. Chiar dac incinerarea postdepozitare ar constitui o soluie mult mai benefic pentru mediu, datorit costurilor foarte mari de implementare pe scar naional a acesteia, depozitarea va rmne
2

principala opiune de eliminare final a deeurilor n Romnia, ca i n alte ri europene. Reciclarea complet sau parial conduce la diminuarea cantitii de deeuri care se depoziteaz precum i la micorarea cantitii de materie prim intrat n fabricaie. De exemplu, materialele organice din deeuri se pot separa i introduce ntr-un sistem de compostare, ceea ce diminueaz semnificativ cantitatea de deeuri. Am ales aceasta tema considerand ca merita o atentie deosebita deoarece deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului. Protecia mediului este o problem a tuturor; este problema redresrii, conservrii i ocrotirii mediului n scopul restrngerii i eliminrii surselor de poluare, n cadrul dezvoltrii armonioase a societii.

1. Poluarea mediului

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor. Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Degradarea mediului su poluarea cuprinde alterarea calitilor mediului nconjurtor, pn la starea de incompatibilitate cu desfurarea normal a procesului metabolic din organismele vii. Orice material sau substana introdus artificial n biosfera, sau care exista n condiii naturale i provoac modificri negative ale calitii mediului, este un poluant. Printre factorii poluani citam: substane radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale i de alt natur, care altereaz calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergeni sintetici, provenite din activitatea casnic i industrial, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul", folos irea iraional a ngrmintelor chimice cu mprtierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animal n cantiti excesive i stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse industrii. n baza prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 1 9 noiembrie 2008 privind deeurile i a altor reglementri comunitare, urmtoarele definiii prezint interes: - deeuri" nseamn orice substan sau obiect pe care deintorul le arunc sau are intenia sau obligaia s le arunce; - productor de deeuri" nseamn orice persoan ale crei activiti genereaz deeuri (productor iniial de deeuri) sau orice persoan care efectueaz operaiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care due la modificarea naturii sau a compoziiei acestor deeuri; - deintor de deeuri" nseamn productorul deeurilor su persoana fizic sau juridic care se afla n posesia acestora; - comerciant" nseamn orice ntreprindere care acioneaz n nume propriu pentru cumprarea i pentru vnzarea ulterioar a deeurilor, inclusiv acei comerciani care nu intra fizic n posesia deeurilor; - ..broker" nseamn orice ntreprindere care se ocup de valorificarea sau eliminarea deeurilor n numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intra fizic n posesia deeurilor; - gestionarea deeurilor" nseamn colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaiuni i ntreinerea ulterioar a amplasamentelor de eliminare, inclusiv aciunile ntreprinse de un comerciant sau un broker; - colectare" nseamn strngerea deeurilor, inclusiv sortarea i stocarea preliminar a deeurilor, n vederea transportrii la o instalaie de tratare
4

reutilizare" nseamn orice operaiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deeuri sunt utilizate din nou n acelai scop pentru care au fost concepute; - tratare" nseamn operaiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregtirea prealabil valorificrii sau eliminrii; valorificare" nseamn orice operaiune care are drept rezultat principal faptul c deeurile servesc unui scop util prin nlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate ntr-un anumit scop, sau faptul c deeurile sunt pregtite pentru a putea servi scopului respectiv, n ntreprinderi sau n economie n general. Anexa II stabilete o list a operaiunilor de valorificare, lista care nu este exhaustiva; - ..reciclare" nseamn orice operaiune de valorificare prin care deeurile sunt transformate n produse, materiale sau substane pentru a-i ndeplini funcia lor iniial sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetic i conversia n vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaiunile de umplere; -

1.1.

Generalitati despre poluanti

Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani): Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Ac est proces se numete bioacumulare. Toate laturile activitatii umane, indiferent de domeniu, pe langa marile avantaje, sunt purtatoare si de efecte adverse cauzate de incarcarea mediului de viata (sol, apa, aer, flora si fauna) cu agenti poluanti de natura chimica, fizica sau biologica. Poluarea se poate realiza brusc si exploziv, dar de cele mai multe ori in mod lent dar progresiv, cu aspect insidios si perfid. In ambele cazuri, efectele nocive au importanta asemanatoare.
5

Poluantii pot fi definiti, ca fiind acei compusi chimici, cu efect daunator asupra mediului. In functie de concentratia in care se gaseste in natura aceeasi substanta poate fi poluant sau contaminant. Contaminantul este compusul chimic care se gaseste in mediu intr-o concentratie atat de mica, incat nu produce efecte nocive asupra ecosistemului. Clasificarea poluantilor Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare: . dupa natura chimica; . dupa proprietati: solubilitate, biodegradabilitate; . dupa compartimentul contaminat: atmosfera, hidrosfera, litosfera; . dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic, compusi ceafecteaza procesele din atmosfera, compusi ce afecteaza solul. Deoarece unul si acelasi compus poate prezenta diferite modalitati de actiune, nici una din clasificarile prezentate nu este satisfacatoare. Fara cunoasterea surselor si a agentilor poluanti, produse de acestea, precum si a efectelor nocive asupra vietuitoarelor, nu se pot stabili masuri eficiente de protectie. Sub aspectul nocivitatii este necesara insa o ierarhizare a surselor si agentilor de poluare. In functie de provenienta, acestia se impart in 3 mari categorii: a. poluanti industriali b. poluanti agricoli c. poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urbane)

1.2.

Tipuri de poluare

Deteriorarea conditiilor de mediu este rezultatul actiunilor constiente sau inconstiente a omului asupra mediului ambiant. Prin accidentele sau activitatile umane necontrolate s-au declansat o multitudine de fenomene cu efect negativ asupra mediului care au dus la aparitia a numeroase dezechilibre ecologice, punnd n mare pericol uneori anumite forme de viata. Factorii perturbatori ai mediului se pot clasifica n doua mari grupe: 1. factori naturali: - eruptii vulcanice si solare; - cutremure catastrofale; - incendii; - inundatii. 2. factori antropici (rezultati din activitatea umana): - cresterea demografica; - dezvoltarea agriculturii; - dezvoltarea industriei; - exploatarea rezervelor naturale etc. n numeroase cazuri actiunile umane desfasurate n: industrie, agricultura, constructii, transporturi si exploatarea resurselor naturale, au avut un mare impact
6

negativ asupra mediului, soldat cu multe efecte nedorite, unele greu de stopat sau eliminat. Astfel spre exemplu, de cele mai multe ori din activitatile umane rezulta o serie de factori distructivi asa cum sunt: produsele uzate sau perimate fizic si moral; produsele artificiale noi ale caror interactiuni cu mediul sunt uneori necunoscute si imprevizibile; reziduurile nereciclabile (care nu pot fi reutilizate) etc. Cei mai multi autori, clasifica principalele tipuri de poluare a mediului nconjurator n patru mari categorii, dupa cum urmeaza: 1) Poluarea fizica: - poluarea radioactiva; - poluarea termica; - poluarea sonora. 2) Poluarea chimica; - materii plastice (n aer, apa si sol); - pesticide si alti compusi organici de sinteza (n aer, apa si sol); - metale grele (n aer, apa si sol); - derivati gazosi ai carbonatului si hidrocarburilor lichide (n aer si apa); - derivati ai sulfului (n aer, apa si sol); - derivati ai azotului (n aer, apa si sol); - fluoruri (n aer, apa si sol); - particule solide "aerosoli" (n aer si sol); - materii organice fermentescibile (n apa si sol). 3) Poluare biologica: - contaminare microbiologica a mediilor inhalate si ingerate (bacterii si virusuri); - modificari ale biocenozelor prin invazii de specii animale si vegetale. 4) Poluare estetica: - degradarea peisajelor si locurilor prin urbanizare necivilizata sau sistematizare impropriu conceputa; - amplasarea de industrii n biotopuri naturale sau putin modificate de om. Cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.

1.3.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor.
7

Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide ifungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii. Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane saururale, sau din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurileagricole ; -indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial natmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani splai dinatmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt, de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricola.Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si laacumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care auefect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare deazot atmosferic)Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza dealungul lanturile trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea,daunat orii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante desinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului. Poluarea solului se datoreaza ndeprtrii i depozitrii neigienice i a reziduurilor lichide i solide rezultate din activitatea omului, a dejeciilor animaliere i cadavrelor acestora, a deeurilor industriale sau a utilizrii necorespunztoare n practica agricol a unor substane chimice. Principalele elemente poluante sunt microorganismele patogene, parazii intestinali, diverse substane organice, substanele chimice potenial toxice i substanele radioactive. n linii mari, poluarea solului se poate subdivide n dou categorii: poluarea biologic i poluarea chimic. Poluarea biologic este caracterizat prin diseminarea pe sol odat cu diversele reziduuri ale germenilor patogeni. Supravieuirea pe sol a acestor germeni este variabil i depinde de specia microbian, ct i de calitatea solului i condiiile meteoclimatice. n general, solul este foarte bogat n flora microbian proprie, determinat i flora teluric ( edafic ) care particip activ la procesele biologice i biochimice care se petrec n sol. n mare parte aceast flor are calitate antibiotic fa de flora microbian de impurificare, contribuind n acest fel la distrugerea germ enilor patogeni. Dup provenien i modul de transmitere germenii patogeni din sol pot fii mprii n dou grupe: contaminarea om -sol-om i animal-sol.
8

Contaminarea om-sol-om este caracteristic mai ales pentru grupa germenilor de provenien intenional, ca baciliu tific, bazilii dezinterci, vibrionul holeric, virusurile poliomelitice, virusul hepatitei epidemice, .a. Contaminarea animal-sol recuoate un numr mult mai mare de germeni, ca bacilul antracis, bacilul botulinic, bacilul tetanic, germenii gangrenei gazoase, richettsia burnetti, leptospire, brucele, pasteurele i altele. Poluarea chimic a solului este produs prin reziduuri menajere i zootehnice, reziduuri industriale i radioactive i ca urmare a utulizrii unor substane chimice n agriculttur. Principalii poluanti ai solului sunt: a) reziduuri solide: . steril de mina sau de cariera; . minereuri neprelucrabile; ' . reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri de decantare; . zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice; . namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice; . cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune); . pulberi si prafuri rezultate din industria miniera; . plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor; . pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.); . deseuri si reziduuri menajere; . pesticide; . ngrasaminte chimice; . gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale etc.); b) reziduuri lichide: . apele de mina si de cariere; . ape din zacaminte petroliere; . ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor; . ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspndite pe sol; . ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice; . precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF; c) reziduuri gazoase: . gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli etc.; . gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte
9

10