Deșeuri provenite din sectorul agricol și zootehnic

Agricultura şi zootehnia generează cantităţi uriaşe de reziduuri organice şi produşi

secundari care pot fi valorificaţi în sectorul energetic pentru producerea de biocombustibili
cu diverse aplicaţii: bioetanol, biodiesel, biogaz.
Principalele deșeuri agrozootehnice sunt:
- paie de grâu, orz, ovăz, orez, secară;
- lujeri (vrejuri) de cartofi, soia, fasole, roşii, mac;
- frunze de sfeclă, iarbă;
- deșeuri de cânepă,
- semințe, uleiuri și grăsimi vegetale;
- îngrășăminte ți pesticide
- gunoiul de grajd, dejecțiiile lichide (numite și tulbureala) și dejecțiile semifluide (pastă sau
nămol);
- ape uzate.
Deșeurile de origine animală, care nu prezintă riscuri deosebite, pot fi supuse
prelucrării industriale și producerii de făinuri de carne, de oase, de sânge sau făinuri mixte,
prin diferite tratamente termice. Subprodusele și alte deșeuri organice, care rezultă de la
animale lipsite de boli transmisibile, crescute în ferme izolate, la distanță mare de centrele de
prelucrare industrială, se pretează pentru neutralizare prin compostare, în amestec cu alte
deșeuri organice vegetale rezultând compost de uz agricol.
În fermele mari de tip intensive, în care există stații de biogaz, anumite deșeuri pot fi
supuse fermentării metanice, în asociere cu alte deșeuri vegetale, rezultând biogaz și nămol
fermentat, lipsit de riscuri infecțioase și parazitare. În unele țări, mai ales în SUA, se practică
fermentarea lactică a cadavrelor de păsări, rezultând un produs lipsit de nocivitate, care poate
fi folosit ca supliment nutritive sau că îngrășământ organic. Pentru cadavrele, subprodusele și
alte diferite deșeuri ce provin de la animale în urmă evoluției unor boli cu risc mare de
transmitere la animale și om, se recomandă mai ales distrugerea prin incinerare, iar pentru
materialele presupuse a fi contaminate cu agenți infecțioși sau parazitari mai puțin rezistenți la
factorii de mediu, se poate aplică îngroparea în cimitire de animale sau aruncarea în puțurile
seci.
► Gunoiul de grajd sau bălegarul
Reprezintă un amestec de paie, coceni, rumeguș, frunze etc., și dejecții. Gunoiul de
grajd este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare
plantei: N, P, K, Ca, Mg, B, Mn, Zn, Cu, etc. Gunoiul de grajd mai prezintă importanță și
pentru acțiunea pe care o are asupra însușirilor fizico-chimice ale solului prin ridicarea stării
generale de fertilitate. El mărește permeabilitatea pentru apă și aer, contribuie la creșterea
conținutului în humus, sporește capacitatea de tamponare și puterea de reținere a substanțelor
nutritive. De asemenea, îmbogățește solul cu microorganisme folositoare și mărește cantitatea
de bioxid de carbon din sol care ajută la solubilizarea substanțelor nutritive.
►Mustul de gunoi de grajd
Mustul de gunoi de grajd este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea
și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare închise.

► Dejecţiile fluide
Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din
spălarea grajdurilor folosind cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2 - 1/3 dejecţii faţă de
apă). Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie de specia de la care provine, de
tipul şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie, etc.
► Dejecţiile semifluide
Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a
păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt
bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide şi omogenizate în
timpul administrării. Administrate prin încorporare în sol în timpul vegetaţiei, au o acţiune
rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra
creşterii.