MĂSURAREA TEMPERATURILOR

Temperatura este o mărime fizică de stare locală a sistemelor, ce caracterizează gradul de

încălzire a materiei, deci măsoară intensitatea agitaţiei termice a particulelor componente.
Temperatura - o măsură a cât de cald sau de rece este un obiect;:
- indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanţă se mişcă; odată cu încălzirea, viteza acestora
creşte; oamenii de ştiinţă spun că, la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau
moleculele şi-ar înceta mişcarea;
Zero absolut - cea mai scăzută temperatură ce se poate obţine în mod teoretic (≈ -273,15˚C). + -
- reprezintă baza scării temperaturii absolute, măsurată în Kelvin (K) - zero absolut = 0 K; nimic nu
poate fi răcit atât de mult, chiar dacă o temperatura de 0,000007 K a fost obţinută;
SCĂRI DE TEMPERATURĂ
Se cunosc mai multe scări termometrice:
►Scara Celsius ► Scara Kelvin ►Scara Fahrenheit
SCARA CELSIUS (º C)
Această scară a fost inventată de suedezul Celsius în 1742, a fost numită scară centigrad până
în 1948 când la cea de-a 9 Conferinţă a Măsurilor şi Greutăţilor a fost numită scară Celsius.
O scară de temperatură standardizată este scara stabilită în mod empiric, în 1736 de Anders
Celsius (1701 – 1744). Punctele de bază, alese de Celsius au fost:
- punctul de vaporizare a apei: 0; - punctul de solidificare a apei: 100
Carl von Linne’ (1707 – 1778) a inversat scara, astfel că temperatura de topire a gheţii a
devenit 0 grade, iar temperatura de vaporizare a apei a devenit 100 grade. Această scară păstrează
numele lui Celsius; temperatura se da în oC.
Gradul Celsius [oC] este diviziunea scării de temperatura cu acelaşi nume, care atribuie
valoarea zero punctului de topire a gheţii şi valoarea 100, punctului de fierbere al apei, ambele la
presiunea de 1 Atm.
SCARA KELVIN (K)
Unitatea de măsură pe scara termodinamică de temperatură este Kelvinul (K) în onoarea
lordului Kelvin (1824 – 1907). Are ca punct fix temperatura de zero absolut (0K) care corespunde
valorii de – 273,15º C.
În 1854, Lord Kelvin of Largs a introdus scara temperaturii absolute, pentru a elimina
particularităţile termometrelor care se utilizau anterior. Temperatura absolută este temperatura
termodinamică măsurată în grade termometrice absolute pe scara Kelvin, fiind una din mărimile fizice
fundamentale ale SI. Zero al scării absolute este –273,15 oC, temperatura la care moleculele unui gaz
nu mai au energie cinetică de translaţie.
Gradul Kelvin [K] este dimensiunea scării termodinamice de temperatură, care are ca interval
aceeaşi mărime ca gradul Celsius. Valorile punctelor de reper ale scării diferă, astfel că temperaturii de
0 oC îi corespund 273,15 K iar celei de 100 oC, 373,15 oK, deci
T[K] = t[oC]+273,15.

SCARA FAHRENHEIT (º F)

În 1724 Gabriel Fahrenheit a utilizat mercurul ca lichid termometric.

Mercurul se dilată mult, nu aderă la vas şi rămâne în stare de agregare lichidă pentru un
domeniu larg de temperatură.
Termometru afişează 32º F în punctul de îngheţare al apei şi 212º F este punctul de fierbere al
acesteia la o presiune atmosferică normală.
Gradul Fahrenheit [ oF] este diviziunea scării de temperatură cu acelaşi nume, punctul de topire
al gheţii corespunde temperaturii de 32 oF, iar punctul de fierbere al apei, celei de 212 oF. Legătura
între temperatura măsurată în grade Celsius şi aceeaşi temperatura măsurată în oF, este:
t[oC]=  t[  F ]  32
5
9

1
 MIJLOACE DE MĂSURARE A TEMPERATURILOR

Temperaturile măsurate corespund următoarelor elemente :

Temperaturii aerului:
• termometrul ordinar
• termometrul de maximă
• termometrul de minimă
• termometrul Six Bellani

Temperatuii apei:
• termometre cu mercur
• termometre cu alcool
• termometre reversibile cu mercur
• termometre electrice

Temperaturii solului:
• termometre de sol extractive
• termometre de sol german
• termometre sondă
• termometre Savinov
• geoglaciometrul

Termometre de dilatare cu lichid

Principiu de funcţionare- dilatarea unui lichid într-un tub capilar sub acţiunea căldurii.
Construcţie – Este format dintr-un tub capilar din sticlă terminat la partea inferioară cu
un rezervor umplut cu lichid. Tubul capilar este închis la capătul superior, după ce a fost vidat.
Lichidul din termometre poate fi: mercur, alcool, toluen.
Termometrele cu mercur măsoară temperaturI între -35 şi 300ºC.
Termometrele cu alcool măsoară temperaturi joase până la -70ºC.

Termometre mecanice

2
Principiu de funcţionare- dilatarea diferenţiată a două corpuri sub acţiunea căldurii
Domenii de utilizare a temometrelor mecanice:
Se utilizează pentru măsurarea temperaturilor diferitelor medii fluide sau solide în
agricultură, industrie alimentară, industria cauciucului.
►Termometrul cu tijă
Construcţie- este compus din tubul 1 cu coeficient de dilatare α1 (de exemplu din
porţelan, cuarţ) şi din tija 2 cu coeficient de dilatare α2, mult mai mare decât α1 (de exemplu
cupru, aluminiu, alamă, oţel).
Introducând termometrul în mediul a cărui temperatură se măsoară, tija se va dilata şi
va deplasa acul indicator pe scara gradată.

►Termometrul bimetalic
Construcţie-este compus dintr-o lamă bimetalică încastrată la un capăt şi liberă la
celălalt. Lama se obţine prin sudarea a două lamele metalice cu coeficienţi de dilatare diferiţi .
Prin încălzire, lama tinde să se îndrepte deoarece lamela 2 se alungeşte mai mult decât
lamela 1. Astfel, capătul liber se ridică şi deplasează acul indicator pe scara gradată.

Termometre manometrice

Construcţie- Aceste termometre sunt alcătuite dintr-un tub metalic care se va aşeza în
mediul a cărui temperatură se măsoară, un tub capilar flexibil lung şi un aparat cu cadran
construit pe principiul manometrului cu element elastic. Elementul elastic acţionează acul
indicator care se deplasează pe o scară gradată. Tubul metalic, tubul capilar şi elementul
elastic sunt umplute cu lichid sau gaz.

3
 Funcţionare- se bazează pe faptul că variaţia de temperatură a mediului pentru care
efectuăm măsurarea determină, în mod proporţional, o modificare a presiunii fluidului din
interior.
Variaţia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare care este
amplificată şi transmisă la acul indicator.