Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factorii de mediu joacă un rol important asupra sănătății, având totodată și un efect
asupra menținerii pH-ului fiziologic în organism.
Sângele uman are pH-ul cuprins între 7,38-7,52. Prin urmare, el este ușor bazic și
numai în aceste condiții celulele sângelui își pot îndeplini funcțiile lor. Dacă
valoarea pH-ului sângelui nu se încadrează în intervalul amintit există riscul
morții:
•Prin tetanizare, dacă pH-ul este mai mare de 7,8 (contracții puternice
involuntare ale mușchilor).
Atunci când suntem stresaţi, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri
acide, uneori chiar mai multe decât rezultă din metabolizarea alimentelor. Potrivit
cercetătorului Robert Young, chiar de două-trei ori mai mult decât în urmă
consumului de proteine animale. Acelaşi efect asupra acidităţii mediului intern îl
are şi lipsa exerciţiului fizic. Plămânii deţin unul dintre sistemele-tampon prin care
organismul menţine pH-ul alcalin al sângelui. Prin creşterea fluxului de aer în
timpul exerciţiilor fizice, se realizează şi o creştere a nivelului pH-ului.
Corpul nostru deţine mai multe sisteme, numite tampon, prin care încearcă
menţinerea pH-ului în limitele normale. Din păcate însă, în condiţiile unei
alimentaţii care generează în mod constant acizi, nu întotdeauna reuşeşte o
reechilibrare.
Aceasta devine o misiune mult mai dificilă pentru organism atunci când acidoza s-
a instalat. Principalul mod prin care putem ajuta din exterior reglarea pH-ului este
adoptarea unui anumit tip de dietă, din care să excludem alimentele acidifiante şi în
special produsele rafinate. Proteinele sunt necesare bunei funcţionări a
organismului, dar nu în exces. Apoi, trebuie să includem în dietă alimente
alcalinizante. Pentru a regla un mediu intern acid, se consideră că balanţa optimă
de produse acidifiante versus alcalinizante ar trebui să fie de 20 la sută-80 la sută.
Odată ce pH-ul a fost reglat, procentul alimentelor alcalinizante poate fi redus la 70
la sută, dar nu mai puţin de atât.
Poluarea atmosferică are atât efecte ce se manifestă în mod direct și sunt resimțite
ca atare de organismul uman, cât și efecte indirecte care afectează atât omul cât și
alte elemente componente ale mediului. Modificările produse de poluare pot avea
atât efecte sub aspect cantitativ, în sensul creșterii concentrației unor componenți
normali ai atmosferei cum ar fi creșterea concentrației de dioxid de carbon,
modificarea concentrației ozonului etc., dar și efecte care determina schimbarea
calității aerului