ELECTROLIZA

Consideraţii teoretice
Electroliza reprezintă procesul ce se petrece la trecerea unui curent continuu prin soluţia
sau topitura unui electrolit. Electroliţii, ca şi conductorii metalici sunt conductori electrici, iar
transportul se realizează prin ioni în cazul electroliţilor (deci are loc un transfer de masă) şi prin
deplasarea dirijată a electronilor mobili ai atomilor metalului când la capetele acestuia se aplica o
forţă electromotoare, în cazul conductorilor metalici.
Pentru a face posibilă trecerea curentului electric se introduc în electrolit doi electrozi (de
metal sau cărbune) legaţi prin conductori metalici de polii unei surse de curent. Electrodul legat
de polul pozitiv se numeşte anod, iar cel legat de polul negativ se numeşte catod. Ionii pozitivi
sunt atraşi de polul negativ şi poartă numele de cationi, iar ionii negativi de polul pozitiv se
numesc anioni. Deci, la trecerea curentului electric printr-un electrolit are loc o separare de
substanţa, dirijarea ionilor spre electrozi unde are loc descărcarea acestora.
Dispozitivul in care se realizează electroliza se numeşte celula electrolitică sau
electrolizor.
La cei doi electrozi au loc următoarele reacţii:
-catodul (-) cedează electroni cationilor, având loc o reacţie de reducere;
Mn- + ne-→M
-anodul (+) primeşte electroni de la anioni, având loc o reacţie de oxidare;

Deci electroliza este un fenomen redox.

Dintre mai multi ioni dirijaţi spre acelaşi electrod se va descărca acela care are potenţialul
de descărcare mai mare.

Aplicaţii
Electroliza permite obţinerea unor cantităţi mari de produse ca: H2 O2 Cl2 hidroxizi. Prin
electroliza substanţele topite (a sărurilor) se obţin cantităţi mari de metale: Na, Ca, Mg, Al.
Se foloseşte de asemenea, în sinteze organice sau deosebit de important, în combaterea
coroziunii - prin acoperiri metalice (cromare, nichelare, cositorire).

Se exemplifică aplicarea principiilor teoretice privind electroliza pentru obtinerea Cu

dintr-o soluţie de CuSO4 30%, folosind electrozi inerţi, obţinerea KOH şi NaOH din soluţie de
KI şi respectiv NaCl.

Principiul metodei
Se bazează pe proprietatea soluţiilor de CuSO4, KI, NaCl de a disocia şi condiţiile trecerii
curentului electric prin soluţii, de a transporta ionii spre electrozi unde are loc descărcarea lor.

Electroliza CuSO4

Poate avea loc cu electrozi inerţi (de cărbune) sau cu electrozi din Cu (cu anod solubil).

Aparatură şi reactivi
-electrolizor din sticla în forma de U;
-electrozi din cărbune;
-sursă de curent;
-sârmă pentru conexiuni;
-soluţie 30% CuSO4

Se realizează montajul electric şi se începe experienţa.

Modul de lucru
În electrolizorul în forma de U se introduce o soluţie de CuSO4 30%. După închiderea
circuitului şi deci, după trecerea curentului prin soluţie, la polul negativ se observă o depunere de
Cu, iar la polul pozitiv o degajare de gaz. Depunerea de Cu este cu atât mai frumoasă cu cât
intensitatea curentului este mai mică. Gazul degajat la polul pozitiv este oxigenul si poate fi
identificat.
Reacţiile care au loc la electrozi sunt:
CuSO4→Cu2++SO42-
2H2O↔H3O++HO-
(-) Cu2++2e-→Cu↓
H3O+
(+) SO42-
2HO—2e-→H2O+1/2 O2↑

Reacţia finală este CuSO4→Cu↓+1/2 O2↑+H2SO4

Electroliza KI

Aparatură şi reactivi
-electrolizor din sticla în forma de U;
-electrozi din cărbune;
-sursa de curent;
-sârma pentru conexiune;
-soluţie de iodura de potasiu;
-soluţie de amidon;
-fenolftaleina.

Se realizează montajul electric la fel ca la electroliza CuSO4

Modul de lucru
Se prepară soluţia de KI dizolvând 5 g de KI în 100 cm3 apa. Se introduce electrolitul în
electrolizor şi se adauga în braţul unde va fi introdus electrodul pozitiv cateva picături din soluţia
de amidon, iar în braţul unde va fi introdus electrodul negativ câteva picături din soluţie de
fenolftaleină. Se constată o coloraţie albastră la electrodul pozitiv şi una roşie la electrodul
negativ. Prin trecerea curentului electric se separă iodul care colorează soluţia de amidon în
albastru, iar la celălalt electrod, potasiu reacţionează cu apa, formând hidroxid de potasiu care
colorează fenolftaleina în roşu. Reacţii de la electrozi sunt:
KI→K++I-
2H2O↔H3O++HO-
(-) K+
2H3O++2e-→H2O+H2↑

(+) HO-
I-→Io+1e-
2Io→I2↑
Reacţia finală este 2KI  2KOH + H2↑ + I2↑

Electroliza NaCl

Aparatura si reactivi
-electrolizor din sticlă în forma de U;
-electrozi din cărbune;
-sursa de curent;
-sârma pentru conexiune;
-soluţie de clorură de sodiu;
-fenolftaleina.

Se realizează acelaşi montaj electric.

Modul de lucru
Se prepară o soluţie de NaCl dizolvând 25 g NaCl în 100 cm3 apă. Se introduce soluţia în
electrolizor şi se fixează electrozii. În braţul electrolizorului al cărui electrod va fi legat de polul
negativ al bateriei se introduc câteva picături dintr-o soluţie de fenolftaleină. La trecerea
curentului se observă o vie degajare de clor la polul pozitiv şi colorarea electrolitului în roz la
polul negativ, odată cu degajarea hidrogenului. Reacţiile ce au loc la electrozi sunt:
NaCl → Na+ + Cl-
2H2O ↔ H3O+ + H2↑

(-) Na+
2H3O+ + 2e-→ H2O + H2↑

(+) HO-
Cl- → Clo + H2↑
2Clo → Cl2↑
Reacţia finală este: NaCl  NaOH + H2↑+ Cl2↑

Acesta este procedeul de baza al obţinerii industriale a Cl şi a NaOH.

Exprimarea rezultatelor
Se vor nota toate observaţiile făcute asupra determinarilor.