Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CALITATII
APELOR
DE
SUPRAFATA
PRIN
LUCRARI
DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA A CURSULUI DE
APA OLT
1.INTRODUCERE
Apa, aceasta substanta esentiala pentru existenta vietii, bun de consum cu totul deosebit,
vector de transport a altor substante si proprietati este supusa unei presiuni permanente si
sporite datorita cresterii continue a cerintelor cantitative si calitative ale folosintelor. In
consecinta, gestionarea ei nu poate fi lasata la voia intamplarii ci trebuie realizata coordonat,
la nivelul unitatii naturale de formare a resurselor de apa - bazinul hidrografic. Acest deziderat
se realizeaza prin intermediul schemelor cadru de amenajare si gospodarire a apelor, denumite
generic scheme cadru.
Schemele cadru constituie planuri de actiune pentru atingerea unor obiective in anumite
intervale de timp si intr-un anumit spatiu, de obicei un bazin hidrografic.
Schemele cadru au drept scop stabilirea orientarilor fundamentale privind gospodarirea
durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa.
Obiectivele schemelor cadru sunt:
-Asigurarea aprovizionarii permanente cu apa potabila si de calitate a
populatiei;
-Furnizarea cantitativa si calitativa a apei necesare acoperii cerintelor
industriei,
agriculturii, pisciculturii, producerii energiei, transportului pe apa, agrementului
si peisajului;
-Asigurarea unor resurse de apa suficiente (cantitativ si calitativ) pentru
protectia si
conservarea mediului acvatic;
-Prevederea unor masuri structurale si nonstructurale de gestionare a apelor in
vederea
prevenirii si reducerii efectelor inundatiilor si secetelor.
Bazinul hidrografic Olt este situat in partea centrala si de sud a tarii, avand o suprafata
de 24050 km2 si o lungime a cursului principal al raului cu acelasi nume de 615 km. Reteaua
hidrografica desi variabila, intre 1,4 km/km2 in zona depresiunii Fagaras si 0,156 km/km2 in
zona inferioara a Oltului, cu o medie de 0,410 km/km2, poate fi considerata ca densa. Alaturi
de cursul principal b.h. Olt este brazdat de importanti afluenti precum Raul Negru (S = 2349
km2; L = 88 km), Cibin (S = 2194 km2; L = 82 km), Lotru (S = 990 km2; L - 83 km), Oltet (S
= 2663 km2; L = 185 km). Ca o consecinta a variatiei mari a surselor sale de alimentare, raul
Olt are un regim hidrologic compensat si bine echilibrat.
Raul se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare cu
cristalinul masivului Siposului, traversand pana la varsare in Dunare diverse formatiuni
geologice.
In depresiunea Ciucului albia Oltului se dezvolta pe depozite fluviatile, fiind
interceptata de roci vulcanice si cretacice la strangularea de la Jigodin si in defileul de la
Tusnad, in acest sector afluentii din dreapta vin din muntii Harghitei formati din roci
vulcanice, iar cei din stanga se formeaza in regiuni muntoase constituite din roci eruptive si
sisturi cristaline de varsta triasica, jurasica si cretacica.
tehnice de
cursurilor de
Rauri
Oltul este afluent de ordinul I al Dunarii si se varsa cu 489 km amonte de confluenta
fluviului cu Marea Neagra. Principalele orase prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfantu
Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina
Raul Olt izvoraste din Masivul Hasmasu Mare, Carpatii Orientali, in zona centrala a
Romaniei la altitudinea de 1400 m si se varsa in Dunare la altitudinea de 18 m, parcurgand o
lungime de 615 km de la nord la sud. Culege apele unei retele hidrografice de 9872 km (12,5
% din lungimea totala a retelei din tara) cu o densitate de 0,41 km/km2 fiind superioara
mediei pe tara (0,33 km/km2). Suprafata bazinului de receptie este de 24.050 km2, panta
medie a raului Olt este de 2.
Pe partea stanga raul Olt primeste 99 de afluenti din care mentionam : Fisag, Raul
Negru,Barsa, Sercaia, Topolog, Cungrisoara.
Pe partea dreapta raul Olt primeste 80 de afluenti dintre care mentionam:
Cormos,Homorod, Cibin, Lotru, Bistrita, Luncavat, Oltet, Teslui.
In continuare sunt prezentati principalii afluenti din bazinul hidrografic Olt:
Raul Negru, cel mai important afluent pe partea stanga, cu suprafata bazinului de 2349
kmp si o lungime de 88 km. Izvoraste din Muntii Vrancei de la altitudinea de 1260 m si
traverseaza depresiunea Tg.Secuiesc, colectand afluentii care izvoresc din muntii Vrancei si
Buzaului. Se varsa la altitudinea de 498 m in raul Olt, avand panta medie de 9 si un
coeficient de sinuozitate de 1,41.In bazinul Raului Negru, vaile afluentilor sunt bine conturate
avand pante medii cuprinse intre 40-100 , majoritatea raurilor au curs permanent, scurgerea
medie multianuala avand valori scazute cuprinse intre 2-10 l/s/km2. Raul Negru are 22 de
afluenti, mai importanti sunt Casinul cu o lungime de 54 km si suprafata bazinului de 482
km2, Covasna cu 28 km lungime si suprafata bazinului de 280 km2 si Tarlung cu lungimea de
54 km si suprafata bazinului de 485 km2. Pe raul Tarlung a fost realizata acumularea Sacele
cu rol de alimentare cu apa a orasului Brasov.
Raul Barsa (F= 937 km2, L=73 km), izvoraste din Muntii Barsei de la altitudinea de
1500 m si se varsa in Olt la 487 m, avand o panta medie de 14 si un coeficient de
sinuozitate de 1,62. In bazinul Barsa majoritatea raurilor au curs permanent.
Raul Cibin , cel mai important afluent pe dreapta, colecteaza apele din muntii Cindrelu
si dealurile Hartibaciului. Izvoraste de la 1990 m si se varsa in raul Olt la 362m. Raul Cibin,
in lungime de 82 km, are o retea hidrografica bine dezvoltata cu suprafata bazinului de 2194
kmp ,panta longitudinala medie fiind de 20, iar coeficientul de sinuozitate de 2,12. In
amonte de localitatea Gura Raului a fost realizat lacul de acumulare Gura Raului cu rol de
alimentare cu apa a orasului Sibiu si rol energetic.
Raul Lotru (F=990 km2, L= 83 km), izvoraste din Muntii Lotrului de la altitudinea
de 2150m si dupa ce parcurge 83 km, despartind muntii Lotrului de muntii Capatanii, se varsa
in raul Olt la 290 m. Panta medie este de 22 , iar coeficientul de sinuozitate este 1,63.Raul
Lotru si multi afluenti au suferit puternice modificari datorate amenajarii hidrotehnice
complexe, amenajare ce consta in executia acumularilor Vidra, Bradisor, Malaia pe raul Lotru
si acumularile Petrimanu si Galbenu pe Latorita, Jidoaia pe Jidoaia si captarilor pentru
suplimentarea debitelor acumulate in lacuri.
Lacuri naturale
O privire asupra raspandirii lacurilor naturale pe unitati de relief in bazinul hidrografic
Olt,ne indica faptul ca ele se gasesc in general in zona muntoasa, in numar relativ redus si de
dimensiuni foarte mici.
Ca suprafata, nici un lac natural nu depaseste 50 ha, insa au fost selectate ca sectiuni
de referinta lacurile Sfanta Ana cu suprafata de 0,22 km2 si Balea 0,05 km2.
Acumulari
Acumularile permanente din bazin sunt in numar de 62, din care cu suprafata mai
mare de 0,5 km2 sunt in numar de 33 si au ca folosinta principala apararea de inundatii si
energetic.Pe raul Olt sunt in functiune 25 de acumulari in cascada, cu scop principal energetic,
care pot fi grupate functie de amplasament, in cascada Oltului mijlociu (acumularile Voila,
Vistea, Scorei, Arpas, Avrig) si cascada Oltului inferior (Cornetu, Gura Raului, Turnu,
Calimanesti, Daesti,Rm.Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani,
Strejesti, Arcesti, Slatina,Ipotesti, Draganesti Olt, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni).
in
B.H.Olt
Se mentioneaza ca, scurgerea subterana, reprezinta principala cale de emisie difuza
pentru azot, iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare
la emisia difuza de fosfor.
De asemenea, modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse
de poluare la emisia totala de nutrienti. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste
categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura, localitati (asezari umane), alte surse (ex.
depunerea oxizilorde azot din atmosfera), precum si fondul natural. De subliniat este faptul
ca, modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea
identificate ca fiind semnificative. In figurile 4 si 5, se prezinta emisiile de azot si fosfor din
surse difuze de poluare (estimare preliminara), avand in vedere aportul fiecarei categorii de
surse de poluare, pentru anul 2005.
Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de 489,3 kg N/ha,
iar pentru fosfor este de 31,6 kg P/ha.
Olt
Din indiguirile si regularizarile din Bazinul Hidrografic Olt , lucrarile mai importante
sunt realizate pe raurile Olt (74,5%), Fisag (indiguit 36,2%, regularizat 44,64%), Stanca
Uriasului (indiguit 44,4%), Lutoasa ( indiguit 52,7%, regularizate 43,6%), Covasna
(regularizat 89,1%),Homorodu Mare (indiguit 67,9%), Raul Negru (indiguit 83,3%)
Hartibaciu (indiguit 77,8%),Racovita (regularizat 76,7%).
Regularizarile si indiguirile (fig. 3.15), produc in principal ca presiune
hidromorfologica,modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor
hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale.
-Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie, in numar de 8, au drept scop derivarea
apelor mari , precum si asigurarea cerintei de apa industriala pentru localitatile Brasov si
Codlea producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care
functioneaza.
-Prelevarile de apa, restitutiile (evacuarile), din Bazinul Hidrografic Olt produc alterari
hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor
cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror
debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.
Aplicand criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, in Bazinul Hidrografic Olt
s-au identificat un numar de 4 unitati, care pot fi considerate cu prelevari semnificative de apa
a. SC OLTCHIM SA Valcea
b. COMPANIA APA Brasov
c. APA CANAL Sibiu
d. APAVIL Valcea
Ca prelevari semnificative mai exista 2 captari secundare care exercita presiuni asupra
corpurilor de apa pe care sunt amplasate. Aceste captari secundare se gasesc in bazinul
hidrografic al paraului Frumoasa si in bazinul hidrografic al paraului Avrig .
Unitatile economice de pe raza Bazinul Hidrografic Olt a caror debit restituit
constituie din punct de vedere cantitativ o presiune hidromorfologica, (respectiv o alterare
hidromorfologica semnificativa), sunt:
a. COMPANIA APA Brasov
b. APA CANAL Sibiu si
c. SC OLTCHIM SA Valcea
Derivatiile din Spatiul/Bazinul Hidrografic Olt, sunt in numar de 8 din care cea mai
lunga este derivatia Vulcaniata, L= 24 km, care deriva din raul Barsa in Homorod Ciucas un
Vtr =63,5 mil.m3/an, ( la nivelul anului 2007).
- reptilele si amfibienii sunt prezenti in zona cu un numar mic de specii, acestea avand o
situatie destul de precara, situatie intalnita si in restul Europei si datorata distrugerii
habitatelor si a lipsei de protectie; reptilele sunt reprezentate prin soparle (soparla de camp si
cea de ziduri);
- ornitofauna este destul de bogata, ceea ce s-ar putea explica prin expunerea sudica in calea
curentilor calzi care strabat Peninsula Balcanica in partea sa sud vestica; de asemenea,luciul
de apa a atras populatii insemnate de pasari acvatice.
Fauna acvatica - In prezent, ihtiofauna raului Olt este reprezentata de urmatoarele
specii: scobarul, cleanul, mreana, porcusorul, crapul, obletul, babusca.
In zonele studiate se constata, in momentul de fata, unele modificari si o evolutie
interesanta a ecosistemelor. Astfel, au aparut si s-au extins unii biotopi noi si anume biotopii
lentici, s-au modificat insusirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura si
conditiile de oxigenare a apei si altele, care si-au pus amprenta asupra vietuitoarelor
preexistente. Aparitia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrangandu-se
arealul lor, consecinta fiind scaderea aportului lor functional la realizarea productiei biologice
si a afectat genofondul si ecofondul raului Olt.
Modificari s-au inregistrat in ceea ce priveste vegetatia si grupele majore de animale.
Vegetatia
Datorita amenajarii complexe a Oltului inferior, prin bararea succesiva a acestuia,au
fost distruse doua tipuri distincte de vegetatie si anume: vegetatia acvatica iubitoare de apa
curgatoare, ce a disparut treptat, fiind inlocuita de o vegetatie iubitoare de apa statatoare,
respectiv o vegetatie de balta. A disparut, de asemenea, vegetatia terestra, de lunca, alcatuita
din plante lemnoase si ierboase, ce ocupau zona de lunca a Oltului, zona ce in prezent este
ocupata de apa.
Modificari posibile sunt legate de ridicarea nivelului hidrostatic. In acest caz, cu
timpul, se va instala un exces permanent de apa, in special in zona de lunca, unde se vor
reface si se vor extinde aspectele vegetatiei tipice, in detrimentul suprafetelor agricole.
Modificarile cele mai evidente constau in distrugerea ireversibila a padurilor de lunca,
care si asa erau deficitare ca suprafata.
Fauna acvatica
Cresterea impactului activitatilor umane asupra biosferei si in general asupra
conditiilor vietii, conduc azi, este dovedit, la o scadere evidenta a genofondului si la o lenta
dereglare a unui anumit echilibru.
-Angrenata in procesele evolutive, fauna de nevertebrate, ca orice formatiune, ca orice
sistem ecologic, prin caracterul sau dinamic, depinde in cea mai mare masura de componenti
si firesc de conexiunile lor, functionarea si activitatea acestora.Nevertebratele din aceasta
zona, desi mult mai putin cunoscute, se prezinta insa intr-un numar imens fata de cel al
vertebratelor.
apei in mod activ sau pasiv. De exemplu, salba de lacuri de pe raul Olt are rol de epurare a
apei,aceste acumulari fiind ca niste decantoare uriase care curata apa de diverse impuritati. De
asemenea, multitudinea de baraje are rol de bariera in cazul unor poluari accidentale, unda de
poluare este mai lenta, existand timp mai lung de interventie pentru combaterea poluarii.
7.
MASURI
NON-STRUCTURALE
SI
MASURI
STRUCTURALE
RESTAURARE,AMELIORARE,RECONDITIONARE ACURSURILOR DE APA
DE
landscapului
natural
pentru
imbunatatirea
albiei:
vaduri,
balti,
nisip,
pietris,
bolovanis,
meandre/brate
-renaturare maluri;
-restaurarea reliefului din lunca inundabila.
Exista proiectul privind renaturarea cursului raului Olanesti pe o lungime de 2km la confluenta
cu raul Olt . Conform acestui proect, zona va fi tratata in doua moduri si anume zona in care se
pastreaza un curs de apa meandrat pana la podul de cale ferata si zona care urmeaza pana la gura
de varsare, care probabil va fi o oglinda de apa. Meandrarea presupune obtinerea unor spatii verzi
de o parte si de alta a cursului de apa, respectiv in concavitatile acestor meandre. Astfel, intre
malurile situate la 70-80 de metri distanta s-ar putea realiza o meandrare a cursului de apa care ar
crea atat pe partea stanga, cat si pe dreapta, niste alveole libere. In aceste alveole, se pot
amenaja spatii verzi, terenuri de joaca, terenuri sportive.
Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe langa renaturarea
elementelor landscape-ului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim
hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si
lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.
De asemenea, trebuie luate masuri specifice functie de tipul de specie. De exemplu:
masuri de realizare a unui pescuit rational; masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.
Corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu pana in 2015 vor fi subiectul unei
proceduri de justificare a exceptiilor (amanarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6
sau 12 ani, adoptarea unor obiective mai putin severe prevederile articolului 4.5 prezentate in
capitolul 10. Directiva Cadru Apa prevede revizuirea listei cu corpurile de apa puternic modificate si
artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al
corpurilor de apa puternic modificate si artificiale trebuie refacut la fiecare 6 ani, acesta depinzand
de modificarile sociale, economice si de mediu. Aceste modificari depind la randul lor de
dezvoltarea noilor tehnologii.
In planul de management s-a realizat o prima selectie a masurilor, din cadrul desemnarii
finale a corpurilor de apa puternic modificate pentru corpurile de apa situate pe cursurile de apa cu
specii de pesti migratori din bazinele avand o suprafata mai mare de 4000 kmp. Pentru corpurile
de apa pe rauri cu suprafete ale bazinului mai mici de 4000 kmp s-au propus masuri de re-naturare
in cazul in care la nivel local au existat prioritati pentru realizarea unor astfel de masuri. In etapele
ulterioare, se vor realiza masuri si pentru celelalte corpuri de apa.
Pe raurile interioare se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile
pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu inaltimea mai mare de 15
m. Mentionam, ca pe plan european au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru
barari cu inaltimea de pana la 15 m. De exemplu, in Austria, acest prag a fost fixat chiar mai sus la
20 m.
O sinteza a testului de desemnare si implicit a masurilor de re-naturare pentru corpurile
care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita presiunilor hidro-morfologice a fost realizata la
nivelul bazinului hidrografic Olt . In urma acestei analize pana in prezent nu au fost propuse masuri
unde se vor realiza masuri de asigurare a conectivitatii longitudinale din bazinul hidrografic Olt .
Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea imbunatatirii starii
apelor
In situatia in care masurile de baza implementate nu sunt suficiente pentru atingerea starii
bune a apelor, trebuie avuta in vedere introducerea de masuri suplimentare. Masurile suplimentare
sunt acele masuri desemnate si implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii
obiectivelor stabilite. Se pot adopta de asemenea masuri suplimentare ulterioare pentru cresterea
gradului de protectie sau imbunatatirea apelor aflate sub incidenta Directivei Cadru a Apei, inclusiv
in implementarea acordurilor internationale importante la care se face referire in art. 1.
Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu se propun masuri
suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole,
dar si aglomerarilor umane.
Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii
analizelor cost-eficienta si cost beneficiu, conduce la stabilirea unui program de masuri care sa
asigure atingerea obiectivele de mediu, respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele
de
mediu
conform
art.
4.4-4.7
ale
Directivei
Cadru
Apa.
Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste
poluarea cu nutrienti este masura suplimentara care poate fi promovata, fie prin legislatie, fie prin
8.CONCLUZII
Pentru o gestiune durabila a resurselor de apa este necesara o buna comunicare si
colaborare intre politica si stiinta. In probleme de apa, orice decizie, lucrare, investitie trebuie
discutata, planificata si implementata interdisciplinar, astfel incat sa aiba valente si beneficii
multiple.
Trebuie trecut de la actuala abordare predominant hidrotehnica si economica la o abordare
pe criterii ecologice si pe analize multidisciplinare, pe termen lung, cu obiectiv principal dezvoltarea
durabila si protectia resurselor si nu simpla satisfacere a nevoilor de apa ale prezentului. Abordarile
sectoriale din trecut au dus la succes pe liniile respective si la dezastre pe alte linii, de regula la
succes hidrotehnic si daune ecologice.
Managementul calitatii apei, de la disciplina candva pur tehnica, devine una tot mai sociala
si politica. Mentalitatile si literatura de specialitate au ramas insa in urma in vechile conceptii.
Modul cum o societate abordeaza politicile de apa este o oglinda fidela a proceselor politice,
culturale si economice din sanul acelei societati. Astfel, societatile 'in curs de dezvoltare' vad
masurile legate de ape ca si consecinte a altor masuri (de dezvoltare a cailor de transport, irigatii,
asigurare apa pentru industrie etc. ), pe cand societatile dezvoltate pun problemele apei pe prim
plan, cu accent pe sanatatea umana, recreere, biodiversitate si integritatea ecosistemelor, si
considera ca derivand de aici restul inclusiv daca si ce folosinte / amenajari s-ar mai putea face.
Totul este rezultatul echilibrului de moment intre necesitatile si perceptiile sociale. In
functie de situatie, autoritatile nationale sau regionale sunt mai interesate de mentinerea /
imbunatatirea calitatii apei decat comunitatile locale, si invers.
Amenajarile hidrotehnice ar putea avea impact mai redus de mediu.Amenajarilor
hidrotehnice nu li se poate contesta necesitatea si utilitatea, dar trebuie facute cantitativ si calitativ
cu masura si numai in limita strictului necesar si mai ales trebuie facute pe baza unei intelegerii
profunde a unui rau ca sistem dinamic complex si evolutiv biologic si geomorfologic, nu ca pana
acum cand au predominat abordarile ingineresti.
Indiguirile si 'ajustarile ' de albii nu trebuie sa anuleze total dinamica acestora ci doar sa
previna erodarea malurilor si afectarea unor infrastructuri importante (localitati, poduri, cai de
comunicatii etc.).Este important ca raurile sa aiba sectiune transversala variata, cu zona adanca si
trebuie planificate zone inundabile.