Monitorizarea apelor subterane

Studiu asupra regimului apelor subterane a început încă în perioada postbelică,

când a fost pusă baza constituirii unei reţele vaste de staţii hidrogeologice.
Dezvoltarea industriei, creşterea necesităţii de utilizare a apelor subterane pentru
aprovizionarea localităţilor, determină necesitatea de îmbunătăţire a metodelor de
control şi monitorizare a apelor subterane.
Scopul lucrărilor constă în studierea regimului și elementelor balanței apelor
subterane cu scopul evaluării stării acestora, rezervelor exploatabile și resurselor de
prognoză, inventarierea sondelor exploatabile, determinarea tendințelor de
modificare a componenților chimici și fizici a apelor subterane sub influența
factorilor naturali și tehnogeni pentru elaborarea și realizarea actvităților în scopul
utilizării raționale a apelor subterane și protecția acestora de epuizare și poluare pe
teritoriul RM.
 Obiectivele:
•    Evidenţierea condiţiilor fizico-geografice ce influenţează formarea sistemelor
acvifere;
•    Analiza problemei studiate reflectată în lucrări publicate, rapoarte tematice,
etc.;
•    Evidenţierea particularităţilor structurii geologice şi analiza condiţiilor
hidrogeologice cu scopul aprecierii acestora pentru formarea sistemelor acvifere;
•    Evidenţierea importanţei procesului de monitorizare a sistemelor acvifere;
•    Colectarea şi analiza informaţiei geologice existente precum şi completarea
bazei de date şi fixarea obiectelor hidrogeologice;
•    Modelarea spaţială a parametrilor de calitate şi cantitate;
•    Demonstrarea capacităţii tehnologiei GIS pentru identificarea, delimitarea şi
caracteristica corpurilor apelor subterane.
Lucrarea conţine principalele legităţi ale regimului nivelului apelor subterane în
condiţii slab dereglate, date cu privire la prognozele nivelurilor medii anuale,
minime de primăvară şi toamnă iarnă, precum şi maxime de vară ale apelor
subterane. De asemenea, cuprinde o caracteristică succintă a regimului dereglat al
apelor subterane din Republica Moldova (adâncimea de aşezare a apelor subterane,
temperatura şi compoziţia chimică a acestora).
Observaţiile asupra regimului de luncă apelor subterane se efectuează în văile
râurilor mari şi mici. În zonele de coastă acestea sunt strâns legate de influenţa
regimului cursurilor de apă, care apar în timpul inundaţiilor şi în timpul ridicărilor
şi scăderilor nivelurilor sezoniere şi episodice.
Luând în considerare că pe teritoriul Republicii Moldova, pentru aprovizionarea cu
apă a populaţiei sunt utilizate sisteme acvifere, acestea reprezintă una din cele mai
importante sarcini pentru un studiu hidrogeologic.

Regimul apelor subterane prevede îndeplinirea următoarelor lucrări:

•    Studierea regimului apelor subterane în condiţii slab dereglate şi dereglate (sub
influenţa exploatării);
•    Studierea compoziţiei chimice a apelor subterane în condiţii de regim dereglat;
•    Elaborarea hărţiilor calităţii apelor subterane.

Obiectul de studiu îl prezintă complexurile şi orizonturile acvifere, fiind

caracterizate de următorii factori: bilanţul hidric, extinderea, grosimea,

configuraţia, potenţialul de 

înmagazinare şi debitare, conductivitatea hidraulică, transmisivitatea, coeficienţii
de difuzivitate hidraulică, înmagazinarea eficace şi realimentarea acviferelor,
posibilităţile de drenare, granulaţia sau fisuraţia, permeabilitatea rocilor acvifere,
precum şi capacitatea lor de reţinere şi cedare a apei, sarcina piezometrică şi
compoziţia chimică.
Bazinul Artezian Moldovenesc (BAM) face parte din Bazinul Artezian al Mării
Negre şi cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova, iar mai departe se extinde
spre Nord - Est şi Sud pe teritoriul Ucrainei. Principalele subdiviziuni
hidrogeologice sunt orizonturile şi complexele acvifere, slab acvifere şi
impermeabile, diferenţiate după tipul şi coeficientul de permeabilitate.
Reţeaua de observaţii este alcătuită din 182 sonde exploatabile, dintre care 122 se
află în regim dereglat, iar celelate 60 sonde în regim slab dereglat. Reţeaua de
monitorizare existentă este situată la 33 posturi (Fig. 1). Amplasarea sondelor de
observaţii în reţeaua de stat s-a efectuat în baza raionării hidrogeologice
preliminare a teritoriului Republicii Moldova ţinînd cont de specificul regimului de
observaţii (Balina A.I., anul 1977).
Mai jos sunt descrise pe scurt orizonturile şi complexele acvifere ale Bazinului
Artezian Moldovenesc.

Complexul acvifer Cretacic - Silurian (К2-S)

Acest complex include sedimentele acvifere ale silurianului şi
cenomanianului inferior şi sunt dezvoltate pe aproape întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Din direcţia Transnistriei spre r-l Râbnița rocile acvifere ale complexului dat
sunt reprezentate prin calcare, cu o grosime de până la 10 m. Înaintând spre sud,
acestea sunt reprezentate prin gresii şi spongolite. Grosimea acestora creşte de la
10 - 20 m până la 60 - 70 m, iar spre valea r. Prut scade până la 35 - 40 m.
Apele subterane ale complexului menţionat deţin presiune.
Abundenţa de apă a complexului variază după teritoriu. Cele mai mari valori ale
debitului indică - 1,4 l/sec, mai rar de la 0,1 pînă la 0,3 l/sec. În localităţile precum
s. Criva şi s. Şireuţi, debitul în sonde este egal cu 0,2 - 2,7 l/sec, or. Edineţ şi s.
Brătuşeni q = 0,1 - 0,3 l/sec, or. Drochia – 3,9 l/sec.
După compoziţia chimică, apele sunt sulfato-hidrocarbonatice cu o mineralizare ce
variază de la 0,5 – 1,0 g/l (nord - raionul Briceni) până la 1,5 – 3,0 g/l (sud). După
conţinutul de fluor (4,8 – 8,3 mg/l) apele subterane ale complexului nu corespund
ГОСТ 2874-82. Din acest motiv, apele complexului dat nu sunt indicate în scopul
aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei.