II.

PREZENTAREA GENERALĂ A RESURSELOR DE APA

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă (râuri, lacuri,
fluviul Dunărea) şi ape subterane
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile se regăsesc în tabelul nr.2.1
Tabelul 2.1: Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile pentru anul 2017
Sursa de apă Indicator de caracterizare Total
mii.mc.
Râuri - Resursa teoretică 40.000.000
interioare - Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a 13.679.121
bazinelor hidrografice (cuprinde şi reţeaua lacurilor
litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire
externă directă în lungul râului) 2.965.116
- Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de
captare aflate în funcţiune
Dunăre - Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară, ½ din 25.000.000
(direct) stocul mediu multianual)
- Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 20.000.000
- Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de 3.164.721
captare aflate în funcţiune (inclusiv volumele transferate
în bazinul Litoral)
Subteran - Resursa teoretică din care: 9.600.000
• ape freatice 4.700.000
• ape de adâncime 4.900.000
- Resursa utilizabilă 4.667.639
- Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de 716.503
captare în funcţiune

Marea - Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de

Neagră captare aflate în funcţiune 10.243
Total resurse - Resursa teoretică 134.600.000
- Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a 32.346.760
bazinelor hidrografice
- Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de 6.256.525
captare aflate în funcţiune

Sursa: http://www.rowater.ro

Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:

• resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc./an, luând în
considerare şi aportul Dunării;
• o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc./an, luând în considerare numai
aportul râurilor interioare, din acest punct de vedere ţara noastră se situează în
categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.
 Râurile interioare constituie principala resursă de apă a Românieiacestea fiind
carcterizate de variabilitate determinată de:
• zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;
• debitului mediu specific (1 l/s şi km2 în zonele joase, până la 40 l/s şi km2 în zonele
înalte).
• evoluţia în timp, astfel încât primăvara se produc viituri importante, urmate de secete
prelungite.
Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2250 km, din care 1075
km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3.
Resursele de apă subterană sunt reprezentate de depozitele de apă existente în straturi
acvifere freatice şi straturi de mare adâncime, repartiţia scurgerii subterane pe marile unităţi
tectonice de pe teritoriul ţării fiind astfel:
• 0,5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;
• 0,5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;
• 0,1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;
• 0,1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreană;
• 5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de
carst din bazinul Jiului şi Cernei.
În anul 2017 prelevările totale de apă brută au fost de 6,26 mld.m3 din care:
• populaţie 1,16 mld.m3.
• industrie 4,02 mld.m3.
• agricultură 1,62 mld.m3.
În anul 2017 evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al cursurilor de apă s-a
efectuat pe baza rezultatelor obţinute în secţiunile de monitorizare şi aplicând metodologiile de
evaluare conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apă 2000/60/EC. Au fost monitorizate și
evaluate din punct de vedere al stării ecologice 935 corpuri de apă (din care pentru 2,35 %
dintre corpuri de apă s-a evaluat starea/potenţialul doar din punct de vedere fizico-chimic) şi o
lungime totală de 37605,32 km.
În cele ce urmează se prezintă distribuţia lungimii cursurilor de apă monitorizate şi
evaluate, în anul 2017, din punct de vedere al stării ecologice/potenţialului ecologic, pe bazine
hidrografice:
BAZINUL HIDROGRAFIC TISA
În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost monitorizate 14 corpuri de apă naturale -
râuri reprezentând un număr de 1113,964 km. Din lungimea totală de 1113,964 km
monitorizată, 791,722km (71,02%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 294,34 km (26,42%)
în stare ecologică moderată şi 27,296 km (2,50%) în stare ecologică proastă.
De asemenea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate - râuri, însumând
un număr de 106,024 km, corpuri de apă care s-au încadrat astfel: 10,630 km km (10,02%) în
potenţial ecologic bun şi 95,454 (29,92%) în potenţial ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ
În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate 50 corpuri de apă naturale -
râuri însumând un număr de 2259,737 km. Din totalul de 2259,737 km monitorizaţi, 1599,159
km (55,92%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 1121,52 km (39,22%) în stare ecologică
moderată, 102,494 km (3,52%) s-au încadrat în stare ecologică slabă și 36,514 km (1,22%) s-
au încadrat în stare ecologică proastă.
De-a lungul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 5 corpuri de apă puternic
modificate - râuri însumând un număr de 313,097 km. Din cei 313,097 km monitorizaţi pentru
care s-a determinat potenţialul ecologic, 45,556 km (14,55%) s-au încadrat în potenţial ecologic
bun şi 267,541 km (25,45%) în potenţial ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI
Au fost monitorizate în Bazinul Hidrografic Crişuri 40 corpuri de apă - râuri
reprezentând un număr de 1196,04 km. Din 1196,04 km monitorizaţi, pentru care s-a evaluat
starea ecologică, 244,02 km (70,57%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 126,00 km
(15,55%) în stare ecologică moderată, 165,96 km (13,22%) în stare ecologică slabă.
În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate, 9 corpuri de apă puternic
modificate – râuri însumând un număr de 296,32 km. Din numărul de 296,32 km monitorizaţi,
pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 211,75 km (71,46 %) s-au încadrat în potenţial
ecologic bun şi 24,57 km (22,54 %) în potenţial ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost monitorizate 29 corpuri de apă - râuri
reprezentând 1555,237 km, astfel 912,471 km (52,67%) în stare ecologică bună, 497,249 km
(32,01%) în stare ecologică moderată, 144,917 km (9,32%) în stare ecologică slabă.
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 33 corpuri de apă puternic
modificate - râuri, însumând un număr de 1700,912 km repartiția pe lungimi fiind astfel:
1022,254 km (63,63%) în potenţial ecologic bun (PEB), 612,664 km (36,37%) în potenţial
ecologic moderat (PEMo).
În anul 2017, la nivelul bazinului hidrografic Mureș au fost evaluate pe baza datelor de
monitoring 1 corp de apă râu artificial - nepermanent, acesta urmând a fi detaliat în capitolul
de corpuri de apă nepermanente.
BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA
În anul 2017 a fost evaluat pe baza datelor de monitoring 1 corp de apă din categoria
râuri – corp de apă puternic modificat, Aranca + afluenţi, cu o lungime de 131,52 km, aflat în
categoria tipologică RO06, corp de apă care s-a încadrat în potenţial ecologic moderat
BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ
Din cele 29 corpuri de apă naturale – râuri monitorizate ale bazinelor hidrografice
Bega - Timiş - Caraş însumând un număr de 1120,61 km., 1002,72 km (29,49%) s-au încadrat
în stare ecologică bună şi 117,23 km (10,51%) în stare ecologică moderată. Au fost evaluate
21 corpuri de apă puternic modificate, însumând un număr de 660,05 km, 224,92 km (34,07%)
în potenţial ecologic bun (PEB);
435,13 km (65,93%) în potenţial ecologic moderat (PEMo
În bazinul hidrografic Caraş nu a fost identificat niciun corp de apă puternic
modificat.
La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost monitorizat și evaluat 1
corp de apă artificial (CAA), BEGA - cf. Behela-frontieră RO-SMR (RORW5.1_B4), având
o lungime de 44,71 km, aflat în categoria tipologică RO11, care s-a încadrat în potenţial
ecologic moderat.
BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA
Pe culoarul Nera - Cerna au fost evaluate 14 corpuri de apă naturale – râuri,
reprezentând 677,23 km, repartiţia pe lungimi este următoarea:
- 659,57 km (97,39%) în stare ecologică bună;
- 17,66 km (2,61%) în stare ecologică moderată.
Au fost monitorizate 5 corpuri de apă puternic modificate (22,76 km), care din punct
de vedere ecologic au următoarea repartiţie:
▪ 22,47 km (92,91%) în potenţial ecologic bun (PEB);
▪ 6,29 km (7,09%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
 BAZINUL HIDROGRAFIC JIU
Au fost monitorizate elementele biologice și elementele suport pentru 2125,13 km din
Bazinul Hidrografic Jiu, reprezentând 40 de corpuri de apă naturale – râuri. Aceștia se impart
din punct de vedere ecologic astfel:
▪ 1254,13 km (59,01%) în stare ecologică bună;
- 222,3 km (32,69%) în stare ecologică moderată;
- 42,7 km (2,30%) în stare ecologică slabă.
În anul 2017, au fost monitorizate 1 corp de apă râuri nepermanent, acesta urmând a
fi detaliat în capitolul de corpuri de apă nepermanente. Nu au fost evaluate corpuri de apă
artificiale.
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
In anul 2017 au fost evaluate un număr de 92 corpuri de apă - râuri (2720,00 km)
aparținând bazinului hidrografic Olt prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a
elementelor suport. S-a stabilit, următoarea repartiţie pe lungimi în raport cu starea ecologică:
- 1632,00 km (60,22%) în stare ecologică bună;
- 1054,00 km (32,75%) în stare ecologică moderată;
- 9,00 km (0,33%) în stare ecologică slabă,
- 19,00 km (0,70%) în stare ecologică proastă.
De asemenea au fost monitorizate elementele biologice şi elementele suport 13 corpuri
de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală de 556,5 de km
încadrându-se astfel:
- 393,50 km (70,71%) în potenţial ecologic bun;
- 163 km (29,29%) în potenţial ecologic moderat.
În urma monitorizării și evaluării din anul 2017 a 3 corpuri de apă artificiale în
lungime de 42 km s-au încadrat în potential ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGAFIC ARGEŞ
În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate 1919,17 km din punct de vedere
al stării ecologice 51 corpuri de apă naturale – râuri având următoarea repartiție ecologică:
- 942,27 km (49,13%) în stare ecologică bună;
- 612,12 km (31,29%) în stare ecologică moderată;
- 190,49 km (9,93%) în stare ecologică slabă;
- 173,74 km (9,05%) în stare ecologică proastă.
Din punct de vedere al potenţialului ecologic au fost monitorizate 11 corpuri de apă
puternic modificate – râuri, pe o lungime de 404,75 km, din care 57,30 km (14,16%) s-au
încadrat în potenţial ecologic bun, iar 347,45 km (25,24 %) în potenţial ecologic moderat.
De asemenea în cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost monitorizate 2 corpuri de
apă artificiale - râuri: Argeș - Dâmboviţa - Canal Descărcare Crivina – Roşu și Potopu – Argeş,
reprezentând un număr total de 26,19 km încadrându-seîn starea potenţial ecologic bun
BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA
S-au evaluat din punc de vedere ecologic 11 corpuri de apă naturale – râuri aparținând
bazinului hidrografic Vedea , însumând 446,53 km, evaluați din punct de vedere ecologic astfel:
- 27,71 km (19,64%) în stare ecologică bună;
- 152,72 km (46,94%) în stare ecologică moderată;
- 149,24 km (33,42%) în stare ecologică slabă;
- 56,26 km (33,42%) în stare ecologică proastă.
De asemenea au fost evaluate :
 - 2 corpuri de apă puternic modificate - râuri pe baza datelor de monitorizare (Vedea:
confluenţă Teleorman - localitatea Bujoru şi Claniţa: aval confluenţă Viroşi –
confluenţă Teleorman), reprezentând 92,59 km fiind încadrați în potenţial ecologic
moderat.
- 1 corp de apă artificial cu o lungime de 6,33 km care s-a încadrat în potențial
ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA
În cadrul Bazinul Hidrografic Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
din punct de vedere al stării ecologice:
- 25 de corpuri de apă – râuri, pe o lungime de 1020,00 km. Din cei 1020,00 km
pentru care s-a evaluat starea ecologică, 465 km (45,59%) s-au încadrat în stare ecologică bună
și 555 km (54,41%) în stare ecologică moderată.
- 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri (67,00 km). În urma evaluării datelor
obţinute a rezultat că cei 67,00 km s-au încadrat în potenţial ecologic moderat.
- 4 corpuri de apă artificiale, în lungime totală de 24,2 km, pentru care s-a determinat
starea ecologică pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea: 22,3 km
(29,92%) în potențial ecologic bun respectiv 2,5 km (10,02%) în potențial ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET
Monitorizarea bazinului hidrografic Siret s-a realizat astfel:
- 52 corpuri de apă - râuri prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor
suport, pe o lungime de 5105,034 km. Pentru cei 5105,034 km, dintre care 3966,702 km
(65,95%) în stare ecologică bună și 1132,326 km (34,05%) în stare ecologică moderată.
- 5 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală
de 127,21 de km dintre care 24,22 km (19,51%) în potenţial ecologic bun și 102,39 km
(20,49%) în potenţial ecologic moderat.
- 1 corp de apă artificial Canalul Piatra Neamţ - Buhuşi cu o lungime de 35,315 km,
tipologia RO05 şi care s-a încadrat în potenţial bun.
Sub-bazinul Hidrografic Bârlad
Din cele 5 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 231,15 km ale sub-
bazinului hidrografic Bârlad. Monitorizate s-au încadrat astfel:
- 172,26 km (77,32%) în stare ecologică moderată;
- 44,51 km (19,26%) în stare ecologică slabă;
- 7,72 km (3,36%) în stare ecologică proastă.
De asemenea au fos evaluate 3 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o
lungime de 216,19 km încadrându-se la stare de potential ecologic moderat.
Sub-Bazinul Hidrografic Buzău
Sub-bazinul hidrografic Buzău a fost monitorizat la 13 corpuri de apă – râuri,
însumând 526,5 km. cu următoarea repartiție din punct de vedere ecologic: 99,5 km
(12,90%) în stare ecologică bună și 427 km (21,10%) în stare ecologică moderată. In acest
sub-bazin nu au fost monitorizate corpuri de apă puternic modificate.
BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT
Bazinul hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate astfel:
- 2 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 536,23 km având următoarea
repartție
o 17,62 km (3,29%) în stare ecologică bună;
o 302,35 km (57,44%) în stare ecologică moderată;
o 127,13 km (23,62%) în stare ecologică slabă;
 o 23,67 km (15,59%) în stare ecologică proastă.
- 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri, însumând 622,15 kmcu următoarea
componență:
o 124,51 km (20,01%) în potențial ecologic bun;
o 479,64 km (79,99%) în potențial ecologic moderat.
- 2 corpuri de apă artificiale, în lungime totală de 157,20 km care s-au încadrat în
potenţial ecologic moderat.
BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE
Pentru bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării 32 corpuri de
apă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunărea şi pe cele
3 braţe principale) pe o lungime de cca. 1091,01 km cu starea ecologică următoarea: 424,66
km (32,91%) în stare ecologică bună, 504,5 km (46,24%) în stare ecologică moderată, 79,00
km (7,24%) în stare ecologică slabă și 23,00 km (7,61%) în stare ecologică proastă.
Cei cca 252,72 km monitorizaţi şi evaluaţi în raport cu potenţialul ecologic s-au încadrat
în potenţial ecologic bun 12,02 km (4,65%) și în potențial ecologic moderat 246,70 km
(95,35%).
BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL
În Bazinul Hidrografic Litoral au fost identificate şi evaluate prin monitorizare un număr
total de:
- 11 corpuri de apa de suprafaţă - râuri (în afara celor tranzitorii şi costiere).
- 9 corpuri de apă naturale – râuri, pe o lungime de de 236,6 km cu următoarea stare
ecologică:
o 125,6 km (53,09%) s-au încadrat în stare ecologică bună;
o 111 km (46,91%) s-au încadrat în stare ecologică moderată.
- 2 corpuri de apă artificiale - râuri (CAA), în lungime totală de 64,41 km, CDMN1
(RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2 - CPAMN (RORW 15.1.10b_B2), monitorizate şi încadrate
în categoria tipologică RO14 fiind incadrate în potenţial ecologic bun
FLUVIUL DUNĂREA
Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime pe teritoriu României de 1075 km,
au fost identificate şi evaluate un număr total de 7 corpuri de apă (PF I, PF II, PF II-Chiciu,
Chiciu- Isaccea, Isaccea-Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe) au fost desemnate ca fiind: 2 corpuri
de apă naturale și 5 corpuri de apă puternic modificate (3 corpuri de apă puternic modificate –
tip râu și 2 corpuri de apă puternic modificate – tip lac de acumulare).
Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 corpuri de apă
naturale, Chilia şi Sf. Gheorghe cu o lungime totală de 190 km. încadrându-se în stare
ecologică bună.
Pe fluviul Dunărea au fost identificate, monitorizate şi evaluate 5 corpuri de apă
puternic modificate rezultând 1 corp de apă puternic modificat – râu cu o lungime de 100 km
care s-a încadrat în potenţial ecologic bun, 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri cu o
lungime de 763 km care s-au încadrat în potenţial ecologic moderat, 1 corp de apă puternic
modificat - lac de acumulare (132 km) în potențial ecologic bun și 1 corp de apă puternic
modificat- lac de acumulare (20 km) în potenţial ecologic moderat.
În anul 2017 au fost evaluate şi monitorizate la nivelul întregii ţări un număr de 92
corpuri de apă naturale nepermanente, tipologiile RO17, RO12 şi RO19, cu o lungime totală
3456,351 km. Pentru 2 corpuri, cu o lungime de 51,765 km, monitorizarea s-a efectuat doar din
punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale.
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă evaluate şi monitorizate, cei 3404,59
km s-au repartizat astfel:
 - 904,30 (26,56%) km în stare ecologică bună;
- 2422,47 (73,09%) km în stare ecologică moderată;
- 11,22 (0,35%) km în stare ecologică proastă.
Au fost evaluate un număr de 43 copuri de apă nepermanente puternic modificate şi
artificiale, cu o lungime totală de 1263,234 km. Pentru 1 corp de apă, cu o lungime de 10,00
km, monitorizarea s-a făcut doar din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale. Cei
1253,23 km s-au repartizat astfel:
- 244,535 (13,19%) km în potenţial ecologic bun;
- 1609,30 (26,21%) km în potenţial ecologic moderat.
Situaţia îndeplinirii obiectivului de calitate la nivel global pe lungimi de corpuri de apă
cu caracter nepermanent, pentru anul 2017 se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.2: Situaţia îndeplinirii obiectivului de calitate (starea ecologică bună pentru
lungimile corpurilor de apă naturale nepermanente şi respectiv potenţialul ecologic bun
pentru lungimile corpurilor de apă nepermanente puternic modificate şi artificiale) la nivel
global în anul 2017
Ating obiectivul de Nu ating obiectivul de
Total
calitate calitate
Caracter
Global
% Global (km) % Global (km)
(km)
Râuri
nepermanente 932,061 26,97% 2524,290 73,03% 3456,351
- CA Natural
Râuri
nepermanente 244,535 13,12% 1619,299 26,22% 1263,234
- CAPM și CAA
Total (km) 1176,596 22,12% 4143,529 77,22% 5320,125

Sursă: http://www.rowater.ro/ Sinteza calității apelor in anul 2017

În tabelul de mai jos este prezentată ponderea lungimii corpurilor de apă

nepermanente din lungimea totală a corpurilor de apă monitorizate, pe bazine
hidrografice. Astfel, se poate observa că pentru bazinele hidrografice Vedea, Prut și Bârlad
lungimea corpurilor de apă nepermanente monitorizate reprezintă circa 50% din lungimea totală
a corpurilor de apă monitorizate în bazinele respective.

Tabelul 2.3: Ponderea lungimii corpurilor de apă nepermanente din lungimea totală a
corpurilor de apă monitorizate, pe bazine hidrografice
%
Bazin hidrografic Lungimi corpuri de apă monitorizate (km) nepermanente
Total Nepermanente din total
Tisa 1335,22 72,65 5,44
Someș 3620,12 507,35 13,79
Crişuri 1621,22 161,02 9,52
Mureş 4174,12 329,12 7,29
Aranca 174,70 43,12 24,62
 Bega – Timiş - Caraş 2420,36 594,99 24,52
Nera - Cerna 765,99 - -
Jiu 2303,23 172,70 7,76
Olt 3530,50 123,00 5,12
Argeş 2611,31 252,22 9,66
Vedea 924,35 432,90 44,59
Buzău 642,50 116,00 12,05
Ialomiţa 1351,20 240,00 17,75
Siret 5629,90 362,34 6,44
Prut 2450,23 1134,17 46,29
Bârlad 1041,14 593,20 57,03
Dunăre 1414,36 64,63 4,57
Litoral 349,01 42,00 13,75
Fluviul Dunărea 1064,00 - -
Total Km 37605,32 5320,19 14,15

Sursă: http://www.rowater.ro/ Sinteza calității apelor in anul 2017

Calitatea principalelor corpuri de apă – lacuri naturale monitorizate din România pentru
anul 2017 se regăsește în Tabelul 2.4 și este realizată pe stări ecologice şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 2.4: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice şi bazine
hidrografice
Ating
obiectivul de Nu ating obiectivul de calitate
Bazin
calitate Total CA
hidrografic
Foarte Bună /
Moderată Slabă Proastă
Bună
Tisa 1 - - - 1
Someş - 1 - - 1
Mureş 1 - - - 1
Jiu 1 - - - 1
Olt 2 - - - 2
Argeş - 1 - - 1
Buzău - - - - -
Ialomiţa - 1 - - 1
Siret 2 1 - - 3
Prut - 3 - - 3
Dunăre 2 5 - - 7
Litoral - 1 - 1 2
TOTAL 9 13 - 1 23

Sursă: http://www.rowater.ro/ Sinteza calității apelor in anul 2017

 Principala cauză care conduce la neatingerea obiectivului de calitate pentru lacurile
naturale este în special procesul de eutrofizare, proces favorizat de următoarele aspecte:
❖ majoritatea lacurilor naturale monitorizate sunt amplasate în zona de şes, au
adâncimi mici (cca 3 - 7m) ceea ce favorizează în perioada de vară dezvoltarea
rapidă a algelor, în special a cyanofitelor;
❖ în jurul acestor lacuri se desfăşoară activităţi agricole, fapt ce conduce la
îmbogăţirea apelor cu nutrienţi;
❖ influenţa zonelor de agrement în proximitatea acestor lacuri;
❖ îmbătrânirea lacului, care este un fenomen natural.
Datele centralizate în Tabelul 2.5 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă
puternic modificate – lacuri de acumulare monitorizate din România pentru anul 2017 realizată
pe clase de potenţial ecologic şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 2.5: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate –

lacuri de acumulare, pe bazine hidrografice

Ating obiectivul de Nu ating obiectivul de

Bazin hidrografic calitate calitate Total CA

Maxin/Bun Moderat
Tisa - 1 1
Someş 5 2 7
Crişuri* 5 3 2
Mureş 6 1 7
Bega – Timiş -
5 1 6
Caraş
Nera - Cerna 2 - 2
Jiu 2 1 3
Olt 7 2 9
Argeş 5 6 11
Vedea - 1 1
Buzău 1 1 2
Ialomiţa 5 2 7
Siret 2 1 9
Prut 2 4 6
Bârlad 1 4 5
Dunăre 2 3 5
Litoral 1 2 3
Fluviul Dunărea 1 1 2
TOTAL 52 36 94

Sursă: http://www.rowater.ro/ Sinteza calității apelor in anul 2017

 Figura 2.1. Evaluarea starii ecologice si chimice efectuata pentru cele 2662 rauri

3.71%

96.29%

stare buna
alta stare decat buna
Figura 2.2. Evaluarea starii ecologice si chimice a celor 119 Lacuri

42.02%

starea ecologica foarte buna 57.98%

stare ecologica buna

stare ecologica moderata
in stare ecologica slaba stare buna
ecologica proasta. alta stare decat buna

Figura 2.3. Evaluarea starii ecologice si chimice a celor 4 corpuri de apa tranzitorii si
costiere
25%

50%

25% 100%
stare ecologica moderata stare ecologica slaba
stare ecologica proasta 1 alta stare decat buna

În anul 2017 s-au înregistrat 70 de poluări accidentale, repartiția acestora în funcție de

natura poluantului fiind următoarea:
Tabelul 2.6: Poluări accidentale

Număr poluări
Natura poluantului Pondere din total (%)
accidentale
Ape uzate neepurate 22 40,00
Produs petrolier și alte
19 27,14
hidrocarburi
Deşeu semisolid/solid 6 2,57
Condiții de oxigenare scăzută 6 2,57
Altă natură 5 7,14
 Substanțe neidentificate 4 5,71
Ape de mină 2 2,26

Poluările cu produs petrolier se datorează, în cea mai mare parte, avariilor produse la
conductele de transport țiței și apă sărată, din cauza spargerii acestora. Producerea de poluări
accidentale se datorează neglijenţei manifestată de unii operatori economici în timpul
desfăşurării proceselor tehnologice sau a nerespectării prevederilor legislative privind
evacuarea apelor uzate în receptori naturali.

Sursele neidentificate reprezintă 12,57% din totalul poluărilor din anul 2017.
Repartizarea pe bazine hidrografice arată că cele mai multe poluări accidentale s-au
produs în cadrul administraţiilor bazinale de apă Mureș (26), Siret (10), Prut-Bârlad (9).

Tabelul 2.7: Situaţia poluărilor accidentale în perioada 2012-2017

Administraţia Bazinală de Apă
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Someş - Tisa 7 5 5 6 4 3
Crişuri 1 0 0 2 2 1
Mureş 10 2 4 9 10 26
Banat 0 1 0 0 1 1
Jiu 5 3 2 3 2 3
Olt 7 10 6 10 6 4
Argeş - Vedea 7 11 14 13 9 7
Buzău - Ialomiţa 3 2 2 4 7 2
Siret 10 2 1 9 2 10
Prut - Bărlad 11 4 5 3 4 9
Dobrogea - Litoral 4 4 11 4 2 4
Sursă: http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza

În cursul anului 2017, aceste poluări au afectat preponderent râurile interioare; la nivelul
fluviul Dunărea a fost înregistrată doar o poluare accidentală, cu produs petrolier.
În accord cu cu articolul 2 alineatul (1) din DCA, apele teritoriale sunt incluse pentru
evaluarea și raportarea stării chimice, astfel că la nivel national și regional/bazinal au fost
implementate programe de monitorizare operațională pentru râuri, lacuri, ape de tranziție și de
coastă care se desfășoară în fiecare an în cursul unui ciclu al planului de managemen
Pentru lacuri și râuri au fost instituite programe de supraveghere.
De la implementarea Directivei cadru APA la nivel național, a crescut numărul total
de corpuri de apă de suprafață monitorizate a crescut de la 22 % la 39 % din numărul total de
corpuri de apă de suprafață.
Tabelul 2.2. Numărul de puncte utilizate pentru monitorizarea de supraveghere și
operațională în România

Râuri Lacuri Ape de Ape de Ape

tranziție coastă teritoriale
Supr. Op. Supr. Op Supr. Op. Supr. Op. Supr. Op.
Cel de al doilea
PMBH
Total în funcție de 1234 422 22 72 0 2 0 22 0 (3) 3(0)
tipul punctului
Număr total de 1 656 94 2 22 3
puncte de
monitorizare
Primul PMBH
Total în funcție de 1263 547 434 229 12 12 42 42
tipul punctului
Număr total de 1 263 434 12 42
puncte de
monitorizare

Surse: Rapoartele electronice ale statelor membre în WISE.

Tabelul 2.9 Numărul de puncte de monitorizare din categoriile relevante de apă utilizate în
scopuri diferite în România

Scopul monitorizării Râuri Lacur Ape de Ape de coastă Ape

i tranziție teritoriale
CHE - Starea chimică 1 004 61 2 22 3
DAP - Apă potabilă - 197
anexa IV.1.i la DCA
ECO - Stare ecologică 1 940 96 2 22 3 (0)
HAB - Protecția 156 37
habitatelor sau a
speciilor dependente de
apă - anexa IV.1.v la
DCA
INT - Rețea 69 4 6 2
internațională în cadrul
altei convenții
internaționale
INV - Monitorizare de 171 2
investigare
MSF - Rețeaua de 13 1
monitorizare prevăzută
de Directiva-cadru
„Strategia pentru
mediul marin”
NID - Suprafață 546 43 2 22 3
sensibilă la nutrienți în
temeiul Directivei
privind nitrații26 -
anexa IV.1 la Directiva
DCA
OPE - Monitorizare 422 72 2 22 3 (0)
operațională
REF - Punct de 127 6 3 1 (0)
monitorizare din cadrul
rețelei de referință
RIV - Rețea 12
internațională în cadrul
unei convenții pentru
protecția unui râu
 (inclusiv acorduri
bilaterale)
SOE - EIONET 136 9 4
Monitorizarea stării
mediului
SUR - Monitorizare de 1 234 22 0 (3)
supraveghere
TRE - Evaluarea 147 12 3 15 2
tendințelor chimice
Total puncte 1 922 96 2 22 3
indiferent de scop

Sursă: Rapoartele electronice transmise în WISE.

Tabelul 2.10. Analiza SWOT a sistemului de management implementat la nivelul României.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- PMBH identifică principalele surse de poluare - Utilizarea elementelor de
- programul de monitorizare este adaptat în calitate biologice pentru
permanență evaluarea stării ecologice nu
- La nivelul bazinelor hidrografice, s-a realizat al este finisată
4-lea inventar al emisiilor, evacuărilor și - Legătura dintre presiunile
pierderilor de substanțe prioritare, utilizând date identificate, obiective și
din perioada 2014 – 2016 pentru pesticide și măsuri nu este întotdeauna
2016 pentru metale și restul de substanțe clară.
prioritare. Au fost identificate noi surse de - Descrierea metodologiilor
poluare cu substanțe prioritare, prioritar referitoare, de exemplu, la
INTERNE

periculoase și poluanți specifici provenite din analiza cost-beneficiu,

exploatarea minieră, industria chimică și
petrochimică, industria energetică, aglomerările
umane și agricultura.
- S-au implementat măsuri de bază și
suplimentare:
construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea
sistemelor de canalizare şi epurare pentru
aglomerări umane, unităţi industriale și agricole;
- Managementul deșeurilor industriale, menajere
și agricole;
- Reabilitarea şi izolarea siturilor miniere;
- Managementul perimetrelor miniere închise (ex.
izolarea, ecologizarea, reabilitarea etc.);
excepții etc. este foarte
generală. Evaluarea
potențialului ecologic prezintă
un nivel de încredere scăzut.
- Armonizarea între criteriile
abiotice și biotice este încă în
curs de desfășurare în ceea ce
privește definirea tipologiilor
- Macrofitele nu au fost
clasificate în râuri și lacuri, iar
peștii nu au fost clasificați în
lacuri, din cauza lipsei
metodelor
- Introducerea tehnologiilor curate și a BAT- - Nu există metode de evaluare
urilor; a elementelor calitative
- Măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului biologice care să fie sensibile
poluărilor accidentale; la poluarea chimică, la
- Execuţia forajelor de observaţie a pânzei freatice schimbările hidrologice, la
pentru a evalua starea chimică a corpurilor de apă acidifiere și la intruziunea
subterană; salină în râuri, chiar dacă
- Aplicarea prevederilor Codului de Bune Practici aceste efecte au fost raportate
Agricole, în special cele referitoare la ca fiind semnificative.
managementul produselor de protecție a - Inexistenta unui sistem de
plantelor; modelare care să permit
- Construirea unor bazine de colectare pentru estimarea încărcărilor cu
reutilizarea şi eventual neutralizarea reziduurilor substanțe periculoase
pesticide; - Poluarea cu substanțe
- Reabilitarea platformelor pentru manipularea organice,
pesticidelor; supravegherea efectuării - Poluarea cu nutrienți,
tratamentelor fitosanitare, precum și o serie de - Poluarea cu substanțe
măsuri suplimentare vizând: prioritar/ periculoase și
- Monitoringul investigativ al substanțelor alterările hidromorfologice,
prioritare/prioritar periculoase și al substanțelor pentru care au fost concepute
periculoase din apele de suprafaţă şi apele uzate programe de măsuri specific
evacuate; în vederea conformării cu
- Controlul surselor de poluare care evacuează obiectivele de mediu.
substanţe prioritare/prioritar periculoase şi, după - Inexistenta unui sistem de
caz, refacerea autorizaţiilor de gospodărirea management integrat al
apelor; resurselor de apă stabilit la
- Remedierea siturilor contaminate; nivel național. care să permită
- Protejarea resursei de apă împotriva poluării cu pliarea lui pe problemele cu
pesticide prin crearea unei benzi tampon care se confruntă fiecare
înierbate, la o distanță mai mare decât cea regiune și să țină cont de
prevăzută în Codul de Bune Practici Agricole; schimbările climatice
- Aplicarea codului de bune condiții agricole şi de - Contabilizarea cantitativă a
mediu, aplicarea agriculturii organice (biologică impactului schimbărilor
sau ecologică); climatice în planificarea
- Studii de cercetare specifice și proiecte menite să operaţiunilor nu a fost încă
clarifice problemele și incertitudinile semnalate încercată.
la elaborarea Planului de Management aprobat - Numeroase tipuri de râuri și
prin H.G. nr. 259/2016. lacuri naționale nu sunt
- Indicele de exploatare al apei WEI+, la nivel asociate nici unui tip de
național, nu a depășit limita de 20% care intercalibrare. Pentru toate
 constituie pragul de avertizare pentru deficitul de tipurile naționale, limitele de
apă și cu mult sub 40% care constituie limita clasă folosite au fost cele
pentru deficitul sever de apă12 . De asemenea, specifice tipurilor
conform raportului UNESCO World Water intercalibrate.
Assessment Programme 2012 “Managementul - Reducerea populațiilor de
apei în condițiile incertitudinilor și riscului” 13 , sturioni în România este o
în perspectiva anului 2050, România nu va intră consecință a pescuitului
sub incidența riscului de epuizare a resurselor de intensiv/braconaj a acestor
apă, având o estimare a cantităţii de apă specii cu mare importanță
disponibilă anual de cel puțin 1,7 milioane litri economică, precum şi datorită
de apă /locuitor întreruperii conectivității
- Obiectivele de mediu pentru starea ecologică și longitudinale a cursurilor de
chimică a corpurilor de apă de suprafață și starea apă prin baraje de înălțimi
chimică și cantitativă a apelor subterane au fost mari, lipsite de scări de peşti
raportate în toate districtele hidrografice. corespunzătoare.
- S-au raportat factorii determinanți, presiunile și - Alterări hidromorfologice și
poluanții care au condus la excepții. pot avea impact asupra stării
corpurilor de apă de suprafață
prin întreruperea continuităţii
longitudinale și laterale a
cursurilor de apă, modificarea
regimului hidrologic și a
condițiilor morfologice.
- Nu există tipuri de
intercalibrare echivalente
pentru cele două tipuri de
corpuri de apă de tranziție din
cauza lipsei unor tipuri
comune..
- nu există metode de evaluare a
elementelor calitative
biologice care să fie sensibile
la poluarea chimică, la
schimbările hidrologice, la
acidifiere și la intruziunea
salină în râuri, chiar dacă
aceste efecte au fost raportate
ca fiind semnificative.
- Regimul hidrologic sau al
mareelor din toate categoriile,
 precum și continuitatea
râurilor au fost raportate ca
fiind evaluate, însă limitele de
clasificare nu sunt legate de
limitele de clasă pentru
elementele calitative biologice
sensibile.
- Nu toate substanțele care
prezintă riscuri sunt
monitorizate.
- Pentru apele de coastă, nu au
fost raportate metode de
evaluare a elementelor
calitative biologice sensibile
la modificări hidrologice sau
morfologice.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- PMBH a fost stabilit printr-o puternică implicare - Normativele nu conțin
a părților interesate și o bună coordonare la nivel recomandări de măsuri de
internațional cu statele membre ale UE și cu management suficiente pentru
țările terțe în cadrul Comisiei Internaționale a se asigura menținerea
pentru Protecția Dunării. valorilor sociale și ecologice
- Stabilirea metodologiilor se bazează foarte mult apelor și resurselor acvatice.
pe ghidurile CIS - Accesul relativ scăzut al
- Comitetele de Bazin, existente pentru fiecare populaţiei la reţeaua de
sub-bazin, au contribuit la informarea publicului alimentare cu apă potabilă.
EXTERNE

și, de asemenea, au sprijinit implicarea activă a Numai 65,2% din populaţia

părților interesate. României este conectată la
- reţeaua publică de alimentare
- Creşterea colaborării internaţionale în domeniul cu apă potabilă;
apelor în vederea realizării de acţiuni comune - Calitatea, în unele cazuri
pentru reducerea efectelor negative ale apelor – precară a apei potabile;
inundaţii, secete, poluări accidentale, etc. - efecte - Acoperirea redusă şi
ce sunt accentuate de schimbările de ordin dezechilibrată pe medii a
climatic şi de impactul activităţilor umane asupra regiunilor cu reţele de
resurselor de apă canalizare publică.
- A fost dezvoltat și actualizat un instrument de - Gradul total de racordare la
calcul al emisiilor de nutrienți numit modelul canalizare este de 49,1% la
MONERIS pentru estimarea emisiilor de nivel naţional. În mediul urban
nutrienți din surse punctiforme și difuze, precum ponderea locuitorilor racordaţi
 și pentru aplicarea de scenarii pentru reducerea
acestor emisii pentru orizontul de timp 20
- Măsuri pentru eliminarea lacunelor de cunoștințe
privind substanțele periculoase prin realizarea
inventarelor emisiilor, evacuărilor și pierderilor
de substanțe prioritare periculoase,
monitorizarea efluenților din stațiile de epurare a
apelor uzate, participarea în campanii de
prelevare specifice ale ICPDR (JDS), precum și
participarea în proiecte științifice privind
modelarea și monitorizarea (de exemplu,
proiectul SOLUTIONS5 - proiect specific
privind gestionarea poluării cu substanțe
periculoase
- Speciile de sturioni prezente în România au fost
incluse în Anexele Directivei Habitate, aflându-
se sub regim de protecție. Totodată, sunt derulate
programe naționale de repopulare cu sturioni şi
studii de fezabilitate pentru constuirea unor scări
de peşti pe Dunare, la Porțile de Fier I şi II
- Adoptarea Strategia ICPDR privind adaptarea la
schimbările climatice servește ca un document
de referință pentru strategiile și activitățile
naționale în domeniul adaptării la schimbările
climatice și mai precis, prezintă măsuri de
adaptare adecvate ca parte componentă a
Planurilor de management pe Bazine
hidrografice și Planurilor de Management ale
Riscului la Inundații la nivel național. Permite la
o mai bună stabilire a programelor de măsuri
pentru a promova soluțiile integrate tip win-win.
În plus, se va permite identificarea mai eficientă
a acțiunilor prioritare și a celor noi, care să fie
abordate la nivelul de bazin hidrografic, așa cum
este deja cazul deficitului de apă și secetei
- România ar trebui să continue să îmbunătățească
cooperarea internațională, inclusiv prin evaluări
coordonate ale aspectelor tehnice ale DCA, cum
ar fi asigurarea unei abordări armonizate pentru
la sistemul de canalizare şi
epurare a apelor uzate este de
25,5%, spre deosebire de
mediul rural unde este de doar
4,7%);
- Reţeaua publică de canalizare
este mult mai puţin dezvoltată
pe plan naţional decât reţeaua
publică de distribuţie a apei
potabile, ceea ce indică un
dezechilibru major şi absenţa
în general a caracterului
integrat al serviciilor publice
de apă potabilă şi de
canalizare, ca o deficienţă
importantă a acestui sector.
Astfel, numărul total al
localităţilor cu canalizare
publică reprezintă mai puţin
de jumătate (47,2%) din
numărul total al localităţilor
alimentate cu apă potabilă din
reţea;
- Un aspect îngrijorător este şi
faptul că reţeaua de canalizare
s-a dezvoltat într-un ritm
considerabil mai lent decât
reţeaua de distribuţie a apei
potabile;
- Lipsa ori insuficienţa
facilităţilor de epurare a apei
uzate (doar 47,6% grad de
acoperire cu servicii de
epurare);
- Managementul uneori precar
al sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare;
- Lipsa unor programe
investiţionale coerente şi
predictibile, care să asigure
 evaluarea stării și a unui PM coordonat pentru a dezvoltarea şi întreţinerea
asigura îndeplinirea la timp a obiectivelor DCA. sistemelor de apă şi canalizare
- Este necesară consolidarea în continuare existente.
monitorizarea apei de suprafață prin acoperirea
tuturor elementelor calitative relevante în toate
categoriile de apă, inclusiv a elementelor
calitative hidromorfologice.
- Trebuie îmbunătățită în continuare
monitorizarea tendințelor în sedimente și/sau
biotă, pentru a se asigura că toate substanțele
relevante menționate în Directiva 2002/105/CE
sunt monitorizate într-un mod care să ofere o
rezoluție temporală și o acoperire spațială
suficientă.
-
- Dezvoltarea parteneratului public-privat
- Beneficii din experiența și colaborarea cu alte
state Europene în proiecte internaționale