UNIVERSITATEA “DUNĂ REA DE JOS” DIN GALAŢ I

FACULTATEA DE ŞTIINȚ E Ș I MEDIU

SPECIALIZAREA: ȘTIINȚ A MEDIULUI – ANUL II, SEMESTRUL II

CAIET SEMINAR

GESTIUNEA RESURSELOR DE APĂ

STUDENT:PANŢURU VALENTIN

1
 Seminar
GESTIUNEA RESURSELOR DE APĂ
An universitar 2020-2021 Sem II
Știința Mediului An II

1. Dezbatere asupra gestionarii resurselor naturale de apă şi folosirii raţionale a

acestora

2. Dezbatere asupra problemelor ridicate de captarea apei din surse naturale

3. Dezbatere asupra metodelor de corectare a calităţii apelor naturale, staţii de

tratare

4. Dezbatere asupra transportului şi distribuţiei apei

5. Dezbatere asupra poluarii resurselor naturale de apă, principiile de tratare

6. Dezbatere asupra Legilor pe baza cărora se stabileşte calitatea apei

7. Evaluarea activităţii la seminar

Titular de disciplină:
Lector/Șef Lucrări dr. Mihaela TIMOFTI

Titular seminar:
drd. Mădălina CĂLMUC

2
 TEMA 1. Raport sustenabilitate Kaufland 2018

Amprenta pe care o avem asupra mediului înconjurător este reflectată și de consumul de apa.
De aceea, ne concentrăm atenția pe implementarea de măsuri și proiecte care să contribuie la
eficientizarea consumului de apa, adoptând cele mai noi și inovatoare tehnologii existente pe
piață.

Ne monitorizăm atent consumul de apă din cadrul organizației și facem eforturi pentru
eficientizarea acestuia atât în magazine, cât și în depozitele logistice și sediile administrative.

Toată apa folosită în activitățile noastre vine din sistemul public de alimentare.

Nu folosim apă extrasă din alte surse și nu avem un inventar al modului în care apa este
extrasă de furnizorul nostru. De asemenea, după utilizare, apa este evacuată în sistemul public
de canalizare.

CONSUM DE APĂ 2017= 561.948 m3 2018= 549.231 m3 2019=530.835 m3.

Se observa ca ,consumul de apa a scazut cu fiecare an .

În 2018, numărul de mașini din flota companiei a ajuns la 708, angajații parcurgând în total
16.034.881 km. În 2019, flota companiei cuprindea 665 de mașini, iar angajații au parcurs
16.201.584 km în total. FLOTĂ 2017 2018 2019 Nr. mașini 640 708 665 Distanța parcursă de
angajați cu mașinile din flota companiei (km) 16.194.126 16.034.881 16.201.584 EMISII
Evacuarea apelor uzate se face în conformitate cu Autorizația de Mediu a fiecarui punct de
lucru al companiei, care stabilește în același timp și indicatorii de calitate ai efluentului.
Frecvența analizelor realizate pentru determinarea indicatorilor de calitate este reglementată
de prevederile specifice fiecărei Autorizații de Mediu.

Evacuarea apelor uzate se face în conformitate cu Autorizația de Mediu a fiecarui punct de

lucru al companiei, care stabilește în același timp și indicatorii de calitate ai efluentului.
Frecvența analizelor realizate pentru determinarea indicatorilor de calitate este reglementată
de prevederile specifice fiecărei Autorizații de Mediu.

3
 TEMA 2. CAPTAREA APEI DIN SURSE NATURALE

 În prezent Apă Canal asigură necesarul de apă din două surse: sursa de suprafaţă (priza
de captare din fluviul Dunărea, amonte de râul Siret) şi sursa subterană (constituită din cele
două surse de captare dispuse la aproximativ 70 km de Galaţi - Vadu Roşca şi Salcia Lieşti).
Ponderea pentru cele două surse este de aproximativ 10% sursă subterană (Vadu Roşca, Salcia
Lieşti) şi 90% sursă de suprafaţă, adică din Dunăre. Apă Canal stochează apă pentru situaţii
neprevăzute în rezervoarele din staţiile de prelucrare şi staţiile de pompare: staţia de tratare şi
pompare Uzina de Apă nr. 2., staţia de repompare Turnu, staţia de repompare Fileşti .

 Se pare că autorităţile locale nu au luat în calcul şi îngheţul, factor care duce la blocarea apelor
de suprafaţă.

SC Apă Canal SA s-a văzut nevoită să oprească în cursul zilei de 30.01.2012 furnizarea apei,
datorită condiţiilor meteo nefavorabile şi a debitului foarte scăzut al Dunării. Ca urmare a
acestor fenomene meteo s-a format gheaţă pe cursul fluviului, ceea ce a generat blocarea Prizei
Dunării, iar Uzina de Apă nr.2 funcţiona în regim de urgenţă, fapt ce a dus ca o bună parte din
Galaţi să aibă de suferit.

 Peste 70 la sută din populaţia municipiului Galaţi nu a mai primit apă potabilă şi nici apă caldă
menajeră, după ce gerul puternic a afectat capacitatea de captare a apelor din Dunăre, de la
Priza Dunării. Ca atare, funcţionarea Uzinei de Apă nr. 2 a oraşului a fost puternic afectată,
motiv pentru care s-a decis oprirea furnizării apei calde menajere (obţinută din apa potabilă) în
12 cartiere ale oraşului. Totodată, şi furnizarea apei potabile în aceste zone este afectată, SC
Apă Canal abia putând să menţină apă în sistemul de alimentare.

„S.C. APĂ CANAL S.A. anunta că debitul scăzut al Dunării şi temperaturile extrem de reduse din
acele zile au condus la producerea de zai/gheaţă pe cursul fluviului, ceea ce a generat blocarea
Prizei Dunării şi diminuarea debitului de apă brută furnizat de Arcelor Mittal către societatea
lor. Prin urmare, Uzina de Apă nr. 2 a funcţionat în regim de avarie, iar în cartierele: Micro 16,
17, 18, 19, 20, 21, Ţiglina I şi II, Mazepa I si II, Centru, Port a fost sistată alimentarea cu apă

4
caldă de consum. Reluarea alimentării cu apă potabilă în parametri au realizat-o imediat după
remedierea problemelor de la priza Dunării.

TEMA 3. DISTRIBUTIA SI TRANSPORTUL APEI

Partea cea mai costisitoare din punct de vedere al exploată rii întregului sistem de
alimentare cu apă o constituie reţelele de distribuţie a apei. Reţeaua de distribuţie a apei
este ultimul obiect al sistemului, obiectul la care consumatorul „vede” efectul funcţionă rii
întregului sistem.

Reţelele de distribuţie a apei funcţionează într-un regim dificil: conductele sunt amplasate
sub carosabil (suportă sarcini de trafic), suportă influenţa altor reţele sau le influienţează ;
este obiectul cel mai dezvoltat al sistemului, de regulă 1-10m conducte/cap locuitor; este
obiectul cu cea mai rapidă dinamică , fiind funcţie de creşterea continuă a localită ţii pe
suprafaţă şi înă lţime; este obiectul ce suportă cele mai mari intervenţii şi cele mai mari
pierderi de apă (10-50%); este elementul de legă tură cu consumatorul, care poate produce
stare de nesatisfacţie consumatorilor sau chiar daunează să nă tatea acestora.

Fiabilitatea funcţionă rii reţelelor de distribuţie a apei se bazează pe lucră rile de proiectare:
alegerea traseului; alegerea materialului conductelor (tuburilor), armă turilor şi a tuturor
instalaţiilor de pe reţele.

O atenţie deosebită se acordă materialelor, armă turilor şi instalaţiilor ce costituie reţelele

de distribuţie a apei.

Reţeaua de distribuţie este unul dintre elementele principale ale sistemului de alimentare
cu apă şi are rolul de a transporta apa la consumator.

Ea prezintă câ teva caracteristici importante, cum ar fi:

- este obiectul cel mai solicitat din cadrul sistemului de alimentare cu apă ;

a. debitul poate varia continuu în limita 1...25Qh min;

b. sarcina poate varia între 10...45 (60) m col H2O;

c. conductele fiind amplasate subteran, pot suporta sarcini din trafic;

d. conductele sînt influenţate sau influenţează alte reţele subterane (canalizare, electrice,
telefonice, gaze, etc);

- este obiectul cel mai dezvoltat al sistemului, de regulă 1...5 m conductă pe cap de locuitor;

5
- este obiectul cu cea mai rapidă dinamică , fiind funcţie de dezvoltarea continuă a
localită ţii;

- este obiectul cel mai costisitor datorită lungimii,lucră rilor de întreţinere şi a pierderilor
de apă ;

- elementul de legă tură dintre consumator şi distribuitorul de apă .

O reţea de distribuţie trebuie să satisfacă urmă toarele cerinţe:

- să asigure cantitatea de apă necesară în toate punctele de consum şi la presiunea

necesară ;

- să funcţioneze sigur şi neîntrerupt .

Reţele de distribuţie pot fi ramificate, inelare sau mixte,care la râ ndul lor pot fi împă rţite în:

- reţele cu o singură zonă de presiune;

- reţele cu mai multe zone de presiune.

Totodată reţelele de distribuţie pot fi clasificate în mai multe tipuri:

- reţea alimentată gravitaţional,

- reţea alimentată gravitaţional din rezervor alimentat prin pompare,

- reţea alimentată direct prin pompare,

- reţea alimentată prin rezervor de cotă (fă ră compensarea totală a debitelor),

- reţea alimentată prin pompare şi contrarezervor,

- reţea cu zone de presiune alimentată gravitaţional,

- reţea cu zone de presiune alimentată prin pompare(repompare),

Reţelele de distribuţie pot fi alimentate din unul sau mai multe puncte, după cum sistemul
de alimentare cu apă are una sau mai multe surse.

Amplasarea reţelei de distribuţie se determină în funcţie de:

- sistematizarea localită ţii, repartiţia consumatorilor,formele şi dimensiunile cartierelor;

- existenţa râ urilor, canalelor, vă ilor, că ilor de comunicaţii, etc;

- relieful localită ţii.

Pe planul general al localită ţii unde figurează reţeaua stradală şi construcţiile din fiecare
zonă se suprapune reţeaua de distribuţie ce conţine:

6
- traseul, lungimea, diametrul şi materialul tronsoanelor;

- modelarea nodurilor: intersecţii, schimbă ri de direcţie sau de diametru, armă turi.

Nu este admisă trecerea conductelor de apă potabilă prin că minele de vizitare ale
sistemului de canalizare, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin puţuri absorbante.

Legă turile permanente sau ocazionale între reţeaua de apă potabilă şi alte reţele de apă
sunt interzise din motive sanitare . Calculul reţelei de distribuţie constă în stabilirea
diametrelor conductelor şi a valorilor pierderilor de sarcină la un consum dat.

În localită ţile în care densitatea populaţiei diferă pe cartiere, debitele specifice se

calculează separat pentru fiecare cartier în parte.