Sunteți pe pagina 1din 54

1)DEFINITIE SI CLASIFICARE A AMENAJARILOR HIDROTEHNICE

Se numeste amenajare hidrotehnica un ansamblu de constructii industriale, masini hidraulice,


instalatii si elemente de automatizare necesare pentru asigurarea uneia sau mai multor
folosinte de apa pe seama utilizarii unei surse de apa.
Clasificari:
Dupa principala folosinta deservita:
AHE pentru obtinere de energie electrica;
AHE pentru alimentare cu apa si canalizare;
AHE pentru imbunatatiri funciare(irigatii, desecari, drenaje);
AHE pentru transport pe apa;
AHE pentru agrement, pescuit sportiv, orezarii, zone de crestere a stufului,
piscicultura, protective sanitara;

2)DEFINITIA SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE (CH)dupa rol


si specific
Se numeste constructie hidrotehnica orice structura(constructie) care face parte dintr-o
amenajare hidrotehnica.
Rol si specific:
Comstructii hidro generale:
De retentie(baraj, dig)
De abductiune(canale, conducte, galerii, apeducte)
De descarcare/evacuare a apelor(descarcatori hidraulici)
De captare a apei(put, fantana, priza de apa)
Constructii hidro speciale:
CH pentru obtinere de hidroenergie
CH pentru transport de apa;
CH pentru alimentare si canalizare;
CH pentru imbunatatiri funciare;
CH pentru agrement, pescuit sportiv, orezarii, piscicultura, protectie sanitara,
CH pentru combaterea efectelor daunatoare ale apelor( inundatii, eroziune).

3)DEFINITIE SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE DUPA


CLASA DE IMPORTANTA
Calsa I exceptioanala
Clasa II- mare
Clasa III- medie
Clasa IV- redusa
Clasa V- foarte redusa
Incadrarea unei cosntructii intr-o clasa de importanta se face in baza mai multor parametri:
capacitatea de productie, perioada de functionare prin comparatie cu durata normata de viata
a amenajarii(constructii permanente, provizorii), necesitatea functionala in
amenajare(constructii principale, secundare), categoria de importanta a constructiei.

4)CARACTERISTICILE CONSTRUCTIILOR HITROTEHNICE


a) Sunt permanent in contact cu apa si se supun actiunii mecanice a apei prin intermediul
presiunii hidrostatice si hidrodinamice, actiunii fizice a apei care degradeaza prin eroziune,
actiunii chimicae care poate fi incarcata cu dioxid de carbon sau saruri de amoniu, actiunii
bacteriologice a apei ce poate fi incarcata cu alge si microorganisme.
b) Presupun conditii de executie diferite, in cele mai multe situatii tehnologia fiind inventata
exclusiv pentru acea amenajare,
c) Admit riscul in functionare;
d) Au un efect negativ major asupra tuturor factorilor de mediu modificand esential si definitiv
apa de suprafata si subteran, fauna, flora, etc.
e) Au caracter unicat.

5)SURSE DE OBTINERE A ENERGIEI ELECTRICE(EE)


Neconventional-solar, biogaz, geotermal, eolian
Clasic- termo, hidro, nuclear
65%- termo(combustibili fosili)(CTE- centrala termoelectrica)
17%- hidro(CHE-centrala hidroelectrica)
16%- nuclear(CCNE- centrala nuclearo-electrica)
2%-neconventional
[hidro+neconventional=>regenerabile]

6)Curbe de sarcina zilnica


7)Curba de sarcina anuala

8)UTILIZAREA CURSURILOR DE APA indicatori


E=w QH

P=w VH

Acumulare-lucrare de gospodarire a apelor ce regularizeaza in timp debitele

INDICATORI

de acumulare =Vutil/Wmm [<1]

W=stoc mediu annual

Vutil-volumul util

de regularizare =Qnecesar/Qmm [>1]

Qnecesar=debit necesar

Qmm-debit multiannual

de atenuare =Qmaxdefluent/Qmaxafluent [<1]

a=suma Vutilizat intr-un an /Vutil

Vutil-volumul necesar folosintelor de apa


Tg - Q=Q

Debitul=debitul instalat

Tu-timp de umplere

Tg-timp de golire

Tu - Q=Qmm

Debitul=debitul multi annual

9)Elementele componenete ale unei amenajari hidrotehnice pe un curs de apa


-acumularea

-baraj

-priza hidroenergetica

-aductiune

-CASTEL DE ECHILIBRU

-Conducta fortata

-centrala hidroelectrica

-canal de fuga

-bazin de linistire

10)Tipuri de Centrale Hidroelectrice:

Central baraj
Centrala cu derivatie

Centrala subterana

Centrala cu baraj si derivatie


11) Obtinerea energiei mareelor-centrala de golf.
12)Obtinerea energiei mareelor-Centarla de larg
13)Acumulare de pompaj in circuit inchis

14)Centrala cu pompaj in circuit deschis


15)Gabaritele canalului navigabil.

16.Ecluza.Este o camera etansa despartita in amonte si aval de biefuri prin porti. Umplerea si
golirea camerei se va face gravitational printr-un sistem de alimentare care poate fi concentrat
sau distribuit. Tipul de sistem da nastere turbulentei si duce la grade de siguranta diferite
pentru nave. El se alege in functie de cadere(diferenta de nivel dintre bief amonte si aval,cel
mult 12m cadere). Ecluzele se folosesc cand nava pleaca de pe canal navigabil si coboara tot
intr-un canal navigabil.
17) Ascensorul de nave.
18)Tunelul canal.
19)Amenajarea portului.

20)Sistemele de alimentare cu apa au ca elemente component:


-captarea-constructie necesara pt prelevarea apei din sursa
-aductiunea-constructie de transport al apei de la sursa spre utilizator

-statia de pompare-constructie ce gazduieste utilaje de ridicare a apei,in functie de cotele terenului


natural

-statia de tratare-constructie ce gazduieste echipamente necesare corectarii calitatii apei natural pt


aducerea la cerintele de calitate ale utilizatorului

-castelul de apa/rezervorul de apa constructie de inmagazinare a apei pt crearea unei reserve de


apa pt compensarea variatiilor consumului pt un interval de timp prestabilit

-reteaua de distributie-sistem de conducere ce furnizeaza apa consumatorilor

-bransamentele-echipamente de conectare a consumatorilor la reteaua de distributie;

-apometrele-echipamente de masurare a debitelor furnizate;

21)Retele de distributie.

Reteaua de distributie reprezinta totalitatea conductelor si accesoriilor necesare transportului apei de


la constructia de inmagazinare pana la bransamnetul utilizatorului, cu presiune maxima de 60mcol
H2O. se pot realiza retele ramificate sau inelare.

Reelele de distributie au in componenta conducte principale (artere) si conducte de


serviciu. Conductele principale se amplaseaza in funcie de planul de sistematizare a
teritoriului, poziia principalilor consumatori. Pe conductele de serviciu se executa
branamentele consumatorilor.
Dupa pozitia constructiei de inmagazinare
Dupa pozitia pe care o ocupa constructia de inmagazinare a apei in raport cu sursa de apa avem:

-retele cu constructie de inmagazinare la intrarea in retea

-retele cu constructie de inmagazinare in partea opusa intrarii apei in retea (contrarezervor)

-retele cu constructie de inmagazinare in pozitia intermediara

Dupa modul de alimentare al zonelor de presiune putem opta intre:


-retele cu zone de presiune dispuse in serie

-retele cu zone de presiune dispuse in paralel

22)Constructiile de inmagazinare
Inmagazinarea apei se realizeaza pt asigurarea volumului de compensare a variatiilor
de consum al apei zilnic la care se adauga rezerva intangibila de incediu si rezerva de
apa necesara acoperirii consumului de apa in caz de avarie.
Aceste constructii pot indeplini simultan si functia de inmagazinare a cantitatii de apa
pt satisfacerea nevoilor statiei de tratare,asigurarea timpului de punere in contact al
apei cu clorul din statiile de clorare

Constructiile de inmagazinare se caracterizeaza prin capacitate,forma,cota fund si


cota prea plin

Amplasarea acestora dicteaza Solutia constructive care poate fi :

-rezervor de apa(ingropat sau semiingropat)-atunci cand exista inaltimi natural care


domina reteaua deservita

-castelul de apa rezervor pe inaltimi artificiale(turnul castelului)

In oricare dintre situatii cota la care se afla suprafata libera a apei din constructia de
inmagazinare trebuie sa duca la asigurarea presiunii de serviciu la cel mai defavorizat
consummator.

34)Clasificarea constructiilor de inmagazinare dupa pozitia in sistem


Dupa pozitia in cadrul sistemului de alimentare cu apa constructiile de inmagazinare
pot fii:

-de trecere-amplasate intre sursa si reteaua de distributie

-de capat (tampon)-amplasate la capatul aval al uneia dintre conductele principale

-contrarezervor-rezervor de capat intr-un sistem de laimentare cu apa in care exista si


rezervor de trecere

23)Tipuri de ape uzate


Apele de canalizare provin din apele restituite de populatie ,industrie,agricultura si
zootehnie,transporturi,constructii si de pe teritoriile aferente acestora.

In raport cu provenienta si propietatile avute apa de canalizare poate fi:

-uzata menajera-provine din locuinte

-uzata publica-provine din cladiri cu destinatie publica

-uzate industriale-provine din industrie,transporturi,constructii

-de la unitati agrozootehnice-provine de la grajduri ,garaje,ateliere

-meteorica-provine din ploi ,topirea zapezilor si ghetii


-de suprafata-provine din cursuri de apa,lacuri,balti

-subterana-provine din lucrarile de drenaj sau prin infiltratie din pinza freatica.

24)Sisteme de canalizare
Sistemele de canalizare se pot realize:

-separativ(divisor)situatie in care canalizarea pt apele uzate este subterana iar apele


conventional curate sunt preluate de rigole si santuri realizate la suprafat;necesite
pante sufficient de mari pt a asigura in reteaua de ape uzate viteza minima ,iar reteaua
de ape meteorice sa poata avea sectiuni economice

-unitar-atat apele uzate cat si cele conventional curate sunt colectate la


comun,canalizarea este subterana,are doua regimuri de curgere,corespunzator
timpului de curgere,corespunzator timpului uscat si ploii.Panta acestui tip de retea se
allege astfel incat la un anumit grad de umplere cu ape uzate sa se inregistreze viteza
minima iar in timpul ploii(cand se asteapta umplerea totala)sa nu se depaseasca viteza
maxima.

-mixt presupune combinarea sistemului unitary cu cel separativ,in functie de conditiile


locale;sistemul separativ se utilizeaza in zonele cu pante mari,iar cel unitary in zonele
cu pante reduse si in apropierea zonei de evacuare in emisar.

25)Elementele component ale sistemului de canalizare sunt:


-camine de racord

-retele de canalizare exterioara

-colectoare principale si canale secundare

-deversoare

-puncte obligate

-statii de pompare
-traversari obsacole

-statie de epurare

-guri de varsare in emisar.

26)Scheme de amplasare a retelei de canalizare pot fi :in functie de


configuratia terenului,pozitionarea evacuatorilor,amplasarea si caracteristicile
emisarului,amplasarea statiei de pompare si statiei de epurare.
27)Sectiuni de canal
Sectiunile canalelor pot fi circulare,ovoidale,clopot semieliptic,clopot circular,clopot
circular inalt,clopot circular cu cuneta,semicircular cu pereti verticali si
rigola,semicircuite cu pereti verticali,dreptunghiulare,functionand,indifferent de forma,la
grad de umplere de 0.6-0.8 astfel incat viteza minima sa fie 0,7 m/s in sistemului
separativ,pe cand in sistem unitary sau pt reteaua meteoric ,se ia in cansiderare
umplerea totala a sectiunii.
28)Scopul irigarii
Irigarea culturilor se face pt:

-umectare-completand deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor in perioada de


vegetatie

-spalare-inlaturand din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor

-aprovizionare-inmagazinand in sol cantitatea de apa necesara culturilor agricole


inaintea perioadei de vegetatie

-fertilizarea ajutand la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor agricole

-termoreglare-apartinad plantele de efectele temperaturilor atmosferice scazute

-pigmentare-favorizand accelerarea procesului de maturare a fructelor

Metode de udare
Pentru aplicarea udarilor se poate opta pt una dintre urmatoarele metode,in functie de
morfologia terenului agricol,cultura,infrastructura,sursa

-submersarea-metoda utilizata in cazul orezariilor,situatie in care se realizeaza incinta


de cultivare prin indiguiri,acestea urmand sa fie temporar inundate

-scurgerea la suprafata-metoda se utilizeaza in cazul terenurilor agricole a caror panta


nu depaseste4%,

-aspersiunea-metoda de udare cea mai raspandita in Romania se utilizeaza pt ternuri


a caror premabilitate depaseste 3,6mm/h,indifferent de microrelief;se caracterizeaza
prin intensitatea ,uniformitatea si marimea picaturii.

-picurarea-metoda de udare subterana,prin intermediul unor conducte perforate


ingropate,marimea fantelor,pozitia si densitatea acestora ducand la definirea debitului
de udare,care variaza in functie de cultura;este foarte susceptibila la incercarea cu
suspensii a apei de udare doarece orificiile se pot infunda,modificand scurgerea.
Metoda de udare se allege in functie defactori naturali de tip panta
terenului,microrelieful,solul,hidrogeologia,clima,dar tinand cont si de economia de apa
realizata,gradul de ocupare a terenului cu lucrari,necesarul de forta de
munca,consumul de energie electrica.

29)Componentele sistemului de irigatii


Sistemele de irigatii sunt complexe de lucrari si amenajari care au in component
urmatoarele:

-captarea-priza de apa ,ce poate functiona gravitational sau prin pompare,in functie de
pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza a fi deservit

-aductiunea-constituie de transport al ape ice se pota realize sub forma de canale sau
conducte;din punctual de vedere al pozitiei fata de sursa putem distinge

-canal/conducta migistrala de aductiune-transporta apa de la sursa la


reteaua de distributie

-canal/conducta de distributie principal/secundar/e sector-formeaza


reteaua de distributie se pot gasi ,in functie de morfologia terenului,statia de
repompare respective statia de punere sub presiune

-lucrari de amenajare interioara-compuse din


conducte,canale,rigole,brazed,fasii,parcele submersibile,in functie de metoda de udare
aleasa

-reteaua de colectare/evacuare a apei in surplus-formata din canale colectoare de


sector,canale colectoare secundare,canale colectoare principale

-constructii si instalatii anexa-stavilare,poduri,podete,sifoane,apeducte,caderi ,instalatii


de masurare a debitului,drumuri de acces,telecomunicatii,cantoate.

30)Lucrari de desecare
Lucrarile de desecare cele mai uzate sunt de captare si evacuare a excesului de
umuditate si presupun:
-pt apele care baltesc sau imbiba stratul arabil-retele de canale deschise si santuri
putin adanci,rare amplasate la distante de 300-400m,ce descarca apele in colector

-pt apa freatica de foarte mica adancime-retea de canale deschise adanci sau drenuri
subterane amplasate sub niv freatic care descarca apele intr-un canal sau dren
subteran de ordin superior

Se mai pot utilize lucrari de desecare care au ca scop redistribuirea umiditatii


excedentare pe profilul solului,inaltarea artificial a cotelor terenului,desecarea
biologica,regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului natural.

31)Lucrari de drenaj.
Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorbante,puturi colectate,drenuri de ventilatie,drenuri sifon.

Elemente componente ale sistemului de desecare-drenaj:

-terenul desecat
-lucrarile de tip santuri,canale

-reteaua de transport si evacuare formata don colectoare si collector principal de


evacuare

-emisar
-constructii hidrotehnice de tip:stavilare,ruperi de panta ,podete ,subtraversari
,supratraversari consolidari,guri de evacuare,statii de pompare

Pt buna exploatare a sistemelor de desecare este necesara asiguararea scurgerii apei


colectate,tinand evidenta debitelor evacuate,a nivelurilor apei in canale sau in panza
freatica .

Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul actiunii de intretinere in


scopul mentinerii sectiunii de scurgere,asigurarii functionarii normale a constructiilor
hidrotehnice din amenajare,curatirii de vegetatie a emisarului.

Elemente componente ale sistemului de drenaj

-terenul desecat
-lucrarile de tip santuri,canale

-reteaua de transport si evacuare formata don colectoare si collector principal de


evacuare

-emisar

-constr hidrotehnice de tip:stavilare,ruperi de panta ,podete ,subtraversari


,supratraversari consolidari,guri de evacuare,statii de pompare

Pt buna exploatare a sistemelor de drenaj este necesara asiguararea scurgerii apei


colectate,tinand evidenta debitelor evacuate,a nivelurilor apei in canale sau in panza
freatica .

Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul actiunii de intretinere in


scopul mentinerii sectiunii de scurgere,asigurarii functionarii normale a constructiilor
hidrotehnice din amenajare,curatirii de vegetatie a emisarului.
32)Combaterea eroziunii solului prin contructii hidrotehnice in bazinul
hidrografic
Aceste constructii pot avea rol de:

-etinere a apei pe versanti

-valuri de pamant,pt terenuri cu pante de 2-15%

-canale de nivel,pt terenuri cu pante de 15-35%

-terase,pt terenuri cu pante mai mari de 35%

-evacuare a surplusului de apa pe versanti-depusee,construite pe linia de cea mai


mare p[anta si intersectand lucrarile de retinere a apei pe versanti,permitand
descarcarea apei colectate de acestea fara a produce eroziunea solului deoarece
acesta se petrece concentrat si controlat,nu dispersat pe versanti.
33)Constructii hidrotehnice pe cursul torentului.
Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a aluviunilor transportate de curentul
de apa si pot fi:

-lucrari hidrotehnice transversale:

-traverse,avand inaltimi de pana la 1,5m

-baraje,avand inaltimi de 1,4-15

-lucrari hidrotehnice longitudinale:

-pinteni

-
34. Baraje de greutate din beton, definitie si alcatuire constructiva
generala in sectiune transversala.
Se numeste baraj de greutate din beton, o constructie hidrotehnica generala de retrentie ce
rezista impingerii apei din lac prin greutatea proprie a betonului pus in opera in corpul sau.

In sectiune transversala barajele de greutate din beton au forma trapezoidala caracterizata de


inaltimea barajului ce rezulta din calculul de gospodarirea apelor, latimea la coronament ce rezulta
exclusiv din conditii de circulatie si inclinarile celor 2 parametre, ce se aleg astfel incat sa asigure
simultan stabilitatea si rezistenta ansamblului.
35. Baraje de greutate din beton, definitie si alcatuire constructiva generala in
profil longitudinal.

In profil longitudinal prin axul barajului, barajele de greutate din beton sunt formate din
elemente independente numite ploturi. Intre fiecare 2 ploturi ramane un spatiu liber(
efectiv gol) numit rost.

Impartirea corpului barajului in ploturi sre urmatoarele motivatii:

-previne fisurarea structurii datorita tasarilor inegale ale terenului de fundare din
tasarea diferentiata a terenului de fundare

-evitarea turnarii continue a intregului corp al barajului(200m3 max)

-evitarea aparitiei fisurilor in masa betonului datorate fenomenului de umflare-


contractie a betonului la intarire
36)Alc constructiei generala in vedere in plan
37) Amenajarea laturilor deversant

38) Amenajarea fundatiilor in sectiune transversala


39) Amenajarea fundatiilor in profil longitudinal

40)Etansarea terenului de fundare.

Terenul de fundare pentru barajele de greutate din beton nu poate fi decat de natura
stancoasa.Daca stanca este fisurata, atunci va fi permeabila si va trebui realizata o
lucrare de etansare a terenului de fundare numita voal de etansare.

Terenurile de fundare pot fi:

-stancoase

-pamantoase

Lucrarea de etansare consta in 1-2 siruri de foraje din care scoatem roca si in care
introducem in locul ei lapte de ciment sub presiune.Distanta dintre fiecare doua foraje
succesive este indicata de grolog si nu poate fi < 2m sau > 4m.
Dupa realizarea elementului de etansare se face proba acestuiaa prin intermediul
forajului de observatie;acesta se amplaseaza aval de baraj si sunt in numar de cel
putin 3:

-in albie

-in versantul drept

-in versantul stang

41)
40)Etape obligatorii de epurare sunt:
-retinerea corpurilor si suspensiilor mari prin constructii de tip gratare,site

-sedimentarea-reprezinta retinerea particulelor aflate in suspensie si se realizeaza prin


constructii de tip:

-deznisipatoare-separarea din apele uzate a particullelor mai mari de 0,2m

-separatoare de grasimi-proces ce poate fi accelerat prin flotatie cu


flotoagenti(aer,coagilanti)

-decantarea-reprezinta retinerea namolurilor brute,namolurilor active,floculate sau


coagulate

-precipitarea chimica-flocurarea ce reprezinta marirea depunerilor gravimetrice prin


amestec cu saruri de aluminiu,saruri de fier,argila,bentonita in urma caruia se obtine
precipitare chimica.

-prelucrarea substantelor retinute astfel:

-substante grosiere in gratare si site

-substante grele in deznisipatoare

-grasimi in speratoare de grasimi

-namoluri proaspete in decantoare

-namoluri fermentate in fose septic,bazine de aerare


-namoluri deshidratate ,namoluri incinerate

41)Forma in plan
Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu ce reprezinta
sinuozitati de diferite dimensiuni,datorate neregularitatilor malurilor care duc la aparitia
circulatiei transversal.Clasificarea raurilor se poate face pe baza evolutiei in timp a
traseului sau, care poate varia de la foarte lent la tendinta accentuate de
meandrare.Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin
eroziunea zonelor concave,pana la aparitia unui process de strapungere a zonei
gituite;dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri successive,cu deplasarea
lenta spre aval a meandrelor.Nu toate cursurile de apa ce reprezinta sinuozitate sunt
meandrate ,in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabile in timp.

42)Sectiune transversala
Sectiunea transversal este formata din albie minora si albie majora ,delimitarea
facandu-se in functie de un anumit nivel characteristic sau dupa forma sectiunii.Este
totodata corelata cu sectorul de albie din profilul longitudinal.Pentru dezvoltarea
proceselor de albie este de interes acea parte a sectiunii transversale denumita albie
principal,cea care este inundata anual la viitturi.Sectiunea transversal se
caracterizeaza prin latimea la nivelul suprafetei libere ,adancimea medie ca raport intre
intre suprafata si latime la nivelul suprafetei libere.
43)Profilul longitudinal
Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre aval.Se deosebesc
astfel 3 sectoare principale ale unui curs de apa:

-sector amonte-I unde se manifesta procese de eroziune datorate capacitatii mari de


transport al aluviunilor,astfel incat patul albiei tinde sa coboare iar panta locala sa se
reduca

-sector mijlociu-II unde apare starea de echilibru in ceea ce priveste erodare si


depunerea

-sector aval unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat si patul albiei
tinde sa se ridice ,panta scazand

Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuate are o forma parabolic cu


concavitatea in jos.In lungul profilului longitudinal al unui sector de rau se intalnesc
zone mai lungi cu pante mici si adancimi mari numite adancuri,separate intre ele prin
zone mai scurte cu pante mari si adnacimi mici,numite praguri.In perioadele de ape
mari pragurile se suprainalta prin depuneri iar adancurile sunt erodate,pe cand in
perioadele de ape mici procesele sunt inverse:pragurile sunt erodate iar adancurile
sunt colmatate cu depuneri.
44)Lucrari temporare in albie-utilizate pe cursul mijlociu si inferior al raului si se
executa din material locale;rolul acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un
interval scurt de timp,dar nu pt o durata mare de timp,ele urmand sa fie inlocuite cu
lucrari definitive,similar ca efect.Aceste lucrari pot fi permeabile sau de activare a
circulatiei transversal.

Lucrarile permeabile se utilizeaza in cazul sectoarelor de rau unde se inregistreaza


viteze mici de curgere dar debite solide mari .Aceste lucrari favorizeaza micsorarea
vitezei de curgere si depunerea aluviunilor;sunt ieftine,nu duc la aparitia fenomenului
de afuiere,conduc la ridicarea fundului albiei prin depunere.Se pot executa in
urmatoarele variante constructive:

-arbori inecati-pe sectoare unde v<1,50m/s,pt a evita eroziunea malurilor si a favoriza


colmatarea;se utilizeaza arbori cu coronae dezvoltate,scufundidu-se cu ajutorul
lesturilor sau fixindu-se prin intermediul pilotilor,in urmatoarele variante constructive:

-panouri oscilante sau fixe-panouri prinse prin articulatii la partea inferioara sau
superioara de un sistem de sustinere fix ,care au inclinari diferite in functie de viteza
curentului;provoaca devierea partiala a curentului si depunerea aluviunilor
-garduri-garduri duble carora li se adauga panouri de fascine,prinse la partea
inferioara,putandu-se realize astfel traverse de colmatare,pinteni

-siruri de piloti-doua sau mai multe siruri de piloti cu scop de aparare a malurilor sau pt
marirea adincimii de navigatie

Lucrarile pt activarea circulatiei transversal sunt alcatuite din panouri mobile,plutitoare


sau fixe ,asezate oblic in current,la suprafata apei,pe patul albiei sau si la suprafata sip
e pat si duc la obtinerea urmatoarelor efecte:

-evita colmatarea prizelor de apa in current liber si derivatiilor navigabile,deoarece


curentii create transporta aluviunile spre axul albiei.

-imbunatatesc conditiile de navigare prin marirea adancimilor senalului,deoarece


curentii create spala partea centrala a albiei.

-apara malurile impotriva eroziunii,deoarece curentii create favorizeaza depunerea de


fund in zona malurilor.

45)Lucrari definitive in albie-sunt rezistente pe o durata mare de timp,au raza


mare de actiune,sunt elastic pt a putea urmari deformatiile ce apar in patul albiei ,se
confectioneaza din piatra ,beton,fascine,pamant,au rolul de dirijare a curentului si pot fi
de tip:

-pinteni(epiuri)-lucrari transversal,cu un capat incastrat in mal si altul in albie ,ce pot fi


asezati normal pe axul albiei sau inclinati
Partile component ale pintenului sunt:

-capul pintenului

-radacina pintenului

-corpul

Din punct de vedere al lungimii acestora,pintenii pot fi :scurti si lungi.

Din punct de vedere al cotei la coronament ,pintenii pot fi:

-insubmersibili-avand coronamentul stability cel putin la nivelul apelor mari

-pt regularizarea albiei principale-avand coronamentul stability la nivelul apelor medii

-pt sporirea adancimilor de navigatie-avand coronamentul stability la nivelul apelor mici

-de fund-avand coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici.

In cazul pintenilor inclinati spatiile dintre acestia se colmateaza intr-un interval de timp
mai scurt,curentul fiind dirijat spre axul albiei,malurile si radacina pintenilor fiind capatul
dinspre albie vartejutri si afluieri mai putin importante.

Pintenii au sectiune transversal de forma trapezoidala si se executa din


nuiele,fascine,piatra,beton,pamant geosintetice,gabioane.

-diguri de dirijare submersibile


-inchideri de albie

-traverse de colmatare

-praguri de fund

-aparari si consolidari de maluri,formate din fundatie si imbracaminte a taluzului

46)Efecte negative
Indiguirile au si efecte negative legate de:

-micsorarea sectiunii de curgere

-cresterea nivelului in remu

-scoaterea unor suprafete dinfunctia de atenuare ceea ce duce la marirea debitelor in


sectiunile aval

-cresterea vitezei de curgere ceea ce duce la modificarea compunerii viiturilor cu


afluentii

-modificarea regimului eroziunii si depunerilor

50)Elemente componente ale retelei de distributie a sistemului de


irigatii
Reteaua de distributie poate fi compusa din:

-canale de pamant necaptusite,avand pierderi de apa de ordinal 40%,iar gradul de


ocupare a terenului cu constructii fiind in jur de 5%
-canale de pamant captusite si jgheaburi de beton ,avand pierderi de apa de ordinal
15%iar gradul de ocupare a terenului cu constructii fiind in jur de 3%

-conducte de joasa presiune,de pana la 2,5 daN/cm2,pt suprafete irrigate de pana la


4000 ha

-conducte de inalta presiune,de 2,5-4daN/cm2pt suprafete irrigate mai mari de 4000ha

51)Excesul de umiditate
Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de aer si apa.In functie de dimensiunile
porilor putem deosebi porozitatea capilara,care poate retine apa,si porozotatea
necaplara, care asigura aeratia solului si care influenteaza permeabilitatea
acestuia.Excesul de apa dauneaza plantelor deoarece reduce volumul de aer si
impiedica circulatia si improspatarea acestuia.Din punct de vedere agricol se pot stabili
yrmatoarele stari ale solului:

-uda(apa se scurge de la sine din solul prelevat)

-umeda(apa este vizibila in solul prelevat,dar nu curge din acesta)

-jilava(apa din solul prelevat umezeste mina,dar nu este vizibila)

Excesul de umuditate la niv terenului variaza in functie de factorii meteorologici,factorii


hidrologici,factorii hidrogeologici,factorii geomorfologici.

In functie de natura excesului de umiditate,putem deosebi:

-existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu variatii de


nivel;acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar doar daca se afla la adancimi
mai mici de 1-1,1 m
-stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra orizontului argilo-
iluvial al solului

-nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei la suprafata terenului

In functie de nivelul la care se regaseste excesul de apa se pot utiliza:

-lucrari de desecare,care indeparteaza excesul de apa din sol si de la suprafata


terenului

-lucrari de drenaj,care indeparteaza excesul de apa din adancime

58.Dupa solutia constructiva barajele pot fi:


-de greutate(masive)-beton

-pamant

-piatra

-deseu- din industria miniera

-pamant + piatra

-evidate-din beton
-contraforti-din beton armat +beton

-fluvial/stavilar-din beton armat +metal


-ces(permit trecerea apei pastrand doar debitul solid transportat de apa)-lemn

-beton

-beton armat

-pamant armat

-piatra

-plastic

-in arc-din beton


61.Prevenirea alunecarii.

Pentru a prevenii aluncarea ploturilor din versanti catre cele din albie, talpa acestora se
realizeaza in trepte.Pe latimea unui plot se pot realiza mai multe trepte respectandu-se mai
multe conditii:

-latimea treptei sa fie de minim 4m

-inaltimea unei trepte sa fie de maxim 4m

Pentru a evita alunecarea barajului din amonte in aval se pot prevedea pinteni.
62.

63.Drenarea terenului de fundare.

Daca terenul de fundare este impermebil realizez un sistem de drenare a


acestuia.Realizez un sir de foraje din care scot roca si in care introduc materialul
gramular(amestec de nisip, pietris, bolovanis).

64.Baraje fluviale-definitie si functii(fixe si mobile).

Se numeste baraj stavilar sau de joasa cadere o constructie hidrotehnica generale de


retentie compusa dintr-o parte fixa si o parte mobila(stavila).
Partea fixa este formata din radieri, pile si culee executate din beton armat.Partea
mobila (stavila)poate fi realizata din metal, beton armat sau lemn.

Partea fixa are urmatoarele functii:

-inchide frontul de retentie impreuna cu partea mobila

-asigura circulatia de pe un mal pe celalalt

-preia incarcarile de la stavile si le transmite terenului de fundare

-are functie de reazam pentru stavila

Partea mobila are urmatoarele functii:

-inchide frontul de retentie impreuna cu partea fixa

-asigura tranzitarea debitelor functionand ca un descrescator hidraulic

-permite evacuarea ghetii si plutitorilo in cazul stavilelor coboratoare respectiv asigura


spalarea aluviunilor depuse in lac,adica decolmatarea acumularii in cazul stavilelor
ridicatoare

65.Baraje fluviale-alcatuire constructiva generala in sectiune transversala-


radieri cu prag lat
66. Baraje fluviale-alcatuire constructiva generala in sectiune transversala-
radieri cu profil deversant

67. Baraje fluviale-alcatuire constructiva generala in sectiune


transversala- radieri cu profil deversant si golire de fund.

68.Radieri generali
69.Cuve independente

70.Pile independente
71. Baraje fluviale-alcatuire constructiva generala a zonei aval de
corpul barajului

Pentru ca stavila va fi manevrata ori de cate ori va fi nevoie de reglarea debitului in


aval corpul barajului va fi urmat de lucrari de disipare a energiei curentului de apa
evacuat.

Aceste lucrari sunt compuse din:-bazin disipator

-rizberma

-protectie terminala

72.Clasificarea stavilelor dupa dupa directia de manevrare, modalitatea de


manevrare si materialul de constructie.
-dupa directia de manevrare:-ridicatoare
-coboratoare

-dupa modalitatea de manevrare:-actionate electric

-actionate hidraulic

-actionate manual

-din punct de vedere al materialului de constructie:

-metal-plane

-segment

-sector

burta de peste/ clapet

-beton armat

-lemn

73.Stavila plana. DESEN

74.Stavila segment. DESEN

75.Stavila sector si stavila clapet. DESEN

76.Baraje de greutate-etansarea rosturilor la baraje mai mici de 30m.

Pentru baraje mai mici de 30m se adopta o solutie simplificata, constituita dintr-o
banda profilata de cauciuc inglobata in betonul ploturilor adiacente, acoperita pana la
parament cu mastic bituminos sau chit tiocolic.In spatele etansarii rostul ramane liber.
DESEN
77. Baraje de greutate-etansarea rosturilor la baraje mai mari de 30m.

Pentru baraje mai mari de 30m etansarea contine 3 linii.Dinspre amonte spre aval
sunt:

-pana de beton armat inglobata in mastic biduminos si incastrata in betonul ploturilor


adiacente

-put de drenaj prevazut cu scara de acces

DESEN

78.Baraje de greutate-dispozitive de drenare si vizitare a corpului barajului.Tipuri


de goluri si functiile lor.

Deoare barajul este urmarit in exploatare are nevoie de intretinere, reparatii,


observatie, se prevede un sistem de vizitare in corpul sau.Acestsisitem este format din:

-galerie de picior amonte din care se va axecuta sistemul de etansare sau sistemul de
drenare a terenului de fundare

-galerii intermediare amplasate la fiecare 15-20m inaltime de baraj masurati de la


galeria de picior

-puturile ce fac legatura intre galerii situate la niveluri diferite

Accesul din exterior in acest sistem de vizitare se face prin galerii cu portal in aval sau
prin puturi in umeri.

Puturile de umar au gabaritele stabilite de utilajele ce se introduc, celelalte puturi(cele


curente)au gabaritul stabilit de dimensiunea unei persoane.

79.Amplasare in sectiune transversala.


Sectiunile transversale ale galeriilor sunt de tip:

-maner de cos pentru galeriile de picior

-circular sau ovoidal pentru galeriile intermediare

Toate sectiuniile fiind prevazute cu rigola si trotuar.

DESEN

80.Amplasare in profil longitudinal.DESEN

28)Tratarea apei
Tratarea apei in sistemele de alimentare cu apa presupune urmatoarele etape:

-desnisiparea depunerea particulelor cu diametru mai mare de 0.2mm

-coagulare suspensii-flocularea materiei coloidale din apa bruta

-decantare-la viteze mai mici de 1-20mm/s sedimentindu-se 80-95%din materiile in suspensie

-filtrare-limpezire,deferizare

-dezinfectare-cu metode fizice(caldura,ultraviolet),metode chimice(clor,ozon)metode


biologice(bacterii) metode oligodinamice(ioni de metale grele,ioni de Ag)

-tratamente specific eliminarea gustului,mirosului,decolorarea,eliminarea gazelor,deferizarea si


demanganizarea,scaderea duritatii,desalinizarea fluorizarea,dezactivarea.