Alcatuirea amenajarilor hidrotehnice

Istoria ne-a dovedit că de-a lungul timpului, oamenii s-au așezat lângă cursurile de apă
tocmai pentru a satisface nevoia de apă potabilă, atât pentru ei cât și pentru animale. Odată cu
creșterea comunității, accesul facil al fiecărui om la sursa de apă devine din ce în ce mai
anevoios. Din acest motiv, pentru a putea continua dezvoltarea ca societate, oamenii au gândit și
realizat acumulări de apă cu scopul de a o distribui tuturor membrilor comunității și pentru a crea
rezerve de apă. Construirea de baraje pe cursurile de apă devine metoda principală prin care se
realizau acumulările de apă. În acest mod, s-au dezvoltat marile civilizații (Egipt, Persia,
Imperiul Roman, etc.) punând bazele primelor acumulări de apă consemnate de istorie.

Constructiile hidrotehnice se deosebesc de celelalte constructii prin faptul ca sunt supuse

la actiunea apei. Aceasta se manifesta sub forma mecanica, fizico-chimica si biologica.
Actiunea mecanica a apei se manifesta sub forma de presiune hidrostatica (este exercitata
asupra corpurilor cu care se gaseste in contact apa in repaus si reprezinta principala solicitare) si
presiune hidrodinamica (este exercitata de apa in miscare asupra elementelor cu care se gaseste
in contact – evaluarea ei este mai dificila iar efectele ei mai greu de prevazut si de stapanit).
Actiunea fizica a apei se manifesta prin erodarea suprafetelor cu care intra in contact.
Actiunea chimica este exercitata de apele agresive care parcurg apoi intreaga schema de
amenajare , pana la punctual de restitutie sau de apele exterioare care isi croiesc drum catre
elementele constructive ale ansamblului unei centrale hidroelectrice.
Actiunea biologica a apei asupra betonului si asupra altor materiale de constructie cum ar
fi metalul si lemnul , este exercitata prin intermediul algelor, bacteriilor, muschilor si ciupercilor.
Corrroziunea se produce fie din cauza secretiilor lor cu caracter acid, fie din cauza produselor lor
de descompunere.

In toate etapele de realizare a unei amenajari hidrotehnice se urmareste inscrierea in

conditii optime a amenajarii in cadrul natural.
In activitatea de conceptie si proiectare, elementele fundamentale mereu schimbate ale
amplasamentelor conduc la examinarea unor solutii noi, care se impun a fi mai sigure si mai
economice decat cele adoptate in trecut. Alegerea solutiei finale se face luand in considerare
toate aspectele, printre care, in afara de cel pur economic, un rol important il joaca posibilitatile
de executie si etapizare ale lucrarilor, cheltuielile privind intretinerea si reparatiile, continuitatea
si siguranta in exploatare.

Clasificarea constructiilor hidrotehnice:

Dupa rolul pe care il indeplinesc in cadrul amenajarilor hidrotehnice:

 Constructii generale ( care se aplica in mai multe ramuri ale economiei)

 Constructii speciale ( care se aplica intr-o singura ramura a economiei apelor)
 Dintre constructiile hidrotehnice generale fac parte:
 constructiile de retentie care bareaza un curs de apa si retin volume mari de apa in
scopul regularizarii debitelor – barajele de toate tipurile, digurile;
 constructiile de derivatie care bareaza un curs de apa si ii ridica nivelul in scopul
asigurarii posibilitatii de abatere sau derivare a unor debite pe aductiuni;
 constructiile de regularizare care au ca scop dirijarea cursurilor de apa, regularizarea
regimului de scurgere in albii si protectia albiilor si malurilor de actiunea distructiva a
apei: digurile pentru devierea si dirijarea cursurilor de apa, constructiile de
consolidare a mulului si fundului albiilor, constructiile pentru retinerea depunerilor;
 constructiile de descarcare care au rolul de a evacua apele din laculrile de acumulare
sau derivatie, din canale, din camerele de apa;
 constructiile pentru captarea apei care au rolul de a capta apa dintr-un curs de apa sau
lac, natural sau artificial, in cantitatea necesara si a o dirija spre aductiune;
 constructiile de aductiune, care au ca scop asigurarea transportului unei cantitati de
apa de la un punct la altul: canalele, conductele, galeriile hidrotehnice.

Dintre constructiile hidrotehnice speciale fac parte:

 constructiile hidroenergetice care se executa in scopul folosirii energiei apei din rauri,
lacuri si mari: camerele de echilibru, conductele si galeriile fortate, centralele
hidroelectrice cu anexele lor, canalele si galeriile de fuga;
 constructiile pentru cai interioare de transport pe apa care asigura navigatia: canale,
ecluze, ascensoare de vase, debarcadere , cheiuri portuare, docuri;
 constructiile portuare situate pe cai interioare de navigatie si porturile maritime;
 constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari: prize special, instalatii pentru
imbunatatirea calitatii apeio, statii de pompare, retele de distributie, retele de
colectare, instalatii de epurare;
 constructiile pentru amenajari piscicole si stuficole: iazuri, helestee;
 constructii aferente cailor de comunicatii terestre: traversari peste cursuri de apa,
aparari de drumuri si cai ferate;
 constructiile pentru folosinte diverse: amenajari sportive, de agreement, sanitare, etc.

Clasificarea dupa importanta

Se numeste constructie hidrotehnica orice structura ce face parte dintr-o amenajare a unei
resurse de apa. Clasificare dupa importanta(in functie de importanta,scopul si pericolul in cazul
distrugerii,standardul de importanta a CH grupeaza lucrarile in 5 clase:
 clasa I— de importanta deosebita
 calsa II—de importanta mare
 clasa III—de importanta medie
- clasa IV—de importanta redusa
- clasa V—de importanta foarte redusa
Clasa constructiilor se determina in functie de capacitatea lor de productie , de durata de
functionare si de insemnatatea functional in cadrul amenajarii.
Dupa durata de functionare constructiile hidrotehnice se impart in:
 constructii pemanente care se proiecteaza pentru o durata de exploatare egala cu
durata lor de existenta;
  constructii provizorii care se proiecteaza pentru o durata de exploatare mai mica decat
durata lor de existent, precum si lucrarile provizorii din perioada de constructive a
lucrarilor de baza.
Dupa aceasta clasificare se stabileste probabilitatea de depasire asociata fenomenelor de
calcul si verificare. In det. clasei de importanta intervin:capacitatea de productie a
lucrarii,durata de functionare(permanente sau temporare),importanta functionala in cadrul
amenajarii(principale sau secundare).

Amenajari hidroenergetice
Energia hidroelectrică este nu numai regenerabilă, dar este şi curată şi disponibilă atunci când
consumatorii o cer. Ea nu produce deşeuri (cenuşi sau substanţe radioactive), nu produce bioxid de
carbon care contribuie la efectul de seră, nu produce oxizi de sulf care stau la origina ploilor acide.
Combustibilul ei este apa, un combustibil curat care nu suferă degradări prin turbinare.
Comparativ cu hidroenergia, care este înmagazinabilă în lacuri de acumulare şi poate răspunde
prompt la cerinţe, celelalte surse de energie regenerabilă sunt dependente de schimbările sezoniere,
zilnice sau chiar orare ale vremii.
Lacurile de acumulare servesc, de cele mai multe ori, nu numai pentru stocarea energiei
hidraulice, dar şi pentru o serie de alte folosinţe. Marile lacuri asociate amenajărilor hidroenergetice
protejează împotriva inundaţiilor, prin atenuarea viiturilor, sunt importante surse pentru alimentarea
cu apă a populaţiei şi a industriilor, asigură debit pentru irigaţii în perioadele secetoase, pot fi
importante centre de dezvoltare a turismului. În cazul amenajărilor fluviale, nivelul apei este controlat
prin barare iar navigaţia este mult favorizată, desigur prin construcţia de ecluze în frontul barat.
Principalele caracteristici ale energiei hidroelectrice sunt:
 Sursa este regenerabilă şi nepoluantă;
 Randamentul transformării energiei hidraulice în energie electrică este ridicat;
 Acumulările amenajărilor hidroenergetice asigură şi alte folosinţe - atenuarea
viiturilor, navigaţie, alimentări cu apă etc.;
 Uzinele hidroelectrice au durată mare de viaţă;
 Costurile de investiţie sunt mari, dar costurile de întreţinere şi operare sunt foarte
reduse;
 Hidroenergia are un rol important în cadrul sistemului energetic

Sistemele de alimentare cu apa au ca elemente component: -captarea-constructie necesara

prelevarea apei din sursa -aductiunea-constructie de transport al apei de la sursa spre utilizator
-statia de pompare-constructie ce gazduieste utilaje de ridicare a apei,in functie de cotele
terenului natural -statia de tratare-constructie ce gazduieste echipamente necesare corectarii
calitatii apei natural pt aducerea la cerintele de calitate ale utilizatorului -castelul de
apa/rezervorul de apa –constructie de inmagazinare a apei pt crearea unei reserve de apa pt
compensarea variatiilor consumului pt un interval de timp prestabilit -reteaua de distributie-
sistem de conducere ce furnizeaza apa consumatorilor -bransamentele-echipamente de conectare
a consumatorilor la reteaua de distributie; -apometrele-echipamente de masurare a debitelor
furnizate; 21)Retele de distributie. Reteaua de distributie reprezinta totalitatea conductelor si
accesoriilor necesare transportului apei de la constructia de inmagazinare pana la bransamnetul
utilizatorului, cu presiune maxima de 60mcol H2O. se pot realiza retele ramificate sau inelare.
Reţelele de distributie au in componenta conducte principale (artere) si conducte de serviciu.
Conductele principale se amplaseaza in funcţie de planul de sistematizare a teritoriului, poziţia
principalilor consumatori. Pe conductele de serviciu se executa branşamentele consumatorilor.
Dupa pozitia constructiei de inmagazinare Dupa pozitia pe care o ocupa constructia de
inmagazinare a apei in raport cu sursa de apa avem: -retele cu constructie de inmagazinare la
intrarea in retea -retele cu constructie de inmagazinare in partea opusa intrarii apei in retea
(contrarezervor) -retele cu constructie de inmagazinare in pozitia intermediara Dupa modul de
alimentare al zonelor de presiune putem opta intre: -retele cu zone de presiune dispuse in serie
-retele cu zone de presiune dispuse in paralel 22)Constructiile de inmagazinare Inmagazinarea
apei se realizeaza pt asigurarea volumului de compensare a variatiilor de consum al apei zilnic la
care se adauga rezerva intangibila de incediu si rezerva de apa necesara acoperirii consumului de
apa in caz de avarie. Aceste constructii pot indeplini simultan si functia de inmagazinare a
cantitatii de apa pt satisfacerea nevoilor statiei de tratare,asigurarea timpului de punere in contact
al apei cu clorul din statiile de clorare Constructiile de inmagazinare se caracterizeaza prin
capacitate,forma,cota fund si cota prea plin Amplasarea acestora dicteaza Solutia constructive
care poate fi : -rezervor de apa(ingropat sau semiingropat)-atunci cand exista inaltimi natural
care domina reteaua deservita -castelul de apa –rezervor pe inaltimi artificiale(turnul castelului)
In oricare dintre situatii cota la care se afla suprafata libera a apei din constructia de
inmagazinare trebuie sa duca la asigurarea presiunii de serviciu la cel mai defavorizat
consummator