Contents

Economia apelor..................................................................................................................2
Domeniile de cercetare ale economiei apelor..................................................................2
Disciplinele fundamentale ale hidrotehnicii si hidroamelioratiilor:........4
Tipuri de amenajari si constructii hidrotehnice...............................................................4
Amenajari si constructii pentru acumularea apei in bazinele hidrografice. Generalitati,
clasificari, conditii optime cerute sectiunii de barare si a structurii geologice....................8
Clasificarea barajelor se face dupa mai multe criterii.....................................................9
Alegerea sectiunii optime de barare:..............................................................................11
Conditii geologice si hidrologice necesare....................................................................11
Staviele.......................................................................................................................11
Baraje din beton.................................................................................................................13
Barajele de greutate.......................................................................................................13
Criteriul sectiunii transversale:..................................................................................13
Criteriul posibilitatii de evacuare a apelor mari........................................................14

Economia apelor
Este ramura economiei nationale a unei tari care are ca obiect totalitatea masurilor
necesare pt folosirea rationala a resurselor de apa si de combatere a efectelor distructive
ale acesteia.

Domeniile de cercetare ale economiei apelor

Hidroenergetica: e domeniul care se ocupa cu amenajarea si folosirea energiei
apelor.
Transporturile maritime si fluviale: care se ocupa cu amenajari hidrotehnice
aferente regularizarii cursurilor de apa, constructia porturilor respectiv asigurarea
coastelor maritime.
Hidroamelioratiile: irigatiile, desecarile, combatarea eroziunii solului.
Irigatiile atunci cand avem seceta in general, pentru completarea cu apa
necesarului plantelor se executa lucrari specifice pentru irigatii.
Alimentatiile cu apa si canalizarile
Constructiile diverse: constructiile destinate activitatilor de agrement,
piscicultura, sanitare.
Sistematizand disciplinele aconomiei apelor sunt acelea care se ocupa cu studiul,
amenajarea si protectia calitatii resurselor de apa ale metodelor de combatere a efectelor
distructive ale acestora respectiv cu proiectarea, executia si exploatarea constructiilor, a
echipamentelor si instalatiilor prin care se realizeaza aceste scopuri. Constructiile
hidrotehnice si cele hidroameliorative sunt constructii ingineresti care fac parte integranta
din amenajarile si sistemele hidrotehnice alaturi de achipamentele si instalatiile cu
caracter mecanic si electric.
Dupa rolul pe care il indeplinesc in cadrul amenajarilor hidrotehnice aceste
constructii se clasifica astfel:
- constructii generale cele cu aplicabilitate tehnica in toate sau mai multe ramuri
ale economiei apelor
- constructii speciale care se aplica intr - o singura ramura a economiei apelor.
Din cadrul constructiilor hidrotehnice si hidroameliorative generale fac parte
urmatoarele categorii de constructii:
1.
constructiile de retentie: sunt constructiile care se executa pe un curs de apa in
vederea bararii, realizand acumularea unui volum de apa in scopul regularizarii regimului
debitului (baraje de toate tipurile, pragurile de fund sau digurile aferente acumularilor cu
utilizari complexe)
2.
constructiile de derivatie: bareaza un curs de apa ridicandu - i in acest fel nivelul
in scopul abaterii sau devierii unor debite pe aductiuni.
3.
constructii de descarcare: indeplinesc rolul evacuarii apelor excedentale din
lacurile de acumulare de derivatie sau din canalele cum sunt conductele de descarcare,
statiile de pompare.
2

4.

constructii de aductiune: au ca scop transportul gravitational al apei de la un

punct la altul (canalele si galeriile hidrotehnice)
5.
constructiile de regularizare: sunt executate in vederea apararii cursurilor de
apa, regularizarii regimului de scurgere in albii, protectia malurilor si albiilor impotriva
efectelor erozive ale apei (digurile, lucrarile de aparare de maluri si fundului albiilor,
constructii pentru retentia aluviunilor)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Din categoria constructiilor hidrotehnice speciale:

constructiile hidroenergetice: realizate in scopul utilizarii energiei apelor din rauri,
lacuri sau mari.
constructiile pentru cai interioare de transport pe apa
constructii portoare
constructii hidroameliorative
constructii antierozonale
constructii destinate alimentarii cu apa
constructii pt amenajari piscicole si stuficole
lucrari de arta: sunt constructii care rezolva intersectiile intre caile de transport
terestru si caile de transport a apei. (poduri, podete, subtraversari, apeducte, canale de
scurgere)
constructii pentru folosinte diverse cele cu detinatii sportiva, de agrement,
sanitare, lucrari de drenajale piscinelor, bazinelor
Dupa importanta economica si sociala amenajarile hidrotehnice se impart in 5
clase de importanta:
- in clasa I sunt constructii de importanta deosebita nationala strategica. In
aceasta categorie intra marile baraje, hidrocentrarele, portul Constanta.
- in clasa a II sunt constructiile de importanta mare, porturile si caile de transport
navale interioare, marile sisteme hidroamliorative
- clasa a III: constructii de importanta medie
- clasa a IV: constructii de importanta redusa
- clasa a V: constructii de importanta foarte redusa
Clasa de importanta a constructiilor se determina in functie de capacitatea de
productie, de durata de functionare sau de importanta functionala in cadrul amenajarii sau
sistemului. Important pentru acest gen de constructii este faptul ca fata de celelalte
constructii ingineresti, constructii hidrotehnice si cele hidroameliorative sunt supuse pe
langa incercarile, incarcarile, solicitarile obisnuite la actiunea apei. Acest tip specific
suplimentar de solicitare se manifesta sub urmatoarele forme: mecanic, fizic, chimic,
biologic.
Actiunea mecanica a apei se manifesta sub forma caracteristica a presiunii
hidrostatice, pe de o parte si a presinuii hidrodinamice.
Presiunea hidrostatica e exercitata de catre apa in repaus asupra
elementelor constructiilor cu care este in contact. Aceasta forma de solicitare reprezinta
in cele mai multe cazuri principala incarcare, marimea ei determinand forma si
dimensiunile constructiei.

Presiunea hidrodinamica este dat de apa in miscare asupra elementelor

unei constructii cu care acesta vine in contact. Evaluarea ei este mai dificila iar efectele ei
mai ales cand ea este variabila mai greu de prevazut si de stapanit in consecinta si
masurile constructive care trebuiese adoptate pentru contracararea ei sunt de tip speciale.
Actiunea fizica a apei mai ales a apei in miscare se manifesta prin erodarea
suprafetelor cu care intra in contact, prin spalarea si degradarea betoanelor prin
antrenarea particulelor componente ale materialelor necoezive respectiv a terenurilor de
fundare.
Actiunea chimica este determinata de apele agresive acumulate in lacuri si
care parcurg apoi intreaga amenajare.
Actiunea coroziva poate fi determinata de prezenta diferitelor substante
cum sunt CO2, sarurile de amoniu sau magneziu, solutii de acizi organici, grasimi, uleiuri
respectiv apa cu duritate redusa.
Actiunea biologica se manifesta prin intermediul algelor, bacteriilor,
ciupercilor, al muschilor pentru care umezaela este un mediu propici pentru dezvoltare.
Coroziunea suprafetelor pe care acestea se formeaza se produce datorita secretiilor cu
caracter acid din cauza produselor lor de discompunere.

Disciplinele fundamentale ale hidrotehnicii si

hidroamelioratiilor:
Constructiile hidrotehnice si hidroameliorabile prin functiile pe care le indeplinesc
prezinta urmatoarele caracterisitic tehnice comune:
1.
folosesc apa: o folosesc pentru energia disponibila a acesteia, o utilizeaza ca o
posibila cale de transport si asigurarea necesarului de apa potabila si industriala a
centrelor populate ale industriei si agriculturii.
2.
inlatura efecte distructive produse de apa cum sunt: inundatiile, excesul de
umiditate si alunecarile de teren, eroziunea versantiilor si albiilor raului.
3.
modificarile aduse mediului ambiant tocmai prin faptul ca constructiile
hidrotehnice si hidroameliorative sunt in contact si lucreaza cu apa.

Tipuri de amenajari si constructii hidrotehnice:

O amenajare hidrotehnica trebuie sa asigure o utilizare complexa a apei din
bazinul hidrografic din care face parte si anume:
- folosirea energiei hidraulice a apei pentru producerea energiei electrice
- acumularea si regularizarea debitelor pentru satisfacerea necesitatilor de apa
potabila, industriala sai irigatii
- posibilitatea utilizarii cursurilor de apa in scopuri navigabile
- regularizarea regimurilor nivelurilor si debitelor in vederea prevenirii
inundatiilor.
Este cunoscut faptul ca energia hidraulica a unui curs de apa neamenajat se
transforma in cea mai mare parte in energie termica pentru a invinge rezistentele pe care
le opune de - a lungul patului neamenajat al raului in miscare. Restul energiei se
disipeaza si produce eroarea albiei si a versantilor. In acest context scopul amenajarilor
hidrotehnice este acela de utilizare cat mai eficienta a energiei hidraulice prin
4

concentrarea resurselor unui curs de apa pe un sector cat mai scurt in vederea producerii
energiei electrice. Aceasta concentrare se realizeaza prin utilizarea unei caderi (diferenta
de nivel) naturala sau artificiala intre 2 sectiuni succesive ale cursului de apa situate la
cote diferite.

Crearea unei caderi artificiale se poate realiza prin mai multe metode astfel:
construirea unui baraj care ridica nivelul apei si mareste sectiunea de curgere pe o
anumita distanta in amonte adica o amenajare tip uzina - baraj
2.
prin devierea albiei din albia unui rau intrun canal de aductiune cu panta redusa
care asigura conditii de curgere favorabila adica o amenajare de tip uzina de derivatie.
Aceasta solutie este una dintre cele mai utilizate avand in vedere configuratia naturala a
cursurilor de apa, a bazinelor hidrografice ale Romaniei.
3.
este o metoda mixta care consta in ridicarea nivelului apei si derivarea apei in mai
multe variante de amenajare.
1.

Centrala hidroelectrica ca principal component al unei amenajari

hidrotehnice este constructia care adaposteste vanele de admisie, turbinele, generatoarele
si camera de comanda.
Barajul de derivatie are rolul de a devia un volum de apa prin ridicarea
nivelului acesteia pentru ca apa sa ajunga intro aductiune, galerie.
Descarcatorii de ape mari:

Prizele de apa au rolul de a capta apele si conducerea lor spre o aductiune.

O priza de apa este astfel amenajata executata ca sa poata fi stavilita aluviunilor,
gheturilor.
Aductiunile au rolul de a transporta debite de ordinul zecilor sau sutelor de
metru cub pe secunda de la punctul de captare pana in zona camerelor de echilibru.
Curgerea in aductiuni se poate realiza cu nivel liber (canale betonate sau galerii) sau sub
presiune (conducte metalice, galerii subterane, beton armat)
Camerele de echilibru sau castel de echilibru sunt constructii
care realizeaza legatura functionala dintre aductiuni si conducte respectiv galerii fortate;
au rolul de a limita suprapresiunile provocate de variatii de sarcina ale centralei respectiv
de a mentine echilibrul hidraulic pe aductiuni la inchiderea si deschiderea vanelor. In
cazul aductiunilor cu nivel liber ele poarta denumirea de camera cu
7

incarcare, iar in cazul aductiunilor sub presiune poarta denumirea de

castel de echilibru.

Casa vanelor sunt dispuse in general imediat dupa camerele de echilibru si

cuprind: mecanisme de inchidere sau deschidere a accesului apei spre centrala respectiv
instalatiile de aerisire si control pentru conductele fortate.
Conductele sau galeriile fortate cu unul sau mai multe fire
conduc apa de la camerele de echilibru la centrala folosinduse diferenta de nivel a
terenului pe un traseu scurt in plan (de obicei) au panta constructiva foarte mare
realizanduse astfel o concentrare a caderii.
Canalele sau galeriile de fuga sunt constructii care realizeaza
evacuarea apelor de la turbine spre punctul de restitutie din cadrul amenajarii.

Amenajari si constructii pentru acumularea

apei in bazinele hidrografice. Generalitati,
clasificari, conditii optime cerute sectiunii de
barare si a structurii geologice
Scopul primordial al gospodaririi apelor il constituie satisfacerea necesarului de
apa ale diverselor folosinte. Pt a realiza acest lucru este necesara acumularea apei in
rezervoare mari naturale (lacuri de acumulare) si alocarea ei diferitelor folosinte printro
anumite ordine de prioritati. Stocarea apei in lacurile de acumulare se obtine prin
amenajari de barare a cursurilor de apa, bararea realizanduse cu ajutorul unor constructii
care poarta denumirea de baraje sau stavilare in sectiuni atent alese si care trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii absolut obligatorii.

Barajele sunt constructii hidrotehnice care bareaza intro sectiune un rau ridicand
nivelul apelor in amonte cu scopul derivarii lor intro aductiune sau al acumularii in
vederea regularizarii regimului scurgerii (debitelor).
Forma, tipul acestor baraje este foarte diversa, ele depinzand de materialele de
constructii utilizate si conditiile geotehnice de fundare.

Partile componente ale barajelor:

- corpul barajului
- talpa barajului pe latimea B sau AC
- taluzul amonte notat cu 1: n
- taluzul aval notat cu 1: m
- b= coronament sau baza mica
- C=piciorul amonte
- A=piciorul aval al barajului

Clasificarea barajelor se face dupa mai multe

criterii:
a)

dupa materialele din care sunt executate barajele pot fi:

- baraje din pamant pt executia carora se utilizeaza umpluturi din pamant (argila,
balast sau alte materiale asemanatoare)
- baraje din piatra sub forma de anrocament sau zidarie uscata. Anrocamentele
sunt blocuri de piatra a caror greutate este mai mare de 100 kg (barajul Lesu)
9

- barajele din beton, barajele din beton armat la care se folosesc si elemente din
beton armat (placi armate, arce, cupole, contraforti)
- baraje din materiale diverse (lemnul si metalul) aceste solutii sunt alese pt
baraje de inaltime mica
b)
dupa tipul constructiv barajele pot fi:
- baraje de greutate (masive) care prin actiunea greutatii proprii asigura simultam
stabilitatea la alunecare si rasturnare (in jurul punctului A)
- baraje cu contraforti: presiunea apei se transmite prin elemente in forma de placi
sau arce catre contraforti iar de aici catre fundatii. Acestea sunt in general baraje cu
masivitate redusa executate din beton armat.
- baraje in arc (arcuite) acestea din punct de vedere static se comporta ca si niste
bolti transmitand solicitarile din presiunea apei prin intermediul nasterilor (linia
fundatiei) catre versanti.

c)

dupa scopul hidrotehnic urmarit:

- baraje de derivatie: ridica nivelul apei in vederea regularizarii regimului
scurgerii acestora (in vederea unei utilizari complexe); au inaltimi reduse.
- baraje de acumulare: care au rolul de a retine si a regulariza regimul de
scurgere; au inaltimi mari.
d)
Tipul folosintei apei:
- baraje pt producerea energiei electrice
- baraje pt transport pe apa
- baraje pt alimentarea cu apa a centrelor populate si a zonelor industriale
- baraje pt combaterea actiunii distructive ale apelor de viitura, eroziuni ale
albiilor si versantilor, spalarea si degradarea solului fertil
- baraje pt folosinte diverse (baraje piscicole, sanitare, sprotive)

10

- baraje care deservesc simultan mai multe folosinte si care realizeaza de fapt
utilizarea complexa a apelor.

Alegerea sectiunii optime de barare:

Aceasta activitate este o problema complexa in a carei rezolvare trebuie luate in
considerare o multitudine de factori dupa cum urmeaza:
- calitatea terenului de fundare care determina tipul constructiv al barajului
potrivit cu amplasamentul si influentand intro oarecare masura si inaltimea barajului
- caracteristicile hidrologice ale cursului de apa principala si afluentilor sai
(debite maxime, debite minime ) prin care se evalueaza posibilitatile de satisfacere ale
folosintelor dorite de atenuare a undelor de viitura respectiv volumul posibil al stocului
de apa realizat la o anumita inaltime a barajului.
- distantele de la rezervor pana la diversele folosinte de apa si costul lucrarilor de
aductiune
- raportul dintre volumul utilizabil al acumularii i marinea investitiei totale
- productia de energie electrica si costul lucrarilor de producere si transformare in
retea.

Conditii geologice si hidrologice necesare: unui

amplasament de baraj influenteaza considerabil conceptia, executia, siguranta si
economicitatea lucrarii respectiv a barajului. In acest context statisticile arata ca din
totalitatea catastrofelor care sau produs in domeniu 5% sau datorat defectelor proprii ale
barajelor, 15% insuficientei capacitatii de evacuare a apelor mari si 80% conditiilor de
fundare necorespunzatoare. Conditiile respectiv calitatile cerute unui teren de fundare pt
baraje sunt urmatoarele:
- rezistenta sufucienta pt preluarea sarcinilor date de constructie
- compresibilitate redusa si uniforma (practic incompresibil)
- permeabilitate mica si stabilitate la actiunea apelor de infiltratie
- structura monolita fara fisuri, fara dislocari sau zona de alterare profunda
- conservarea formei vaii sub actiunea fenomenelor fizico - geologice (alunecari
de straturi, prabusiri. )
Deoareace in natura se gasesc foarte rar amplasamente cu calitatile amintite mai
sus in cele mai multe cazuri se impun executarea unor lucrari de ameliorare a terenului de
fundare pt a le face capabile sa preia incarcarile date de baraj si sa fie rezistente la
actiunea apelor. Pt amenajarile hidrotehnice care realizeaza acumulari artificiale in scopul
derivarii apei intro aductiune bararea se realizeaza fie numai barajele echipate cu stavilare
si cu echipamentele neceare manevrarii acestora.
Staviele sunt echipamente de control si reglaj ale nivelurilor si debitelor
tranzitate prin sectiunile unei amenajari de barare in regim de curgere cu nivel liber. Pot fi
executate din metal, lemn (stavilare plane si batardouri sau combinatii ale acestora)
Clasificarea stavilelor destinate acestui tip de amenajari se poate face dupa mai
multe criterii:
1.
dupa tipul constructiv pot fi:
11

- stavile plane simple

- stavile plane duble
- stavile plane cu clapete
- stavile segment
- stavile sector
- stavile cilindrice
- stavile acoperis
- stavile clapeta
Stavila plana este construita in principal dintrun panou plan (metal sau lemn sau
combinatie ale acestora) care reazema si se deplaseaza pe verticala intre 2 nise sau
ghidaje laterale executate in pile sau culei.

2.

dupa tipul elementelor de reazem stavilele se clasifica astfel:

- stavilele alunecatoarte cand presiunea hidrostatica si hidrodinamica se transmite
direct pe reazem
- stavilele cu roti sau role cand presiunea apei se transmite reazemelor prin
intermediul unei role fixate de tablierul stavilei, role care se rotesc in nisele pilelor sau
culeilor
- stavile tip STONEY stavile care folosesc pt manevrare role care sunt legate
intrun carucior special independent de stavile.
12

- stavilele pe senile cand presiunea apei se transmite unor role care se deplaseaza
pe un lant fara sfarsit (senile)
Stavilele desi sunt cel mai des utilizate in practica hidrotehnice (stavilele plane)
prezinta urmatoarele dezavantaje:
- efectul de ridicare care este proportional cu dimensiunile si greutatea tablierului
complica foarte mult mecanismele si manevrarea lor.
- inaltimea pilelor este mult mai mare in raport cu cea a stavilei.

Baraje din beton

In functie de modul de preluare a incarcarilor dupa rezistenta la alunecare si forma
acestora in plan dar mai ales dupa forma sectiunilor transversale barajele se impart in 3
mari categorii:
1 baraje de greutate
2 baraje arcuite
3 baraje cu contraforti

Barajele de greutate sunt constructii amplasate cu azul

perpendicular pe versantii unei vai pt a prelua principala incarcare utila din impingerea
apei pe inaltimea de retentie (luciul apei) si care prin actiunea greutatii proprii asegura
stabilitatea la rasturnarea prin momentul creat fata de piciorul aval si concomitent la
alunecare prin fortele de frecare care actioneaza la nivelul talpii fundatiei. Barajul este
realizat in general din ploturi a caror dimensiuni sunt cuprinse intre 12 - 18 m prin
intermediul unor rosturi transversale de etansare ce traverseaza intregul baraj de la
coronament la fundatie. Rolul constructiv al rosturilor este de a prelua eforturile generate
de dilatari sau contractii ale betonului sub influenza variatiilor in sectiunea de amplasare.
Criteriul sectiunii transversale:
Baraje de greutate cu ambele taluzuri (paramente) inclinate.

Baraje de greutate cu unul din paramente (cel spre apa) este verticala

Baraje cu greutate cand unul din param, enti este frant sau plogonal
13

In general n si m poate primi valori supraunitare sau subunitare. (n=0 parament

vertical)

Criteriul posibilitatii de evacuare a apelor mari:

2 tipuri:
- baraje deversante cu descarcatori ale apelor aflate in corpul barajelor
sau in afara lor.
- baraje nedeversante cu descarcatori de ape mari numai in afara
barajelor

Aceste baraje in general sunt constructii massive cu inaltimi mari.

Barajele arcuite
Sunt constructii in forma curbilinie in plan care lucreaza ca si bolti sau arce din pc
de vedere static. Acestea transmit presiunea apei si incarcarile aferente catre versantii vaii
atat pe verticala cat si pe orizontala. Primul baraj arcuit construit in Europa poarta
denumirea de PONTE ALTO in Italia la 1611. A fost suprainaltat in mai multe etape pana
in 1887 cand a atins inaltimea de 40 m. Conceput ca baraj arcuit din zidarie de piatra.
Primul baraj modern di EU intrat in functie in 1921 a fost construit in Elvetia. Din punct
de vedere static un baraj arcuit poate fi considerat ca fiind alcatuit dintro serie de console
verticale incastrate in roca de fundatie si dintro serie de arce orizontale incastrate in
versant.

14

Se disting 2 tipuri de baraje arcuite:

1)
baraje de greutate in arc daca sarcinile sunt preluate in cea mai mare parte pe
verticala. Sunt mai groase in dimensiuni si se delimiteaza dupa forma vaii.
2)
Barajele in arc pur la care sarcinile sunt preluate mai mult pe orizontala, sunt mai
subtiri ca dimensiuni si se delimiteaza dupe forma vaii. Intre aceste 2 tipuri de baraje nu
exista o delimitare riguroasa ci doar criterii relative.
Conditiile geologice si morfologice cerute la barajele arcuite sunt sensibil diferite
fata de cele ale barajelor de greutate. In acest context versantii si fundul vaii trebuie sa fie
alcatuiti din roci rezistente masive nedeformabile etanse nedegradabile in contact cu apa.
Daca unele din aceste conditii nu sunt suficient de favorabile ele pot fi imbunatatite prin
lucrari: consolidari, injectii. De asemenea mai trebuie cunoscute:
- stabilitatea versantului
- modul de elasticitate al terenului de fundare
- rezistente admisibile de teren
- permeabilitatea terenului
Relieful vai joaca un rol important in alegerea solutiei pt un baraj arcuit.

Baraje cu contraforti
Barajele de acest tip au practicate goluri in corpul de beton al lor. Idea practicarii
golurilor in corpul barajelor de greutate a aparut datorita faptului ca eforturile actioneaza
in zonele cele mai solicitate si care sunt apreciate ca zone situate in general sub valorile la
care este capabil betonul. Reducerea sectiunilor active conduce la eforturi efective mai
mari si la o utilizare mai buna a materialului de constructie mai buna. Sunt alcatuite din
elemente de retentie (placi, bolti) care preiau direct presiunea apei si din contraforti
verticali pe care reazema elementele de retentie si care transmit mai departe sarcina catre
terenul de fundatie fie direct fie prin intermediul unui radier.
Pt impiedicarea flambarii contrafortilor in unele cazuri se prevad grinzi pt
rigidizare. Caracteristic acestor baraje este faptul ca elementele de retentie se executa
inclinat astfel incat greutatea apei de deasupra lor compenseaza diferenta de greutate
proprie fata de cea a barajelor masive. De asemenea actiunea fortei de suprapresiune se
reduce apreciabil sau se inlatura total. Barajele cu contraforti sunt de mai multe tipuri
constructive.
Tipuri constructive reprezentative:
1.
baraje evidate: sunt baraje cu goluri practicate in corpul de beton al
acestora. La baza realizarii moderne ale barajelor evidate se afla o propunere a unui
15

inginer itaian Figari. Acesta a propus dispunerea de goluri in zona de mijloc a barajului si
prelungirea acestora pana la suprafata fundatiei. Aceasta propunere a fost facuta in jurul
anului 1900 si preluat in 1935 de catre un specialist care a utilizat - o la unul din barajele
execuatate in Elvetia.

Comparativ cu barajele de greutate barajele evidate prezinta urmatoarele avantaje:

- reducerea subpresiunilor care actioneaza la talpa fundatiei fenomen ce se
exolica prin efectul drenant al golurilor atat pe suprafat fundatiei cat si in corpul barajului
- marirea stabilitatii la alunecare prin reducerea subpresiunilor si prin contributia
pe care o aduce rezistenta la forfecare a rocii, roca care este cuprinsa interiorul golurilor
centrale ale ploturilor componente.
- degajarea usoara a caldurii de intarire a betonului care in cazul barajelor masive
pot produce inconveniente.
- posibilitatea unei supravegheri indirecte ale comportarii constructiei datorita
golurilor si a accesului usor care se poate asigura fara dificultati. Exista posibilitatea
asigurarii unor conditii facile de intretinere si exploatare a constructiei.
Baraje cu contraforti ciuperca:
Acest tip de baraje sunt executate cu contraforti independenti ingrosati in partea
dinspre amonte ca niste ciuperci. Ciuperca teoretic are contur circular, iar practic conturul
este poligonal astfel incat presiunea hidrostatica sa fie preluata radial si sa apara numai
eforturi de presiune in corpul barajului.
IKAWA in Japonia: 1957 dat in exploatare, h=103. 6, lungime la ancorare 141m,
460 de mii de metri cub beton, contrafortii in zona centrala sunt profilati si au rolde
descarcatori 2400metru patrat/s.
PAHLAVI in Iran
SECU - construit in raul Barzava ;1963, h=38 m, lungimea la coronament 136 m,
corpul barajului e amenajat din 14 ploturi, independente separate prin rosturi de dilatatie.

16

STRANTORI - Filiza: proiectat 1960 - 1964, h=49. 5 m, lungimea la coronament

200m, alcatuit din 15 ploturi independente.
POIANA UZULUI: - 1972 dat in exploatare, h=80. 4 m, 500 m la coronament,
peste 500 de mii de metru cub beton.
Ciupercile sunt de forma poligonale si au 15 m inaltime iar contrafortii au latime
de 5m.
Baraje din piatra:
Sunt baraje alcatuite din blocuri din piatra de diferite dimensiuni. Aceste baraje au
capatat o raspandire considerabila in ultimele decenii mai ales in cazul necesitatii
obtinerii unor inaltimi mari de retentii. Alcatuirea generala a barajelor din piatra cuprinde
urmatoarele:
- umplutura din piatra care constituie corpul de rezistenta si elementul de
etanseitate a acestuia
Dupa materialul din care se realizeaza umplutura deosebim 3 tipuri de baraje:
- baraje din anrocamente: realizate din piatra, piatra neasezata

- barajele din zidarie uscata: realizate din blocuri de piatra asezate in mod ingrijit
una peste cealalta cu rosturi in alternanta si nu se foloseste mortar.

- baraje din anrocamente si zidarie din piatra: avand corpul partial executat din
anrocamente si zidarie in combinatie cu alte elemenete (pamanturi coezive)

17

Elemenetele de etansare la barajele din piatra pot fi

dispuse:
1)
in mijlocul corpului barajului (cazurile cele mai des utlizate) poarta denumirea de
diafragme (sambure, nucleu)
2)
pe paramentul amonte (spre apa) situatie in care poarta denumirea de ecran
(masca)
Elementele de etansare pot fi executete din lemn, metal, beton armat, torcret.
Avand in vedere faptul ca barajele din piatra transmit terenului de fundare eforturi
mai mici decat cele din beton de aceasi inaltime dar mai mari decat cele din pamant ;
acestui tip de baraje i se cer calitati care sa asigure tasari reduse, stabilitate sub actiunea
apelor de infiltratie, stabilitate sub actiunea incarcarilor transmise, permeabilitate redusa
si rezistenta rdidicata la actiunea apelor de infiltratie. Aceste conditii sunt satisfacute in
primul rand de terenuri stancoase (pietris grosier si bolovanis).

18

Barajele din piatra nu cer calitati morfologice special pentru zona de

amplasament. Ele se pot executa in vai de orice forma constituind defapt unul din
avantajele alegerii executarii unui baraj de piatra. Aceste baraje in timpul exploatarii
suporta tasari importante. Forma vaii poate influenta modul de tasare al materialului din
corpul barajului efect care este mai greu de controlat. Astfel in vai simetrice cu pante ale
versantilor nu prea mari (alfa<45 grade) tasarile sunt oarecum uniforme si pentru
prevenirea lor sunt necesare marimi constructive relativ simple. In vai asimetrice cu unul
sau ambii versanti abrupte tasarile sunt neuniforme rezultand deformatii si deplasri
importante ale materialului din corpul barajului mai greu de controlat. Aceste deformatii
neuniforme au efect negativ in special asupra ecranelor rigide. Efect care poate produce
in ecran fisuri periculoase. In astfel de situatii sunt necesare luarea unor masuri speciale
cum ar fi executarea ecranelor plastice mai putin sensibile la tasari neuniforme sau ecrane
rigide nevazute cu rosturi speciale care sa permita deformarea acestora fara a pune in
pericol etanseitatea. Morfologia vaii mai poate influenta asupra alegerii solutiei
amplasarii descarcatorilor de ape mari si lucrarilor de deviere a apelor in timpul executiei.
Baraje din pamant: barajele din pamant sunt constructii executate dintro
umplutura omogena sau neomogena de materiale locale (argile, nisipuri, nisipuri
argiloase, argile nisipoase, pietrisuri). Corpul unui astfel de baraj poate fi executat dintrun
singur material sau amestecuri astfel amplasate incat sa asigure rezistenta, stabilitatea si
etanseitatea lucrarii. Ca si solutie constructiva barajele de pamant reprezinta cele mai
vechi tupuri de astfel de constructii. In India au fost construite multe astfel de baraje in
vederea acumularii unui volum.

19