Radu Priscu Vol I, pag 29

ACTIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

Actiunea mecanica

1. Presiunea hidrostatica.
Presiunea este execrcitata asupra corpurilor cu care se gasesc in contact apa in repaus. Aceasta este
principala solicitare, determina forma,dimensiunile si alcatuirea unei constructii.
ph= ρgh [N/m2] = 1Pa.

2. Presiunea hidrodinamica.
Este exercitata de apa in miscare, asupra elementelor cu care intra in contact.
Actiunile dinamice se intalnesc la functionarea stavilelor mobile, a descarcatorilor de ape, a
disipatorilor de energie, a prizelor de apa, a camerelor de echilibru, a conductelor , galeriilor de
fuga.
Actiuni dinamice: apele de infiltratie prin corpul si terenul de fundatie al barajelor, valurile,
suprapresiunile.
Actiunea fizica
Se manifesta prin erodarea suprafetelor cu care intra in contact, spalarea si degradarea betoanelor,
prin antrenarea particulelor componente ale materialelor necoezive.
Actiunea chimica

Este exercitata de apele agresive acumulate in lacuri, care parcurg apoi intreaga schema de
amenajare, pana la punctul de restitutie. Degradarea betonului ca urmare a fenomenelor de
coroziune poate fi provocata de diverse substante: apa cu duritate redusa, apa su saruri de amoniu,
saruri de magneziu, grasimi, uleiuri .

Actiunea biologica

Actiunea biologica asupra betonului si a asupra altor materiale (metal si lemn), este exercitata prin
intermediul algelor, bacteriilor,ciupercilor si a muschilor. Coroziunea se produce din cauza
secretiilor lor cu caracter acid, fie din cauza produselor lor de descompunere.
 CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE - Radu Priscu Vol I, pag 34

CLASIFICAREA DUPA ROL SI SPECIFIC

I. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE GENERALE

a) Constructii de retentie - bareaza un curs de apa si retin volume mari de apa in scopul
regularizarii debitelor : baraje de toate tipurile, digurile.
b) Constructiile de derivatie – bareaza un curs de apa si ii ridica nivelul in scopul asigurarii
posibilitatii de abatere sau derivare a unor debite pe aductiuni : stavilarele cu partile lor fixe
si mobile.
c) Constructiile de regularizare – au ca scop dirijarea cursurilor de apa, regularizarea
regimului de curgere in albii si protectia albiilor si malurilor de actiunea distructiva a apei:
digurile pentru devierea si dirijarea cursurilor de apa, constructiile de consolidare a
malurilor si talvegul albiilor; constructii pentru retinerea depunerilor.
d) Constructii de descarcare – au ca rol evacuarea din lacurile de acumulare sau derivatie, sin
canale sau camerele de apa.
e) Constructii de aductiune – au ca scop asigurarea transportului unei cantitati de apa: canale,
conducte, galerii hidrotehnice.
II. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SPECIALE
a) Constructii hidroenergetice – se executa in scopul folosirii energiei apei din rauri, lacuri si
mari: centrale hidroelectrice cu anexele lor(canale si galerii de fuga), conductele si galeriile
fortate.
b) Constructii hidroameliorative – se executa pentru irigarea si desecarea terenurilor, pentru
indiguiri, pentru aprovizionarea cu apa a teritoriilor: instalatii de captare, bazine de
decantare, retele de irigatii si desecare, colectoare, drenaje.
c) Constructii pentru alimentari cu apa si canalizari – prizele speciale, instalatii pentru
imbunatatirea calitatii apei, statii de pompare. Retele de distributie, retele de colectare,
instalatii de epurare.
d) Constructiile pentru amenajari piscicole si stuficole – iazuri , elestee.
e) Constructiile aferente cailor de comunicatii terestre – Traversari peste cursuri de apa,
aparari de drumuri si cai ferate.

CLASIFICAREA DUPA IMPORTANTA

Conform STAT 4273-61 , constructiile hidrotehnice se impart in 5 clase de importanta

- clasa I – constructii de importanta deosebita

- clasa II – constructii de importanta mare
- clasa III - constructii de importanta mijlocie
- clasa IV - constructii de importanta redusa
- clasa V - constructii de importanta foarte redus

DUPA DURATA DE FUNCTIONARE

1. Constructii permanente – care se proiecteaza pentru o durata de exploatare egala cu durata lor de
existenta
2. Constructii provizorii – care se proiecteaza pentru o durata de exploatare mai mica decat durata
lor de existenta
DUPA INSEMNATATEA FUNTIONALA A LUCRARILOR IN CADRUL AMENAJARII.

1. Constructii principale – care in caz de distrugere partiala sau totala ar provoca : scoaterea din
functiune a unitatii de productie, micsorarea considerabila a capacitatii de productie, reducerea
functiei de aparare a localitatilor.
2. Constructii secundare – care in caz de distrugere partialasau totala nu atrag dupa ele efecte de
natura: scoaterea din functiune a unitatii de productie, micsorarea considerabila a capacitatii de
productie, reducerea functiei de aparare a localitatilor

TIPURI DE BARAJE . CLASIFICARE

1. BARAJE DE GREUTATE
2. BARAJE ARCUITE
3. BARAJE CU CONTRAFORTI
4. BARAJE DE PIATRA
5. BARAJE DE PAMANT
6. STAVILARE

1. BARAJE DE GREUTATE

1. Elemente componente, Clasificari- pag 59 Vol I

Barajele de greutate sunt constructii masive executate din beton. Datorita greutatii proprii, ele pot sa
reziste actiunii impingerii apei. Greutatea proprie, prin momentul creat fata de piciorul aval, asigura
stabilitatea la rasturnare. Prin fortele de frecare care actioneaza de-a lungul suprafetei de fundatie, se
asigura stabilitatea la alunecare.

Sectiunea x-x Sectiunea y-y

12....15....18

1 3 4

2 5 2 6

Elemente caracteristice la un baraj de greutate:

1- Corpul barajului; 2 - talpa de fundatie; 3 - parament amonte ; 4 - parament aval; 5 - picior

amonte; 6 – picior aval; 7 - coronament.
 Clasificari

Din punctul de vedere al formei geometrice, profilele barajelor de greutate se clasifica in:

- Profile cu ambele paramente inclinate

- Profile cu paramentul amonte vertical
- Profile cu paramnete frânte (poligonale)

Din punctul de vedere al posibilitatilor de evacuare a apelor mari, profilele se clasifica in :

- Profile nedeversante
- Profile deversante
2. Fortele care actioneaza asupra barajelor de greutate. pag 105 Vol I
Solicitarile se pot impartii functie de durata, frecventa si de importanta lor in:

I. Solicitari normale - cu caracter permanent sau cu frecventa mare.

II. Solicitari accidentale – cu o fercventa mica si foarte micasau cu un efect relativ redus.
III. Solicitari extraordinare – cu o frecventa foarte mica, dar cu un efect important.

I. SOLICITARI NORMALE
Solicitarile normale provin din :
- Presiunea hidrostatica pentru conditii normale de exploatare
- Presiunea hidrodinamica pentru conditii normale de exploatare
- Subpresiunea in conditii normale de functionare a sistemelor de drenaj
- Presiunea aluviunilor si a depunerilor din lac
- Greutatea proprie, a suprastructurilor si a echipamentului
- Precomprimarea barajului si a uneia dintre unei parti din roca de fundatie
- Variatiile de temperatura ale mediilor exterioare
II. SOLICITARI ACCIDENTALE
Acestea provin din :
- Presiunea valurilor
- Presiunea statica si dinamica a ghetii
- Presiunea vantului

III. SOLICITARI EXTRAORDINARE

- Presiunea hidrostatica in cazul viiturilor catastrofale
- Presiunea hidrodinamica in conditiile exploatarii exceptionale
- Subpresiunea in conditiile nefunctionarii sistemului de drenaj
- Actiuni seismice
 ACTIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

PRESIUNEA HIDROSTATICA pag 106 Vol I

Presiunea este execrcitata asupra corpurilor cu care se gasesc in contact apa in repaus. Aceasta este
principala solicitare, determina forma,dimensiunile si alcatuirea unei constructii.
Presiunea variaza liniar cu adancimea sub nivelul apei si actioneaza normal pe suprafete.

1
- Componenta orizontala amonte : Po = 2 ϒH2
1
aval : P’o = 2 ϒh2
1
- Componenta verticala amonte : Pv = 2 ϒλ 1H2
1
aval : P’v = 2 ϒλ h2
 PRESIUNEA HIDRODINAMICA pag 107 Vol I

Presiunea apare la curgerea apelor peste profilul deversant al barajului. In mod uzual, in momentul
deversarii, presiunea hidrostatica actioneaza de la creasta deversorului la talpa de fundatie, insa in realitate,
datorita vitezei de ajungere, se produce o coborare a nivelului in lac, in zona deversorului.

1
Po = 2 ϒ[(H + hv)2 - hs2]

Presiunea dinamica, calculata cu formula analitica de calcul, este totdeauna mai mare decat
presiunea statica. Aceasta diferenta de presiune este insa, de cele mai multe ori negijabila(cca 1...2%).
In cazul barajelor putin inalte, cu marimi mari ale lamei deversante, presiunea nu se neglizeaza.

SUBPRESIUNEA pag 108 Vol I

Subpresiunea este actiunea de jos in sus a apei care se infiltreaza prin fisurile rocii de fundatie si
prin interspatiile necimentate dintre beton si roca.

m - coeficientul de subpresiune. Are valori de la 0-1

 3. Stabilitatea la alunecare. pag 150 Vol I

Un baraj trebuie sa se gaseasca in permanenta in echilibru, adica sa fie stabil. Stabilitatea barajului
trebuie sa fie asigurata si un cazuri exceptionale, cand fortele care il solicita sa depasit valorile normale de
calcul. Barajul trebuie sa aiba o stabilitate care se exprima prin coeficientul de siguranta.

Cedarea unui baraj se poate produce teoretic prin :

- Alunecarea spre aval, pe ternul de fundatie
- Rasturnarea in jurul piciorului aval
- Ridicarea de pe fundatie, sub actiunea suprapresiunilor (plutirea constructiei)

Alunecarea unui baraj de greutate, se produce cand suma fortelor pe orizontala ∑H , depaseste
marimile fortelor de frecare care actioneaza de-a lungul suprafetei de fundatie, presupusa orizontala.
Valoarea maxima a fortelor de frecare se obtine facand produsul intre f – coef de frecare statica si
suma fortelor verticale ∑V

Conditia de stabilitate - ∑H < f ∑V sau K∑H = f ∑V,

unde K – coeficientul de siguranta

Raportul ∑H / ∑V – tg φ – coeficientul de alunecare

 5. BARAJE DE PAMANT pag. 523 Vol 1

Barajele de pamant sunt alcatuite dintr-o umplutura omogena sau neomogena de materiale locale.
Barajele sunt construite din nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase, argile si pietrisuri. Corpul
barajului poate fi constituit dintr-un singur fel de material sau din amestecuri, astfel zonate incat sa asigure
etansietatea si rezistenta lucrarii.
Sectiunea transversala a unui baraj de pamant este de obicei trapezoidala, cu taluzuri (amonte si
aval) linie.

In functie de materialul de umplutura, se pot diferentia doua tipuri de baraje:

- Omogen: materialul de umplutura este uniform si asigura prin calitatile proprii etansietatea si
rezistenta profilului.
- Neomogen: materialele de umplutura sunt diferite, care asigura etansietatea(ecrane sau ecrane
de argila, beton , metal) si respectiv rezistenta (nisipuri, pietrisuri).
Barajele neomogene sunt mai raspindite, datorita posibilitatilor mai largi de a se adapta la conditiile
locale.
In functie de ordinea de asezare materialelor care compun profilul unui baraj neomogen:
- baraje cu ecran sau masca : elementul de etansare este asezat in amonte si este alcatuit din mai
multe sorturi de materiale. Acestea pot fi cu ecran plastic, format dintr-un strat de argila, argila
nisipoasa sau turba, sau cu ecran rigid de beton armat, lemn sau metal, atunci cand materialul de
umplutura este foarte permeabil.
- baraje cu nucleu sau sambure : elementul de etansare este asezat in partea centrala a profilului.
Acestea pot fi cu nucleu plastic din arila, argila nisipoasa sau diafragma rigida din beton armat,
lemn sau metal.
- baraje de tip mixt : atunci cand materialul pentru constructia barajului este partial pamant si
partial piatra.