UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE HIDROTEHNIC
CATEDRA DE CONSTRUCII HIDROTEHNICE

Ing.Adrian-Ion Moisescu

EVALUAREA STARII DE SIGURANTA IN EXPLOATARE A

AMENAJARILOR HIDROTEHNICE, PRIN SISTEME DE ACHIZITIE,
TRANSMITERE SI PRELUCRARE A PARAMETRILOR
SEMNIFICATIVI

TEZA DE DOCTORAT (REZUMAT)

Coordonator stiintific:Prof.univ.dr.ing.Dan Stematiu
Bucuresti-2014
1

CUPRINS
INTRODUCERE

LEGISLATIA IN DOMENIU

STADIUL ACTUAL PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A

COMPORTARII BARAJELOR DIN ROMANIA

2.1

TIPURI DE URMARIRE A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR (URMARIREA

CURENTA SI URMARIREA SPECIALA)

2.2

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE PE NIVELURI A

ACTIVITATII DE URMARIRE A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR
HIDROTEHNICE

2.3

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE SI OBIECTIVELE ACESTUIA

SISTEME DE ACHIZITII A DATELOR SEMNIFICATIVE IN EVALUAREA

SIGURANTEI

3.1

MECANISME DE CEDARE SI PARAMETRII SEMNIFICATIVI DE RASPUNS

3.2

MONITORIZAREA PARAMETRILOR SEMNIFICATIVI PRIVIND COMPORTARE

IN SIGURANTA PENTRU PRINCIPALELE TIPURI DE BARAJE

3.3

SISTEME DE ACHIZITII SI PARAMETRII DE COMPORTARE PRIN

INTERPRETAREA MASURATORILOR.STUDII DE CAZ

3.3.1 SISTEME DE ACHIZITII DE DATE

3.3.2 STUDIU DE CAZ-ANALIZA EVOLUTIEI INFILTRATIILOR PRIN MASCA DE

BETON LA ACUMULAREA PECINEAGU

10

3.3.3 COMPONENTELE SISTEMULUI DESTINATE GESTIONARII SITUATIILOR DE

RISC IN CADRUL URMARIRII SI EXPLOATARII SI LEGATURILE
INFORMATICE DIN CADRUL ACESTUIA

12

3.3.4 RETEAUA DE COMUNICATII

13

3.3.5 INSTALATIA INFORMATICA DE PRELUCRARE DATE SI EVALUARE

PARAMETRII DE RISC

14

EFECTUL FIABILITATII ASUPRA DIAGNOZEI SIGURANTEI SISTEMELOR

DE MONITORIZARE

15

4.1

SUPORT DE COMUNICATIE

15

4.2

ACHIZITIA INFORMATIEI

16

4.3

FACTORI CARE DUC LA DEFECTAREA ECHIPAMENTELOR UCC

16

4.4

FIABILITATEA SENZORILOR UTILIZATI IN UCC IN CADRUL ANAR

18

4.5

METODE DE CRESTERE A FIABILITATII PRIN UTILIZARE DE APARATURA

18

DE ULTIMA GENERATIE
4.6

FIABILITATEA, IN URMA UNEI ABORDARI STATISTICE,PE BAZA UNUI

PROCENT, REZULTAT DINTRE MONTAT SI FUNCTIONAL IN MOMENTUL
ANALIZEI

20

4.7

DEPISTAREA ERORILOR DIN SISTEMELE DE MONITORIZARE

(ACHIZITIE,TRANSMITERE) PE BAZA MODELELOR DE COMPORTAMENT

23

4.7.1 MODELE STATISTICE-DESCRIERE,UTILITATE

23

4.7.2 IMPLICATIILE FIABILITATII SISTEMULUI DE URMARIRE, IN

DIAGNOZA.SCHEMA SINOPTICA.METODE DE VERIFICARE A
CREDIBILITATII MASURATORILOR

26

CONCLUZII

28

5.1

CONTRIBUTII ALE AUTORULUI

28

5.2

TENDINTE DE VIITOR

29

BIBLIOGRAFIE

29

INTRODUCERE
Amenajarile hidrotehnice sunt constructii de o factura cu totul diferita de celelalte
constructii.Privite sub aspectul accidentelor ce pot surveni in perioada lor de
existenta,constructiile hidrotehnice si mai ales barajele,in caz de rupere,in afara de
compromiterea scopului pentru care au fost realizate,pot afecta grav asezarile umane si
activitatile socio-economice din aval.Golirea rapida si necontrolata a lacurilor de acumulare
insotite de formarea unei unde de viitura,cu o putere uriasa de distrugere,datorita
masei,inaltiimii si vitezei mari ale acesteia,poate produce pierderi de vieti omenesti si pagube
materiale deosebit de mari.Impactul psihologic produs de distrugerile adeseori
catastrofale,ca urmare a cedarilor de baraje,a adus in atentia specialistilor si a forurilor
competente, problema accidentelor la constructiile hidrotehnice cu toate implicatiile lor
tehnice,sociale si economice.Tuturor factorilor care participa la realizarea si exploatarea
acestora (proiectanti, constructori, beneficiari,unitati de exploatare),le revin raspunderi de o
deosebita importanta deoarece:
nevoile crescinde de apa pentru diverse folosinte impun, realizarea de constructii
hidrotehnice si mai ales de baraje,din ce in ce mai multe si mai mari, pe
amplasamente tot mai putin favorabile sub aspectul conditiilor geomorfologice si al
pozitiei lor, in raport cu asezarile omenesti si cu activitatile economice din avalul
amenajarii.
aspecte legate de eficienta economica a investitiilor si de ritmul de dezvoltare
economica ,obliga la o executie cit mai rapida si cu cheltuieli cit mai reduse.
numarul in continua crestere al amenajarilor hidrotehnice impune factorilor din
exploatare sa organizeze supravegherea si intretinerea constructiilor, astfel incit sa
asigure functionarea acestora in conditii de maxima siguranta.
Practica mondiala si experienta dobindita pe plan national in domeniul constructiilor
hidrotehnice evidentiaza importanta inregistrarii,analizarii si valorificarii evenimentelor ce
survin in toate fazele existentei consrtuctiilor (proiectare,executie, punere sub sarcina,
exploatare).Aceste evenimente reprezinta o sursa de date deosebit de utile,atit pentru
lucrarea in cauza ,cit si pentru alte lucrari noi,mai ales ca sunt obtinute la scara naturala a
constructiilor.
1.LEGISLATIA IN DOMENIU
Principalele acte legislative care reglementeaz urmrirea comportrii barajelor sunt:
A.

Legea 10/1995 Legea privind calitatea n construcii, MO partea I, Nr. 12, 24.I.1995

B.

Legea 107/1996 Legea apelor, modificat i completat prin legea 310/2004; MO

partea I, Nr. 584, 30.VI.2004

C.

Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 Legea siguranei
barajelor; MO partea I, Nr. 428/31.VII.2001

D.

HGR 766/1997 Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor,

MO partea I , Nr. 352, 10.XII.1997

E.

Ordinul 115/288/2002 MAPM/MLPTL Metodologia privind stabilirea categoriilor de

importanta a barajelor - NTLH-021, MO partea I Nr.427/19.VI.2002

F.

Ordinul 116/289/2002 MAPM/MLPTL Metodologiei privind evaluarea strii de

siguran n exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022, MO partea
I Nr.427/19.VI.2002

G. Normativul P 130-1999 Normativ privind urmrirea comportrii n timp a

construciilor, Buletinul Construciilor, Vol. 1, 2000
H.

ISPH, Normativul NP 087-2003 Normativ privind urmrirea comportrii

construciilor hidrotehnice, Anexa Buletinul Construciilor, Vol. 13, 2004

I.

UTCB, Normativul NP 090-2003 Normativ pentru instrumentarea seismic a

barajelor, Anexa Buletinul Construciilor, vol. 13, 2004

J.

Legea 13/2006 pentru aprobarea Ordonanei de Urgenta 138/2005 privind

exploatarea n siguran a acumulrilor cu folosin piscicol, de agrement sau de
interes local, din categoriile de importanta C si D; MO nr. 916/13.10. 2005

K.

Metodologie privind determinarea infiltraiilor la baraje si diguri de pmnt, canale de

navigaie si canalizri prin msurtori de termometrie in foraje indicativ MP 023-02,
aprobat prin ordinul MLPTL nr. 1715 din 17 octombrie 2002, Buletinul Construciilor
nr. 7/2003

2. STADIUL ACTUAL PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A COMPORTARII

BARAJELOR DIN ROMANIA
2.1.TIPURI DE URMARIRE A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR (urmarirea curenta si
urmarirea speciala)
Activitatea de supraveghere a construciilor hidrotehnice este deosebit de complex. Prin
ea nelegem totalitatea operaiunilor de culegere, prelucrare, stocare i interpretare a
informaiilor (observaii i msurtori) referitoare la comportarea unei lucrri [23].
Urmrirea comportrii n timp a construciilor se realizeaz pe dou niveluri:
urmrire curent;
urmrire special.
Urmrirea curent const din observarea i nregistrarea unor aspecte, fenomene i
parametrii ce pot semnala modificri ale capacitii construciei de a ndeplini cerinele de
rezisten, stabilitate i durabilitate stabilite prin proiecte. Ea se realizeaz prin examinare
vizual direct sau cu mijloace simple de msurare, de uz curent.
Urmrirea special este o activitate de urmrire a comportrii construciilor care const
din msurarea, nregistrarea, prelucrarea i interpretarea sistematic a valorilor parametrilor
care definesc msura n care construciile i menin cerinele de rezisten, stabilitate i
durabilitate stabilite de proiecte. n momentul instituirii urmririi speciale aceasta va ngloba
i urmrirea curent.
2.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE PE NIVELURI A ACTIVITATII
DE UCCH
n Romnia n conformitate cu prevederile Ordonanei de Urgen a Guvernului
nr.244/2000 privind sigurana barajelor, activitatea de UCC se organizeaz astfel:[25]
nivelul I se desfoar la baraj i const din observaii vizuale, msurtori la
aparatele de msur, prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea

depirii unor criterii de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarcini

specifice;
nivelul II cuprinde sinteza periodic a observaiilor vizuale i a msurtorilor efectuate
la nivelul I, ct i a inspeciilor anuale, cu interpretarea acestora din punct de vedere
al siguranei barajului; aceast sintez este realizat prin grija deintorului, de ctre
specialiti care ntocmesc rapoarte sintetice anuale;
nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale,
realizat de ctre o comisie de urmrire a comportrii n timp a barajelor.
In majoritatea rilor cu tradiie n construcia i exploatarea barajelor organizarea
sistemului de urmarire este prezentat n figura de mai jos (Biedermann,1997). [26]

FIG.2.2 Organizarea sistemului de supraveghere a comportrii barajelor (dup Biedermann).

2.3.SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE SI OBIECTIVELE ACESTUIA.

Datele obinute din supravegherea barajelor permit luarea deciziilor de declanare a
lucrrilor de ntreinere curent la cele mai bune momente de timp. Ele permit de asemenea,
de a cunoate din faze de debut eventuale fenomene atipice de comportare i de a lua
msuri n consecin nainte ca asemenea fenomene s devin periculoase pentru sigurana
construciei. [25]
In figura de mai jos este prezentata schema sistemului de supraveghere [24]

FIG 2.3. Diagrama sistemului de supraveghere

3. SISTEME DE ACHIZITII A DATELOR SEMNIFICATIVE IN EVALUAREA SIGURANTEI.

3.1. MECANISME DE CEDARE SI PARAMETRII SEMNIFICATIVI DE RASPUNS
Factorii de risc semnificativi, care conduc la cedarea unui baraj, sunt fenomenele
naturale extreme: viiturile produse de precipitatii sau de cedarea unui baraj din amonte,
cutremurele naturale sau induse de acumularea creata de baraj si alunecarile majore ale
versantilor lacului de acumulare.
Scenariile de cedare sunt ncadrate n trei mari grupe: eroziunea externa a corpului
barajului (la barajele din materiale locale) sau a fundatiei (la barajele din beton) produsa de
deversarea peste baraj; eroziunea interna n corpul sau n terenul de fundare al barajului
produsa de infiltratiile concentrate; instabilitatea corpului barajului, a terenului de fundare sau
a uvrajelor din frontul de retentie produsa de cresterea presiunii hidrostatice, a
subpresiunilor, sau a presiunii apei din pori.O sistematizare adecvata a mecanismelor de
rupere se poate face numai n functie de particularitatile fiecarui baraj in parte, pornind de la
functiile de comportament specifice.
Parametrii relevanti de risc si domeniul de variatie al acestora se vor determina
pentru fiecare baraj in parte.n analiza efectuat de ICOLD pe baza statisticilor privind
accidentele survenite la baraje, cauzele care pot produce cedri sau accidente au fost
grupate n patru categorii:
A.Pierderea stabilitii,B.Cauze privind durabilitatea construciei:C.Cauze privind
funcionalitatea:D.Solicitri excepionale:
3.2. MONITORIZAREA PARAMETRILOR SEMNIFICATIVI PRIVIND COMPORTAREA IN
SIGURANTA PENTRU PRINCIPALELE TIPURI DE BARAJE:
In cazul barajelor arcuite,de greutate sau cu contraforti este necesar s se msoare si
sa se urmareasca urmtoarele elemente:
deplasri ale coronamentului i ale fundaiei msurate cu penduli i rocmetre.
subpresiune pe talpa barajului msurate cu celule de presiune interstiiale.
temperaturilor betonului
debite drenate i exfiltrate totale msurate cu ajutorul unui deversor triunghiular dotat
cu o celul de presiune.
In cazul barajelor din anrocamente sau pamant (cu nucleu de argila sau masca de
beton) este necesar sa se masoare si sa se urmareasca urmatoarele elemente:
presiunea interstitiala in nucleul de argila. Aceasta se msoar cu ajutorul celulelor de
presiune interstiiale (celule piezometrice).
debite totale exfiltrate prin corpul barajului. Debite infiltrate colectate de sistemul de
drenaj,infiltratii,pozitia curbei de infiltratii cu ajutorul piezometrelor. Masurarea
debitului total se va face cu ajutorul unui deversor triunghiular sau trapezoidal dotat
cu un senzor de citire a debitului
contractiile si deformatiile betonului cu ajutorul discedimetrului(dilatometrului).In cazul
celor cu masca de beton.

 tasarile,deplasarile verticale si orizontale.Se realizeaza cu ajutorul masuratorilor topo

geodezice,a dispozitivelor vertical de tasare, a reperilor de tasare si a clinometrelor.
Baraj stvilar (baraj cu corp deversant din beton i diguri de nchidere de pmnt) este
format dintr-o parte de beton cu rol de evacuare a apelor (evacuator) i restul barajului fiind
din anrocamente sau pmnt omogen cu pereu amonte din beton armat.
La descrctorul de ape mari (evacuatorul) se monitorizeaza deplasrile i
subpresiunile.

Msurarea deplasrilor se face cu ajutorul unui pendul direct, ancorat de coronamentul

evacuatorului i prelungit pn n galeria de vizitare i drenaj, unde se realizeaz
citirea deplasrilor.

Pentru msurarea subpresiunilor n fundaia barajului evacuator se face cu ajutorul

unor celule piezometrice, n foraje executate,acolo unde au fost prevazute de
proiectant.
In cazul barajelor care au fost echipate cu rocmetru, masurarea deplasarilor se face
la acestea cu ajutorul unui telerocmetru.
Pentru urmrirea curbei de infiltraie prin corpul barajului de nchidere de pmnt,
monitorizarea si masuratorile se fac in seciuni de msur formate din foraje
piezometrice echipate cu celule piezometrice cu coard vibrant.

3.3.

SISTEME DE ACHIZITII SI PARAMETRII

INTERPRETAREA MASURATORILOR.STUDII DE CAZ.

DE

COMPORTARE

PRIN

3.3.1.SISTEME DE ACHIZITII DE DATE

Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator
personal. Structura tipica a unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este
urmatoare si este prezentata in figurile de mai jos:(fig.3.1.)
senzorii au traductori care convertesc fenomenul fizic ntr-un semnal electric ce poate
fi masurat;
circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea, convertirea si/sau amplificarea
semnalului provenit de la traductor;
un subsistem de achizitie de date (care poate include multiplexoare si convertoare
analog - digitale);
un sistem de calcul;
soft pentru achizitia de date.
Un sistem de achiziie de date este o interfa ntre lumea analogic, reprezentat de
senzori i blocurile de condiionare de semnal, i lumea digital, reprezentat de
convertoarele analog digitale i blocurile de prelucrare i comand, realizate cu
microprocesor.

FIG.3.1.Structura Sistemului achizitiei de date

Arhitectura instalatiei de achizitie date in urmarirea comportarii constructiilor hidrotehnice

.
Instalatia asigura urmatoarele functiuni:
achizitia marimilor electrice furnizate de senzori si conversia lor in informatie
numerica ;
transformarea informatiei numerice in marimi ingineresti;
stocarea marimilor ingineresti si afisarea acestora pe unitati locale de calcul ;
exportul marimilor ingineresti spre sistemul local de baze de date ;
vizualizarea locala a bazei de date si afisarea parametrilor de risc ;
conectarea bazei de date cu centrul informatic de la sediul dispecer amenajare.

FIG.3.2.Arhitectura echipamentelor de achizitie de date de risc in UCCH

In zilele noastre se urmareste sa se realizeze modele matematice ale barajelor si

fundatiilor,adaptate automatizarii complete,de la inmagazinarea datelor pina la tratarea lor
9

printr-un model de interpretatre.Un astfel de sistem este utilizat ca un filtru,lasind sa treaca

numai informatiile care indica o comportare anormala sau periculoasa. Directia abordata in
practica mondiala moderna, consta in a dirija investigatiile analitice pe un numar de
parametrii semnificativi,folosind metode interpretative bazate pe metode logice sau
matematice.Aceasta abordare vrea sa evidentieze ca sistemul automat si sistemul uman
nu pot da raspunsul cel mai bun,fiecare separat,dar impreuna ele formeaza combinatia
cea mai eficienta.

FIG.3.3.Model ramificat pentru estimari ale pericolului si pentru a indica masuri de remediere

Nu este inca posibil sa se urmareasca schema utopica a incredintarii intregii

operatiuni de control, sistemului automat.Judecata umana este esentiala si de neinlocuit cind
trebuie sa se ia hotariri.Partea automata a lantului operatiunilor trebuie considerata un filtru
numeric-logic care abate atentia de la toate evenimentele considerate ca nu necesita o
examinare minutioasa, pe baza unui model determinat de un comportament normal al
constructiei hidrotehnice.
3.3.2.STUDIU DE CAZ-ANALIZA EVOLUTIEI INFILTRATIILOR PRIN MASCA DE BETON
LA ACUMULAREA PECINEAGU [27]
Barajul Pecineagu este un baraj din anrocamente, cu inltime maxim de 105
m,etansat prin proiect, cu masc amonte din beton armat si reabilitat in 2012, prin asternerea
peste masca din beton a unui geocompozit.

FIG.3.4.Lucrrile componente ale acumulrii Pecineagu

10

Pentru caracterizarea comportrii cei mai importanti parametri sunt debitele

exfiltrate. In cursul celor 30 de ani de exploatare s-au inregistrat cresteri ale debitelor
infiltrate care au impus golirea lacului de trei ori, pentru investigarea cauzelor si lucrri de
reparatii ale mstii.
Reparatiile locale nu au dat rezultatele scontate. Din aceast cauz s-a adoptat in
final o solutie radical: aplicarea pe taluzul amonte, peste masca din beton, a unui
geocompozit de tip Carpi. Lucrarea s-a executat in dou etape:
pan la cota 1058 mdM (noiembrie 2011);
intre cotele 1058 si 1095 mdM (octombrie 2012).
Geomembrana a fost aplicat dup procedeul Carpi, pe un strat de geotextil. Pe
contur a fost fixat pe vatr. La partea inferioar, in bolt au fost practicate guri de
descrcare a drenajului in galerie.
Regimul infiltratiilor este urmrit prin msurtori de debite in urmtoarele puncte :
forajele de drenaj din galeria vetrei executate cu o inclinare spre aval de 15 si cu o
adancime de 35 m;
foraje suborizontale de drenaj cu lungime de 50 m executate din galeria de deviere si
din golirea de fund;
sapte foraje de drenaj de 15 m adancime executate din casa vanelor;
trei foraje de drenaj de 25 m adancime executate din putul de acces la casa vanelor;
dou foraje de drenaj suborizontale de lungime 50 m realizate in versantul drept de
pe platforma aval de la cota 1057 mdM;
infiltratiile prin tubajele inclinometrice 10001004 si prin trecerea prin cablurile de la
discedimetre;
infiltratiile in galeria vetrei care se produc prin peretele aval al acesteia printr-un
numr de tuburi lsate la executie pentru scurgerea unor ape accidentale, denumite
in rapoartele de urmrire fante.
Debitul total colectat de pe ampriza barajului are dou componente principale:
Debitul colectat prin inchiderea vii cu un zid situat la piciorul aval al barajului si
msurat intr-un cmin prevzut cu un deversor triunghiular. Msurarea se face prin
msurarea nivelului apei n bazinul deversorului la mira montat. Apa este evacuat
ntr-un bazin aval de deversor i printr-o conduct n albia rului.
Debitul colectat in galeria din vatr (fante, drenuri, rosturi etc.) prin conducta
colectoare dispus pe talvegul barajului si msurat pe galeria golirii de fund. Debitul infiltrat n
galeria de vizitare este o sum a tuturor debitelor din izvoarele, "fantele" din peretele aval al
galeriei, aprute n timp, colectate i inventariate pe conturul galeriei. Se msoar volumetric
cu vase tarate (eprubete, galei) n unitatea de timp (cronometrul). Acest debit este colectat n
baa colectoare i evacuat gravitaional printr-o conduct de 400mm n aval n bazinul
disipator al golirii de fund.
In 2011 nivelul in acumulare scade si ajunge la valoarea minim (1031,40
mdM).Odat cu scderea nivelului in acumulare s-a constatat o scdere important a
debitelor exfiltrate. Cand nivelul a ajuns sub cota 1070, debitele exfiltrate au sczut la nivelul
valorilor inregistrate anterior la aceste cote. Debitul la fante a sczut treptat si a disparut
complet. In acelasi timp s-a constatat o scdere a nivelului in forajele de control din galeria
perimetral.La prima ridicare a nivelului din 2012 (cota 1059), debitul total a avut valori
maxime de 5 l/s. Extrapolate la NNR, aceste debite pot fi de ordinul a 20 l/s, ceea ce
insemna de circa 20 de ori mai mici decat debitele inregistrate anterior. Aceast valoare nu a
fost depsit la reluarea umplerii din aprilie 2013, pan la atingerea cotei 1100, in iunie 2013.
Cresterea debitului s-a produs brusc, intr-un interval scurt de timp si fr o crestere
corespunztoare a nivelului. Valoarea maxim inregistrat pe cota 1104 a fost de 37
l/s.Dup coborarea nivelului si la depsirea din nou a cotei 1100, debitele s-au inscris pe
corelatia anterioar. Forajele din galeria perimetral au inregistrat in aceeasi perioad cea
mai mare crestere.Aceasta analiza se poate observa din graficul de mai jos:
11

N.N.R. (1113.00)
Nivel (mdMN)

1110

1113.00 mdM
iun 2003-mar 2006
mar 2006-mar 2007

1100

mar 2007-apr 2008

1090
iun 2008-mar 2009

1080

Q dev F(H)
total

mar 2009
dec.09

1070

apr.10

1060
Debit (l/s)

1050
1040

2010
2011

ATENTIE

2012

ALERT

urcare2013

1030

coborare 2013

0 1020304050607080901001101201301401501601701801902002102202302402502602702802903urcare
0032014
10320330340

La depsirea cotei 1100 s-a produs rapid o crestere a debitului. In decurs de dou
zile, de pe 13 pe 15 iunie debitul creste de la circa 6 la 24 l/s, cu o crestere
nesemnificativ a nivelului in acumulare. In acelasi interval nu se inregistreaz alte
cresteri ale debitelor msurate care, oricum, au valori mult mai mici: sub 0,5 l/s. In
continuare debitul creste odat cu nivelul, cu accenturi la depsirea cotelor 1101 si 1102.
La nivelul maxim inregistrat (1104,28 mdM) debitul msurat la deversorul triunghiular
a fost de 37 l/s. Este deosebit de interesant evolutia debitului la coborarea nivelului. Pan la
cota 1100 la care odat cu ridicarea nivelului se inregistrase cresterea de debit mentionat,
scderea debitului se produce odat cu scderea nivelului, cu mici diferente, cu zone in care
scderea debitului este mai pronuntat decat scderea de nivel. Nivelul scade apoi intre
1100 si 1099 si debitul se mentine 22-23 l/s. Sub cota 1099 debitul scade rapid pan ajunge
la valorile din aprilie 2013. In septembrie 2013 nivelul creste din nou si de data acesta
cresterea debitului se face dup vechea corelatie si continu dup ea si dup depsirea
cotei 1100 mdM.
O explicatie a fenomenului ar putea s fie existenta unui orificiu la cota 1100 care a
fost obturat dintr-o cauz necunoscut la coborarea nivelului. O contributie la aceste variatii
ale debitelor colectate din ampriz au putut avea desigur si precipitatiile.[27]
3.3.3. COMPONENTELE SISTEMULUI DESTINATE GESTIONARII SITUATIILOR DE RISC
IN CADRUL URMARIRII SI EXPLOATARII SI LEGATURILE INFORMATICE DIN CADRUL
ACESTUIA.
Sistemului de gestiune (urmarire) si alarmare al situatiilor de risc pe un baraj este
formata din 4 componente:
Componenta UCC (urmarirea comportarii constructiei) asigura urmatoarele functiuni :
achizitie date marimi fizice cu relevanta asupra riscului si transformarea acestora n
marimi informatice ingineresti ;
afisarea si stocarea marimilor ingineresti sub forma de baze de date;
prelucrarea si interpretarea datelor ingineresti la nivel dispecer n vederea facilitarii
luarii deciziilor in situatii de urgenta.
Componenta AA (alarmare-avertizare) asigura urmatoarele functiuni :
actionare sirene electronice prin canal de comunicatie radio;
transmisie semnale de avertizare si mesaje vocale ;
inregistrare si stocare evenimente din sistem.

12

Arhitectura unui sistem de avertizare - alarmare cuprinde urmatoarele componente :

centrala de comand, sistemele de retranslaie i sirena electronic.Centrala de comand a
sistemului de avertizare alarmare ndeplinete funcia de colectare, analiz i comand a
datelor referitoare la sistemul de avertizare - alarmare.
Componenta de interconectare a centrelor de comanda dispecer-ISU asigura urmatoarele
functiuni :
afisare parametri de risc la nivel centru operational ISU ;
canal de comunicatie voce si date ntre dispecer hidro si ISU;
actionarea sirenelor electronice n caz de situatii de urgenta la baraje.
Componenta pentru alertarea persoanelor cu functii de decizie in situatii de urgenta
transmite mesaje de alerta privind situatia de urgenta la terminale mobile.
afisare informatii pe terminal mobil
comunicare cu dispecer amenajare prin terminalele mobile.

FIG.3.7. Componentele sistemului destinate managementului situatiilor de risc si legaturile informatice

3.3.4. RETEAUA DE COMUNICATII

Sistemul de comunicaii reprezint ansamblul de reele de comunicaii interconectate,
mpreun cu legturile funcionale dintre acestea. Reeaua de comunicaii este format din
noduri i legturile punct-la-punct dintre noduri; fiecare nod include unul sau mai multe
echipamente. Schimbul de informatii ntre blocurile functionale se realizeaza prin intermediul
unei retele de comunicatii. Se disting urmatoarele componente ale retelei de comunicatii:
Reteaua de comunicatii locala este localizata la nivelul barajului si asigura legaturi
ntre unitatea de achizitie date si instalatia de procesare din casa barajistului. Legaturile sunt
relativ scurte si sunt pozitionate n frontul barajului sau lateral de acesta.Tehnologiile
utilizabile pentru legaturi sunt pe suport fibra optica sau canal radio.

13

Reteaua de comunicatii ntre baraj si dispecer este localizata n zona amenajarii si

asigura legaturi ntre casa barajistului si dispecer.Tehnologiile utilizabile pentru legaturi sunt
pe suport fibra optica, canal radio de banda ngusta sau prin satelit.
Reteaua de comunicatii ntre dispecer si sistemele informatice externe este
desfasurata pe o zona ntinsa datorita pozitionarii punctelor de conexiune externe.Asigura
legaturi informatice ntre sistemul de monitorizare a parametrilor de risc de la dispecer si:
IJSU ;INFP ; Detinator Baraj ;Persoane cu functii de decizie,terti.

FIG.3.8.Schema bloc a unei retele de comunicatii

n prezent, transmiterea datelor de la instrumentele de msur la sistemul de achiziie

se realizeaz n principal cu ajutorul cablurilor electrice sau n extensie prin unde radio.
Utilizarea cablurilor n jurul barajului prezint probleme din cauza distanelor mari, a terenului
accidentat i a altor factori logistici, fiind foarte uor de distrus.Utilizarea undelor radio pot
depii aceste probleme, dar sunt limitate datorit costului i a siguranei n funcionare
datorit numeroaselor perturbri care pot s apar. Dezvoltarea unor noi tehnici n domeniul
radio, cum ar fi transmisia n spectru larg i costuri mai mici pot conduce la utilizarea tot mai
mare a acestora n viitor. Utilizarea tehnologiei telefoniei mobile i prin satelit vor favoriza
dezvoltarea tot mai larga a transmisiei datelor prin unde radio.

3.3.5.

INSTALATIA INFORMATICA
PARAMETRII DE RISC

DE

PRELUCRARE

DATE

SI

EVALUARE

Aceasta unitate este localizata la sediul dispecerului de amenajare si asigura

urmatoarele functiuni:
accesarea datelor aferente parametrilor ce definesc comportamentul barajului din
baza de date gestionata cu ajutorul aplicatiilor informatice UCC si a marimilor ( nivele,
debite) colectate in sectiunea barajului gestionate prin aplicatia electronica;
preluarea datelor de risc din sistemul informatic al Institutului National pentru Fizica
Pamntului ;
prelucrarea datelor accesate si afisarea marimilor masurate ;
calculul parametrilor de risc si afisarea marimilor rezultate prin prelucrarea acestora
cu ajutorul functiilor de comportament specifice fiecarui baraj ;
alertarea persoanelor cu functii de decizie in situatii de urgenta ;
furnizarea de date privind pragurile de atentie, alerta si pericol in vederea actionarii
sistemului de alarmare ;
14

 stocarea datelor si elaborarea de rapoarte sintetice .

FIG.3.9. Sistem de platforma IT pentru prelucrarea datelor i evaluarea parametriilor de risc

4. EFECTUL FIABILITATII ASUPRA DIAGNOZEI SIGURANTEI SISTEMELOR DE

MONITORIZARE.
4.1.SUPORTUL DE COMUNICATIE IN CADRUL ANAR
Suportul de comunicatie este realizat prin vehicularea informatiei direct de la senzori
sau de la echipamentul de achizitie.
Suportul de la senzori, il constituie in general cablul de cupru . Exceptie fac sezorii
inteligenti,unde in prezenta tensiunii de alimentare la locul de montaj (poate fi si baterie sau
panou fotovoltaic) se utilizeaza ca suport si fibra optica sau unde radio.
Un exemplu il constitue senzorii cu coarda vibranta si cei de 4-20 mA, pe doua fire,
care nu necesita alimentare locala . Pentru cei cu coarda vibranta ,se prefera in general
limitarea lungimii cablului la 300 m.La cei cu 4-20mA, distanta este limitata teoretic de
caderea de tensiune pe cablu.Cu o sectiune corespunzatoare, senzorul poate fi montat
teoretic la orice distanta. In practica cresterea distantei pune probleme foarte serioase de
incarcari electrostatice si inductii electromagnetice in special la descarcari atmosferice.
Senzorii inteligenti,pot fi cuplati pe fibra optica prin intermediul unui convertor. La fel
se poate proceda in capatul celalalt al fibrei.Echipamentul de achizitie vede senzorul ca si
cum ar exista cablu intre el si sensor.Este necesara in schimb, tensiune de alimentare pentru
sensor si convertor.In acelasi mod se poate utiliza convertor wireless.In situatiile mai
deosebite,se poate opta pentru un mini data-logger cu consum extrem de mic, cu legatura
prin GSM GPRS.Acesta implica insa costul suplimentar al abonamentului GSM.
Suportul de comunicatie de la echipamente de achizitie, se realizeaza usor avand in
vedere distantele relative mici pentru preluarea si transmiterea informatiei UCC.Se utilizeaza
cu precadere suporturi de transmitere a comunicatiei, cablu-cupru sau fibra optica.Se
recurge la transmisie radio, in situatii in care este imposibila sau mult mai costisitoare
utilizarea uneia din cele doua metode prezentate mai sus.
In interiorul galeriei suportul de comunicatie este de regula pe cablu,iar informatia
vehiculata in exterior prin fibra optica.Radio sau wireless se utilizeaza in situatii in care nu
poate fi pozata fibra(se utilizeaza convertoare radio sau wireless).

15

4.2.ACHIZITIA INFORMATIEI
Din punct de vedere al achizitiei informatiei, prin preluarea de la senzori si
prelucrarea primara a acesteia, se disting trei probleme deosebite:
Diversitatea senzorilor si principiilor de functionare ai acestora.
Numar si tipuri de senzori variabil intr-un punct de achizitie (ex. O galerie de la
Vidraru)
Citirea senzorilor cu coarda vibranta.
Din experienta producatorilor si a celor care ii utilizeaza, un echipament de achizitie
extensibil la minim 24 senzori rezolva in apropape toate cazurile problema concentrarii
senzorilor. O echipare variabila a echipamentului, functie de necesitati, rezolva problema
diversitatii, ceea ce conduce la introducerea in configuratia echipamentului a unui sertar cu
cartele , existand cartele pentru fiecare tip de sensor. Citirea senzorilor cu coarda vibranta
este dificila din mai multe puncte de vedere: la lungimi mari de cablu creste zgomotul indus
pe cablu si devine dificila selectia frecventei senzorului.De asemeni complica citirea,
vechimea cablurilor, in care a patruns apa. O citire in conditiile cele mai vitrege implica un
soft evoluat si utilizarea unor componente hard de ultima generatie (filtre digitale).
Conductorii utilizati intre echipamentul de achizitie si sensor trebuie sa fie ecranati,
jonctionarea cablului vechi cu nou se va face numai in caseta de jonctiune , astfel incat in
echipamentul de achizitie sa ajunga numai cabluri noi iar apa din cablurile vechi patrunsa
prin capilaritate sa se opreasca la nivelul casetei de jonctiune .Echipamentul de achizitie va fi
conectat la priza de pamant pentru reducerea zgomotelor. Uneori, in conditii extrem de
dificile, este indicata citirea senzorilor cu coarda vibranta cu reteaua decuplata (
echipamentul alimentat numai din acumulator ).
4.3.FACTORI CARE DUC LA DEFECTAREA ECHIPAMENTELOR UCC
Cei mai importanti factori ai defectarii echipamentelor sunt:
Umiditatea
Descarcarile electrice atmosferice.
Umiditatea ,poate creste substantial rata defectarii echipamentelor de achizitie date,
prin scurcircuitarea traselor circuitelor imprimate.In cele mai favorabile situatii determina
alterarea valorilor masurate.
Cauzele umiditatii in interiorul echipamentelor(in special in cofretele de achizitie date)
sunt diferentele de temperatura, dintre aerul cald si peretii reci datorita temperaturii mai
scazute a apei din acumulare.Aceasta diferenta de temperatura provoaca aparitia
condensului pe peretii galeriei si implicit pe cofretele de achizitie date, montate pe perete.
Condensul devine periculos in momentul in care se produce in interiorul cofretelor ,prin
patrunderea aerului umed in cutie.
O alta cauza a umiditatii o reprezinta patrunderea prin capilaritate cablu- sensor, a
apei in cofret.Aceasta apare in special, in cazul cablurilor cu mantaua deteriorata prin
imbatranire ,fenomen intalnit in special la cablurile senzorilor cu coarda vibranta cu vechime
mare(o parte instalati la construirea barajului).

16

Descarcarile electrice atmosferice, constiutuie o cauza frecventa a defectarilor prin

inducerea unor varfuri de tensiune anormale.Acestea se produc pe cablurile
traductoarelor,pe cablurile de alimentare,pe linia de comunicatie de cupru,interechipamente .
Metode de crestere fiabilitate echipamente:
Umiditate, se poate inlatura practic prin ( umiditatea datorita diferentelor de temperature
aer pereti ):
Utilizarea cofretelor din fibra de sticla in amestec cu polyester preia greu
temperatura peretelui, pericolul de condens fiind mai mic.
Utilizarea rezistentei de incalzire anticondens in cofret cresterea temperaturii peste
temperature peretelui.
Utilizarea dispozitivelor de egalizare presiuni, montat pe cofret permite circulatia
aerului din interior in exterior si invers fara a permite trecerea umiditatii ( vaporilor de
apa).
Suprimarea patrunderii apei prin capilaritate se face prin utilizarea unor borne de
conexiune intermediare in exteriorul cofretului ( acestea pot fi montate intr-un cofret mai mic)
ce realizeaza prin borne cu surub, schimbarea de cablu ( de la cablu vechi la cablu nou ).In
acest mod apa prin capilaritate, se va opri la nivelul jonctiunii .Cablul nou conectat la cofretul
de achizitie nu va contine apa.
Descarcari electrice atmosferice
Patrunderea varfurilor de tensiune prin cablurile de semnal ce au portiuni in exteriorul
barajului , mai expuse.
Contramasura : cabluri conectate la partea electronic a cofretului de achizitie prin
contacte de releu normal-deschise , ce se inchid numai cand se efectueaza
masuratoarea.Protejarea tuturor intrarilor de semnal prin protectie tripla (eclator, varistor,
dioda supresoare), cu descarcare la priza de pamant. Ecranul cablului va fi legat la priza
de pamant, preferabil in ambele capete. Va fi protejat , daca este posibil si traductorul
prin protective tripla , montata langa acesta.
Patrunderea varfurilor de tensiune prin reteaua de tensiune electrica .
Contramasura : protectia prin element semiconductor ce intra in scurt la tensiuni peste
275V, provocand caderea sigurantei.De asemeni este indicat sa se realizeze,circuit
separat de alimentare a cofretelor de achizitie date prin transformator separator.
Patrunderea varfurilor de tensiune prin linia de comunicatie externa barajului (in cazul
cablurilor de cupru sau aluminiu ).
Contamasura:in mod normal pentru evitarea patrunderii virfurilor de tensiune prin
cabluri,retea si linia de comunicatie externa a barajului ar trebui sa se utilizeze si sa se
inlocuiasca acolo unde se poate, cu fibra optica.

17

4.4.FIABILITATEA SENZORILOR UTILIZATI IN UCC IN CADRUL ANAR

Senzorii in functiune, in proportie de peste 70%, sunt cei avand ca principiu semipunte
rezistiva, montati la barajele Firiza Stramtori si Pucioasa ( 40-50 ani de functionare).
Principiul de functionare, il constituie modificarile parametrilor electrici-rezistenta, prin
deformari mecanice, sau ca influenta a variatiei de temperatura. Metoda semipunte a fost
insa abandonata pentru masurarea UCC.Ea a fost inlocuita, in cadrul senzorilor inglobati in
beton, cu senzori cu coarda vibranta ( variatia frecventei proprii de oscilatie a unei corzi
elastice sub influenta unei deformari provocate de o presiune, deplasare,etc.)
Senzori cu coarda vibranta tip Galileo in functiune in proportie foarte mare (75%)
la baraj Paltinu si Poiana Uzului (40-50 ani de functionare).
Senzori cu coarda vibranta tip Maihak in functiune la Maneciu si Rausor la fel in
proportie foarte mare in functiune.
Senzori cu coarda vibranta de tip Telemac-in functiune la Siriu , Dridu- la fel
functionali in proportie foarte mare.
De remarcat ca unele din firmele producatoare ale acestor senzori nu mai exista,
produsele lor fiind inca functionale (Galileo,Maihak ). Toti acesti senzori in varianta initiala nu
mai sunt in fabricatie.Producatorii au trecut la o noua generatie, implicand modificari
constructive ce conduc la modificarea parametrilor electrici.
Din punct de vedere al electronistului este imposibila verificarea preciziei senzorului
deja montat ( este vorba de cei incastrati in constructie) . Functionarea in limite acceptabile a
erorilor se estimeaza prin corelatie cu restul parametrilor masurati.
In ordine, din punct de vedere al fiabilitatii sunt senzorii pentru masurarea presiunii
relative ; punte rezistiva sau piezo. Sunt senzori accesibili dupa montaj ( nivele acumulare,
foraje piezometrice, nivele infiltratii) si se pot verifica la perioade determinate de timp din
punct de vedere al preciziei. Fiabilitatea este alterata prin prezenta electronicii in corpul
senzorului daca aceasta este varianta pentru care s-a optat. Este mai usor de utilizat si se
garanteaza o precizie mai mare, sensor si electronica.Deteriorari ale acestor senzori apar in
proportie foarte mare din cauza aparitiei supratensiunilor pe linia de alimentare ( trasnete,
sursa de alimentare defecta, etc.).In general, peste 10 ani de functionare fara probleme
deosebite, constituie o caracteristica a acestor senzori .
Urmeaza din punct de vedere al fiabilitatii, aparatele pentru masura pozitiei firului
pendul.O lunga durata de timp de functionare, o prezinta dispozitivele optico-mecanice
portabile.( Galileo, Huggenberger).Problemele care apar la acestea, sunt datorita uzurii
mecanice a partilor componente ( filete, piulite,etc.).Mai nou sunt echipamentele de masura
continua a pozitiei firului pendul, gandite a fi amplasate intr-un sistem de monitorizare . Cele
mai fiabile, din punct de vedere teoretic, sunt cele fara piese in miscare Huggenberger,
Geokon. Problemele apar in general din cauza umiditatii mari si a condensului .Sunt
accesibile pentru verificare periodica.
4.5.METODE DE CRESTERE A FIABILITATII PRIN UTILIZARE DE APARATURA
DE ULTIMA GENERATIE.
Presiuni interstitiale senzori cu coada vibranta
18

Din punct de vedere istoric, in barajele noastre se intalnesc senzori cu coarda de tip
Galileo,Telemac(Icemenerg),Maihak. Trebuie mentionata si o varianta mai veche de senzori
de presiune-semipunte Huggenberger. Senzorii cu coarda vechi, permit masurarea
temperaturii ca o functie, de valoarea rezistentei bobinei. Producatorii de senzori cu coarda
vibranta de noua generatie, Sisgeo, Soil, Geokon, RST instruments, Interfels,
etc.,recomanda utilizarea acestor cu precadere, datorita in primul rand fiabilitatii dovedite a
acestora.
Temperaturi constructie beton; senzori rezistivi de tip termorezistenta sau termistor.
Sunt continuti de senzorii cu coarda vibranta (in general termistori) sau pot fi separat,
senzori de temperatura.
Nivele foraje piezometrice:Utilizarea unor traductoare de nivel de tip imersibil iesire
RS485 si 4-20mA
Problema principala o constituie distanta de la foraj pana la punctul de masura.
Utilizare conectarii prin cabluri a traductorului este indicata atat din punct de vedere al
protectiei la descarcari electrice atmosferice, cat si din punct de vedere pret de cost, cablu si
manopera montaj, pana pe la 500 m in caz exceptional pina la 1.5 km. La cele peste 500 m
se poate prevede GSM cu baterie incorporata transmisia datelor prin SMS sau GPRS.
Infiltratii debite.Sunt masurate la deversoare calibrate in V, cu masurare nivel in cuva
anterioara deversorului. In cazul debitelor totale deversate, daca exista o basa de
epuisment se poate determina debitul din geometria basei si variatia de nivel
raportata la timp. In cazul acumularii Dridu se utilizeaza procedeul de masurare a
intervalului de timp pentru umplerea basei intre doua repere fixe si anume oprire si
pornire pompa de epuisment (debit invers proportional cu timp de stationare pompa).
Masurarea nivelului din infiltratii: senzori magnetostrictivi,ultrasonici sau senzori de
presiune relativa imersibili.Se opteaza cu precadere pentru senzorii imersibili datorita
raportului performante/pret cat si a faptului ca pot fi utilizati numai pe doua fire
(consum pana in 20mA) ceea ce permite distante lungi,cu conditia ca sectiunea
cablurilor sa fie rezonabila.Dezavantajul consta in posibila colmatare a
senzorului.Necesita intretinere, la intervale mai scurte. Senzorii magnetostrictivi au
clasa de precizie cea mai buna , necesita insa un curent de alimentare de ordinul a
200-300 mA.Pretul de cost este de doua,trei ori mai mare decat al celor de
presiune.In momentul de fata sunt utilizarti la acumularea Maneciu la cele trei
deversoare.Senzorii imersibili sunt utilizati la Dridu in basa si la Cerna pe
deversoarele triunghiulare.
Penduli direct si invers ; se masoara deplasarea firului pendul in plan orizontal XY
(mai putin Z). Sunt aparate portabile de masura, sau telependulul (telecitire ).
Aparate portabile detectia optica a firului pe axa x si apoi pe axa y (Sisgeo ).
Vizarea optica a firului (Huggenberger )pe ambele directii cu doua vizoare diferite. Vizarea
pe ambele directii cu un singur vizor (cu prisme,sistem telemetru Galileo)
Telependul sunt doua solutii explorate industrial si anume, cu detectia optica a
firului utilizand piese in miscare (Sisgeo), sau optice (detectia pozitiei firului pe baza
umbrei acestuia) fara piese in miscare. Aici sunt representative Huggenberger ( fara
lentile, determinare statistica a pozitiei firului) si Geokon determinarea pozitiei pe
baza umbrei utilizand lumina paralela si camera de luat vederi.Ultimul este cel mai
19

utilizat,fiind realizat in diverse solutii constructive de diversi producatori (Interfels,

Soil,RST, etc.).Transmisia datelor se face analogic sau wireless cu RS485.
Rosturi de dilatatie sau fisuri; metoda manuala utilizarea clemelor dinamometrice
masurate cu sublerul.In mod automat masuratorile se pot efectua cu traductoare de
deplasare avand principii diverse de functionare: inductiv(traductoare de tip
LVDT),rezistiv(potentiometru liniar),cu coarda vibranta.

Deplasare straturi de roca in fundatie.Rocmetru -tija poate fi din otel inoxidabil sau
din fibra de sticla.Masuratoarea manuala a deplasarii se face fata de capul de
referinta sau automata,utilizand traductoare de deplasare inductive, sau rezistive.
Masurarea nivelului in acumulare
Sunt mai multe principii aplicabile, functie de conditiile existente:
Traductor de nivel imersibil pe baza de presiune relativa( www.keller-druck.com ).Se
preteaza in situatia posibilitatii montarii unei teci de protectie in lac, ancorata de baraj
( preferabil peretele barajului sa fie vertical) in general cel putin la barajele de beton
cu inaltime mica si medie (10-15m) se poate monta paralel cu mira.Multe baraje au
prevazute din constructive un put de masura.In acest caz situatia este mai simpla.
Traductor de nivel pe baza de presiune relativa montat pe bypass-ul golirii de fund (
sau pe teaca putului de masura cand este accesibila ex. Pecineagu).
(www.wika.de, www.rittmeyer.com, www.keller-druck.com).Din punct de vedere pret
de cost cel mai scump este Keller, care are avantajul continerii unui data-logger.
Traductor de nivel de tip radar ; pentru variatii de nivel pana in 70 m, necesita
consola pentru montare ( www.seba.de-SEBA HYDROMETRIE).
Traductorul de nivel bula cu bula ( www.seba.de-SEBA HYDROMETRIE ) se
preteaza in acumulari cu posibilitati mari de colmatare.Principiul consta in eliberarea
a cate unei bule de aer la fundul acumularii si masurarea presiunii necesare pentru
eliberara bulei.
4.6. FIABILITATEA, IN URMA UNEI ABORDARI STATISTICE,PE BAZA UNUI
PROCENT,REZULTAT DINTRE MONTAT SI FUNCTIONAL IN MOMENTUL ANALIZEI.
In cele ce urmeaza am facut o analiza pentru o serie de aparate de masura si
control,montate pe barajele aflate in administrarea Apelor Romane si anume:cleme
dilatometrice,penduli
directi,penduli
inversi,rocmetre,piezometre
deschise,dispozitive
hidrometrice pentru masurarea subpresiunilor,celule de presiune interstitiale si celule totale
de presiune.
Analiza s-a facut pentru un numar de 51 de baraje, aflate in toate bazinele
hidrografice ale Romaniei,aflate in administrarea ANAR.S-a analizat,cite aparate din cele
enumerate mai sus,au fost montate la punerea in functiune si cite mai functioneaza in
momentul de fata.In urma analizei procentului rezultat, se poate trage o concluzie asupra
fiabilitatii, fiecarui aparat de masura in parte.

20

Nr.
crt.

A.M.C.
BARAJ(A.B.A)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51

BASCOV(Arges-Vedea)
BUDEASA(Arges-Vedea)
VILCELE(Arges-Vedea)
GOLESTI(Arges-Vedea)
Zavoiul Orbului(Arges-V)
PRUNDU(Arges-Vedea)
MARACINENI(Arges-Vedea)
VACARESTI(Arges-Vedea)
MIHAILESTI(Arges-Vedea)
LACUL MORII(Arges-Vedea)
SIRIU (Buzau-Ialomita)
DRIDU (Buzau-Ialomita)
Maneciu (Buzau-Ialomita)
PALTINUL (Buzau-Ialomita)
TAUT (CRISURI)
LESU (CRISURI)
BALAN-Mesteacanu (OLT)
Gura Raului(OLT)
Frumoasa(OLT)
Colibita (Somes-Tisa)
Strimtori-Firiza(Somes-Tisa)
Calinesti (Somes-Tisa)
Gilau (Somes-Tisa)
Varsolt (Somes-Tisa)
Valea de Pesti (JIU)
Poiana Uzului(Siret)
Dragomirna(Siret)
Rogojesti(Siret)
Bucecea(Siret)
Zetea(Mures)
Bezid(Mures)
Cincis(Mures)
SECU(Banat)
NH BEGA-TIMIS(Banat)
Plopi(Prut)
Cal Alb(Prut)
Catamarasti(Prut)
Ezer(Prut)
Parcovaci(Prut)
Cuibul Vulturilor(Prut)
Pucioasa(Buzau-Ialomita)
Rapa Albastra(Prut)
Sacele(Olt)
Stinca-Costesti
Rausor(Arges-Vedea)
Podu Iloaiei(Prut)
Puscasi(Prut)
Halceni(Prut)
Manjesti(Prut)
Solesti
Tungujei

Cleme
dilatome
trice
M
F
4
4
3
3
2
2
14
14
17
17
15
15
8
8
22
11

4
9
5

Pendul
invers

Pendul
direct

Rocmetre

2
1
2

2
1
2

6
1

5
0

90
32
53

39
20
28

16
78
34
72
15
40
29

16
46
28
38
15
16
29

16
12
5
6
34
51
23
37
10
129
4
100
59
47
17
34
17

9
5
4
6
28
50
23
36
0
118
4
100
46
47
16
32
16

2
9
5
10

6
4

6
4

30
92
21
2

30
92
16
2

18

18

30
8
3
61

30
8
3
61

4
21

4
21

10

18

7
3

15

7
3

15

1
2

1
3

Situatia centralizata a dispozitivelor AMC :

21

DH

M
13
57
48
9
39
28
4
7
17
5

CPI

F
7
54
36
9
39
27
4
3
0
5

CPT

30

28

24

22

99
24
19

58
3
18

69
15
9

20
5
9

18
36

9
34

29

29

26

26

44
12

35
8

17
72

17
33

16

1
2

Piezometre
deschise

6
19
27
24
22
28
12
3
9
33
127
19
7
14
26
6
11
27

6
13
27
22
22
25
12
2
9
15
122
15
6
12
25
6
11
20

22

22

11

11

10

15

15

17

18
12

18
11

Din datele rezultate mai sus se observa ca sistemul de monitorizare cu pendul,are

procentul cel mai mare de fiabilitate.Aceasta arata ca monitorizarea deplasarilor orizontale si
a miscarilor lente, cu ajutorul pendulilor, este cea mai sigura cale de comportare NORMALA,
a unei lucrari hidrotehnice.Se recomanda pe viitor, folosirea telependulele optice de ultim
generatie, care sunt realizate cu arii liniare de senzori optici CCD (charge-coupled
device),care nlocuiesc telependulele mai vechi inductive,capacitive sau cu bariere optice
acionate cu motor.Deasemenea se recomand configurarea acestora, pentru a putea
raporta citirile la distanta.
Rocmetrele prin simplitatea lor si montate in masa de roca,au o fiabilitate foarte buna
si se recomanda in continuare folosinta lor,ca fiind un dispozitiv util,pentru monitorizare si
comportare normala in timp.In plus la barajele care au instalate rocmetre, se recomand
configurarea acestora pentru a putea fi citite masuratorile la distanta. Aceasta se poate
realiza, prin utilizarea unui reper de referint conectat la tije, tije instalate in tuburi de
protectie si un reper de referint.Msurtorile se efectueaz, la reperul de referint, cu
ajutorul unui micrometru, sau senzor electric.
Celulele de presiune totala si interstitiala,se masoara cu un traductor de presiune cu
coarda vibranta,care masoara presiunea exercitata de apa,pe o membrana metalica.Aceasta
presiune realizeaza o deformatie pe membrana metalica,care este transmisa unei corzi de
otel vibranta,care isi modifica frecventa de oscilatie.Ulterior, oscilatia corzii este transformata,
intr-o oscilatie a unui curent,care este transmisa in exterior, unde se masoara frecventa cu
ajutorul unui masurator de impulsuri,in unitatea de timp stabilita.In unele cazuri,membrana
metalica care datorita presiunii apei se deformeaza,nu mai are capacitatea sa se
detensioneze si astfel apar erorile de masura.Fiabilitatea lor este redusa. Se recomanda
sa se treaca la o generatie urmatoare,si anume, cele bazate pe masuratori la distanta cu
ajutorul undelor laser.
Piezometrele deschise, au in general o fiabilitate buna, cu conditia sa nu fie expuse
vandalismului
si
sa
aiba
realizata
o
mentenanta
corespunzatoare
(deznisipari,decolmatari,licariri,turnari).Pentru evitarea vandalismului, ar trebui protejate cu
ajutorul unor sisteme de protectie, si ar trebui realizate in camine, care sa fie protejate si
incuiate dupa caz..In lipsa unei mentenante corecte si periodice, masuratorile nu vor fii
relevante.Se recomanda utilizarea lor in continuare, in procesul de monitorizare a curbei de
infiltratii, cu folosirea unei mentenante adecvate.Pentru a fi monitorizate la distanta, se
recomanda sa se instaleze un traductor de presiune cu fir vibrator, sau traductoare cu
ultrasunete.
Dispozitivele hidrometrice care masoara subpresiunea apei pe talpa de fundare, au in
general capetele de masura, in zone greu accesibile si dificil de ajuns.Deasemenea, au
nevoie, ca si piezometrele, de o mentenanta corespunzatoare.Cu toate acestea, cu o
intretinere corespunzatoare, au o fiabilitate ridicata.Masuratorile se fac cu sonda fluier, sau
prin citirea subpresiunilor la manometre.Se recomanda sa fie inlocuite cu celule de presiune
de ultima generatie cu membrana extinsa,iar citirea acestora sa se faca cu un traductor cu
coarda vibranta.
Clemele dilatometrice, prin constructia lor si locul unde sunt montate, au o fiabilitate
mare si se recomanda in continuare folosirea lor.Pentru monitorizarea acestora la
distanta,pe viitor, se recomanda folosirea traductoarelor laser, pentru masurarea deplasarilor
relative dintre elementele de structura a unei constructii.

22

Datorita
dezvoltarii
foarte
puternice,
a
industriei
electonicii
si
telecomunicatiilor,este necesara reabilitarea tuturor traductoarelor utilizate in
activitatea de urmarire a comportarii barajelor si acolo unde este posibil montarea de
noi traductoare si senzori.Largirea bazei de traductoare de ultima generatie, ce poate
fi citita automat si de la distanta, si care poate fi pusa la dispozitia expertilor si
proiectantului,face posibila realizarea unor prognoze reale si pertinente privind
evolutia si comportarea in timp a barajului.
4.7. DEPISTAREA ERORILOR DIN SISTEMELE DE MONITORIZARE
(ACHIZITIE,TRANSMITERE) PE BAZA MODELELOR DE COMPORTAMENT
4.7.1. MODELE STATISTICE-DESCRIERE,UTILITATE.
Modelele statistice sunt modele de comportare realizate pentru fiecare parametru
msurat n cadrul supravegherii barajului i care pot furniza o predicie a valorii normale a
acestui parametru, n funcie de situaia lucrrii din momentul efecturii msurtorii: solicitri,
vrst etc. [30].
n modelele statistice utilizate n supravegherea barajelor, se construiete o relaie
ntre parametrul urmrit (de exemplu valorile de deplasare msurate cu un pendul) i factorii
care influeneaz acest parametru (presiunea hidrostatic, temperatura aerului, timpul etc.),
la care se adaug alii factorii care nu pot fi prini n model numit reziduul sau eroarea
modelului.
Modelele statistice sunt modele matematice care folosesc observaiile anterioare
asupra comportrii sistemului. n domeniul construciilor hidrotehnice, modelul statistic este
creat avnd la baz msurtorile la aparatele de msur i control (AMC), din prelucrarea
acestora determinndu-se o lege (sau un sistem de legi) care aproximeaz cel mai bine
comportarea barajului din punct de vedere al parametrului modelat.
Modelele statistice se aplic barajelor care au o perioad lung de exploatare i la
care exist date din msurtori efectuate la sistemul AMC. Pe baza datelor existente se
determin corelaii statistice ntre anumite mrimi msurate i factorii exteriori care le
determin variaia. Valorile msurate ulterior se compar cu cele rezultate din corelaia
bazat pe msurtorile anterioare, astfel apreciindu-se dac desfurarea fenomenului
urmrit se produce dup aceeai lege sau dac au intervenit fenomene noi sau anomalii de
comportare care necesit analiza lor. Detectarea rapid a unor anomalii de comportare
permite analiza atent a cauzelor i adaptarea msurilor care se impun pentru meninerea
lucrrii n limitele de risc acceptate [31].
In general scopurile unei modelri statistice sunt:estimare,predictie,etalonare [32]:
Modelul statistic are trei pri principale:
variabila rspuns,sau msurtoarea studiat Ym;
funcia matematic f(X1, X2,);
erori aleatoare sau reziduul modelului sau rez.
Erorile aleatoare incluse n model realizeaz legtura dintre variabila rspuns sau
msurat (Ym) i variabila calculat (Yc) de tip statistic i nu una perfect determinist. Acest
lucru se datoreaz faptului c n relaia funcional din variabila msurat i variabila
23

calculat are loc un proces de mediere i nu va lua valori exacte pentru fiecare punct n
parte.Erorile aleatoarerez, reprezint suma fenomenelor necuprinse n model i este pur i
simplu diferena dintre valorile msurate (Ym) i valorile calculate (Yc) cu ajutorul funciei
matematice f(X1, X2,):
Ym = Yc + rez
Cea mai utilizata metoda de modelare statistica este denumit HST (HidrostaticSezon-Timp) fiind dezvoltat iniial de lectricit de France (EdF).Propus iniial pentru
msurtorile de deplasri de la pendulele unui baraj n arc, aceast metod i derivatele sale
sunt folosite n numeroase ri i i-au extins foarte mult sfera lor de aplicare.
Experiena acumulat n domeniu arat c msurtorile brute efectuate pentru
supravegherea barajelor sunt formate din suprapunerea a trei efecte principale:
efectul sarcinii hidrostatice dat de nivelul apei din lac, notat H, reversibil;
efectul reversibil al variaiei de temperatur n construcie indus de temperatura
mediului ambiant, notat S;
un efect ireversibil de mbtrnire, notat T, corespunztor cu o evoluie a
fenomenului n timp, evoluie care poate avea o tendin de amortizare (adaptare sau
consolidare) sau de accelerare (degradare).
Peste acestea se suprapun erorile experimentale ca i efectele tuturor celorlalte
cauze secundare, care, pentru simplificare, se neglijeaz.Pentru calibrarea corect a
modelului statistic, trebuie s existe un ir coerent i bogat de msurtori. Schema bloc a
modelului statistic, de evaluare a comportarii barajelor si etapele in realizarea modelului sunt
prezentate in schema de mai jos:

Din figura de mai sus se observa ca, principalele etape in realizarea unui model sunt:
prepararea seriilor de date, a msurtorilor modelate i a msurtorilor de intrare n
model.
Aceasta se realizeaza prin indeprtarea msurtorilor cu erori aberante, fie prin
reprezentarea grafic a acestora, fie prin utilizarea testului statistic Grubb.Ajustarea datelor
n urma schimbrii aparatului de msur.Completarea bazei de date cu factorii exteriori cu
datele lips pe perioade scurte, prin interpolare liniar sau utiliznd o funcie prestabilit.De
obicei lipsesc date pe perioada zilelor libere de la sfrit de sptmn sau a srbtorilor
legale.Opional, se poate face o filtrare mai riguroas a datelor cu ajutorul unui model
24

statistic preliminar i fixarea domeniului de excludere a msurtorilor n funcie de abaterea

medie ptratic obinut s, de obicei la valori de peste 3s.
selecia sau identificarea modelului;
Este etapa cea mai important n realizarea unui model statistic.Adoptarea unei
functii matematice corecte, se face dupa analiza graficelor de evolutie in timp a unui
parametru sau dupa diagrama de corelatie dintre doi parametrii.
calibrarea modelului pentru estimarea coeficienilor;
Procesul de calibrare reprezint etapa de determinare a valorii coeficienilor,din
relaia matematic a modelului. Calibrarea modelului se face pe baza datelor observate i
msurate anterior i nseamn minimizarea erorii de aproximare. Dac se utilizeaz ca
funcie de eroare cea care minimizeaz suma ponderat a abaterile medii ptratice, metoda
este cunoscut sub numele de metoda celor mai mici ptrate.
Principiul de calibrare a unui model matematic este:
se admite c fenomenul studiat este legat de un oarecare numr de variabile (sarcin
hidrostatic, temperatur, etc.);
se nlocuiete relaia necunoscut dintr-un fenomen i variabilele exterioare printr-o
funcie algebric arbitrar a acestor variabile, funcie a crei form ncearc s
traduc ct mai fidel posibil influena previzibil a variabilelor exterioare asupra
parametrului msurat. Se definete astfel un model n care apar variabilele i
coeficienii acestor variabile;
se calibreaz modelul dup msurtori deja fcute, adic se caut valorile
coeficienilor care adapteaz cel mai bine modelul la ansamblul msurtorilor. Este
important de remarcat c aceti coeficieni reprezint necunoscutele necesar a fi
determinate. Modelul va reprezenta cu att mai bine realitatea cu ct el este calibrat
pe un numr mai mare de msurtori;
se admite c modelul reprezint fenomenul n perioada de timp corespunztoare
msurtorilor care au servit la calibrare ( perioad de referin). Metoda permite o
comparare a comportamentului real cu cel de referin.
validarea modelului.
Validarea modelului se realizeaz prin efectuarea unor teste statistice sau calculul
unor indicatori statistici specifici. Intervalul de ncredere, cu o anumit probabilitate nu trebuie
sa fie mai mare dect eroarea de modelare acceptat a variabilei rezultate (efectul,
fenomenul rezultat).
Verificarea eficacitii modelului de regresie poate fi realizat analiznd valorile
reziduale (calculate ca diferene ntre valorile observate i cele calculate ale variabilei
dependente). Examinarea acestor valori reziduale poate fi fcut grafic sau prin analiza
diverilor indicatori n calculul crora intervin.
Intensitatea legturii dintre variabila dependent i grupul de variabile independente
cuprinse n modelul ecuaiei de regresie este msurat prin intermediul coeficientului de
determinaie multipl (R2) obinut prin ridicarea la ptrat a coeficientului de corelaie multipl
(R). Acest coeficient de corelaie multipl poate fi vzut i ca un coeficient de corelaie simpl
dintre valorile observate i cele calculate ale variabilei dependente.
25

 Predictia si explicarea comportarii constructiei dupa realizarea si calibrarea modelului

statistic
Odat determinat i validat un model statistic poate fi utilizat la determinarea unei
valori predicionate din afara domeniului de calibrare.Astfel se introduc n model noile
solicitri pe baza crora se determin o valoare care se compar cu valoarea msurat
efectiv.Dac diferena dintre valoarea calculat i cea msurat se afl ntr-un domeniu
considerat normal, se consider c barajul s-a comportat asemntor cu perioada pe care
s-a calculat modelul statistic.
Dac valorile predicionate se afl n afara domeniului normal una din urmtoarele
situaii au avut loc:
erori de msur datorate decalibrrii lanului de msur al parametrului respectiv;
solicitri exterioare n afara domeniului de variaie utilizat la calibrarea modelului, cum
sunt: nivele n lac mai mari sau mai mici ca cele folosite la calculul modelului,
temperaturi ale aerului excepionale etc.;
Corelaiile statistice se actualizeaz periodic i, n orice caz, ori de cte ori apar
modificri ale regimului de exploatare sau au fost realizate lucrri de reparaii care pot s
schimbe comportamentul construciei. Acest tip de abordare, utiliznd modelul de
comportament, este foarte util pentru urmrirea construciei n tot timpul vieii sale i permite
evaluarea, chiar dac indirect, a fenomenelor de mbtrnire.
Observaiile i msurtorile din perioada de construcie i din timpul exploatrii sunt
singurele capabile s redea o imagine a situaiei reale a sigurantei constructiei. Constatnd
cum sunt efectiv solicitate materialele i diferitele pri componente ale construciei se poate
verifica corectitudinea proiectrii precum i sigurana lucrrii respective.
4.7.2.IMPLICATIILE
FIABILITATII
SISTEMULUI
DE
URMARIRE,
IN
DIAGNOZA.SCHEMA SINOPTICA.METODE DE VERIFICARE A CREDIBILITATII
MASURATORILOR.
Modelarea statistic se confrunt adesea cu o serie de probleme generate de
calitatea datelor sau de relaiile existente ntre variabilele independente, ceea ce afecteaz
calitatea modelrii sau poate face chiar imposibil utilizarea rezultatelor.
Pe baza achizitiei de date iau natere modele statistice a cror apropiere de realitate
depinde de cantitatea i calitatea informaiilor disponibile i de capacitile intelectuale
intrinseci ale persoanei care le interpreteaza, n principal, capacitatea de sintez i
cunotiinele generale conexe.
Dintre caracteristicile principale ale modelelor statistice se pot aminti urmtoarele:
fiabilitatea modelelor depinde de numrul ca i de corectitudinea datelor disponibile;
modelul statistic permite numai compararea comportrii actuale cu cea anterioar,
evideniind numai eventuale anomalii comportamentale ntr-o anumit perioad de
timp.

26

Valorile msurate ale mrimilor de rspuns sunt comparate cu cele prognozate prin
calcul n aceleai puncte ale structurii. Comportamentul este considerat normal dac
mrimile msurate nu difer excesiv fa de cele calculate. Nu se compar valori izolate, ci
se analizeaz simultan ntreg cmpul de valori, comparnd msurtorile cu prognoza.
Situaiile de comportare anormal se pun n eviden dac un set zonal de valori msurate
nu se nscrie n plaja prognozei, localizndu-se totodat amplasamentul pe structur a
comportrii anormale. Anormalitatea unor msurtori poate avea multiple cauze, dintre care
unele sunt logice i nepericuloase i altele evideniaz o reducere a siguranei structurale.
Investigaiile suplimentare, de teren i de birou, utiliznd informaii AMC, stabilesc n final
starea de siguran a lucrrii.
In general se compara direct datele citite la aparatura de supraveghere cu un set de
valori critice.Daca acestea au valori credibile, se trece la achizitia acestora si transmiterea in
bazele de date, iar daca datele au valori anormale,mai putin credibile, se refac masuratorile
utilizindu-se aparatura de masura si control alternativa. Cum valorile parametrilor monitorizai
depind, n general, de o serie de factori externi (nivelul n acumulare, temperaturile aerului i
apei din lac, etc), domeniul normal pentru un parametru de rspuns poate fi caracterizat
numai de valori care depind, la rndul lor, de factori externi. Modelul de comportament
creeaz legtura funcional dintre mrimi considerate cauz i mrimi considerate efecte,
ambele tipuri de mrimi provenind din msurtori efective.Implementarea modelelor statistice
n supravegherea comportrii construciilor hidro se face dupa urmatoarea schema sinoptica
prezentata mai jos:

Din figura de mai sus se observa ca o componenta principala, in stabilirea unei

comportari normale (prin diferenta dintre masurat si prognozat ) a constructiilor hidrotehnice
pe baza modelelor statistice, este achizitia si transmiterea datelor.Verificarea sistemului de
monitorizare si colectare a datelor, cit si transmiterea acestora in bazele de date,
influenteaza in mod direct analiza comportarii constructiilor cu ajutorul modelelor statistice.
Fiabilitatea unui sistem de urmarire, este deci strins legata de activitatea de colectare
si transmitere a datelor masurate. Datele msurate (uneori i cele observate) se stocheaz,
dup teste de validare, n bnci de date care sunt accesate cu uurin att de echipa local,
ct i de echipa de specialiti. Diferena dintre valoarea msurat i valoarea prognozat de
modelul statistic se consider acceptabil dac se nscrie n plaja de mprtiere a
rezultatelor msurtorilor anterioare fa de curba reprezentat de corelaie.

27

Pentru a atinge obiectivele supravegherii barajelor i, n special, pentru detectarea

unor fenomene neateptate, ntreaga activitate trebuie orientat spre detectarea variaiilor
parametrilor msurai sau observai.Valoarea absolut a acestor parametrii, chiar comparai
cu valori prevzute prin calcule, d mult mai puine informaii, uneori chiar ineficiente, dect
variaia lor n timp sau de la o situaie la alta. Simpla comparaie a valorilor unor parametrii
msurai la fiecare aparat, luai separat, cu anumite valori limit ale acelor parametrii,
stabilite prin proiect, nu poate crea imaginea de ansamblu asupra rspunsului structurii.
5.CONCLUZII (contributii ale autorului).
Fiabilitatea este coerenta de ansamblu a unei masuratori. O masuratoare se spune
ca are o fiabilitate ridicata in cazul in care produce rezultate similare in conditii
conforme.
Fiabilitatea unui sistem de urmarire, este deci strins legata de activitatea de colectare
si transmitere a datelor masurate. Datele msurate (uneori i cele observate) se
stocheaz, dup teste de validare, n bnci de date care sunt accesate cu uurin
att de echipa local, ct i de echipa de specialiti.
Fiabilitatea se definete ca o proprietate complex, care n dependen de condiiile
de construie i exploatare poate s includ, durata de bun funcionare, bun pentru
reparaii i stabilitatea de pstrare a parametrilor n timp, sau o anumit combinaie a
acestor parametri.
Fiabilitatea echipamentelor de achizitie este direct influentata de umiditate si
descarcarile electrice atmosferice.
Fiabilitatea suportului de comunicatie este data de interferentele electromagnetice si
interferentele frecventelor radio. Datorit faptului c este confecionat din sticl, cablul
cu fibr optic nu este afectat de aceste interferene. Se recomanda folosirea pe
scara larga in monitorizarea constructiilor hidrotehnice a fibrei optice si inlocuirea
acolo unde este posibil a tuturor cablurilor de cupru,coaxiale,torsadate etc.
Fiabilitatea funcionrii se poate aprecia calitativ prin capacitatea unui sistem de a
funciona fr defeciuni pe o anumit perioad de timp i n condiii de exploatare
date. Din punct de vedere cantitativ, fiabilitatea va fi apreciat prin probabilitatea ca
sistemul tehnic supus studiului s-i ndeplineasc funciile specificate, cu
performanele cerute, pe o perioad i n condiii de exploatare cunoscute.
Noiunea de fiabilitate este sinonim cu noiunea de siguran n funcionare.Sigurana n
exploatare este o caracteristic ce se modific n timp.O fiabilitate mic i o rat de defectare
mare conduc la un nivel ridicat al cheltuielilor n exploatare care pot s depeasc n
anumite condiii cheltuielile iniiale fcute pentru realizarea echipamentului respectiv.Din
contr, o fiabilitate foarte ridicat i o rat de defectare foarte mic conduc la o micorare
foarte important a cheltuielilor de exploatare, dar i la o mrire exagerat a preului
produsului respectiv.
CONTRIBUTII ALE AUTORULUI:
Efectul fiabilitatii asupra diagnozei sigurantei sistemelor de monitorizare
Probleme legate de fiabilitatea sistemelor de comunicatie si a suportului de
comunicatie
Probleme legate de fiabilitatea achizitiei informatiei in constructiile hidrotehnice
28

 Factori care duc la defectarea echipamentelor si metode de suprimare si inlaturare a

acestora
Probleme de fiabilitate a senzorilor utilizati in activitatea de UCC a ANAR si tehnici
moderne de crestere a fiabilitatii acestora prin utilizarea de aparatura de ultima
generatie
Analiza fiabilitatii unor aparate de masura si control aflate pe barajele din
administrarea ANAR, in urma unei abordari statistice dintre montat si functional
Analiza depistarilor erorilor din sistemele de monitorizare pe baza modelelor statistice
de comportament
Analiza implicatiilor fiabilitatii sistemului de monitorizare,in diagnoza.Schema
sinoptica si metode de verificare a credibilitatii masuratorilor
Analiza proiectului pilot WATMAN implementat pe barajul Rausor si problemele de
fiabilitate ale acestuia.
TENDINTE DE VIITOR:
Continuarea studierii documentatiilor si analizelor UCC si ACC si studierea, a noilor
tehnologii in domeniul monitorizarii, trebuie sa serveasca drept punct de pornire, in vederea
elaborarii unei strategii unitare, in alegerea tipului de aparatura de masura si control specific
pentru fiecare lucrare hidrotehnica functie de fiabilitatea acestora.

BIBLIOGRAFIE
[1]

Brantax SRL (Romnia) http://www.brantax.ro

[2]

FISO Technologies, Inc. (Canada) http://www.fiso.com

[3]

Geokon, Incorporated (SUA) http://www.geokon.com

[4]

Huggenberger AG (Elveia)http://www. huggenberger.com

[5]

Interfels GmbH (Germania) http://www.interfels.com

[6]

Roctest Inc. (Canada) http://www.roctest.com

[7]

Sisgeo SRL (Italia) http://www.sisgeo.com

[8]

Slope Indicator (SUA) http://www.slopeindicator.com

[9]

Telemac S.A. (Frana) http://www.telemac.fr

[10]

Legea 10/1995 Legea privind calitatea n construcii MO partea I, Nr. 12, 24.01.1995

[11]

Legea 107/1996 Legea apelor, modificat i completat prin legea 310/2004; MO partea I, Nr. 584,
30.06.2004.

[12]

Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 Legea siguranei barajelor; MO partea I,
Nr. 428/31.07.2001.

[13]

Legea 13/2006 pentru aprobarea Ordonanei de Urgenta 138/2005 privind exploatarea n siguran a
acumulrilor cu folosin piscicol, de agrement sau de interes local, din categoriile de importanta C
si D; MO nr. 916/13.10. 2005.

[14]

HGR 766/1997 Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor, MO partea I , Nr.
352, 10.12.1997.

29

[15]

Ordinul 115/288/2002 MAPM/MLPTL Metodologia privind stabilirea categoriilor de importanta a

barajelor - NTLH-021, MO partea I Nr.427/19.06.2002

[16]

Ordinul 116/289/2002 MAPM/MLPTL Metodologiei privind evaluarea strii de siguran n

exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022, MO partea I Nr.427/19.06.2002.

[17]

Normativul P 130-1999 Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor, Buletinul

Construciilor, Vol. 1, 2000.

[18]

Normativul NP 087-2003 Normativ privind urmrirea comportrii construciilor hidrotehnice, Anexa

Buletinul Construciilor, Vol. 13, 2004.

[19]

Normativul NP 090-2003 Normativ pentru instrumentarea seismic a barajelor, Anexa Buletinul

Construciilor, vol. 13, 2004.

[20]

Metodologie privind determinarea infiltraiilor la baraje si diguri de pmnt, canale de navigaie si

canalizri prin msurtori de termometrie in foraje indicativ MP 023-02, aprobat prin ordinul MLPTL
nr. 1715 din 17 octombrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 7/2003.

[21]

Normativul P 130-1999 Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor, Buletinul

Construciilor, Vol. 1, 2000.

[22]

Normativul NP 087-2003 Normativ privind urmrirea comportrii construciilor hidrotehnice, Anexa

Buletinul Construciilor, Vol. 13, 2004.

[23]

* * * Studii de UCCH i Teme de cercetare, S.C. Aquaproiect S.A.

[24]

* * * Automated dam monitoring systems. Guidelines and case histories, Bulletin 118, ICOLD,
2000.

[25]

Ghid privind echiparea constructiilor hidrotehnice de retentie cu aparatura de masura si control FAZA
1-CONTRACT Nr. 437 / 22.12.2009 Bucuresti iulie 2010 UTCB

[26]

Siguranta barajelor si managementul riscului-Dan Stematiu,Stefan Ionescu,Altan Abdulamit,Editura

Conspress Bucuresti- 2010

[27]

ACC Acumularea Pecineagu- S.C. AQUAPROIECT S.A.

[28]

ACC Acumularea Rausor-ISPH Project Development S.A.

[29]

Watman Sistem Informational Pentru Managementul Integrat al Apelor Vol. I - Actualizare

Documentatie Tehnica- conform H.G. 28/2008 etapa I-a

[30]

Constantinescu Al., Hpu-Petcu S. Modele statistice folosite la urmrirea comportrii barajelor

Simpozionul Naional Comportarea in situ a construciilor, septembrie 2002.

[31]

Constantinescu Al., Hpu-Petcu S. Posibiliti de mbuntire a modelelor de comportare a

barajelor Hidrotehnica nr. 44, 1999.

[32]

NIST/SEMATECH e-Handbook of Statistical Methods http://www.itl.nist.gov/div898/handbook/

[33]

Popa Virgil-Vasile prof.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaii N. Vasilescu - Karpen
Bacu- Semnale i medii de comunicaii, Material de predare - partea a II-a

[34]

Tehnologii wireless-Scoala in sprijinul tau- scoala.orgfree.com

[35]

GR-20, Generic Requirements for Optical Fiber and Optical Fiber Cable. Telcordia. http://telecominfo.telcordia.com/site-cgi/ido/docs.cgi?ID=SEARCH&DOCUMENT=GR20&DATE=&CLASS=&COUNT=1000.
GR-409, Generic Requirements for Indoor Fiber Optic Cable. Telcordia. http://telecominfo.telcordia.com/site-cgi/ido/docs.cgi?ID=SEARCH&DOCUMENT=GR-409&

[36]
[37]

ACC Acumularea Poiana Uzului- ISPH Project Development S.A.

30