Dinamica Pamanturilor

Aplicatii 5
Inginerie geotehnica seismica
Notiuni de baza in
ingineria geotehnica seismica
Caracteristici ale miscarii terenului in
timpul unui cutremur timpul unui cutremur
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica
Numar echivalent de cicli de efort unitar
de forfecare sinusoidal pentru cutremure
Notiuni de baza in
ingineria geotehnica seismica
e

f
o
c
a
r
c
e
n
t
r
a
l
a
A
d
a
n
c
i
m
e

d
e
D
i
s
t
a
n
t
a

h
i
p
o
c
e
n
Notiuni de baza in ingineria
geotehnica seismica (cont.)
In functie de adancimea focarului seismele
se clasifica in:
Cutremure de adancime mare,
300-700 km, cca. 3% din totalul seismelor
Cutremure de adancime medie,
70-300 km, aprox. 22% din totalul seismelor
Cutremure de suprafata,
<70 km, cca. 75% din totalul cutremurelor
Zona Vrancea: cutremure de adancime medie,
100-150 km
Notiuni de baza in ingineria
geotehnica seismica (cont.)
Intensitatea cutremurului
Masoara distrugerile produse de catre seism
Este specifica fiecarui amplasament in parte
Indica seismicitatea amplasamentului
Magnitudinea cutremurului Magnitudinea cutremurului
Masoara puterea seismului
Scara magnitudinilor a fost creata de catre C.F.
Richter
Se defineste prin ecuatia:
O crestere a magnitudinii cu 1 grad conduce la o
crestere de aprox. 30 de ori a energie eliberate
1,44M 12,24 lgE + =
Inginerie geotehnica seismica
Notiuni de baza in
ingineria geotehnica seismica
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur in timpul unui cutremur
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica
Numar echivalent de cicli de efort unitar
de forfecare sinusoidal pentru cutremure
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur
Deplasarile la nivelul liber al terenului
se datoreaza propagarii undelor de
forfecare S de la roca de baza la
suprafata suprafata
Vitezele de deplasare ale undelor S
Roca: 3000-3700 m/s
Roci moi: 762-915 m/s
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur (cont.)
Informatii necesare privind miscarea
indusa de seism in roca de baza:
Durata cutremurului
Perioada predominanta Perioada predominanta
Amplitudinea maxima
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur (cont.)
Durata cutremurului
Dependenta de durata producerii faliei
Viteza de propagare a producerii faliei:
cca. 3,2 km/s (Housner, 1965) cca. 3,2 km/s (Housner, 1965)
Magnitudinea
seismului
Durata producerii
faliei [s]
5 5
6 15
7 25-30
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur (cont.)
Perioada predominanta variaza
functie de:
Zona seismica
Magnitudine Magnitudine
Distanta efectiva pana la falie
Caracteristici ale miscarii terenului
in timpul unui cutremur (cont.)
Amplitudinea maxima
Amplitudinea maxima a acceleratiei in
zona epicentrala (Gutenberg si Richter,
1956):
2
0
0,027M - 0,81M 2,1 lga + = 1956):
Amplitudinea acceleratiei pentru orice alt
punct descreste cu distanta epicentrala
0
0,027M - 0,81M 2,1 lga + =
Inginerie geotehnica seismica
Notiuni de baza in
ingineria geotehnica seismica
Caracteristici ale miscarii terenului in
timpul unui cutremur timpul unui cutremur
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica
Numar echivalent de cicli de efort unitar
de forfecare sinusoidal pentru cutremure
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica
Greutatea volumica
Afecteaza inertia masivului de pamant
solicitat dinamic
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Modulul de deformatie transversal
sau modulul de forfecare G
Variaza considerabil cu nivelul
deformatiilor de lunecare induse
Valoarea maxima, G
max
se poate
determina pe baza relatiilor empirice
expuse intr-un capitol anterior
Hardin si Drnevich (1972) propun o
relatie hiperbolica intre efortul tangential
si lunecarea specifica
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
E
f
o
r
t

u
n
i
t
a
r
d
e

f
o
r
f
e
c
a
r
e

t
t
max
, g
G
Lunecare specifica (deformatie specifica de forfecare) g
1
G
max
1
G
t
max
max

+
=
max
G
1
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Efortul unitar de forfecare maxim:
( ) ( )
2
v
0
2
v
0 max
K 1 cos c sin K 1
2
1
(

+ =
2
1

Modulul de forfecare maxim:

max
max
G
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Modulul de deformatie transversal G
| |
=

G
G
max
|
|

\
|
+

1
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Gradul de
amortizare D
a
f
Lunecare
specifica g
b
c
d
e
g
0
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Gradul de amortizare D se defineste:
2
1
A
A
4
1
D

=
Unde:
A
1
- aria buclei de histerezis abcdefa
A
2
- aria triunghiului 0ag
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica (cont.)
Hardin si Drnvich
(1972):

+
=

1
max
D
D

Nisip curat uscat 33-1,5lgN

Nisip curat saturat 28-1,5lgN
Pamanturi coezive
saturate
lgN f 0,03f) (3 - 31
0
5 , 1 5 , 1 + +
Inginerie geotehnica seismica
Notiuni de baza in
ingineria geotehnica seismica
Caracteristici ale miscarii terenului in
timpul unui cutremur timpul unui cutremur
Parametrii terenului care intervin in
proiectarea antiseismica
Numar echivalent de cicli de efort
unitar de forfecare sinusoidal
pentru cutremure
Numar echivalent de cicli de efort unitar
de forfecare sinusoidal pentru cutremure
Studiul lichefiabilitatii pamanturilor se face
in laborator prin incercari de compresiune
triaxiala ciclica sau forfecare directa ciclica
In cursul incercarii proba este supusa unor In cursul incercarii proba este supusa unor
eforturi unitare de forfecare cu variatie
sinusoidala
Cutremurul real implica eforturi de
forfecare cu variatie neregulata in timp
Numar echivalent de cicli de efort unitar
de forfecare sinusoidal pentru cutremure
Numarul echivalent de cicli de efort
unitar de forfecare sinusoidal va
produce pentru un anumit depozit de
pamant acelasi efect ca eforturile t tt t pamant acelasi efect ca eforturile t tt t
induse de un cutremur real