ACTIUNEA CUTREMURULUI. ÎNCARCARI SEISMICE.

MECANISMUL PRODUCERII CUTREMURELOR

 deformatii si deplasari în
interiorul scoartei
(cutremure tectonice);
 eruptii vulcanice
(cutremure vulcanice);
 prabusiri si alunecari de
teren (cutremure de
prabusire);

- deformations and displacements

inside the crust (tectonic
earthquakes);
- volcanic eruptions (volcanic
earthquakes);
- landslides and soil collapse;

 In zonele de convergenta ale deplasarilor, placile pot patrunde una sub alta (fenomenul
de subductie) sau pot aluneca lateral una în raport cu cealalta;
In the convergence zones of the displacements, the plates can penetrate one under the other (the
subduction phenomenon) or can slide laterally in relation to each other

Faliile geologice reprezinta planurile de contact între placile sau sub-placile adiacente pe
care se produc miscarile relative; Geological faults represent the contact planes between the
adjacent plates or sub-plates on which the relative movements occur
 Punctul de pe falie în care se declanseaza ruperea
este definit ca "focarul" sau "hipocentrul"
cutremurului;
The point on the fault where the rupture is triggered is
defined as the "focus" or "hypocenter" of the earthquake
 Proiectia focarului pe suprafata pamântului se
numeste "epicentru";
The projection of the focus on the earth's surface is called
"epicenter"
 Distanta de la epicentru la focar reprezina "adâncimea focarului";

The distance from the epicenter to the focus represents the "depth of the focus"
 Distanta dintre un amplasament oarecare si focar este denumita "distanta focala" iar
distanta dintre un amplasament oarecare si epicentru (masurata la suprafata globului
terestru) este denumita "distanta epicentrala";
The distance between a certain location and the focus is called the "focal length" and the distance
between a certain location and the epicenter (measured at the surface of the globe) is called the
"epicenter distance"
 Aria afectata de cutremur creste odata cu cresterea adâncimii focarului.

The area affected by the earthquake increases as the focus depth increases.

DISTRIBUTIA FOCARELOR IN SECOLUL XX

PROPAGAREA UNDELOR SEISMICE

 Unde seismice „P” – cele mai rapide.

Seismic waves "P" - the fastest

Sistemul SOS-LIFE: “P-wave recognition software”.

 Unde seismice „S” (nu se propaga si prin lichide) – sunt de 1.68 ori mai lente decat
undele „P”.
Seismic waves "S" (does not propagate through liquids) - are 1.68 times slower than "P" waves
  Unde de suprafata – cele mai distructive – sunt de 2-3 ori mai lente decat undele
„P”.
Surface waves - the most destructive - are 2-3 times slower than "P" waves.

EVALUAREA SEVERITATII CUTREMURELOR

 Criterii obiective: masurarea caracteristicilor miscarii terenului în timpul

cutremurului;
 Criterii subiective: efectele produse de cutremur asupra mediului natural, asupra
constructiilor si asupra oamenilor;
 Criterii mixte: combina rezultatele înregistrarilor cu aprecierea efectului cutremurului
asupra mediului natural si asupra mediului construit;
APRECIEREA OBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:
 "Magnitudinea" - cantitatea de energie eliberata în focar în timpul cutremurului;
o Magnitudinea se determina prin masurarea amplitudinii maxime a
oscilatiilor, în timpul cutremurului, a unui pendul standard situat la distanta
conventionala de 100 km de epicentru;
o Pentru compararea magnitudinilor se foloseste scara logaritmica RICHTER
definita prin numere întregi si zecimale. Pe aceasta scara o crestere de 0.2
unitati reprezinta dublarea energiei eliberate în focar (cutremurul din
Vrancea-1940 cu magnitudinea M = 7.4 a eliberat o cantitate de energie
dubla în raport cu cutremurul din 1977 care a avut M = 7.2). Scara
magnitudinilor nu este limitata superior (cel mai puternic cutremur nu poate
depasi M = 9.0);
o Cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs în zona Vrancea în
ultimul mileniu este atribuita cutremurului din 1802 : M = 7.5;
o În ultimii 100 ani s-au produs în România  100 cutremure cu M > 5;
o ANUL o MAGNITUDINEA
o 1903 o 6.3
o 1908 o 6.75
o 1912 o 6.0
o 1916 o 6.5
o 1934 o 6.25
o 1940 o 6.25
o 1940 o 7.4
o 1945 o 6.5
o 1977 o 7.2
o 1986 o 7.0
o 1990 o 6.8

 Acceleratia maxima: - masura a severitatii unui cutremur pe un amplasament;

o Accelerograma unui cutremur este reprezentarea grafica a variatiei
acceleratiei solului în timpul miscarii seismice. Înregistrarile se realizeaza cu
aparate denumite accelerografe;
o Accelerograma pune în evidenta si perioada dominanta a miscarii vibratorii a
solulului definita prin numarul mediu de schimbari de semn ale acceleratiei
în unitatea de timp precum si durata miscarilor violente ale terenului.
Perioadele dominante ale miscarii terenului la un amplasament sunt functie
de conditiile geologice locale (caracteristicile straturilor superficiale ale
terenului peste nivelul rocii de baza);
o Pe baza datelor istorice, a cunostintelor privind structura geologica si a
acceleratiilor înregistrate la ultimele cutremure s-a realizat zonarea
teritoriului României din punct de vedere al acceleratiilor maxime probabile
prin intermediul coeficientilor ks care reprezinta raportul dintre acceleratia
maxima probabila (amax) si acceleratia gravitatiei (g):
 Spectrul de raspuns - cel mai complex criteriu de apreciere obiectiva a severitatii
cutremurului la un amplasament dat;
o tine seama atât de miscarea terenului (identificata printr-o accelerograma
înregistrata) cât si de proprietatile dinamice ale constructiilor (perioada
proprie de oscilatie, fractiunea din amortizarea critica);
o Spectrul de raspuns permite identificarea claselor de structuri cu
sensibilitate deosebita la un anumit tip de cutremur prin domeniul
perioadelor proprii pentru care se dezvolta raspunsul maxim;

APRECIEREA SUBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

 Intensitatea observata: - la un amplasament dat este un criteriu subiectiv de apreciere a
severitatii unui cutremur prin efectele constatate asupra oamenilor, constructiilor si mediului
natural;
o scara intensitatilor (scara MERCALLI are 12 grade de intensitate notate I -
XII MM);
o Efectul unui cutremur la nivelul unor zone mai întinse din teritoriu (efectul
macroseismic) poate fi sintetizat, pe baza intensitatilor observate la un
anumit cutremur, prin trasarea curbelor care unesc punctele de egala
intensitate. Aceste curbe sunt denumite izoseiste;
o Macrozonarea seismica a teritoriului tarii (harta macroseismica generalizata)
se stabileste ca înfasuratoare a hartilor macroseismice corespunzatoare
diferitelor cutremure din trecut;

o Scara intensitatilor observate a fost perfectionata prin introducerea unor

elemente de apreciere obiective care se refera la valorile înregistrate ale
parametrilor miscarii seismice (valori corelate pentru acceleratia, viteza si
deplasarea terenului) si la statistica avariilor de diferite categorii. Aceasta
scara, cu caracter mixt, obiectiv si subiectiv, are tot 12 grade si este
cunoscuta sub numele de scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnic).
Scara MSK este utilizata în mod curent în practica internationala;
 EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA MEDIULUI NATURAL
SI ASUPRA CONSTRUCTIILOR
Efectele cutremurelor asupra mediului natural
 Formarea unor falii de suprafata;
 Producerea unor alunecari de teren;
 Lichefierea straturilor de nisip saturat cu apa;
 Producerea unor tasari în straturile de teren afânate;
 Formarea de valuri înalte (seise) în lacurile naturale sau de baraj;
 Formarea în larg si propagarea catre tarm a valurilor înalte (tsunami);
Efectele cutremurelor asupra constructiilor
În întreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu produsul dintre masa fiecarui
element de constructie si acceleratia pe care aceasta masa o capata în timpul cutremurului.
 oscilatii plane: deplasari alternative orizontale, în doua plane verticale ale cladirii;
 oscilatii de torsiune:deplasari alternative, în plan orizontal, prin rotirea cladirii în
raport cu un ax vertical;
Pentru constructiile si elementele de constructie cu deschideri mari (poduri, acoperisuri
suspendate) trebuie luate în considerare si oscilatiile plane reprezentate prin deplasari
alternative, în plan vertical, în raport cu pozitia initiala.
Evaluarea fortelor seismice care actioneaza asupra constructiilor
Caracteristicile fortelor de inertie sunt functie de mai multi factori:
 caracteristicile miscarii seismice (acceleratia maxima a solului si perioada
dominanta a miscarii oscilatorii a terenului);
 starea de eforturi si deformatii care se dezvolta în structura (deformatii elastice –
reversibile sau deformatii inelastice – ireversibile);
 caracteristicile dinamice ale constructiei (perioadele proprii de vibratie, formele
modurilor proprii de vibratie);

Metoda simplificata cea mai cunoscuta si cea mai raspândita în practica mondiala este
metoda fortelor static echivalente.

În România: "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor"- indicativ P100-92

„Cod de proiectare seismica” P100/2006

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE

- P100/1992
cr  k s  r r
 - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
  - coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;
ks
 - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;


 r - coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de

compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament;


 - coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii,

de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele

de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a
vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta;
 - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de
libertate corespunzator modului propriu r;
 - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata
in gruparea speciala de incarcari);

Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in

functie de clasele lor de importanta.

Valorile pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei

Clasa I - constructiile de importanta deosebita

pentru societate, a caror functionalitate in
timpul cutremurului si imediat dupa cutremur
1.4
trebuie sa se asigure integral (spitale, statii de
pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

Clasa II – constructii de importanta deosebita

la care se impune limitarea avariilor avandu-se
in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite,
camine, biserici, sali de spectacole, centre 1.2
comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice
deosebite)

Clasa III – constructii de importanta normala

(cladiri de locuit, hoteluri, camine, constructii 1.0
industriale curente)

Clasa IV – constructii de importanta redusa 0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a

terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani)
corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.

Coeficientul de amplificare se determina in functie de perioadele oscilatiilor

proprii Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin
perioadele de colt Tc cu relatiile:
  pentru ;
 pentru ;
r Valorile coeficientului

Tipul structurii
2.5 (structuri din beton armat) Tc=1.5sec Coeficient

Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura careTc=1.0sec

sunt tratati ca
0.25
elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului
Tc=0.7sec

Structuri1.0in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati

 r min ca
1 0.20
elemente structurale

0.7structuri
Hale industriale si alte 1.0 cu1.5 2.2 cu
un singur nivel 2.5legaturi
3.0 rigide intre
Tr(sec) 0.15
rigle si stalpi

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate

0.20
intre rigle si stalpi

Structuri cu pereti structurali 0.25

Structuri cu pereti, stalpi si plansee dala (fara grinzi) 0.30

Castele de apa 0.35

Silozuri 0.25

Coeficientul se determina cu relatia:

unde:

 - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

 - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k ;

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate

corespunzator modului de vibratie r se poate determina cu relatia:
P100/2006