Subiecte examen:

1. Sursa seismica (elemente generale)

2. Cat de mare este un cutremur (intensitatea seismului, inregistrarea cutremurului,
magnitudine)
3. Cutremurele Vrancene (sursa, evenimente importante)
4. Cutremure crustale in Romania (surse, descriere, evenimente importante)
5. Hazardul seismic. Elemente generale (recurenta, atenuare)
6. Vulnerabilitate si risc seismic
7. Obiective de performanta seismica
8. Tipuri de structuri in Bucuresti
9. Norme de proiectare seismica in Romania (evolutie harti de zonare)
10. Vulnerabilitatea constructiilor din Romania (clase de vulnerabilitate,
clasificare)
11. Metode de consolidare a cladirilor in Romania si Japonia
12. Monitorizarea spatiala in managementul riscului seismic
13. Analiza riscului seismic. Obiective si abordari
14. Componentele urbane si functionarea sistemului urban
15. Caracterizarea sistemului urban
16. Evaluarea si clasificarea elementelor la risc (valori de referinta)
17. Facilitati esentiale (descriere, clasificare, tipologie)
 1.Sursa seismica (elemente generale)
Seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catre oameni.
Termenul de seism descrie: (i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie2 si miscarea
terenului si radiatia de energie care o insotesc si (ii) efectele similare produse de activitatea
vulcanica sau magmatica sau de o schimbare brusca a starii de tensiune din pamant.
Sursa seismica este partea din interiorul pamantului unde are loc ruperea sau modificarea
starii de tensiuni si de unde incep sa se propage undele seismice.
O caracterizare simplificata a pozitiei in interiorul pamantului unde se produce
cutremurul este data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate fi
pozitionat in spatiul tri-dimensional (latitudine, longitudine, adancime) cu ajutorul inregistrarilor
seismice.

In functie de adancimea focarului, h, cutremurele au fost impartite in trei categorii:

-cutremure crustale (de suprafata) pentru care 0 ≤ h < 70 km; ele reprezinta marea
majoritate a cutremurelor;
- cutremurele sub-crustale (de adancime intermediara) pentru care 70 ≤ h < 300 km;
- cutremurele de adancime pentru care 300 ≤ h ≤ 700 km;
Analiza seismicitatii regiunilor/surselor seismice se face analizand cataloagele de
cutremure disponibile. Cataloage de cutremure sunt de doua tipuri: catalogul instrumental (bazat
pe inregistrarile seismice) si catalogul istoric (bazat pe marturiile documentare).
O falie este o fractura sau o zona de fracturare intre doua placi. Falia permite placilor
sa se miste una fata de cealalta. Aceasta miscare are loc foarte repede in cazul seismelor.
Aceste fracturi sau zone de fracturare pot avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la mii
de kilometri. In timpul seismului, placa dintr-o parte aluneca brusc fata de cealalta. Falia
poate fi verticala sau poate avea un unghi oarecare fata de suprafata terenului.
Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie.
Atunci cand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate
din zona sursei seismice in toate directiile.
 Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-
a lungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata), Figura 5 (BSSC)5, si au viteze de
propagare diferite.
Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt
primele vibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente
mai inalte decat undele de suprafata.
Unde de volum: Undele P, Undele S,
Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de
frecvente mai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru
avariile provocate de seisme.

2.Cat de mare este un cutremur (intensitatea seismului, inregistrarea

cutremurului, magnitudine)
Intensitatea seismica este o masura a efectelor seismului in diferite amplasamente, ea
variaza de la amplasament la amplasament.
Magnitudinea unui seism este o marime masurata/calculata a marimii unui seism.
Magnitudinea are o valoare unica, indiferent de locul unde ne aflam, indiferent de cat de
puternica sau cat de slaba a fost vibratia terenului11 in diferite amplasamente, indiferent de
avariile provocate de seism in diferite locuri.
Unui seism i se asociaza o magnitudine si o harta a distributiei intensitatilor seismice.
Exista mai multe scari de magnitudini si scari de intensitati seismice.
Intensitatea seismica
Intensitatea este o descriere calitativa a efectelor unui cutremur intr-un anumit
amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite de
constructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata,
deformatiile suprafetei pamantului, etc.
In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a ESC s-a definitivat Scara
Macroseismica Europeana EMS (European Macroseismic Scale15), bazata pe scara MSK.
Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor
evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0-
20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%).
Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizarea
hartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si
distributiei acestor efecte.
Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o
componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit
cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.
Inregistrarea seismelor
Seismometrele sunt principalul instrument utilizat de oamenii de stiinta pentru studiul
seismelor.
Avand la dispozitie o inregistrare tri-directionala (trei directii ortogonale, de obicei nord-
sud, est-vest si vertical) obtinuta cu un seismometru, seismologii pot estima distanta seism
amplasament, directia principala, magnitudinea si mecanismul de rupere.
Seismometrul este un simplu pendul. Cand pamantul vibreaza, baza si structura
instrumentului se misca odata cu pamantul, in timp ce fortele de inertie pastreaza masa
pendulului pe loc. Are loc o miscare relativa a masei pendulului fata de baza si structura de
sustinere a acestuia. Aceasta miscare si variatia ei in timp reprezinta miscarea terenului in
timpul seismului, ea este inregistrata si poarta numele de seismograma. Seismometrul trebuie
sa fie fixat solidar cu terenul, astfel incat sa se miste odata cu acesta.
 Seismometrele pot masura acceleratia, viteza sau deplasarea terenului. Aceste marimi
sunt inregistrate in mod continuu.
Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului.
Viteza este o masura care ne spune cat de repede se misca un punct de pe teren in timpul
seismului.
Deplasarea este o masura a modificarii pozitiei unui punct datorita miscarii terenului fata
de pozitia sa initiala.
Magnitudinea seismului
Odata cu dezvoltarea intrumentarii seismice a aparut posibilitatea introducerii unei
masuri cantitative obiective a marimii cutremurelor, bazata pe inregistrarea miscarii terenului,
denumita magnitudine.
 Magnitudinea locala ML
Ea este specifica seismelor din California, care sunt cutremure crustale.
Denumirea de magnitudine locala provine de la faptul ca definitia si relatia de calcul se
pot aplica pentru cutremure care se produc la distante de pana la maxim 600km.
Neajunsurile magnitudinii locale (pentru cutremure de suprafata, pentru distante limitate
si pentru un tip specific de instrument) au condus la definirea unor noi tipuri de magnitudini.
Magnitudinea locala ML a devenit cunoscuta de publicul larg ca magnitudinea Richter.
 Magnitudinea undelor de suprafata MS
Este o magnitudine definita pentru cutremure crustale si subcrustale (adancimea focarului
pana la 70 km) si pentru distante teleseismice (15-130 grade).
Magnitudinea undelor de suprafata MS se calculeaza astfel:
MS = log A + 1.656 log Δ + 1.818
Unde, A este amplitudinea maxima a miscarii terenului
Δ este distanta epicentrala la care se afla seismometrul masurata in grade
Magnitudinea undelor de suprafata nu este dependenta de tipul de instrument.
 Magnitudinea undelor de volum mb
Este definita pentru cutremure de adancime intermediara sau mare pentru care
amplitudinea undelor de suprafata este prea mica pentru a permite o evaluare precisa a
magnitudinii undelor de suprafata. Se aplica pentru distante teleseismice intre 16 si 100
grade.
Formula standard de calcul este de forma:
mB = log (A/T) + Q(Δ,h)
A este amplitudinea undelor de volum P in microni, T este perioada undelor de volum P
(cu perioade intre 4 si 20 sec) si Q(Δ,h) este o functie de corectie care tine cont de
distanta epicentrala (in grade) si de adancimea focarului (in kilometri). Inregistrarile sunt obtinute
cu seismografe cu banda lata.
Astazi se utilizeaza si instrumente cu banda ingusta, pe care se pot citi unde P cu o
perioada de circa 1 sec.
mb = log (A/T) + 0.01Δ + 5.9 .
 Magnitudinea Gutenberg-Richter MG-R
MG-R = Ms pentru cutremure de suprafata si MG-R = 1.1 mB - 0.6 pentru cutremure
intermediare si adanci.
 3.Cutremurele Vrancene (sursa, evenimente importante)

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai
multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este
determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce
sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Figura 11) prezinta
o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zona au
avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor h≅10 km).
Sursa seismica Vrancea “este o sursa remarcabila de seisme de adancime intermediara”
(Gutenberg31 & Richter32, 1965).
In celebra lucrare “Seismicity of the Earth and Associated Phenomena”, cei doi autori
subliniaza similaritatea sursei Vrancea cu sursa Hindu Kush din Afganistan, prin localizarea intr-
o zona clar delimitata si prin repetarea frecventa a cutremurelor cu adancimea focarului intre 100
si 150 km. Conform clasificarii facute de Gutenberg si Richter (inca de la editia din 1954),
regiunea seismica Vrancea este incadrata in diviziunea B Arcul Alpin-Asiatic, diviziune care
cumuleaza 22.1% din seismicitatea globului. Regiunea Vrancea a fost particularizata, ea fiind
regiunea seismica nr. 51.
In regiunea Vrancea, pe adancime, se pot delimita doua zone distincte: zona seismelor de
suprafata sau crustale (h<60 km) si zona seismelor intermediare sau subcrustale (h =60÷170
km).
Cutremure importante:
Cutremurul din 10 Noiembrie 1940
Cutremurul s-a resimtit pe mai mult de 2 milioane de kilometri patrati. In Romania au
fost identificate doua zone de intensitate maxima: o regiune care se intinde intre Panciu si Focsani,
spre Tecuci si Corod, pana la Beresti si o a doua regiune se intinde de la Campina la Bucuresti, in
Campia Romana. Se considera ca in cele doua regiuni intensitatea seismului a depasit peste tot
gradul VIII pe scara Mercalli-Sieberg, apropiindu-se mai mult de gradul IX.
In Bucuresti cea mai semnificativa distrugere a fost prabusirea completa a Blocului
Carlton, cea mai inalta constructie din beton armat din Romania la acel moment. O mare parte
dintre blocurile din beton armat inalte (peste 9 etaje) au suferit avarii importante. In oras 183 de
case erau amenintate cu surparea, cca 600 persoane urmand a fi evacuate; alte 402 cladiri au
suferit mari stricaciuni. Primaria Bucurestiului a primit peste 2500 de cereri de asistenta la
cladirile avariate.
Cutremurul din 4 Martie 1977
Conform Raportului Bancii Mondiale P-2240-RO, intocmit imediat (17 Mai 1978) dupa
cutremurul din 4 Martie 1977, cel mai distrugator cutremur Vrancean din acest secol. Altfel spus,
in cazul unui cutremur Vrancean major, pe baza experientei cutremurului din 1977, peste 2/3 din
riscul seismic al Romaniei este localizat in Capitala.
In centrul Capitalei in 1977 s-au prabusit 23 cladiri avand peste 7 etaje cu scheletul in
cadre din beton armat si cu zidarie de umplutura, toate construite inainte de cel de al doilea
razboi mondial, intr-o vreme cand Romania nu avea norme de proiectare a constructiilor
rezistente la cutremure si, cand chiar si in tari foarte avansate precum SUA si Japonia, nu se
dispunea de ansamblul cunostintelor necesare realizarii unor asemenea constructii inalte de
beton armat care sa reziste la cutremure de pamant puternice. De asemenea in Bucuresti s-au
prabusit 5 cladiri construite inainte de razboi avand structura din zidarie portanta si 3-6 nivele
precum si 3 cladiri noi, cu structura din beton armat construite dupa 1962.
 4.Cutremure crustale in Romania (surse, descriere, evenimente importante)

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si
mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea
este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei,
in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Figura 11)
prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului.
In aceasta zona au avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea
focarelor h≅10 km) relativ puternice: pe 12 Iulie 1991 (magnitudinea undelor de
suprafata Ms=5.7), 18 Iulie 1991 (Ms=5.6) si 2 Decembrie 1991 (Ms=5.6, 5 raniti, ~1000
imobile prabusite sau grav avariate, 4000 de persoane fara locuinta). Acceleratia maxima
a miscarii terenului inregistrata a fost circa 13% din acceleratia gravitationala. Alte zone
seismice crustale active sunt zonele Fagaras si Dobrogea.
Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 Oct.
1550, din zona Fagaras, intensitatea sa epicentrala I0 = 9 (scara MSK) corespunzand unei
magnitudini MS=7.2 (Marza, 1995).
 9. Norme de proiectare seismica in Romania (evolutie harti de zonare)

LISTA CODURILOR DE PROIECTARE ANTISEISMICA IN

ROMANIA ESTE URMATOAREA:
• (i) Instructiuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor
din cauza cutremurelor si pentru refacerea celor degradate din 30 decembrie 1941.
• (ii) Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza
cutremurelor, din 19 mai 1945
• (iii) STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in
regiuni seismice. Sarcini seismice.
• (iv) Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si
industriale din regiuni seismice P.13 - 63.
• (v) Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni
seismice P.13 - 70.
(vi) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 78.
• (vii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 81.
• (viii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91.
• (ix) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 92.
• (x) Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din “Normativul
privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale,
agozootehnice si industriale” P.100 - 92.
 (xi) Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clãdiri", din 19 septembrie 2006
(Hartile de zonare sunt la pag 180 din curs)
a) Harta de zonare din 1952:
- Absenta gradului 9 de intensitate seismica in regiunea epicentrala Vrancea;
- Cresterea locala a intensitatii seismice a orasului Bucuresti de la gradul 7 la
gradul 8;
- Seismicitatea redusa a Sud-Estului Romaniei (incluzand Cernavoda si
jumatate din Dobrogea);
b) Harta de zonare din 1963:
- Introducerea in regiunea epicentrala Vrancea a unei zone, foarte redusa ca
suprafata, avand gradul 9 de intensitate;
- Izoliniile de intensitate seismica de grad 7 si grad 8 sunt asemanatoare cu
cele din 1952;
- Seismicitatea Dobrogei a fost apreciata la gradul 7 de intensitate;
c) Harta de zonare din 1977:
- Zona de intensitate 7 a fost extinsa pana in Sud-Vestul Romaniei;
- In interiorul zonei de intensitate 7 au fost introduse local cateva zone avand
intensitatea mai mare : Bucuresti-8, Iasi - 7.5, Zimnicea - 7.5, Craiova -
7.5;
- Nord-Estului Dobrogei i-a fost atribuit gradul 6 de intensitate;
d) Hartile de zonare din 1991 si 1993
- Orasul Bucuresti a fost reinclus in zona avand gradul 8 de intensitate
seismica;
- Orasul Iasi a fost inclus in zona avand gradul 8 de intensitate seismica;
- Dobrogea a fost incadrata in zona avand gradul 7 de intensitate seismica;
- Sud-Estului Transilvaniei i-a fost atribuit gradul 7 de intensitate seismica.

Pentru sursele seismice de suprafata din Romania se noteaza

urmatoarele:
a) In cazul hartii de zonare din 1952:
• Seismicitatea Transilvaniei si Banatului este considerata neglijabila;
b) In cazul hartii de zonare din 1963:
• Zonele din vestul Romaniei (Maramures, Crisana si Banat) au fost
recunoscute ca avand gradul 7de intensitate seismica;
c) In cazul hartilor de zonare din 1991 si 1993:
• Zonei Banatului i-a fost atribuit gradul 8 de intensitate seismica.

10. Vulnerabilitatea constructiilor din Romania (clase de vulnerabilitate,

clasificare)

În România fondul construit poate fi grupat în:

- clădiri construite înainte de 1940, proiectate la nivelul cunoştinţelor de atunci,
fără a avea la bază prescripţii de proiectare antiseismică;
- clădiri construite în perioada postbelică, în special începând cu anii 1960,
proiectate în baza unor norme de proiectare antiseismică care s-au perfecţionat în
timp.

Conform metodologiei americane HAZUS/FEMA 1998, clasele de

vulnerabilitate(fragilitate) seismica pentru cladiri si structuri se pot stabili
simplificat in functie de nivelul cunostintelor tehnice in perioada de proiectare si
constructive astfel:
• Clasa de vulnerabilitate 1: NIVEL PRECOD
• Clasa de vulnerabilitate 2: NIVEL COD INFERIOR
• Clasa de vulnerabilitate 3: NIVEL COD MODERAT
• Clasa de vulnerabilitate 4: NIVEL COD AVANSAT
 Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o
reprezinta:
- clădirile înalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite înainte de
1940 fără protecţie antiseismică;
- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în
vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai
reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex.
cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;
- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control
tehnic specializat.

Conform codului american de incarcari pentru proiectarea constructiilor si

structurilor ASCE 7-1998, 2000, clasele de importanta la cutremur se clasifica
dupa cum urmeaza:
Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate
1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie
1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta
1.3 Centre de comunicatii
1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc)
1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare
1.6 Turnuri de control pentru aviatie
1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru apararea nationala
1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante
periculoase (radioactive,
etc).
Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata
oamenilor in caz de avariere
2.1 Spitale si institutii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totala
expusa
2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu o capacitate de peste
150 persoane in aria totala expusa
2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a.
2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa.

Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4.

Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc.

caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere

11. Metode de consolidare a cladirilor in Romania si Japonia

Metode de consolidare:

- Realizarea unui perete din beton prefabricate sau monolit

- Realizarea unor brate de impiediedicarea flambajului
- Ferma de metal cu sistem de prindere prin adeviz direct de grinda si/sau
stalpul existent

- Camasuirea cu fibra de carbon sau retea de bare de armature

 - Injectarea de mortar
- Ancoraje si bare tensionate (toroane)
- Realizarea unui mega strucuturii deasupra cladirii existente
- Consolidarea stalpului cu retea de armature si beton/ placa de metal si
mortar/ imbracarea cu fibra
- Pentru fundatii instalarea de izolatoare sub grinda de fundare
- Instalarea de amortizare in interiorul cadrelor.

12. Monitorizarea spatiala in managementul riscului seismic

Managementul riscului pentru sistemul urban poate fi realizat la 4 niveluri :

- Primul nivel este il reprezinta abordarea specializata pe amplasament, cum ar

fi
expertiza asupra vulnerabilitatii la seism a unei cladiri strategice, sau evaluarea
hazardului seismic la nivel local. Aceasta este abordarea expertului.
- Al doilea nivel este de tip sectorial / sau o abordare tematică, cum ar fi
reducerea vulnerabilităţii sistemului de alimentare cu apă potabilă la cutremur sau
de risc de inundaţii. Aceasta este abordarea inginerului.
- Al treilea nivel este o abordare integrată, concentrandu-se pe risc. Scopul său
este
de gestionare a riscurilor in oraşe. Această este abordarea managerului de risc.
- Al patrulea nivel este o continuare a nivelului 3 (nivel de integrat), cu accent pe
includerea riscurilor in dezvoltarea urbană sau, alternativ, referitoare la
planificarea preventivă. Această abordare este in concordanţă cu principiile
dezvoltării durabile, chiar dacă acest concept, ignora pericolele naturale. Aceasta
este abordarea urbanistului.

Integrarea informatiilor (inregistrari seismice, date geologice si geotehnice) in

sistemul GIS (Geografic Information System) este un pas catre un sistem integrat
informatic de gestiune si evaluare a riscului seismic. Modelul de date GIS poate fi
utilizat pentru a simula scenarii seismice si efectele induse de acestea asupra
fondului construit.
GIS este o tehnologie care utilizeaza baze de date referite spatial (prin
coordonate)sau date cartografice digitale. Deasemenea cu ajutorul GIS se poate
stabilii relatia dintre coordonatele unui punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi
coordonatele geografice reale din teren.
Datele obţinute prin analiza unui sistem urban trebuie să fie organizate intr-
un GIS pentru o optimă punere in aplicare a urmatoarelor etape:
- Analiză valoarilor elementelor la risc,
- Evaluarea interdependenţei elementelor şi a factorilor de vulnerabilitate,
- Analiza de vulnerabilitate,
- Punerea in aplicare a scenarii de cutremur.Odată ce datele au fost colectate si
organizate in GIS elementele la risc, metoda propune o estimare a valorile lor prin
intermediul unor indicatori diferiti