9.

Norme de proiectare seismica in Romania (evolutie harti de zonare)

LISTA CODURILOR DE PROIECTARE ANTISEISMICA IN

ROMANIA ESTE URMATOAREA:
• (i) Instructiuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor
din cauza cutremurelor si pentru refacerea celor degradate din 30 decembrie 1941.
• (ii) Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza
cutremurelor, din 19 mai 1945
• (iii) STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in
regiuni seismice. Sarcini seismice.
• (iv) Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si
industriale din regiuni seismice P.13 - 63.
• (v) Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni
seismice P.13 - 70.
(vi) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 78.
• (vii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 81.
• (viii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91.
• (ix) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 – 92.
• (x) Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din “Normativul
privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale,
agozootehnice si industriale” P.100 - 92.
 (xi) Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clãdiri", din 19 septembrie 2006
(Hartile de zonare sunt la pag 180 din curs)
a) Harta de zonare din 1952:
- Absenta gradului 9 de intensitate seismica in regiunea epicentrala Vrancea;
- Cresterea locala a intensitatii seismice a orasului Bucuresti de la gradul 7 la
gradul 8;
- Seismicitatea redusa a Sud-Estului Romaniei (incluzand Cernavoda si
jumatate din Dobrogea);
b) Harta de zonare din 1963:
- Introducerea in regiunea epicentrala Vrancea a unei zone, foarte redusa ca
suprafata, avand gradul 9 de intensitate;
- Izoliniile de intensitate seismica de grad 7 si grad 8 sunt asemanatoare cu
cele din 1952;
- Seismicitatea Dobrogei a fost apreciata la gradul 7 de intensitate;
c) Harta de zonare din 1977:
- Zona de intensitate 7 a fost extinsa pana in Sud-Vestul Romaniei;
- In interiorul zonei de intensitate 7 au fost introduse local cateva zone avand
intensitatea mai mare : Bucuresti-8, Iasi - 7.5, Zimnicea - 7.5, Craiova -
7.5;
- Nord-Estului Dobrogei i-a fost atribuit gradul 6 de intensitate;
d) Hartile de zonare din 1991 si 1993
- Orasul Bucuresti a fost reinclus in zona avand gradul 8 de intensitate
seismica;
- Orasul Iasi a fost inclus in zona avand gradul 8 de intensitate seismica;
- Dobrogea a fost incadrata in zona avand gradul 7 de intensitate seismica;
- Sud-Estului Transilvaniei i-a fost atribuit gradul 7 de intensitate seismica.

Pentru sursele seismice de suprafata din Romania se noteaza

urmatoarele:
a) In cazul hartii de zonare din 1952:
• Seismicitatea Transilvaniei si Banatului este considerata neglijabila;
b) In cazul hartii de zonare din 1963:
• Zonele din vestul Romaniei (Maramures, Crisana si Banat) au fost
recunoscute ca avand gradul 7de intensitate seismica;
c) In cazul hartilor de zonare din 1991 si 1993:
• Zonei Banatului i-a fost atribuit gradul 8 de intensitate seismica.

10.Vulnerabilitatea constructiilor din Romania (clase de vulnerabilitate,

clasificare)

În România fondul construit poate fi grupat în:

- clădiri construite înainte de 1940, proiectate la nivelul cunoştinţelor de atunci,
fără a avea la bază prescripţii de proiectare antiseismică;
- clădiri construite în perioada postbelică, în special începând cu anii 1960,
proiectate în baza unor norme de proiectare antiseismică care s-au perfecţionat în
timp.

Conform metodologiei americane HAZUS/FEMA 1998, clasele de

vulnerabilitate(fragilitate) seismica pentru cladiri si structuri se pot stabili
simplificat in functie de nivelul cunostintelor tehnice in perioada de proiectare si
constructive astfel:
• Clasa de vulnerabilitate 1: NIVEL PRECOD
• Clasa de vulnerabilitate 2: NIVEL COD INFERIOR
• Clasa de vulnerabilitate 3: NIVEL COD MODERAT
• Clasa de vulnerabilitate 4: NIVEL COD AVANSAT
 Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o
reprezinta:
- clădirile înalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite înainte de
1940 fără protecţie antiseismică;
- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în
vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai
reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex.
cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;
- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control
tehnic specializat.

Conform codului american de incarcari pentru proiectarea constructiilor si

structurilor ASCE 7-1998, 2000, clasele de importanta la cutremur se clasifica
dupa cum urmeaza:
Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate
1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie
1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta
1.3 Centre de comunicatii
1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc)
1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare
1.6 Turnuri de control pentru aviatie
1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru apararea nationala
1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante
periculoase (radioactive,
etc).
Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata
oamenilor in caz de avariere
2.1 Spitale si institutii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totala
expusa
2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu o capacitate de peste
150 persoane in aria totala expusa
2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a.
2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa.

Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4.

Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc.

caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere

11. Metode de consolidare a cladirilor in Romania si Japonia

Metode de consolidare:

- Realizarea unui perete din beton prefabricate sau monolit

- Realizarea unor brate de impiediedicarea flambajului
- Ferma de metal cu sistem de prindere prin adeviz direct de grinda si/sau
stalpul existent

- Camasuirea cu fibra de carbon sau retea de bare de armature

 - Injectarea de mortar
- Ancoraje si bare tensionate (toroane)
- Realizarea unui mega strucuturii deasupra cladirii existente
- Consolidarea stalpului cu retea de armature si beton/ placa de metal si
mortar/ imbracarea cu fibra
- Pentru fundatii instalarea de izolatoare sub grinda de fundare
- Instalarea de amortizare in interiorul cadrelor.

12.Monitorizarea spatiala in managementul riscului seismic

Managementul riscului pentru sistemul urban poate fi realizat la 4 niveluri :

- Primul nivel este il reprezinta abordarea specializata pe amplasament, cum ar

fi
expertiza asupra vulnerabilitatii la seism a unei cladiri strategice, sau evaluarea
hazardului seismic la nivel local. Aceasta este abordarea expertului.
- Al doilea nivel este de tip sectorial / sau o abordare tematică, cum ar fi
reducerea vulnerabilităţii sistemului de alimentare cu apă potabilă la cutremur sau
de risc de inundaţii. Aceasta este abordarea inginerului.
- Al treilea nivel este o abordare integrată, concentrandu-se pe risc. Scopul său
este
de gestionare a riscurilor in oraşe. Această este abordarea managerului de risc.
- Al patrulea nivel este o continuare a nivelului 3 (nivel de integrat), cu accent pe
includerea riscurilor in dezvoltarea urbană sau, alternativ, referitoare la
planificarea preventivă. Această abordare este in concordanţă cu principiile
dezvoltării durabile, chiar dacă acest concept, ignora pericolele naturale. Aceasta
este abordarea urbanistului.

Integrarea informatiilor (inregistrari seismice, date geologice si geotehnice) in

sistemul GIS (Geografic Information System) este un pas catre un sistem integrat
informatic de gestiune si evaluare a riscului seismic. Modelul de date GIS poate fi
utilizat pentru a simula scenarii seismice si efectele induse de acestea asupra
fondului construit.
GIS este o tehnologie care utilizeaza baze de date referite spatial (prin
coordonate)sau date cartografice digitale. Deasemenea cu ajutorul GIS se poate
stabilii relatia dintre coordonatele unui punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi
coordonatele geografice reale din teren.
Datele obţinute prin analiza unui sistem urban trebuie să fie organizate intr-
un GIS pentru o optimă punere in aplicare a urmatoarelor etape:
- Analiză valoarilor elementelor la risc,
- Evaluarea interdependenţei elementelor şi a factorilor de vulnerabilitate,
- Analiza de vulnerabilitate,
- Punerea in aplicare a scenarii de cutremur.Odată ce datele au fost colectate si
organizate in GIS elementele la risc, metoda propune o estimare a valorile lor prin
intermediul unor indicatori diferiti