04 Raport de Expertiza Tehnica

S.C. ENGINEERING CONCEPT S.R.L.
Str. Tepes Voda Nr. 58, Sector 2, Bucuresti Telefon / Fax:021/211 61 96

EXPERTIZE TEHNICE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
www.expertiza-tehnica.ro CONTACT: 0723.494.241
1

Decembrie 2012

Beneficiar: Asociatia Civila a Proprietarilor Turn 78

Denumire: Expertiza Tehnica in vederea incadrarii constructiei
in clase de risc seismic

Faza: EXPERTIZA TEHNICA

Amplasament: Soseaua Vergului nr. 67, Sector 2, Bucuresti
Bloc 15D

Nr. proiect: 88 / 2012



2

1. Motivul efectuarii expertizei

Experti za tehnica are i n vedere prevederile Ordonantei Guvernului Romaniei nr.
20/1994, care indica obligatia tuturor proprietarilor (persoane fi zice sau juridice) de a lua
masuri pentru punerea i n siguranta a cladiri lor, i n care scop va proceda la experti zarea
constructiilor respecti ve i n confomitate cu Reglementarea Tehnica P100-3/2008 Cod
de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri existente, vulnerabi le
seismic.
Imobi lul anali zat de la adresa Soseaua Vergului nr. 67, Sector 2, Bucuresti are
regim de i naltime subsol, parter amenajat cu magazi ne, 17 etaje de locui nte si etajul 18
partial.

La cererea Asociatiei Civile a Proprietarilor Turn 78 se va evalua imobilul din
punct de vedere structural pentru incadrarea acestuia in clase de risc seismic pri n
evaluarea gradului de rezistenta la acti uni gravitationale si seismice.
Imobi lul anali zat reprezi nta o cladire cu regimul de i naltime S+P+18E si structura de
rezistenta alcatuita din diafragme, stalpi si plansee (grinzi si placi) din beton armat
monolit.

Obligati vitatea reali zarii unor experti ze tehnice a constructiilor existente afectate de
cutremure, pri n investigatii experimentale nedistructi ve si teoretice (anali ze numerice),
pentru asigurarea protectiei antiseismice in conditii de rezistenta, stabilitate si
deformabilitate controlata, este prevazuta i n mod expres i n urmatoarele documente
tehnice si juridice:
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/1991 privi nd Regulamentul de
atestare tehnico-profesionala a specialistilor cu acti vitati de constructii;
- "Cod de proiectare seismica a constructiilor de locui nte social-culturale,
agrozootehnice si industriale (P100-1/2006);
- Codul de proiectare seismic Partea III : prevederi pentru evaluarea
seismic a cldirilor existente, i ndicati v P100 3/2008, publicat n Monitorul
Oficial nr. 647 bis/01.10.2009 (i ntrat n vigoare la 01.01.2010 );
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 486/1993 pri vi nd Cresterea sigurantei in
exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezi nta surse mari de risc
(M.O. V/263-23.09.1993);
- Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/1994 privi nd Punerea i n siguranta a
fondului construi t existent (M.O. VI/198-29.07.1994);
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 272/1994 pri vi nd aprobarea
Regulamentului pri vi nd controlul de stat al calitatii in constructii (M.O.
VI/193-28.07.1994);
- Norme metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privi nd
punerea i n siguranta a fondului construi t existent, nr. 30.654/2.162/M.C.
(M.O. VI/289-12.10.1994);
- Ordi nul M.L.P.A.T nr. 31/n/1995 Metodologia de stabilire a categoriei de
importan a construciilor;



3

- H.G.R. nr. 925/1995 Regulamentul de verificare i experti zare tehnic de
calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
- Legea nr. 10/1995 privi nd Calitatea i n constructii (M.O. VII/12-24.01.1995);
- Hotararea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente
privi nd calitatea i n constructii.

Documentatia de fata va fi utili zata dupa caz la:
a) Elaborarea proiectelor si detaliilor de executie pentru lucrarile de interventii in
timp asupra cladirii, reglementate de prevederi le HG 766/1997, Legii nr. 10/1995.
HG 925/1995 si la obti nerea acordului de la Inspectia de Stat i n Constructii;
b) Obti nerea Autori zatiei de construire/reparatii/desfiintare conform
prevederi lor Legii nr. 50/1991 si a modificari lor/completari lor ulterioare;
c) Elaborarea temelor de proiectare pentru lucrari le de interventie propuse de
experti za (daca este cazul);
d) Caiet de sarci ni pentru achi zitia Studi ului de fezabi litate;
e) Pentru inscrierea constructiei i n cartea funciara.

2. Incadrarea cladirii in categorii si clase de importanta

In conformi tate cu prevederile din Nomati vul P100-1/2006, constructia sus ami nti ta,
prin functi unea ce o i ndeplineste se incadreaza i n clasa III de importanta.



4

In conformitate cu prevederi le regulamentului aprobat prin HGR 766/97, constructia
se i ncadreaza i n categoria de importanta C.

Criteriile luate i n calcul pentru stabilirea metodelor de investigare:
- zona seismica de calcul caracteri zata de ag = 0.24g si TC = 1.6 sec ;
- zona de acti une a vantului: caracterizata de presi unea de referinta a vantului
mediata pe 10 minute la 10 m egala cu 0.5 kPa;
- zona de actiune a zapezii: caracteri zata de i ncarcarea di n zapada de 2.00
kN/m;
- perioada i n care a fost proiectata si executata constructia: 1975 - 1978;
- sistemul structural: suprastructura - pereti, cadre si plansee de beton armat,
Infrastructura - tip cutie rigida alcatuita din pereti si planseu din beton
armat. Fundatiile sunt alcatuite din talpi continue pe exterior si radier
sub turnul central ;
- clasa de i mportanta: III;
- interactiuni le posibile cu vecinatatile: constructia este alipita pe latura nordica
cu un imobil S+P+4E cu functi unea de locui nte colecti ve;
- durata de utili zare estimata a constructiei, ulterior momentului expertizarii
conform normelor pri vi nd durata de existenta;
- functi unea i nitiala si propusa: mi xta (magazi ne la parter si locui nte la etaje).

3. Bazele intocmirii raportului de expertiza tehnica

Experti za de fa este ntocmit n baza urmtoarelor prevederi legale:
a) Legea pri vi nd calitatea n construcii (nr.10/1995) art.18, prevede:
Interveniile la construcii existente care se refer la lucrri de reconstruire,
consolidare, transformare, exti ndere, desfiinare parial precum i la lucrrile de
reparaii se fac numai pe baza unui proiect avi zat de proiectantul i niial al cldirii sau pe
baza unei experti ze tehnice ntocmi te de un expert tehnic atestat;
b) Ordonana Guvernului Romniei nr.67/28 august 1997, pentru modificarea i
completarea Ordonanei Guvernului nr.20/1994 pri vi nd punerea n sigurana a fondului
construi t existent, prevede la art.2:
...proprietarii construciilor, persoane fi zice sau juridice, precum i persoanele juridice
care au n admi nistrare construcii vor aciona pentru:
- expertizarea tehnic a construciilor de ctre experi tehnici atestai, n
conformitate cu reglementri le tehnice;
- aprobarea deci ziei de intervenie;
- continuarea lucrrilor n funcie de concluziile fundamentale din raportul de
experti z tehnic.
Experti za are n vedere actuala legislaie tehnic n vigoare, i anume:
P100-3/2008 - Codul de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare
la cladiri existente, vulnerabile seismic. Vol. 1 - Evaluare;



5

P100-3/2008 - Codul de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare
la cladiri existente, vulnerabile seismic. Vol. 2 - Consolidare;
CR 0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structuri lor n
construcii;
P100-1/2006 - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de
proiectare pentru cldiri;
NP 112-04 Normati v pentru proiectarea structurilor de fundare direct;
CR 6 2006 Cod de proiectare pentru structuri di n zidrie;
NP 007-1997 Normati v pentru proiectarea structuri lor n cadre din beton
armat;
alte normati ve i standarde pri vi nd calculul construciilor.

In afara de standardele in vigoare, normati vele si li teratura de specialitate, la
baza experti zei tehnice mai stau umatoarele elemente:
- proiectul tehnic de executie al ansamblului construit, elaborat de Proiect
Bucuresti in anul 1975;
- raportul de i ncercari nedistructi ve i ntocmit de S.C. Star Test Construct S.R.L.
(Anexa 3);
- decopertari si sondaje pentru determinarea calitatii materialelor si a armaturilor
din elementele structurale (foto Anexa 6). Astfel, s-a confirmat respectarea
proiectului di n punct de vedere al armarii elementelor;
- exami narea vi zuala a starii fi zice a elementelor structurale si nestucturale;
- studi ul geotehnic pe amplasament i ntocmit de S.C. ANSIB GRUP S.R.L. (Anexa
1);
- masuratori topografice (Anexa 2) reali zate de i ng. Rosca Marian, persoana
autori zata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobi liara cu
autori zatia seria RO-MB-F nr. 0212 di n 22.11.2010.
In cadrul expertizei tehnice s-au efectuat mai multe deplasari la fata locului,
exami nandu-se vizual constructia si luand i nformatii cu pri vire la istoricul si comportarea
in ti mp a cladirii existente. S-au executat sondaje (foto Anexa 6) pentru identificarea
sistemului structural, a calitatii materialelor utili zate si a conditiilor de teren (de fundare).
Deasemenea, s-au efectuat verificari pri n calcul, i n concordanta cu prevederi le
prescriptiilor in vigoare de proiectare antiseismica.

4. Obiectivul de performanta

Evaluarea seismica a cladirilor existente urmareste sa stabileasca daca acestea
satisfac cu un grad adecvat de siguranta ceri ntele fundamentale avute in vedere la
proiectarea constructiilor noi, conform P100-1/2006.
Conform Codului P100-3/2008, in cazul cladirilor de tip curent care satisfac
cerintele asociate obiecti vului de performanta de baza (OPB) pentru cutremure cu



6

intervalul medi u de recurenta IMR = 40 ani, acestea sunt considerate ca avand un ni vel
de siguranta suficient fata de acti unea seismica.
Obiecti vul de performanta de baza (OPB) este constituit di n satisfacerea
exigentelor ni velului de performanta de Siguranta a vietii pentru acti unea seismica
avand IMR = 40 ani , asociat starii limi te ulti me (ULS).

5. Descrierea constructiei din punct de vedere arhitectural si
functional

Blocul 15 D, este amplasat in ansamblul de locuinte Pantelimon, la
intersectia Sos. Pantelimon cu Sos. Vergului.

Imobilul analizat, cu regimul de i naltime S+P+18E, are urmatoarele functi uni:
- La subsol sunt amplasate punctul termic, statie de pompe ape uzate, post
trafo si anexe de magazine ;
- La parter sunt amenajate magazine si accesul la locuinte ;
- De la etajele 1 pana la 17 sunt realizate 98 de apartamente cu 2, 3, 4 si 5
camere ;
- Etajul 18 are functiunea de etaj tehnic ;
- Circulatia pe verticala se rezolva prin 2 ascensoare de 4 persoane, un
ascensor de 6 persoane si 2 scari de evacuare.
Blocul se incadreaza in gradul I de rezistenta la foc si face parte din categoria
cladiri inalte .

6. Descrierea constructiei din punct de vedere al instalatiilor

Constructia anali zata este dotata cu i nstalatii sanitare de ali mentare cu apa si
canali zare, instalatii termice, instalatii electrice de i lumi nat si pri za de pamant.

7. Descrierea constructiei din punct de vedere structural

A fost identificata documentatia care a stat la baza executiei. Totodata, s-au facut
masuratori si teste i n situ pentru colectarea datelor necesare evaluarii rezistentei
constructiei existente la actiuni gravitationale si acti uni seismice. S-a efectuat releveul
cladirii si s-a cercetat vi zual modul i n care este alcatuita structural constructia si



7

materialele uti lizate, modul in care sunt executate si starea tehnica actuala a celorlalte
componente ale constructiei.

Structura de rezistenta a imobilului anali zat este alcatuita di n diafragme, stalpi si
plansee di n beton armat monolit. Datorita eforturilor mari de inti ndere rezultate, au fost
ingrosate diafragmele pe pri mele 2 ni veluri la 35 cm si bulbii pe primele 4 ni veluri la 40
cm. In rest diafragmele si bulbii au grosimi de 25 cm.
Stalpii au latimea constanta de 50 cm iar lungimea variabila pe i naltime, retragandu-
se la fiecare 4 ni veluri cu 30 cm. La etajele retrase stalpii se reduc la 30 x 30 cm.
Scarile sunt reali zate di n beton armat cu o rampa pe ni vel.
Elementele nestructurale cu rol de compartimentare sunt di n zidarie din carami zi
GVP.

Infrastructura este de tip cutie rigida alcatuita din pereti si planseu di n beton armat.
Fundatiile sunt alcatuite din talpi conti nue pe exterior si radier di n beton armat sub
turnul central.

Conform studi ului geotehnic (Anexa 1) pe amplasament reali zat de S.C. ANSIB
GRUP S.R.L. fundarea constructiei s-a facut i n urmatoarele straturi:
- nisip mare-mi jlociu, de culoare galben, medi u ndesat, cu pietri mic i rar cu
pietri mare, foarte permeabil, cu granulometrie foarte uni form, lichefiabil,
ntlnit n forajul F1 la adncimea de - 5,75 m pn la - 6,65 m (fa de cota
0,00 m a construciei), cu presi unea conventionala = 450 kPa;
- nisip mediu, de culoare galben, medi u ndesat, cu rar pietri mic, foarte
permeabi l, cu granulometrie foarte uniform, uor lichefiabil, ntlnit n forajul F2
la adncimea de 5,60 m pn la 6,40 m (fa de cota 0,00 m a construciei),
cu presiunea conventionala = 450 kPa;
- nisip medi u, de culoare galben, medi u ndesat, rar pietri mic, cu granulometrie
foarte uni form, uor lichefiabil, ntlnit n forajul F1 la adncimea de 6,65 m
pn la 7,45 m, iar n forajul F2 la adnci mea de 6,40 m pn la 7,00 m
(fa de cota 0,00 m a construciei), cu presi unea conventionala = 300 kPa;
- nisip medi u, de culoare galben, medi u ndesat, rar pietri mic, cu granulometrie
foarte uni form, uor lichefiabil, ntlnit n forajul F1 la adncimea de 7,45 m
pn la 8,75 m, iar n forajul F2 la adnci mea de 7,00 m pn la 8,30 m
(fa de cota 0,00 m a construciei), cu presi unea conventionala = 450 kPa;
- nisip mare-mi jlociu, de culoare galben-cenui u, mediu ndesat cu pietri mic,
cu granulometrie foarte uniform, uor lichefiabil, ntlnit n forajul F1 la
adncimea de 8,75 m pn la 10,25 m, iar n forajul F2 la adncimea de
8,30 m pn la 10,10 m (fa de cota 0,00 m a construciei), cu presiunea
conventionala = 450 kPa.

Caracterisiticile fi zico-mecanice ale materialelor componente (beton si otel) ale
elementelor portante rezultate di n Raportul Tehnic de Incercari Nedistructive (Anexa 3)
elaborat de S.C. Test Construct S.R.L. sunt:



8

Elementul de
constructie

Calitatea
materialului
Raportare la sistemul existent
(conf. SR EN 1992-1)
Diafragme
perimetrale di n
beton armat -
Subsol
Clasa C18/22.5
f
ck
=18,0 N/mm
2
- rezistenta caracteristica
la compresi une (pe cili ndru)
f
ctk
=1.4N/mm
2
la i ntindere axiala (cu fractilul de 5%)

E
cm
=29500 N/mm
2
- modulul de
elasticitate longitudi nal
Diafragme
interioare din
beton armat -
Subsol
Clasa C16/20
f
ck
=16,0 N/mm
2
f
ctk
=1.3 N/mm
2

E
cm
=29000 N/mm
2
- modulul de

Stalpi di n beton
armat Parter
Etaj 5
Clasa C16/20
f
ck
=16,0 N/mm
2
f
ctk
=1.3 N/mm
2

E
cm
=29000 N/mm
2
- modulul de

Diafragme si
plansee di n
beton armat
Parter Etaj 5
Clasa C16/20
f
ck
=16,0 N/mm
2
f
ctk
=1.3 N/mm
2

E
cm
=29000 N/mm
2
- modulul de

Stalpi di n beton
armat Etaj 6
Etaj 18
Clasa C12/15
f
ck
=12,0 N/mm
2
f
ctk
=1.1 N/mm
2

E
cm
=27000 N/mm
2
- modulul de

Diafragme si
plansee di n
beton armat
Etaj 6 Etaj 18
Clasa C12/15
f
ck
=12,0 N/mm
2
f
ctk
=1.1 N/mm
2

E
cm
=27000 N/mm
2
- modulul de

Armaturi di n otel
Marca OB37
f
vk
=255 N/mm
2
- limita de curgere
f
t
=360 N/mm
2
- rezistenta de rupere
E
s
=210000 N/mm
2
- modulul de
elasticitate

Marca PC52
f
vk
=360 N/mm
2
- limita de curgere
f
t
=510 N/mm
2
- rezistenta de rupere



9

E
s
=210000 N/mm
2
- modulul de
elasticitate

Marca STNB
fvk=370 N/mm2 - limita de curgere
ft=440 N/mm2 - rezistenta de rupere
Es=210000 N/mm2 - modulul de
elasticitate

8. Descrierea conditiilor de amplasare ale constructiei

Topografia terenului :

Constructia experti zata (Bloc 15 D) este amplasata i n i ntravilanul Mun. Bucuresti,
Soseaua Vergului nr. 67, Sector 2. Terenul pe care este amplasat i mobilul are o
densi tate mare de constructii, este plan, cu amenajarea corespunzatoare reali zata
pentru asezarea pe verticala a strazii, aleilor de acces, spatiilor verzi.

Conditii geotehnice ale terenului :

Investigaiile geotehnice reali zate de S.C. ANSIB GRUP S.R.L., au fost reprezentate
prin executarea a dou foraje geotehnice : F1 cu adncimea de 5,65 m fa de cota
subsolului care se regsete la adnci mea de 4,60 m i 10,25 m fa de cota + 0,00
m a construciei i F2 cu adncimea de 5,70 m (pentru verificarea / confirmarea
litologiei) fa de cota subsolului care se regsete la adncimea de 4,40 m i 10,10
m fa de cota 0,00 m a construciei cu diametrul de 10 cm., efectuate manual n
sistem uscat i a dou dezveliri de fundaie.

Prin executarea forajelor, se constat urmtoarea litologie a terenului:
Aa cum rezult di n coloana litologic a forajului F1 stratificaia identificat de la
cota subsolului 4,60 m ( fa de cota 0,00 m a construciei) este urmtoarea:
- pe primii 1,15 m (de cota subsolului 4,60 m) se regsesc urmtoarele: o plac de
beton nearmat (pardoseal cu grosi mea cuprins ntre 0,25 m i 0,45 m), urmat de o
umplutur de balast necompactat cu grosi mea de 0,50 m, apoi o plac de beton
nearmat degradat cu grosimea de 0,20 m;
- de la 5,75 m pn la 6,65 m (n grosime de 0,90 m) este strat de nisip mare-
mijlociu, de culoare galben, medi u ndesat, cu pietri mic i rar cu pietri mare, foarte
permeabi l, cu granulometrie foarte uni form, lichefiabil;
- de la 6,65 m pn la 7,45 m (n grosime de 0,80 m), un strat de nisip fi n-
mijlociu, de culoare galben, ndesat, cu granulometrie foarte uniform, uor lichefiabil;
- de la 7,45 m pn la 8,75 m (n grosi me de 1,30 m), un strat de nisip medi u, de
culoare galben, mediu ndesat, rar pietri mic, cu granulometrie foarte uniform, uor
lichefiabil;
- de la 8,75 m pn la 10,25 m, un strat de nisip mare-mijloci u, de culoare
galben-cenui u, medi u ndesat cu pietri mic, cu granulometrie foarte uniform,uor
lichefiabil;



10

(Din i nformaii preexistente, n zona di n care face parte amplasamentul cercetat,
studi ul geotehnic preci zeaza c acest complex are o grosi me cupri ns ntre 6 9 m,
urmat de un complex argilos cu grosimi de 1 2 m, acesta fiind urmat iar de un
complex nisipos).
Forajul F1 a fost ntrerupt la adncimea de 5,65 m fa de cota pardoselii subsol
aflat la - 4,60 m fa de cota zero a construciei i - 10,25 m, fa de cota zero a
construciei.

Aa cum rezult di n coloana litologic a forajului F2 stratificaia identificat de la
cota subsolului 4,40 m ( fa de cota 0,00 m a construciei) este urmtoarea:
- pe primii 1,20 m (de cota subsolului 4,40 m) se regsesc urmtoarele: o plac de
beton nearmat degradat (pardoseal cu grosimea de 0,15 m), urmat de o umplutur
de pmnt cafeni u argilos necompactat cu fragmente de beton i crmid, .a., avnd
grosimea de 0,40 m, apoi o plac de beton armat degradat cu grosimea de 0,20 m i
urmat iar de o umplutur de pmnt cafeni u argilos necompactat cu fragmente de
beton i crmid, .a., avnd grosimea de 0,45 m;
- de la 5,60 m pn la 6,40 m (n grosime de 0,80 m) este strat de nisip medi u,
de culoare galben, medi u ndesat, cu rar pietri mic, foarte permeabi l, cu granulometrie
foarte uni form, uor lichefiabil;
- de la 6,40 m pn la 7,00 m (n grosime de 0,60 m), un strat de nisip fi n-
mijlociu, de culoare galben, ndesat, cu granulometrie foarte uniform, uor lichefiabil;
- de la 7,00 m pn la 8,30 m (n grosi me de 1,30 m), un strat de nisip medi u, de
culoare galben, mediu ndesat, rar pietri mic, cu granulometrie foarte uniform, uor
lichefiabil;
- de la 8,30 m pn la 10,10 m, un strat de nisip mare-mijloci u, de culoare
galben-cenui u, medi u ndesat cu pietri mic, cu granulometrie foarte uniform, uor
lichefiabil;
(Din i nformaii preexistente, n zona di n care face parte amplasamentul cercetat,
studi ul geotehnic preci zeaza c cest complex are o grosi me cuprins ntre 6 9 m,
urmat de un complex argilos cu grosimi de 1 2 m, acesta fiind urmat iar de un
complex nisipos).
Forajul F2 a fost ntrerupt la adncimea de 5,70 m fa de cota pardoselii subsol
aflat la - 4,40 m fa de cota zero a construciei i - 10,10 m, fa de cota zero a
construciei).

9. Conditii de vecinatate cu alte constructii

Constructia anali zata este alipita pe latura nordica cu un i mobil S+P+4E cu
functi unea de locuinte colecti ve, constructiile fii nd despartite pri n rost seismic. Imobilul
inveci nat are acelasi sistem constructi v (diafragme, stalpi, plansee di n beton armat) si a
fost construi t i n aceiasi perioada cu imobilul analizat.



11

10. Aprecieri referitoare la existenta documentatiei de urbanism, in
special a regulamentului pentru cladiri catalogate monumente
istorice

Imobi lul anali zat NU figureaza pe Lista Monumentelor Istorice actuali zata pri n
Ordi nul nr. 2361/2010 al Ministrului Culturii si Cultelor pentru modificarea anexei nr. 1 la
Ordi nul mi nistrului culturii si cultelor nr. 2314/2004 publicata in Monitorul Oficial i n
16.07.2004, si nici nu se afla i n zona de protectie a vreunui imobil inscris pe lista
monumentelor istorice.

11. Descrierea lucrarilor de interventii executate in trecut

Structura de rezistenta nu a fost pana la ora actuala consolidata. S-au executat
lucrari de intreti nere curenta, reduse ca volum, la elementele de i nstalatii si fi nisaje.

12. Descrierea degradarilor

Din examinarea vi zuala i n ansamblu si in detali u, precum si din informatiile obti nute,
nu se constata degradari structurale (fisuri si crapaturi ) semnificati ve ca urmare a
diferitelor actiuni exerci tate pe durata de exploatare, ca: tasari, seisme, corozi une etc. In
acest sens, la intocmirea prezentului raport de experti za tehnica, s-au vi zionat
majoritatea apartamentelor, a spatiilor comerciale si a spatiilor tehnice di n imobil. S-a
intocmit o lista (Anexa 5) a proprietari lor si spatiilor inspectate de expert si un releveu
fotografic al degradari lor existente.
Degradarile identificate sunt minore, constand din fisuri in rosturile di ntre materiale,
la imbi narea dintre beton si zidarie (ziduri de caramida grosi me) sau fisuri i nclinate i n
peretii de caramida grosime, unde structura de ansamblu prezi nta elastictate mai
mare. Totodata, s-a identi ficat si un numar restrans de 3 fisuri i n placi le de beton armat.
Acestea se pun pe seama unor probleme tehnice locale in executia imobilului, nefi i nd
afectata rezistenta mecanica si stabilitatea locala si generala a constructiei.
Elementele pri ncipale de rezistenta (diafragme si stalpi) nu prezi nta fisuri sau
crapaturi.
Conform Anexei 2, din masuratorile topografice efectuate de ing. Rosca Marian i n
cadrul Experti zei Tehnice, a rezultat ca i mobilul nu prezinta incli nari de la verticalitate
sau tasari di ferentiate.

13. Nivelul de cunoastere



12

n vederea selectrii metodei de calcul i a valorilor potri vite ale factorilor de
ncredere, s-au evaluat factorii considerai n stabi lirea ni velului de cunoatere i
anume:
- geometria structurii presupune dimensi unile de ansamblu ale structurii,
dimensiuni le elementelor structurale, precum i ale elementelor nestructurale care
afecteaz rspunsul structural (de exemplu, panourile de umplutur din zidrie) sau
sigurana vieii (de exemplu, elementele majore di n zidrie-calcane, frontoane).
- alctuirea elementelor structurale i nestructurale, i ncluznd cantitatea i
detalierea armturii n elementele de beton armat, detalierea i mbinrile elementelor
de oel, legturile planeelor cu structura de rezisten vertical, natura elementelor
utili zate i modul de umplere a rosturi lor cu mortar la zidrii, tipul i materialele
componentelor nestructurale, prinderilor acestora etc.
- materialele utili zate n structur i componentele nestructurale, respecti v
proprietile mecanice ale materialelor beton, oel, zidrie, dup caz.
Ni velurile de cunoatere i metodele corespunztore de calcul (conform Codului
P100-3/2008, pag. 16)

N
i
v
e
l
u
l

c
u
n
o
a
t
e
r
i
i

Geometrie
Alctuirea
de
detali u
Materiale Calcul CF
KLl Din
proiectul de
ansamblu
original i
verificarea
vizual prin
sondaj n
teren
sau
dintr-un
releveu
complet al
cldirii

Pe baza proiectrii
simulate n acord cu
practica la momentul
reali zrii construciei
i
pe baza unei
inspecii n teren
limitate
Valori stabili te pe baza
standardelor valabi le
n
perioada reali zrii
construciei
i
din teste n teren
limitate
LF-MRS CF=1,35
KL2 Din proiectul de
execuie original
incomplet i di ntr-o
inspecie n teren
limitat
sau
dintr-o i nspecie n
teren extins.
Din specificaiile de
proiectare originale i
din
teste limitate n teren
sau
dintr-o testare extins
a
calitii materialelor n
teren
Orice
metoda, cf.
P100-
1/2006
CF=1,20
KL3 Din proiectul de
execuie original
complet i di ntr-o
inspecie limitat pe
teren
sau
dintr-o i nspecie pe
teren
Din rapoarte originale
privi nd calitatea
materialelor
din lucrare i di n teste
limitate pe teren
sau
dintr-o testare
cuprinztoare
Orice
metoda, cf.
P100-
1/2006
CF=1,0



13

cuprinztoare.

LF = metoda forei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de
rspuns

In concordan cu i nformaiile colectate printr-o inspecie n teren cupri nztoare,
putem aprecia ni velul de cunoatere ca fii nd KL3 ceea ce implic un factor CF=1,00.

14. Metodologia de evaluare folosita la elaborarea expertizei.
Stabilirea indicatorilor R1, R2, R3

Evaluarea sigurantei seismice s-a facut prin coroborarea rezultatelor obti nute
prin cele doua categorii de procedee:
- Evaluarea calitati va si
- Evaluarea cantitati va (pri n calcul).
Ansamblul operatiilor de evaluare calitati va si canti tati va (pri n calcul) reprezi nta
metodologia de evaluare. Aceasta se diferentiaza in functie de complexitatea si rigoarea
operatiilor de evaluare.
In cadrul Codului pentru experti zarea constructiilor Codul de evaluare si
proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri existente, vulnerabile seismic. (indicati v
P100-3/2008) sunt prevazute urmatoarele trei metodologii de evaluare a constructiilor,
defini te de baza conceptuala, ni velul de rafinare a metodelor de calcul si nivelul de
detaliere a operati unilor de verificare:

- Metodologia de nivel 1 (metodologie simplificata);
- Metodologia de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii obisnuite de
orice tip);
- Metodologia de nivel 3 (metodologie avansata ce utili zeaza metode de calcul
neli niar si se aplica pentru constructii complexe sau de o importanta deosebita, i n
cazul in care se dispune de datele necesare).

Alegerea metodologiilor de evaluare prevazute i n Normati vul P100-3/2008 se
face pe baza unor criterii, cum sunt:
- cunosti ntele tehnice di n perioada realizarii proiectului si executiei constructiei;
- complexitatea cladirii, in special di n punct de vedere structural, definita de
proportii (deschideri, inaltime), regularitate etc.;
- datele disponibile pentru intocmirea evaluarii (ni velul de cunoastere);
- functi unea, i mportanta si valoarea cladirii;



14

- condi tiile pri vi nd hazardul seismic pe amplasament; valorile acceleratiei seismice
pentru proiectare, conditiile locale de teren;
- tipul sistemului structural;
- ni velul de performanta stabilit pentru cladire.

Pentru evaluarea ni velului de siguranta in exploatare, i nclusiv la acti uni seismice
actionand concomitent cu incarcari le gravitationale, a constructiei existente si pentru
stabilirea masuri lor de interventie necesare a fi adoptate in vederea respectarii
cerintelor esentiale privi nd siguranta i n exploatare, rezistenta si stabili tatea constructiei,
dat fiind faptul ca nu s-a dispus de suficiente i nformatii in legatura cu caracteristicile de
rezistenta si de deformabilitate ale structurii si materialelor, a fost utili zata urmatoarea
metodologie de evaluare: Metodologia de nivel 2, care utili zeaz metoda de calcul la
for lateral static echi valent (LF).
Metodologia de nivel 2 implic evaluarea calitati v a construciei pe baza
criteriilor de conformare, de alctuire i de detaliere a construciilor i veri ficri pri n
calcul, utili znd metode rapide de calcul structural i verificri rapide ale strii de eforturi
(ale efectelor aciunii seismice).
Metodologia de calcul aleas, coroborat cu ni velul de cunoatere va implica
determi nri si verificri dup cum urmeaz:

- evaluarea cali tati v a construciei pe baza criteriilor de conformare structural i
de alctuire a elementelor structurale, a regulilor constructi ve pentru structuri care
preiau efectul aci unii seismice i a gradului de afectare structural. Rezultatele se
nscri u n liste, care arat dac i, n ce msur, structura i elementele ei satisfac
criteriile de alctuire seismic sau indic gradul de afectare structural.

- verificri de ansamblu, pri n calcul, folosi nd metode si mplificate de calcul
structural pentru determi narea ceri nelor de rezisten i rigiditate.

15. Criterii pentru evaluarea calitativa

Evaluarea calitati v a construciei urmrete s stabileasc msura n care
reguli le de conformare general a structuri lor i de detaliere a elementelor structurale i
nestructurale sunt respectate.

Rezultatele exami nrii calitati ve s-au nscris ntr-o list, care arat dac i, n ce
msur, construcia i elementele ei satisfac cri teriile de alctui re corect (stabi lirea
indicatorului R
1
).



15

Criteri u

Criteri ul
este
ndepli
nit

Criteri ul nu este ndepli nit
Nendepli
nire
minor
Nendepl
inire
moderat

Nendepl
inire
major
(i) Calitatea sistemului structural
Eficiena conlucrrii spaiale a
elementelor structurii care depinde de
natura i calitatea legturilor ntre cadrele
de pe direciile ortogonale i a legturilor
ntre cadre i planee

10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat: 8
(ii) Calitatea elementelor de beton
Calitatea elementelor, existena unor
zone slbite de liuri i/sau nie
Criteri u orientativ pentru punctajul
maxim: calitatea materialelor i a execuiei
conform reglementrilor n vigoare
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat: 7
(iii) Tipul planeelor
Criterii de apreciere: rigiditatea
planeelor n plan ori zontal i eficiena
legturilor cu cadrele (capacitatea de a
asigura compatibilitatea deformaiilor
structurii i de a mpiedica rsturnarea
cadrelor pentru fore seismice
perpendiculare pe plan);
Criteriu orientati v pentru punctajul
maxim: planee complete di n beton
armat monolit la toate ni velurile, fr
goluri care le slbesc semnificativ
rezistena i rigiditatea n plan ori zontal

10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat: 8
(iv) Configuraia n plan
Criterii de apreciere: compactitatea i
simetria geometric i structural n plan,
exprimate pri n raportul ntre lungimi le
laturilor i pri n di mensi unile retragerilor n
plan, existena sau absena bowi ndow-
urilor.
Criteri u orientati v pentru punctajul
maxim: prevederile P 100-1/2006.
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
8
(v) Configuraia n elevaie



16

Criterii de apreciere: uniformi tatea
geometric i structural n elevaie,
exprimate pri n absena/existena
retragerilor etajelor succesi ve, existena
unor proeminene la ultimul nivel,
discontinui ti create de sporirea ariei
goluri lor din perei la parter/la un ni vel
intermediar;
maxim: prevederile P 100-1/2006.

10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
8

(vi) Distana ntre elementele verticale di n
b.a.

Criterii de apreciere: distanele ntre
elementele verticale di n b.a., pe fiecare
dintre di reciile pri ncipale ale cldirii;

10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
8
(vii) Elemente care dau mpingeri laterale

Criterii de apreciere: existena arcelor,
boli lor, cupolelor, arpantelor, cu/fr
elemente care preiau/limiteaz efectele
mpi ngerilor;
maxim: lipsa elementelor structurale care
dau mpi ngeri (boli, arpante, etc.).
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
10
(viii)Tipul terenului de fundare i al
fundaiilor

Criterii de apreciere: natura terenului de
fundare (normal/dificil), capacitatea
fundaiilor de a prelua i a transmite la
teren ncrcrile verticale, eforturile
provenite di n tasri difereniale i di n
aci unea cutremurului ;
maxim: teren normal de fundare, fundaii
conti nue di n beton armat.
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
9
(ix) Interaciuni posibile cu cldiri le
adiacente



17

Criterii de apreciere: existena/absena
riscului de ciocnire cu cldirile alturate
(cldire i zolat, cldire cu veci nti pe 1,
2, 3 laturi), nlimile cldirilor veci ne,
existena riscului de cdere a unor
componente ale cldirilor vecine;
maxim: cldire i zolat.
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat:
8
(x) Elemente nestructurale

Criterii de apreciere: existena unor
elemente de zidrie majore (calcane,
frontoane, timpane), placaje grele, alte
elemente decorati ve importante care
prezint risc de prbuire;
maxim: lipsa acestor elemente sau
asigurarea stabilitii lor conform
prevederi lor di n P100-1/2006.
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat: 10
Punctaj total pentru ansamblul condiiilor R
1
= 84 puncte

16. Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale

Cu pri vire la elementele structurale de beton armat (stalpi, gri nzi, planeee), care
au putut fi exami nate la nivelul imobilului veri ficat , s-a constatat c betonul pus n oper
respect pri ncipalele cerinte normati ve:
- pstreaz di mensi unile i geometria elementului;
- prezi nt un parament compact i uniform, fr segregri, sau alte defecte de
turnare;
- nu prezi nt fisuri, sau urme de corozi une a armturilor .
Pentru aceste moti ve, s-a apreciat c, n nici un caz, nu sunt necesare ncercri
suplimentare de tip distructi v sau nedistructi v.
n prezent, nu sunt vi zibile fisuri si crapaturi semnificati ve ale structurii de
rezisten.

Pentru evaluarea calitativ prelimi nar, i ndicatorul R
2
, care defi nete gradul de
avariere seismic a cldirii i se determi n cu relaia:



18

R
2
= A
h
+ A
v
,
conform tabelului D.3. din P100-3/2008, pag. 91:

Categoria
avariilor
Elemente verticale (A
v
) Elemente ori zontale (A
h
)
Suprafaa afectat Suprafaa afectat
1/3 1/32/3 2/3 1/3 1/32/3 2/3
Nesemnificati ve 70 70 70 30 30 30
Moderate 65 60 50 25 20 15
Grave 50 45 35 20 15 10
Foarte grave 30 25 15 15 10 5
Punctaj acordat: R
2
= 80 puncte

17. Evaluarea prin calcul a structurii

Evaluarea pri n calcul este un procedeu cantitati v pri n care se verifica daca
constructia existenta satisface ceri ntele starilor limita considerate la actiuni le seismice
de proiectare determinate conform Normati vului P100-1/2006.
Scopul evaluarii cantitati ve este acela de a determi na valoarea i ndicatorului R
3
,
care reprezinta gradul de asigurare structurala seismica, definit pri n raportul di ntre
capacitatea si cerinta structurala seismica, exprimata i n termeni de rezistenta in cazul
utili zarii metodologiilor de ni vel 1 si 2 sau i n termeni de deplasare in cazul utili zarii
metodologiei de ni vel 3. Acest indicator se determi na pentru starea limi ta ultima (ULS).
Indicatorul R
3
evidentiaza capacitatea de rezistenta si de deformabili tate a
structurii, i n ansamblu, in raport cu ceri ntele seismice si se determina la ni velul de la
baza structurii. Modul de evaluare a gradului de asigurare seismica se face conform
Normativului P100-3/2008 (Cap.8; pct.8.2.) si depi nde de metodologia de evaluare
utili zata la i ntocmirea experti zei tehnice.
Marimea R constituie un criteriu orientati v pentru estimarea vulnerabi litatii
constructiei la acti uni seismice si pentru stabili rea, impreuna cu alte criterii, deciziei de
interventie.
Evaluarea efectelor aciunii seismice de proiectare se face considernd structura
ncrcat cu fora lateral echi valent i utili znd procedee simplificate de calcul pri vi nd
distribuia forelor ntre elementele verticale ale structurii i pentru determi narea
eforturilor.

Considerm suficient verificarea de ansamblu a structurii in vederea stabilirii
capacitii de rezisten i rigiditate. Verificarea se refer numai la starea limit ultim.
Fora tietoare de baz (F
b
) s-a determi nat conform Normati vului P100-1/2006 cu
relaia pe cele 2 direcii pri ncipale ale structurii:

F
b
=
I
S
d
(T
1
) m



19

unde:
dac 0<T<T
B

(
(
(
(
+ = T
T
q
a T S
b
g d
1
1 ) (
0
|

dac T>T
B

q
T
a T S
g d
) (
) (
|
=

Indi vidual, pentru fiecare element structural n parte i pentru fiecare direcie,
indicatorul R
3
se calculeaz cu relaia:
i b
i cap
F
V
R
,
,
3
=

unde V
cap,i
este fora tietoare capabil a stalpului i, exprimat, dup caz, pri n
valoarea cea mai mic di ntre V
f d
i V
ff
(determi nate pri n modul probabil de rupere, ductil
sau fragil, i fora tietoare mini m n seci unea de la baz).



20

18. Concluzii generale privitoare la rezultatele aplicarii metodei de
evaluare prin calcul

Din tabelele cuprinse in Breviarul de calcule, unde sunt detaliate calculele
structurii se constata urmatoarele:
- Moduri le proprii de vibratie ale structurii nu sunt conform normelor i n vigoare
structura are torsi une i n primul mod de vibratie;
- valori le deplasarilor laterale relati ve (DRIFT-urile) pentru veri ficarea la starea
limita ulti ma (ULS) si la starea limita de servici u (SLS) se i ncadreaza i n limitele
impuse de normati vele i n vigoare. Rezultatele obtinute i n urma verificarii pri n
calcul arata faptul ca imobilul analizat respecta in totalitate conditia de
rigiditate, avand un sistem structural inzestrat cu suficienta rigiditate la
deplasare laterala, pe ambele directii pri ncipale ale cladirii;
- s-a determi nat, pentru toti stalpii cadrelor de beton armat valoarea fortei axiale
normali zate de compresiune n si s-a comparat cu valoarea admisa prevazuta i n
Codului P100-3/2008 (Anexa B; pct.B.5.), si anume n
adm
= 0,65 in stalpi. Pentru
eforturile axiale totale (N) din stalpi s-a considerat ipoteza cea mai defavorabila si
anume cea i n care forta axiala din efectul i ndirect (N
S
) se i ntroduce i n formula N
= N
G
N
S
cu semnul (+) pentru a rezulta valori maxi me de eforturi axiale. Cazul
cel mai defavorabil este corespunzator stalpilor margi nali , unde a rezultat n =



21

0,85 (valoare superioara limitei prevazute de P100-3/2008), ceea ce denota ca
stalpii de beton armat sunt expusi unor cedari de tip casant ;
- s-a determinat, pentru diafragmele de beton armat valoarea fortei axiale
normali zate de compresiune n si s-a comparat cu valoarea admisa prevazuta i n
Codului P100-3/2008 (Anexa B; pct.B.5.), si anume n
adm
= 0,35 in pereti. Pentru
eforturile axiale totale (N) di n pereti s-a considerat ipoteza cea mai defavorabi la
si anume cea i n care forta axiala di n efectul i ndirect (N
S
) se introduce i n formula
N = N
G
N
S
cu semnul (+) pentru a rezulta valori maxi me de eforturi axiale si a
rezultat n
maxim
= 0,50 (valoare superioara li mitei prevazute de P100-3/2008), ceea
ce denota ca peretii de beton armat sunt expusi unor cedari de tip casant.

Calculul elastic efectuat, furni zeaz starea de eforturi n elementele structurii
pentru ncrcrile ori zontale convenionale de cod. Criteriul de siguran structural este
defini t pri n mrimea gradului de asigurare la aci uni seismice R
3
, care potri vit
normati vului P100-3/2008, are expresia:

b
kf
ff
jd
fd
F
V V
R

+
=
3

unde
jd
fd
V i
kf
ff
V sunt sumele capacitilor de rezisten ale elementelor verticale cu
rupere ductil i fragil.

Coeficientul R3 rezultat din calcul este:

R3 = 68%.

19. Incadrarea constructiei in clase de risc seismic

Pe baza rezultatelor evaluarii calitati ve si a evaluarii pri n calcul se stabileste
vulnerabilitatea constructiei in ansamblu si a parti lor acesteia, i n raport cu cutremurul de
proiectare si clasa de importanta-expunere la cutremur, respecti v, riscul seismic, ca
indicator al efectelor probabi le ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra
constructiei anali zate.
Stabilirea riscului seismic pentru o anumita constructie se face, conform prevederi lor
Normativului P100-3/2008 (Cap.8), pri n i ncadrarea acesteia in clasa de risc seismic si
are la baza rezultatele investigatiilor efectuate cu metodele aplicate la elaborarea
experti zei tehnice.



22

Pentru i ncadrarea constructiei i ntr-o clasa de risc seismic, se are in vedere zona
seismica de calcul (caracteri zata de parametrii ag = 0.24 si Tc = 1.6 sec) si urmatoarele
criterii pentru alcatui rea constructiei si comportarea i n exploatare la acti uni seismice:
- sistemul structural: sistem dual, cu diafragme si cadre di n beton armat;
- vechi mea constructiei: de circa 34 ani;
- degradari structurale: nu sunt vi zibile fisuri si crapaturi semni ficati ve i n elementele
structurale si nestructurale.
Evaluarea sigurantei seismice si i ncadrarea i n clase de risc seismic se face pe
baza celor trei indicatori R ce defi nesc trei categorii de conditii care fac obiectul
investigatiilor si anali zelor efectuate in cadrul evaluarii, si care reprezi nta:
- gradul de indepli nire a conditiilor de alcatuire seismica (R
1
);
- gradul de afectare structurala (R
2
);
- gradul de asigurare structurala seismica (R
3
).
Valorile celor trei indicatori se asociaza cu o anumita clasa de risc si orienteaza
expertul tehnic i n stabilirea concluziei fi nale pri vind raspunsul seismic asteptat si
incadrarea i ntr-o anumita clasa de risc seismic, precum si in stabilirea deciziei de
interventie. Asocierea se face conform P100-3/2008 (Cap.8; pct.8.2.), pe baza tabelelor
de mai jos:

Valori ale indicatorului R
1
asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
R
1
= 84
< 30 30 - 60 61 - 90 91 - 100

2
I II III IV
R
2
= 80
< 40 40 - 70 71 - 90 91 - 100

3
I II III IV
R
3
(%) = 68
< 35 35 - 65 66 - 90 91 - 100

Avand i n vedere valori le i ndicatorilor R, ca masura a performantei seismice
asteptate, in urma unei anali ze complexe a ansamblului condi tiilor de diferite naturi, se
apreciaza ca aceasta constructie se i ncadreaza n clasa de risc seismic RsIII.



23

Clasa R
s
III constructii care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la
care degradarile nestructurale pot fi importante.

Incadrarea cladirii experti zate i n clase de risc seismic serveste la stabilirea:
- gradului de exti ndere a masurilor de i nterventie propuse;
- gradului de urgenta a executarii masurilor de i ntreventie.
Riscul seismic al imobilului este consti tuit de pericolul producerii unor avarieri
importante in cazul unui cutremur major, avand intensitatea mai mare sau egala cu a
cutremurului de proiectare, pri n degradari structurale sau chiar prin prabusirea totala
sau partial a elementelor consti tuti ve ale cladirii.

20. Stabilirea vulnerabilitatii seismice

Incadrarea cladirii in clasa de risc seismic are la baza rezultatele investigatiilor
efectuate cu metodologia de ni vel 1.
Pentru stabi lirea categoriei lucrari lor de i nterventie, nivelurile de vulnerabilitate
seismica a constructiei se clasifica functie de indicatorii R
3
sau R
conv
conform tabelului
F.5.1. di n Codul P100-3/2008:

Indicatorul R
3
sau R
conv
<0,4 0,4...0,6 0,61...0,8 >0,8
Vulnerabilitate
Foarte
ridicata
Ridicata Moderata Redusa

Se apreciaza ca aceasta constructie, caracteri zata de valoarea indicatorului
R
3
=0,68 prezi nta vulnerabilitate moderata la acti uni seismice.

Condiii pentru necesi tatea i nterveniei i a ni velului lucrrilor de consolidare
conform tabelului 7.4. di n Codul P100-3/2008:

Clasa de
importan
Durata
viitoare de
exploatare
Cldiri la care este
necesar intervenia
structural
Dup consolidare construcia
satisface condi iile unei structuri
noi, proiectate la un cutremur cu
acceleraia maxi m
I
< 40 ani RsI, RsII > 0.80 ag
>40 ani RsI, RsII si RsIII (R
3
<75%) > 0.90 ag
II
< 40 ani RsI, RsII (R
3
<55%) > 0.70 ag
>40 ani RsI, RsII > 0.80 ag



24

III
< 40 ani RsI, RsII (R
3
<50%) > 0.65 ag
>40 ani RsI, RsII (R
3
<60%) > 0.75 ag
In acest caz, pentru satisfacerea obiecti vului de performanta de baza (OPB), nu
sunt necesare lucrari de interventie de reparatie si consolidare capitala a elementelor
structurale. Beneficiarul stabi leste un program de urmarire a comportarii in timp a
constructiei, conform prevederilor legale.

21. Solutiile de interventie propuse

Solutiile de i nterventie se stabilesc ti nand cont de incadrarea constructiei
anali zate in clasa de risc seismic si de alte particularitati , precum: clasa materialelor
folosite, regimul de i naltime, suprafata in plan, lipsa unor deficiente structurale care s-ar
fi materiali zat pri n aparitii de fisuri si crapaturi i n elementele structurale, etc.
Datorita faptului ca imobilul anali zat se incadreaza in clasa de risc seismic RsIII
si are gradul de asigurare structurala seismica R
3
= 68% > 60% rezulta ca nu este
necesar intervenia structural i n vederea consolidarii constructiei.
Se vor efectua lucrari curente de i ntreti nere si reparatii la elementele de finisaj si
de instalatii care prezi nta degradari.
In cazul cand lucrarile de intreti nere si reparatii nu se executa la timp si in bune
condi tii, uzura lor devi ne anormala si scurteaza durata normata de exploatare a cladirii.
Lipsa de intreti nere si reparare la timp a canali zarii, a conductelor de alimentare cu apa,
a scurgerilor i nterioare, a teraselor defecte, a invelitorii, a trotuarelor de protectie i n
jurul cladiri lor sunt cauze care duc in mod sigur la degradarea accelerata a cladirilor.

22. Urmarirea in timp a constructiei

A. Urmarirea curenta

Consta in observarea vi zuala si depistarea eventualelor deficente aparute in
comportarea constructiei in vederea masuri lor de interventie si stabilirea lucrarilor de
intreti nere si reparatii curente.

I. Sarcinile proiectantului

Proiectantul urmareste comportarea constructiei:
a. In perioada de garantie la sesi zarea beneficiarului .
b. In perioada de exploatare la necesitatea instituirii urmari rii speciale cand din
observatiile efectuate i n cadrul urmaririi curente rezulta acest lucru.



25

II. Beneficiarul de investitie

a. Asigura reali zarea urmaririi comportarii constructiei pe toata durata exploatarii ei.
b. Stabileste si ia masuri de remediere in cazul aparitiei unor deficiente ce se rezolva
prin lucrari de intreti nere si reparatii.
c. Sezi zeaza proiectantul pentru stabi lirea masurilor de urmarire speciala a comportarii
constructiei daca considera necesar acest lucru.

III. Principalele fenomene ce trebuiesc urmarite in cadrul activitatii de urmarire
curenta si nivele de avertizare.

a. Fisuri, crapaturi 0.3 mm.
b. Tasari, i ncli nari di ferentiate vi zibile.
c. Deformarea elementelor de rezistenta sau ansamble vi zibile cu ochiul liber.
d. Vibratii suparatoare.
e. Dezagregarea betoanelor si corozi unea oteluri lor.
f. Deplasari vi zibile ori zontale, verticale sau i nclinate, sau prin efecte secundare
vi zibile ca de exemplu deplasari ale trotoarelor, scarilor si a altor elemente.
g. Aparitia de rosturi , crapaturi, smulgeri.
h. Distorsionarea traseului conductelor.
i. Alterari ale gradului de protectie si etanseitate fonica, termica, i nfiltratii de apa.
j. Exfolierea sau craparea straturi lor de protectie, condens, ci uperci, mucegai .
k. Infundarea scurgerilor.
l. Deteriorarea i zolatiilor (termice, protectie la foc, hidroi zolatii).
m. Se va urmarii functionalitatea la parametrii proiectati a tuturor i nstalatiilor (sanitare,
termice, ventilatii, electrice, gaze).

IV. Urmarirea curenta se face la urmatoarele capitole de lucrari, analizandu-se:

a. Situatia terenului de fundare (tasare, umplere, umezire avansata, alunecare).
b. Fundatii (fisurare, deplasare, rotire).
c. Structura de rezistenta (fisurare, corozi une, patare, atac biologic, deformare, defecte
de imbi nare, deplasare normala, distrugeri de elemente).
d. Pereti exteriori, i nteriori, finisaje (fisurare, corozi une, patare, exfoliere, condens).
e. Disconfort (higrotermic, acustic, vibratoriu).
f. Instalatii (electrice, sanitare, i ncalzire, gaze, cli mati zare).
Este i nterzisa utili zarea constructiei pentru o alta desti natie decat cea pentru care a
fost proiectata si avi zata.
Pentru orice modificare in destinatie va fi informat proiectantul i n vederea luarii
acceptului acestuia, ti nand cont de sarcinile care au stat la baza dimensionarii
elementelor structurale ale cladirii.

B. Urmarirea speciala

Consta i n efectuarea de observatii si masuratori sistematice continue sau
periodice (suplimentar fata de observarea vi zuala impusa de urmarire curenta) a unor



26

marimi ce caracterizeaza anumiti parametrii de calitate a constructiilor si a factorilor ce
le conditioneaza.
Urmarirea speciala se va prevedea de executant (daca considera ca este necesara), de
comisia de receptie, de beneficiar sau organele de control.
Aceasta activi tate se va reali za pe baza unui proiect intocmit de personalul de
specialitate.

C. Jurnalul evenimentelor

Constatarile efectuate cu ocazia controalelor de urmarire curenta si speciale se
vor inscrie in ,,Jurnalul evenimentelor conform modelului din HOTARAREA
GUVERNULUI ROMANIEI nr. 273 di n 14 i ulie 1994.

D. Instructuni de exploatare

Pentru o buna exploatare pe toata durata de viata a structurii, sunt necesare
anumite operatii:
a. Verificarea periodica si repararea, daca este cazul, a sistemelor de colectare si
evacuare a apei existente pe amplasament.
b. Refacerea tencuielilor exterioare si i nterioare in caz de deteriorare.
c. Verificarea periodica a termo si hidroi zolatiei de pe acoperisul si suprafata laterala
a constructiei.
d. Verificarea periodica si repararea sistemelor de i nstalatii sanitare, i nvelitorii, pentru
evitarea infiltrarii apei i n elementele structurale.
e. Verificarea periodica si repararea sistemelor de i nstalatii electrice, pentru evitarea
incendiilor (scurt circuit, etc.), imposibilitatii alarmarii si avertizarii in caz de
incendi u, electrocutarii accidentale.
f. Nu este permisa incarcarea structurii cu sarci ni suplimentare fata de cele prevazute
din calcul.
g. Nu este permisa practicarea de goluri i n pereti sau plansee, precum si mutarea
peretilor.

JURNALUL EVENIMENTELOR

Conform HGR nr. 273/1994, privind receptia lucrarilor de constructie

Nr.
Crt.
Data
eveni mentului
Categoria
eveni mentului
Prezentarea
eveni mentului
si a efectelor
sale asupra
constructiei
cu trimiteri la
actele di n
documentatia
de baza
Numele,
prenumele
si uni tatea
persoanei
care i nscrie
eveni mentul
si
semnatura
sa
Semnatura
responsabi lului
cu cartea tehnica
a constructiei
1 2 3 4 5 6



27

Instructiuni de completare:
1. Evenimentele care se scri u in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in coloana 2
Categoria evenimentului :
UC rezultatele veri ficarilor periodice di n cadrul urmaririi curente;
US rezultatele veri ficarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in
care i mplica luarea unor masuri;
M masuri de interventie in cazul constatarii unor deficente (reparatii, consolidari,
demolari etc.);
E evenimentele exceptionale (cutremure, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi
masi ve de zapada, prabusiri sau alunecari de teren etc.);
D procese verbale i ntocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a
lucrarilor;
C rezultatele controlului pri vi nd modul de intocmi re si de pastrare a cartii tehnice a
constructiei.
2. Evenimentele consemnate in jurnal si care isi au corespondent in acte cuprinse in
documentatia de baza se prevad cu tri miteri la dosarul respecti v, mentionandu-se
natura actelor.

23. Consideratii finale

Avand i n vedere rezultatele aratate si consideratiile cu pri vire la structura, se
considera ca nu sunt necesare masuri de interventii pentru consolidarea si reabilitarea
imobilului anali zat, acesta avand asigurate ni veluri le de protectie (rezistenta mecanica
si stabilitate) bune si admisibile di n punct de vedere al riscuri lor sociale si economice i n
comparatie cu exigentele (ceri ntele) actualelor reglementari tehnice.

Incadrarea i mobilul anali zat S+P+18E di n Soseaua Vergului nr. 67, Sector
2, Bucuresti i n clase de risc seismic, se face astfel: RsIII, corespunzand
constructiilor la care nu sunt asteptate degradari structurale, dar la care
degradarile elementelor nestructurale pot fi importante.

Beneficiarul va lua masuri pentru intocmirea si/sau completarea la zi a Cartii Tehnice
a Constructiei, conform Legii 10/1995.

Prezentul raport de experti za a fost i ntocmi t in 3 (trei) exemplare originale, ce s-au
predat Beneficiarului, caruia ii revi n raspunderea si decizia pentru adoptarea masurilor
cuprinse i n raport.

Expert tehnic,
ing. BOGDAN VASILE

04 Raport de Expertiza Tehnica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04 Raport de Expertiza Tehnica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ENGINEERING CONCEPT S.R.L.

Str. Tepes Voda Nr. 58, Sector 2, Bucuresti Telefon / Fax:021/211 61 96

S-ar putea să vă placă și