Expertiza tehnica imobil str. Blanari nr.

18
pr. nr. 899/2011

Raport de expertiza
1. Introducere

La cererea proprietarului constructiei amplasate in Bucuresti pe strada

Blanari nr. 18, societatea noastra a fost solicitata sa intocmeasca o expertiza tehnica
care sa analizeze strict rezistenta si stabilitatea constructiei existente pe amplasament
in raport cu normele in vigoare la data intocmirii expertizei tehnice.
Expertiza tehnica s-a intocmit tinind cont de normele in vigoare, in special
de normativele P100/1 2006 (Cod de proiectare seismica Prevederi de proiectare
pentru cladiri), P100/3-2008 (Cod de proiectare seismica Prevederi pentru
evaluarea seismica a cladirilor existente), CR 6 2006 (Cod de proiectare pentru
structuri de zidarie) si CR 0 -2005 (Cod de proiectare Bazele proiectarii structurilor
in constructii)
Pentru realizarea expertizei s-au folosit, puse la dispozitie de beneficiar
urmatoarele documente:
- Releveul de arhitectura al constructiei
- Expertiza tehnica in vederea suprainaltarii constructiei intocmita in conformitate
cu P100-92, intocmita de expert dr. ing. Traian Popp
- Studiu geotehnic al terenului de pe amplasament intocmit de SC Geo
Prospector, ing. Roman Ilnitchi
- Plan pentru incadrarea constructiei in zona
S-au facut inspectii tehnice in datele de 20.12.2010, 17.01.2011 si
21.12.2011 la fata locului pentru confruntarea situatiei de pe teren cu planurile de
arhitectura ale constructie si pentru intocmirea releveului de structura si de avarii.
S-au cercetat si s-au relevat deasemenea sondajele existente la
planseele si la fundatiile constructiei.

2. Descrierea constructiei si a terenului de fundare

Constructia amplasata pe strada Blanari la nr. 18 este o constructiei cu

regimul de inaltime subsol, parter, etaj 1, 2 si pod, cu mezanin si mansarda partiala,
realizata, conform informatiilor primite de la beneficiar, intre anii 1920-1930.
In plan, constructia situata la intersectia strazilor Blanari si Doamnei
ocupa in plan o suprafata de cca. 560 mp, avind o forma aproximativa de V cu virful la
intersectia strazilor. Constructia prezinta trei zone caracteristice.
Zona pe care o vom denumi zona A compune latura mai mica a literei V
fiind invecinata pe zonele de calcan cu un corp de cladire amplasat pe strada Doamnei
la nr. 14 si cu calcanul unor constructii amplasate pe strada Blanari la nr. 14.
Dimensiunile maxime ale zonei sint de cca. 6.0 x 15.0 m, cu o suprafata de 85.0 mp.
Regimul de inaltime al zonei este subsol, parter, mezanin, etaj 1,2, mansarda si pod, cu
inaltimi de nivel de 3.40 m pentru subsol, 2.92 m pentru parter, de 2.12 m pentru
mezanin, de 4.32-3.02 m pentru etajele 1 si 2, de 2.82 m pentru mansarda si variabil de
0.20-2.12 m pentru pod.
Zona pe care o vom denumi zona B este zona centrala a constructiei si
este situata la intersectia strazilor Blanari si Doamnei cu o suprafata de 190 mp si
avind in plan o forma neregulata cu dimensiuni maxime de 14.5 x 14.0 m si un regim de
inaltime subsol, cu inaltimea de 3.27 m, parter, cu inaltimea de 4.92 m, etaje cu
inaltimea de 4.32 si 4.26 m si pod cu inaltimea variabila de 0.85-3.70 m.
Zona de constructie cu fatada spre strada Blanari, zona pe care o vom
denumi zona C, are o forma trapezoidala cu bazele de 14.0 si 27.0 m si inaltimea
trapezului de 14.0 m. In plan zona ocupa o suprafata de 285 mp cu regimul de inaltime
subsol, parter, mezanin partial (cca. 35.0 mp), etaj 1,2, mansarda si pod, cu inaltimi de
nivel de 3.15 m pentru subsol, 5.05 m pentru parter, de 4.32-34.26 m pentru etaje si
variabil de 0.85- 3.70m pentru pod. Aceasta zona de constructie care formeaza latura
mare a literei V se invecineaza cu o parte a calcanului cu constructii ale proprietatii de
pe strada Blanari nr. 16.
In zona de constructie ocupata de centrul de copiere si floraria, pe
inaltimea parterului, s-a realizat o subpanta pe structura independenta de lemn.
Constructia nu este monument istoric.
Structura constructiei este aceiasi pe intreg ansamblui ei: pereti structurali
de zidarie din caramida plina presata de tip vechi cu dimensiuni de 28x14x7 cm fara
simburi si centuri de beton armat, cu grosimi variabile pe inaltime, de la 84 cm grosime
la subsol la 56, 42 si 28 cm grosime la nivelurile supraterane. Plansee sint de
boltisoare de caramida pe profile metalice peste subsol, parter si mezanin si pe grinzi
metalice si de de lemn la etaje si mansarda. Podul este realizat pe o sarpanta de lemn
cu invelitoarea de tabla.
Constructia are balcoane locale de cca. 1.20 m latime, realizate prin
iesirea grinzilor metalice ale planseului in consola.
In zona A exista, de la nivelul parterului, o curte de lumina cu dimensiuni
de cca. 2.0x2.0 m.
Conform sondajelor efectuate la fundatii (vezi releveu) fundatiile
constructiei sint de beton simplu, de grosimea peretilor de subsol sau cu o mica
evazare fata de acestia si coboara cu 25-40 cm sub pardoseala subsolului.
Mai trebuie remarcat faptul ca la parterului constructiei, in zona B, s-au
montat un sistem de grinzi metalice noi, cu rolul strict de a sustine plafoanele false
care s-au realizat.
Pe contur imobilul este liber cu exceptia laturii de est unde se invecineaza
cu o constructie cu regim de inaltime P+1+mansarda, proprietatea BCR si tot spre est
cu un alt corp al proprietatii de pe strada Doamnei nr. 14 cu regimul de inaltime
P+2+pod. Pe latura de sud constructia se invecineaza la calcane cu doua constructii cu
regim de inaltime P+1 si P+2 situate pe strada Blanari la nr. 16.
In timp constructia a suferit mai multe interventii structurala importanta la
nivelul parterului, si anume fatada constructiei in zona corpului B (spre strada Blanari)
s-a modificat in sensul micsorarii elementelor de zidarie de fatada concomitent cu
camasuirea spaletilor ramasi cu o coaja de beton ramat de 15 cm grosime.
Deasemenea in peretii structurali de calcan atit ai constructiei noastre cit si ai
imobilului din strada Doamnei nr. 14 (care au actualmente ca proprietari Banca
Comenrciala Romana s-au practicat goluri mari de acces, spaletii ramasi din ambele
calcane camasuindu-se cu coji de beton armat de cca. 10 cm grosime (s-a inchis rostul
dintre constructii in zona), realizindu-se astfel, pe inaltimea parterului, trei elemente
structurale comune ambelor constructii.
Pe baza experientei expertului, luind in consideratie perioada de
proiectare si de realizare a imobilului, regimul de inaltime si sistemul constructiv al
constructiei se aprecieaza ca materiale structurale folosite caramida plina presata de
marca C75 si mortarul realizat cu var de marca M4-M10.
 Conform studiului geotehnic amplasamentul pe care este situat imobilul
are urmatoarea stratificatie:
- pina la 1.60m intilnim praful argilos cafeniu-plastic, virtos-tare
-in continuare pina la 4.00 intilnim nisipul mic,mijlociu si mare cu pietris mic-
mare indesat
- urmeaza apoi pina la o adincime de 14.00 nispuri si pietrisuri
Apa subterana s-a gasit la adincimea de cca. 9.50 m de la nivelul terenului,
fara a influenta fundatiile existente.
Presiunea conventionala la nivelul de fundare este de 3.50 daN/cmp.

3. Incadrarea constructiei conform normativelor in vigoare si

stabilirea obiectivelor de performanta luate in considerare in cadrul
evaluarii

Constructia situata pe strada Blanari nr. 18 este o constructiei cu regim de

inaltime subsol, parter, mezanin partial, doua etaje, mansarda partiala si pod, cu
structura de rezistenta alcatuita din pereti structurali de zidarie portanta si plansee de
boltisoare de caramida pe grinzi metalice sau de lemn cu grinzi de lemn si metalice,
realizata in jurul anilor 1920-1930
In conformitate cu P100 2006 Cod de proiectare seismica Prevederi
de proiectare pentru cladiri, constructia a fost incadrata in clasa III-a de importanta si
expunere la cutremur cu coeficientul i = 1.0
Din punct de vedere seismic, (conform P100/2006) amplasamentul
constructiei este situat in zona C, avand acceleratia pentru proiectare a terenului de
0.24 si coeficientul de amplificare = 2.75.
Din punctul de vedere al zonarii amplasamentului in termeni de perioada
de control (de colt), imobilul se afla pe un amplasament cu perioada Tc = 1.6sec.
Factorul de corectie care tine cont de contributia modului propriu
fundamental a fost ales cu valoarea de 1.0
Factorul de ductilitate qstabilit de expert este de 1.5 conform cu
ductilitatea elementelor si materialelor ce alcatuiesc structura de rezistenta (caramida
plina presata si mortarul de var cu ciment.

4. Rezultatele analizei calitative detaliate

Evaluarea calitativa detaliata a constructiei se bazeaza pe doua aspecte

principale: principiile de alcatuire structurala a constructiei si comportarea constructiei
in timp impreuna cu amploarea fenomenului de deteriorare a elementelor structurale si
nestructurale ca urmare a cutremurelor si a altor actiuni.
4.1. Analizarea principiilor de alcatuire constructiva
Analizarea principiilor de alcatuire constructiva s-a bazat pe studierea
constructiei la fata locului si pe cercetarea releveelor de arhitectura si de structura
intocmite.
Imobilul a fost proiectat dupa regulile tehnice ale perioadei dintre cele
doua razboaie mondiale ale secolului trecut, perioada in care nu existau conceptele
tehnice de astazi pentru o conformare antiseismica corespunzatoare.
Ca principale aspecte structurale negative ale constructiei, enumeram
forma in plan a constructiei, (asemanatoare literei V), existenta curtii interioare si a
gangului de la parter, ca si planseele constructiei alcatuite din bolti de caramida sau pe
grinzi de lemn. Aspectele caracteristici genereaza fie efecte de torsiune importante fie
creaza dificultati de transmitere a eforturilor seismice prin intermediul planseelor la
peretii structurali cu slabiciuni structurale mai ales la efectul actiunii seismice
perpendicular pe planul peretilor structurali. Deasemenea materialul structural al
constructiei (caramida de calitatea C75 cu mortar M4-M10 este modest dar in
conformitate cu practica de executie din perioada realizarii constructiei.
Alte aspecte structurale necorespunzatoare ale constructiei sint date
existenta etajelor intermediare, de inaltimile inegale ale etajelor zonelor alaturate si de
existenta unor calcane inalte, realizate fara simburi si centuri care depasesc ca
inaltime constructiile alaturate. (in special cel de pe strada Blanari nr. 16 alipit de
calcanul zonei C).
Deasemenea faptul ca imobil se invecineaza prin rosturi mici care nu
respecta distantele intre constructii impuse de normele actuale cu trei constructii cu
regim de inaltime sau parter si etaj sau parter si doua etaje constitue o deficienta
structurala.
Cele mai importante deficiente structurala ale constructiei a aparut in
timp, in urma unor lucrari de reamenajere. Astfel proprietarii cladirii din strada
Doamnei nr. 14 care sint proprietari si pe o zona din parterul constructiei noastre au
realizat in peretii structurali de calcan goluri mari de acces, spaletii ramasi din ambele
calcane camasuindu-se cu coji de beton armat de cca. 10 cm grosime (s-a inchis rostul
dintre constructii in zona), realizindu-se astfel, pe inaltimea parterului, trei elemente
structurale comune ambelor cosntructii. Acesata interventie structurala este total
necorespunzatoare din punct de vedere structural, in zona constrcutiile tinzind in mod
natural sa-si creeze rost intre ale, cu manifestarea vizibila in zona a acestei tendinte.
Deasemenea fatada constructiei din zona corpului B (spre strada Blanari)
s-a modificat in sensul micsorarii elementelor de zidarie de fatada concomitent cu
camasuirea spaletilor ramasi cu o coaja de beton ramat de 10-15 cm grosime, actiune
care schimba comportarea elementelor structurale de zidarie din zona.
Tot la capitolul defectelor structurale trebuie sa mentionam buiandrugii de
lemn de peste unele usi si prinderile necorespunzatoare ale elementelor de lemn ale
mansardei.
Fundatiile constructiei, realizate din zidarie, de grosimea peretilor
structurali ai subsolului si sub nivelul hidrostatic constitue o carenta importanta a
constructiei.
Ca aspecte structurale pozitive putem enumera densitatea relativ mare de
pereti structurali ai constructiei (depasind valoarea recomandata de 7% pe fiecare
directie de actiune seismica) si faptul ca fundatiile constructiei depasesc adincimea
minima de inghet valabila pentru orasul Bucuresti.
O cuantificare a indicatorului R 1 (criteriul de alcatuire constructiva
structurala) ne conduce la valoarea 0.61, astfel incit din punctul de vedere al acestui
indicator constructia se incadreaza la limita de jos a clasei de risc seismic RS III
(constructii la care sint asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ
siguranta structurala dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi
importante).

4.2. Comportarea in timp a constructiei si descrierea starii ei de

degradare
In decursul existentei sale constructia a trecut printr-o serie de actiuni
exceptionale insemnate cum ar fi cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 si 1990.
Cercetarea vizuala efectuata nu a constatat, in situatia existenta a
constructiei, fisuri semnificative in peretii structurali de zidarie la subsol si parter. La
etaje, acolo unde sint planseele de lemn, insa s-au observat anumite fisuri in
buiandrugi si parapeti, ca si mici desprinderi ale peretilor de plansee la partea
superioara. Deasemenea s-au observat fisuri si crapaturi la plafoanele de lemn cu
tencuiala pe trestie ca si multe zone (la pereti si plansee) afectate de umiditate.
Proasta intretinere a constructiei a generat la subsol mai ales zone cu
profile metalice corodate si la nivelul mansardei numeroase elemente de lemn afectate
de umezeala. si la balconul de la intrarea principala se observa zone cu placa de beton
exfoliata si cu armatura vizibila si corodata.
 Comportarea necorespunzatoare in timp a constructiei este subliniata de
prezenta numerosilor tiranti din podul constructiei (in prezenti slabiti) situatie care arata
modul necorespunzator in care au lucrat planseele de lemn ale constructiei la
cutremurele prin care a trecut constructia, mai ales din componenta perpendiculara pe
planul peretilor a actiunii seismice.
Interventiile structurale cu beton armat facute anterior prezinta si ele
degradari, existind zone cu camasuiala degradata cu armatura vizibila si corodata.
Deasemenea zonele noi cu tavane false de la parter si peretii
nestructurali de amenajere de aici prezinta degradari si impanari relative in structura
de rezistenta existenta.
Alte avarii care se remarca sint balcoanele constructiei cu structura
metalica ruginita si balustrii degradati si zonele in consola ale vitrinelor de fatada care
prezinta fisuri si crapaturi.
Fatadele constructiei din curtea interioara prezinta numeroase zone cu
armatura degradata sau chiar lipsa, peretii structurali fiind sub directa actiune a
agentilor meteorici. In curtea interioara se constata zone cu tasari ale terenului care
prezinta posibilitatea de retinerea apelor si de infiltrare a acestora la fundatii.
O cuantificare a indicatorului R 2 (criteriul de degradare structurala) a
condus, pentru constructia in situatia actuala, la valoarea de 0.79 astfel incit din
punctul de vedere al acestui indicator constructia se incadreaza in clasa de risc
seismic RS III.

5. Evaluarea prin calcul a sigurantei constructiei

Evaluarea analitica prin calcul a constructiilor (corpurile C si D)

expertizate in situatia existenta s-a facut in special in conformitate cu normativele
P100-1/2006, P100-3/2008 si CR 0-2005.
Scopul calcului efectuat a fost de a evalua capacitatile de rezistenta ale
constructiilor in starea lor actuala si de a determina gradul de asigurare la actiuni
seismice ale structurilor de rezistenta. De asemenea s-au facut calcule pentru
determinarea capacitatii de rezistenta si a gradului de asigurare a constructiilor, luind
in considerare transformarile functionale cerute de beneficiar si lucrarile de interventie
structurala propuse de expert. Acestea din urma vor fi prezentate in capitolul urmator.
Au fost realizate astfel evaluarile analitice prin calcul cu o metodologie de
calcul proprie si cu metodologia de calcul de nivel 1, conform normativului P100-
3/2008, datorita formei specifice a constructiei pentru mai multe directii de actiune
seismica.
Rezultatele acestora sunt redate in continuare, la nivel global. (pentru
rezultate pe zone caracteristice vezi breviar de calcul anexat)
La o greutate totala normata a constructiei la nivelul parterului de 3637 t
rezulta pentru o suprafata totala orizontala a peretilor structurali de 82.38 mp, un efort
unitar de compresiune de 4.36 daN/cmp, efort care pentru calitatea zidariei (caramizi
C75 si mortar M4-10 cu rezistenta de proiectare a zidariei de 5.52 daN/cmp) este
relativ corespunzator, peretii structurali putind avea o relativ buna comportare post-
elastica la solicitarile din incovoiere cu compresiune.
Pentru forta taietoare necesara rezulta, pentru coeficientii i=1.0, ag=0.24,
=2.36, = 0.85, =0.88, q = 1.5, valoarea de 1600 t la nivelul parterului.
Perioada de vibratie a constructiei este mica fiind in jurul valorii de
0.20sec.
Determinarea lui Scap. prin metoda proprie de calcul simplificat a
capacitatii de rezistenta a constructiei la forta taietoare s-a facut utilizind formula
Scap=zid.xAzid..
Efortul mediu de forfecare (calculat cu formula zid. = max (0.50 daN/cmp
sau 0/2) folosit in cadrul calculului este 2.18 daN/cmp rezultind astfel forte taietoare
capabile in planul peretilor structurali, cuprinse intre 1278 si 1414 t pe, valori care
determina grade nominale de asigurare seismica egale cu 0.80-0.88 pe cele doua din
directiile extrema de actiune seismica.
Fortele taietoare capabile determinate dupa metodologia 1 conf. P100-
3/2008 pe baza unei rezistente la forfecare a zidariei de 0.9 daN/cmp, folosind formula
2
Fb ,cap Az ,min k 1 0 , conduc la valori cuprinse intre 1116 t si 1229 t si la
3 k
grade nominale de asigurare seismica egale cu 0.70-0.77.
Se poate considera ca gradul nominal minim de asigurare al constructiei
pe ansamblu este R3 = 0.70, mai mare cu putin decit cel minim admis de normative
pentru o constructie la care nu este obligatorie o interventie structurala. (egal cu 0.65)
Din punctul de vedere al acestui indicator constructia se incadreaza in clasa de risc
seismic RS III.
Presiunea din gruparea fundamentala calculata pe talpa fundatiilor
existente este de 3.57 daN/cmp, aproximativ aceiasi cu valoarea presiunii
conventionale date prin avizul geotehnic (3.50 daN/cmp).

6. Solutii de interventie

Pentru incadrarea constructiei in cerintelor normativelor in vigoare astazi

se vor propune doua tipuri de interventie structurala, ambele incluzind si eventuale
transformari functionale minime dorite de beneficiar.
Interventiile structurale din varianta minimala de interventie constau din
lucrari de reparatii structurale, dintre care cele mai importante sint: repararea fisurilor
existente si a eventualelor fisuri care ar putea apare dupa decopertarea tencuielilor,
prin injectari si matari cu mortar de ciment, din inlocuirea buiandrugilor de lemn
existenti cu buiandrugi metalice si din verificarea si eventual inlocuirea tirantilor
existenti la nivelul podului. Este necesar deasemenea sa se repare invelitoarea, sa se
verifice (si sa se intervina daca este necesar) la elementele de lemn ale mansardei, sa
se verifice si sa se inlocuiasca elementele metalice corodate si desprinse ale
balcoanelor in consola si se refaca trotuarul din jurul constructiei (in special din curtea
interioara) concomitent cu sistematizarea terenului pentru a evita ca apele din
precipitatii sa se infiltreze la fundatiile constructiei producind tasari ale terenului de
linga fundatii.
La parter, mai ales in zona B este necesara dezafectarea peretilor
nestructurali curbi introdusi ulterior, verificarea dezafectarea sau inlocuirea plafoanelor
false din aceiasi zona, ca si desfacerea zonelor cu vitrine in consola existente. Se vor
executa reparatii la fatadele constructiei (mai ales spre curtea interioara) si la
plafoanele pe trestie si rabit existente.
Va fi necesar deasemenea ca toate golurile pentru sondaje existente la
aceasta data (la fundatii sau in plansee) sa fie reparate.
Alte lucrari de reparatii structurala care se vor executa in varianta
minimala de interventie vor consta in dezafectarea cosurilor nefunctionale de la nivelul
podului si din realizarea unei centuri de beton armat la partea superioara a calcanelor
din pod.
Eventualele inchideri de goluri existente sau creeri de goluri noi se vor
realiza prin bordari cu rame de beton armat, respectivi cu strepi de beton armat.
Mentionam ca legatura realizata intre constructia noastra si cea vecina
din strada Doamnei nr. 14 prin cei trei spaleti de zidarie consolidati poate conduce la
degradari si avarii ale zonelor adiacente acestora in timpul cutremurelor mari sau
moderate.
Interventia minimala va pastra clasa actuala de risc al constructiei (care
este Rs III) si gradul actual de asigurare seismica.
 Interventia maximala de interventie este o interventie structurala
importanta, de tip consolidare. In aceasta interventie se vor executa, pe linga toate
interventiile structurale descrise in varianta minimala de interventie, incinte camasuite
cu mortar sau beton armat pe toata verticala constructiei, cu fundatii proprii, se vor
realiza suprabetonari ale planseelor cu bolti de caramida sau din boltisoare pe grinzi
metalice si se vor inlocui unele plansee de lemn cu plansee de beton armat.
In cadrul acestei interventii structurale va fi obligatorie, prin buna
intelegere dintre cei doi proprietari, refacerea rostului dintre constructia noastra si
proprietatea de pe strada Doamnei nr. 14.
Interventiile structurale din varianta maximala de interventie vor mari
gradul nominal de asigurare existent la valori supraunitare iar clasa de risc seismic a
constructiei se va situa in apropierea clasei de risc seismic Rs IV.
Din punctul de al raportul cost / eficienta structurala varianta minimala de
interventie este cea rationala in conjunctura economica actuala.

7. Concluzii

Constructia amplasata pe strada Blanari la nr. 18 este o constructie cu

regimul de inaltime subsol, parter, etaj 1, 2 si pod, cu mezanin si mansarda partiala,
realizata intre anii 1920-1930.
In plan, constructia situata la intersectia strazilor Blanari si Doamnei
ocupa in plan o suprafata de cca. 560 mp, avind o forma aproximativa de V cu virful la
intersectia strazilor.
Constructia nu este monument istoric.
Structura constructiei este alcatuita din pereti structurali de zidarie din
caramida plina presata de tip vechi cu dimensiuni de 28x14x7 cm fara simburi si centuri
de beton armat, cu grosimi variabile pe inaltime, de la 84 cm grosime la subsol la 56,
42 si 28 cm grosime la nivelurile supraterane. Plansee sint de boltisoare de caramida
pe profile metalice peste subsol, parter si mezanin si pe grinzi metalice si de de lemn
la etaje si mansarda. Podul este realizat pe o sarpanta de lemn cu invelitoarea de
tabla.
Fundatiile constructiei sint de beton simplu, de grosimea peretilor de
subsol sau cu o mica evazare fata de acestia si coboara cu 25-40 cm sub pardoseala
subsolului.
Pe contur imobilul se invecineaza spre est cu o constructie cu regim de
inaltime P+1+mansarda, proprietatea BCR si tot spre est cu un alt corp al proprietatii
de pe strada Doamnei nr. 14 cu regimul de inaltime P+2+pod. Pe latura de sud
constructia se invecineaza la calcane cu doua constructii cu regim de inaltime P+1 si
P+2 situate pe strada Blanari la nr. 16.
Structura constructiei existente prezinta deficiente structurale (vezi
capitolul 4.1.) iar cercetarea vizuala a constructiei relevat avarii si degradari structurale
descrise pe larg in capitolul 4.2 al expertizei tehnice.
Din punctul de vedere al gradului de indeplinire al conditiilor de alcatuire
seismica (R1=0.61) si al gradului de afectare structurala (R 2=0.79) constructia se
incadreaza in clasa de risc seismic Rs III. Deasemenea din punctul de vedere al
gradului de asigurare structurala seismica (R 3), care este egal cu 0.70, mai mare decit
cel minim admis de normativele in vigoare, constructia de incadreaza tot in clasa de
risc seismic Rs III, la limita inferioara a acesteia.
O problema structurala deosebita este cea data de faptul ca rostul dintre
constructia noastra si cea invecinata de pe strada Doamnei de la nr. 14 a fost inchis in
timp, prin camasuirea, numai pe inaltimea parterului, cu coji de beton armat a unor
spaleti de zidarie din calcanul comun. Aceasta situatie poate genera avarii locale in
ambele constructii in timpul unor cutremure puternice.
 In cadrul expertizei tehnice s-au facut doua tipuri de propuneri de
interventie structurala, o interventie minimala de tip reparatie structurala si o interventie
maximala de tip consolidare, ambele fiind descrise pe larg in capitolul anterior.
Dupa realizarea interventiilor structurale minimale gradul nominal de
asigurare seismica (egal cu 0.70, peste valoarea minima ceruta de normative) si clasa
de risc seismic a constructiei ( Rs III.) se vor pastra. Trebuie mentionat ca interventia
minimala de interventie va pastra problemele structurale legate de rostul inchis dintre
constructia din strada Blanari nr. 18 si cea din strada Doamnei nr. 14.
Dupa realizarea interventiilor structurale maximale, care le vor include si
pe cele de deschidere a rostului mai sus mentionat, constructia isi va mari gradul
nominal de asigurare seismica la valori supraunitare iar clasa de risc seismic se va
situa in apropierea clasei de risc Rs IV.
In final apreciem ca din punctul de vedere al raportul cost / eficienta
structurala varianta minimala de interventie este rationala.
Pentru realizarea lucrarilor de interventie structurala prezentate in cadrul
expertizei tehncie este necesara realizarea unui proiect de structura separat, la faza
D.D.E., angajarea unei firme de specialitate, agrementate pentru executarea unor
astfel de lucrari structurale si obtinerea autorizatiei de construire.

februarie 2011 Intocmit,

Expert tehnic

ing. Adrian Mircea Stanescu