Expertiza Tehnica - Winmarkt Ploiesti

PROFESIONAL CONSTRUCT
PROIECTARE
Cod unic de nregistrare RO18384001 J40/2418/2006 S.R.L.
Str. Orzari nr. 5, Bloc 46bis etaj 4, ap.10 , sector 2 021551, BUCURETI ROMNIA Tel.: +4021.320.00.82 Fax: +4021.320.03.05 E-mail: office@p-c.ro http://www.p-c.ro
WINMARKT GRAND CENTER CORP A5

Ploiesti
EXPERTIZA TEHNCA Privind starea actuala a structurii de rezistenta si gradul de asigurare seismica
Iulie 2009 -
1. GENERALITI Prezenta documentaie conine expertiza tehnica privind starea actuala a structurii de rezistenta a cladirii WINMARKT Grand Center Corp A5, situata n Ploiesti, Bd. Republicii, nr. 17-25. Tema furnizata de beneficiar consta in modificarea incarcarii utile pe planseul de peste subsol. Planseul trebuie sa suporte o incarcare utila de 800 kg / mp pe o suprafata de maxim 70 mp (maxim doua trame de 6.00 x 6.00 m). Aceasta suprafata poate fi dispusa aleator pe planseu, in interiorul perimetrului indicat de beneficiar. Raportul de expertiza a fost intocmit la solicitarea beneficiarului S.C. WIN MAGAZIN S.A. in vederea stabilirii urmatorilor parametrii: Starea actuala a structurii de rezistenta a imobilului Evaluarea nivelului de protectie antiseismica Evaluarea capacitatii de resistenta si stabilitate a planseului peste subsol in vederea modificarii incarcarii utile Stabilirea deciziei de interventie Raportul are la baza urmatoarele date de intrare: Releveu de structura intocmit de S.C. Westfourth Architecture S.A. / S.C. Colonad Proex S.R.L., puse la dispozitie de beneficiar Documentatia tehnica privind extinderea etajului 1, compusa din Expertiza tehnica si Proiect faza DE, elaborata in 2006 de S.C. Westfourth Architecture S.A. / S.C. Colonad Proex S.R.L. si Expert Tehnic ing. Victor Nedrita. Investigatii vizuale si releveu al elementelor structurale, efectuate de S.C. Profesional Construct Proiectare S.R.L. Incercari distructive si nedistructive pe materiale pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta a acestora, efectuate de S.C. Budan Constructii S.R.L. Informatii obtinute de la beneficiar prin discutii directe Raportul de expertiza contine urmatoarele capitole: 1. Generalitati 2. Cadrul legal si motivul expertizei
Proiect: Winmarkt Grand Center PROFESIONA Object: Expertiza tehnica L CONSTRUCT Raport de expertiza tehnica PROIECTARE
REVIZIE: DATA: FAZA: PAG: 0 2009 Expertiza 2/20
3. Incadrarea constructiei in grupe si categorii 4. Metode de investigare pentru evaluarea nivelului de protecie antiseismica a construciei. 5. Descrierea constructiei 6. Starea fizica actuala a cladirii 7. Evaluarea gradului de protectie antiseismica a structurii actuale 8. Stabilirea deciziei de interventie 9. Propunerea solutiei de marire a capacitatii portante a constructiei 10. Concluzii si recomandari 2. CADRUL LEGAL SI MOTIVUL EXPERTIZEI La cererea beneficiarului de modificare a incarcarii utile pe planseul peste subsol este necesara expertizarea imobilului pentru a se stabili gradul de protectie la actiuni gravitationale si la actiuni seismice, precum si masurile de interventie necesare pentru asigurarea rezistentei, stabilitatii si ductilitatii tinand seama de starea fizica actuala si de prescriptiile tehnice de calcul in vigoare. Expertiza a fost intocmita tinand cont de urmatoarele reglementari legale: H.G.R. nr. 644/1990 privind reducerea riscului de avariere a construciilor care prevede obligativitatea proprietarilor de a solicita analizarea strii tuturor construciilor din patrimoniu. H.G.R. nr. 10 din ianuarie 1995 privind calitatea in construcii care prevede la art. 4 obligaia realizrii si meninerii pe ntreaga durata a existentei construciilor a urmtoarelor exigente de performanta: a) rezistenta si stabilitate; b) sigurana in exploatare; c) sigurana la foc; d) sntatea oamenilor, refacerea si protecia mediului. In acest sens se prevede obligaia proprietarilor si administratorilor sa asigure urmrirea comportrii in timp a construciilor si sa efectueze eventuale modificri, transformri, modernizri si consolidri numai pe baza de proiecte ntocmite de persoane autorizate, avizate si verificate potrivit legii.
Normativul P100-92 pentru proiectarea antiseismica a construciilor de locuine, socialculturale, agrozootehnice si industriale care prevede la cap. 11 condiiile de evaluare a nivelului de protecie antiseismica a construciilor existente
Ordinul MLPAT 71/N din 7.10.1996 - Prevederile referitoare la elaborarea expertizelor privind evaluarea nivelului de asigurare a construciilor existente.
3. INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN GRUPE SI CATEGORII Conform Normativului P100-92, pct. 11.1.3. construciile din fondul existent se supun expertizarii, dup caz, obligatorie sau condiionata, in vederea evalurii nivelului de protecie antiseismica in funcie de clasa de importanta a construciei si zona seismica de calcul. Construcia analizata se ncadreaz conform tabelului 5.1 in clasa de importanta II construcii de importanta deosebita (cladiri care adapostesc aglomerari de persoane: centre comerciale), fiind amplasata in Ploiesti, Bd. Republicii 17-25, cu caracteristici dinamice ale terenului apartinand zonei seismice de calcul B , cu ks = 0,25 si Tc=1,5 sec. Imobilul se incadreaza conform tabelului 11.2 in grupa de constructii A.4. constructii curente, avand regimul de inaltime P .. P+4 si proiectata dupa 1981. Din punctul de vedere al sistemului structural, conform punctului 11.1.9 constructia se incadreaza la categoria c) constructii in cadre din beton armat. Din punct de vedere al nivelurilor calitative de performan, construcia se ncadreaz la exigenele eseniale de verificare A1, conform clasificrii cuprinse n Regulamentul de verificare i expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor, aprobat cu HGR nr. 925/1995.
4. METODE DE INVESTIGARE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE PROTECIE ANTISEISMICA A CONSTRUCIEI Metodele de investigare se stabilesc functie de urmatorii parametrii: perioada in care a fost proiectata cldirea; numrul de niveluri; sistemul structural;
clasa de importanta; zona seismica de calcul ; starea actuala a construciei; interaciunea posibila cu vecinatatile. durata de utilizare estimata a construciei ulterioara momentului expertizei. Funcie de criteriile stabilite prin ordinul MLPAT nr.71/N din 7 octombrie 1996 se
stabilesc metodele de investigaii. Pentru aceste construcii s-a ales metodele de investigaie E1 si E2a . 4.1. METODA E1 DE EVALUARE CALITATIVA Metoda de evaluare calitativa E1 urmareste stabilirea urmtorilor parametrii: daca si in ce msura construcia respecta prescripiile in vigoare referitoare la alctuirea construciilor amplasate in zone seismice; daca si in ce msura au fost respectate condiiile de execuie si de exploatare ale construciilor conform normelor in vigoare; modul de comportare a construciei la cutremurele anterioare, precum si la celelalte aciuni care au survenit pe durata ei de exploatare; existenta unor lucrri de intervenii anterioare asupra construciei si detalii asupra acestor lucrri. Evaluarea calitativa prin metoda E1 se face pe baza examinrii construciei in ansamblu si in detaliu si a analizei: date referitoare la comportarea la seismele anterioare; relevee de degradri si avarii (vezi releveul foto); analiza construciei la fata locului in ansamblu si in detaliu. Pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului au fost realizate o serie de teste nedistructive prin metoda combinata de ctre S.C. Budan Constructii S.R.L. Buletinele de analiza sunt prezentate in Anexa Raport tehnic de incercare nr. ............................ ce face parte integranta din prezentul raport de expertiza.
REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:
0 2009 Expertiza 5/20
4.2. METODA E2A DE CALCUL SIMPLIFICAT PENTRU EVALUAREA CAPACITATII DE REZISTENTA - CORESPUNDE METODEI DE CALCUL CURENT Prin metoda E2a considerata metoda analitica se urmareste: Determinarea strii de eforturi si de deformaii in elementele structurii Elementele cu vulnerabilitate la incarcari din gruparea fundamentala sau speciala, ndeplinirea condiiilor de ductilitate a elementelor structurale ncadrarea in condiiile de rigiditate ale structurii.
5. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI Imobilul este compus din Subsol, Parter si Etaj 1 si are destinatia de centru comercial. Proiectul constructiei a fost intocmit in 1982, din documentatia originala fiind disponibile la ora actuala foarte putine planuri referitoare la structura de rezistenta (numai planuri generale; nu au fost gasite planuri privitoare la armarea elementelor). In arhiva beneficiarului nu au fost gasite documente privind urmarirea in timp a constructiei. Constructia a suportat seismele din 1986 si 1990, fara a ramane consemnate degradari structurale importante care sa necesite interventii de consolidare. Cladirea are dimensiunile generale de 63 x 36 m, avand in general trama de 6.00 x 6.00m si este amplasata in zona centrala a ansamblului, fiind delimitata prin rosturi antiseismice astfel: Pe laturile scurte (axele 13 si 39) cu corpurile A2 si A6, cladiri S+P+6/7E, avand functiunea de centru comercial la parter si etaj 1 si blocuri de locuinte la celelalte etaje. Pe una din laturile lungi (ax H) cu corpurile A3, A4 si tronson (A5-A6) Pe cealalta latura lunga (ax S), la distanta de 12 m se invecineaza cu corpul A7. Distanta intre cele doua corpuri este acoperita la nivelul etajului 1 de un luminator metalic semicircular, pe toata lungimea corpurilor. Structura luminatorului descarca direct pe cele doua corpuri invecinate. Structura de rezistenta este realizata din cadre din beton armat pe ambele directii principale, partial cu pereti de zidarie, plansee din beton armat. Ca mod de realizare, stalpii sunt turnati monolit, grinzile sunt prefabricate, iar planseele sunt realizate in solutia predala cu suprabetonare. Inaltimile de etaj sunt 4.50m pentru subsol si 4.00m pentru parter si etajul 1.
Stalpii curenti au sectiunea de 45x45 cm la subsol, respectiv 45 cm la parter si la etaj. Stalpii marginali de pe liniile de rost au sectiunea de 40x40cm pe toata inaltimea cladirii. Grinzile prefabricate au sectiunea 30x65 cm pe directie longitudinala, respectiv 30x55cm pe directie transversala. Sistemul de fundare este de tip direct, cu bloc de fundare si cuzinet din beton armat sub stalpi si fundatii locale continue sub peretii din beton armat sau zidarie ai subsolului. In anul 2006 cladirea a fost supusa unor interventii de reamenajare si extindere, principalele interventii asupra structurii de rezistenta constand in: Extinderea etajului 1 pe intreaga amprenta a corpului 5, pe zona delimitata de axele HO si 1932 (aproximativ 560 mp). Structura de rezistenta a extinderii este alcatuita din stalpi si grinzi metalice, planseu in sistem tabla cutata cu suprabetonare. Inlocuirea peretilor despartitori din BCA cu pereti usori din gips-carton. Introducerea unor pereti de zidarie cu rolul de a micsora deplasarile orizontale din actiunea seismica Introducerea la subsol a unei scari rulante prin spargerea planseului de peste subsol pe o suprafata de 4.00 x 12.00 m si a grinzii planeului din axul 22, intre sirurile K si N. Interventiile asupra structurii au avut la baza Expertiza Tehnica intocmita de Expert tehnic ing. Victor Nedrita si Proiect faza DE, elaborat in 2006 de S.C. Westfourth Architecture S.A. / S.C. Colonad Proex S.R.L.
6. STAREA FIZICA ACTUALA A CONSTRUCTIEI
Descrierea avariilor si degradarilor structurale 6.1. Constructia a fost conformata ................. Comportarea structurii in ansamblu
atat la incarcarile de exploatare cat si la cele exceptionale din actiunea seismica se poate considera buna.
6.2. -
Defectele constatate pot fi clasificate in doua categorii mari de probleme:
Defecte datorate imbatranirii materialelor Probleme de conformare structurala 6.2.1. Defecte datorate imbatranirii materialelor
... 6.2.2. Probleme de conformare structurala ... Pentru a realiza o imagine cat mai completa privind starea actuala si nivelul avariilor si degradrilor s-a realizat un Releveu Foto ce face parte integranta din prezentul Raport de Expertiza Tehnica.
7. EVALUAREA ACTUALE 7.1. ipoteze: I.) II.)
GRADULUI
DE
PROTECTIE
ANTISEISMICA
STRUCTURII
S-a determinat starea de eforturi si deformatii in elementele structurale in doua S-a modelat structura actuala cu luarea in considerare a zidariilor la preluarea actiuni orizontale din seism. S-a modelat structura cu luarea in considerare numai a panourilor de zidariei a cadrelor longitudinale marginale, iar cadrele transversale au fost considerate fara zidaria de caramida (in conformitate cu noua functionalitate).
In ambele situatii caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor au fost luate in conformitate cu rezultatele incercarilor distructive si nedistructive elaborate de S.C. ................ ........... ......... S.R.L. Rapoartele tehnice ale incercarilor fac parte integranta din prezenta Expertiza Tehnica. Sectiunile elementelor de beton armat sunt in proportie de 80% cele relevate, iar restul au fost obtinute prin extrapolare.
7.2.
Stabilirea starii de eforturi si deformatii
Determinarea starii de eforturi si deformatii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS 9.2.0 program de element finit destinat calculului starii de eforturi si deplasari a structurilor multietajate. Planseele de beton armat si peretii de zidarie de caramida au fost modelati ca elemente plane de tip shell; stalpii si grinzile au fost modelate ca elemente liniare de tip beam. Pentru determinarea eforturilor structurale in combinatia speciala de incarcari s-a folosit metoda analizei spectrale multimodale, structura fiind analizata in domeniul elastic considerand spectrul de raspuns al amplasamentului Bucuresti in conformitate cu codul de proiectare P100-92. Modelul de calcul al suprastructurii este prezentat in figurile 1-10, in care pereii de zidrie au fost modelai cu elemente de tip shell, cu luarea in considerare a golurilor de ferestre si de ui, obtinandu-se astfel o reprezentare cat mai fidela a constructiei analizate.
Fig. 1 Model calcul pentru structura existenta, fara compartimentari interioare
Fig. 2 Cadrul longitudinal al fatadei principale
Fig. 3 Cadrul longitudinal intermediar
Fig. 4 Cadrul longitudinal al fatadei posterioare

Fig. 5 Cadrul transversal marginal
Fig. 6 Cadrul transversal curent
Fig. 7 Cadrul transversal zona casa scarii
Fig. 8 Vedere in plan a modelului Parter
Fig. 9 Vedere in plan a modelului Etajul 1
Fig. 10 Vedere in plan a modelului Etaj metalic
Modulul de elasticitate al betonului E=14700 N/mm 2 este corespunzator clasei de calitate C8/10 diminuat cu 30% datorita microfisurilor. Conform STAS 10109/1-82 pentru stabilirea perioadei proprii de vibraie a structurilor de zidrie se recomanda ca modulul de elasticitate longitudinal al zidariei de caramida sa se evalueaze cu relaia: E = R k = 1.25 x 1000 x 2 = 2500 N/mm2 . In schema statica folosita s-a considerat zidria realizata din crmida plina marca C100 si mortar de zidrie M25 in toate elementele structurale. Rigiditatea zidriei, care a fost afectata de cutremurele anterioare cat si datorita imbatranirii materialelor, trebuie considerata cu o valoare redusa fata de rigiditatea unei zidarii noi. In consecina s-a considerat un modul de elasticitate E= 2000 N/mm 2. Pentru aciunea seismica s-a considerat Ks = 0,25 (Ploiesti, zona B conform P10092). Pentru coeficientul de comportare, valoarea recomandata de normativul P100/92 pentru structuri de zidrie simpla este =0,3, insa, datorita efectelor aciunilor seismice anterioare s-a considerat ca a fost diminuata capacitatea de rspuns post elastic a zidriei. De aceea s-a adoptat conform tabel 6.1 din P100-92 Valorile coeficientilor de majorare a eforturilor pentru elemente cu concentrari de eforturi sau cu ductilitate redusa o valoare marita, obinuta prin majorarea cu 50% a valorii parevazuta in normativ , adic =0,45.
Mode 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Period 0.971 0.650 0.409 0.302 0.235 0.214 0.163 0.146 0.139 0.134 0.117 0.110
UX 0.288 1.950 80.764 0.315 0.061 0.086 0.017 5.463 4.459 0.281 0.004 0.752
UY 69.837 4.477 0.997 15.373 1.693 0.093 3.294 0.529 0.492 0.299 0.901 0.066
UZ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
SumUX 0.288 2.238 83.002 83.317 83.377 83.464 83.480 88.944 93.403 93.684 93.688 94.440
SumUY 69.837 74.313 75.310 90.683 92.376 92.469 95.762 96.292 96.784 97.082 97.984 98.050
SumUZ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Mode 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Period 0.971 0.650 0.409 0.302 0.235 0.214 0.163 0.146 0.139 0.134 0.117 0.110
RX 93.669 4.576 0.898 0.282 0.257 0.100 0.106 0.019 0.000 0.017 0.001 0.000
RY 0.412 2.130 96.409 0.182 0.317 0.005 0.042 0.132 0.139 0.008 0.000 0.010
RZ 5.856 71.247 0.598 1.542 10.951 1.849 0.318 0.339 0.373 3.263 0.102 0.002
SumRX 93.669 98.246 99.144 99.425 99.682 99.781 99.888 99.906 99.907 99.924 99.925 99.925
SumRY 0.412 2.542 98.951 99.133 99.450 99.455 99.497 99.628 99.768 99.776 99.776 99.785
SumRZ 5.856 77.103 77.701 79.243 90.194 92.043 92.360 92.700 93.073 96.336 96.438 96.439
Perioade proprii de vibratie si factori de participare ai maselor
Fig. 11 Cadrul transversal curent Diagrama M din gruparea fundamentala
Fig. 12 Cadrul transversal curent Diagrama M din gruparea speciala Seism Y
Fig. 13 Cadrul transversal curent Diagrama N din gruparea speciala Seism Y
Fig. 14 Cadrul fatadei principale Diagrama M din gruparea speciala Seism X
Fig. 15 Cadrul longitudinal intermediar Diagrama M din gruparea speciala Seism X
Fig. 16 Cadrul longitudinal posterior Diagrama M din gruparea fundamentala

7.3.
In urma verificarilor pe modelul realizat pentru structura actuala cu luarea in
considerare a zidariilor la preluarea actiunilor orizontale din seism, valorile gradului de asigurare la aciuni seismice pe cele doua direcii au rezultat R T=0,22 pe direcie transversala si RL=0,28 pe direcie longitudinala. Aceste valori au fost stabilite pentru elementele la care sa putut determina clasa de calitate a betonului. In urma evalurilor cu metodele E1 si E2a, precum si din analiza strii de avarii construcia se poate ncadra in clasa de risc seismic RsII, la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore. 7.4. Pentru cazul doi de modelare a structurii existente, fara luarea in considerare a
diafragmelor de zidarie pe directia transverala in conformitate cu noua functionalitate, in urma verificarilor valorile gradului de asigurare la aciuni seismice pe cele doua direcii au rezultat RT=0,12 pe direcie transversala si RL=0,25 pe direcie longitudinala. Daca luam in considerare ca au fost depistate aleatoriu 4 elemente structurale la care prin incercari nedistructive cu metoda combinata nu s-au putut incadra rezultatele experimentale intr-o clasa de beton, atunci gradul de asigurare la actiuni gravitationale si orizontale tinde catre zero. In urma evalurilor cu metodele E1 si E2a, precum si din analiza strii de avarii construcia se poate ncadra in clasa de risc seismic RsI constructii cu risc ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatile corespunzatoare zonei seismice de calcul. 8. STABILIREA DECIZIEI DE INTERVENTIE 8.1. Conform Normativului P100-92, pct. 11.2.1, masurile de intervenie se
stabilesc funcie de: a) gradul de asigurare la aciuni seismice determinat la cap. 7; b) natura si gravitatea degradrilor si avariilor produse de aciuni care au solicitat construcia in exploatare (aciuni seismice, meteorice); c) clasa de importanta a construciei; d) durata de exploatare ulterioara interveniilor; e) implicaiile masurilor de intervenie preconizate asupra confortului si functionalitatii. incarcari de exploatare, actiuni
8.2.
Datorita nivelului de asigurare calculat au valorile sub cele din normativul
P100/92 pentru clasa de importanta III, R = 0,5, se impun masuri urgente de consolidare in cazul in care se mentin compartimentarile actuale. 8.3. In cazul in care beneficiarul doreste realizarea unor spatii deschise de birouri (tip open space) se impune demolarea structurii deoarece nu mai prezinta siguranta la incarcarile gravitationale si orizontale din actiunea seismica.
9. PROPUNEREA CONSTRUCTIEI
SOLUTIEI
DE
MARIRE
CAPACITATII
PORTANTE
Prin marirea suprafetelor incaperilor (prin indepartarea compartimentarilor interioare) si transformarea si schimbarea functionalitatii cladirii, structura actuala nu indeplineste niciuna din conditiile de rezistenta, ductilitate si deformabilitate. Din punct de vedere al rezistentei s-a aratat la capitolul 7 ca elementele structurale au capacitatea de rezistenta sub 0.5 din cea acceptata de normele in vigoare. Din punct de vedere al ductilitatii, imbatranirea materialului (carbonatarea betonului, coroziunea armaturilor), indepartarea panourilor de zidarie ce indeplineau rolul de preluare a fortei taietoare din incarcarile orizontale, precum si problemele de conformare structurala a constructiei si a sectiunilor elementelor conduc la o ductilitate foarte scazuta ce tinde spre zero. Deci practic structura nu mai poate disipa prin incursiuni in domeniul elasto-plastic energia indusa de actiunea seismica. Structura ar trebui sa aiba capacitatea portanta sa preia in domeniul elastic (=1, respectiv q=1) actiunea seismica. Deoarece o parte din elementele structurale si-au pierdut proprietatile fizico-mecanice, exista pericolul cedarii structurii la incarcari gravitationale, la un seism minor sau vant cu caracter de calamitate. In aceasta situatie se considera ca solutia cea mai buna pentru marirea capacitatii portante este de fapt refacerea capacitatii portante prin demolarea si realizarea unei structuri noi care sa indeplineasca toate conditiile de rezistenta, stabilitate, ductilitate, deformabilitate si functionalitate la nivelul actual de cunoastere inginereasca. Consideram ca incercarea de consolidare a unei structuri la care materialul este degradat intr-o proportie atat de mare este o solutie neeconomica si ineficienta din punct de vedere al conceptiei ingineresti.
10. CONCLUZII SI RECOMANDARI 10.1. Constructia a avut o comportare buna la actiunile seismice si de exploatare, insa datorita imbatranirii materialului, a conformarii structurale si a sectiunilor, cat si datorita schimbarii functionalitatii solicitate de beneficiar nu mai poate sa indeplineasca conditiile de rezistenta, stabilitate si ductilitate la incarcari ale exploatarii normale (gruparea fundamentala de calcul) sau speciale ( gruparea speciala de incarcari). 10.2. Suprastructura are o incastrare incerta in infrastructura deoarece armaturile din stalpi nu ajung in fundatii, ancorandu-se numai in peretii structurali din beton simplu ai subsolului. 10.3. Se propune refacerea capacitatii portante prin inlocuirea integrala a actualei structuri cu o structura noua in conformitate cu conceptele ingineresti ale anului 2009, a normelor in vigoare si refacerea fatadelor in acelasi stil arhitectonic cu cel existent. Proiectul de demolare si de realizare a noii constructii trebuie sa fie realizate de o societate abilitata in acest sens. 10.4. Demolarea constructiei si realizarea unei structuri noi nu vor pune in
pericol rezistenta si stabilitatea cladirilor invecinate daca sunt respectate reglementarile tehnice in vigoare privind proiectarea si executia constructiilor.. 10.5. Proiectul de demolare si de realizare a noii constructii va fi vizat de catre
expertul ce a intocmit prezentul raport de expertiza. Data 20.01.2009 Intocmit,

Expertiza Tehnica - Winmarkt Ploiesti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expertiza Tehnica - Winmarkt Ploiesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROFESIONAL CONSTRUCT

WINMARKT GRAND CENTER CORP A5

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 5/20

6. STAREA FIZICA ACTUALA A CONSTRUCTIEI

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 7/20

Defectele constatate pot fi clasificate in doua categorii mari de probleme:

7. EVALUAREA ACTUALE 7.1. ipoteze: I.) II.)

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 8/20

Stabilirea starii de eforturi si deformatii

Fig. 1 Model calcul pentru structura existenta, fara compartimentari interioare

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 9/20

Fig. 2 Cadrul longitudinal al fatadei principale

Fig. 3 Cadrul longitudinal intermediar

Fig. 4 Cadrul longitudinal al fatadei posterioare

Fig. 5 Cadrul transversal marginal

Fig. 6 Cadrul transversal curent

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 11/20

Fig. 7 Cadrul transversal zona casa scarii

Fig. 8 Vedere in plan a modelului Parter

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 12/20

Fig. 9 Vedere in plan a modelului Etajul 1

Fig. 10 Vedere in plan a modelului Etaj metalic

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 13/20

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 14/20

Perioade proprii de vibratie si factori de participare ai maselor

Fig. 11 Cadrul transversal curent Diagrama M din gruparea fundamentala

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 15/20

Fig. 12 Cadrul transversal curent Diagrama M din gruparea speciala Seism Y

Fig. 13 Cadrul transversal curent Diagrama N din gruparea speciala Seism Y

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 16/20

Fig. 14 Cadrul fatadei principale Diagrama M din gruparea speciala Seism X

Fig. 15 Cadrul longitudinal intermediar Diagrama M din gruparea speciala Seism X

Fig. 16 Cadrul longitudinal posterior Diagrama M din gruparea fundamentala

In urma verificarilor pe modelul realizat pentru structura actuala cu luarea in

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 18/20

Datorita nivelului de asigurare calculat au valorile sub cele din normativul

expertul ce a intocmit prezentul raport de expertiza. Data 20.01.2009 Intocmit,

REVIZIE: DATA: FAZA: PAG:

0 2009 Expertiza 20/20

S-ar putea să vă placă și