Consolidarea Unei Cladiri Existente Referat 2 Compress

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
CONSOLIDAREA UNEI CLADIRI

EXISTENTE
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

ARMAT
Student:PIRVANUS ANA-MARIA
Master TMLC , Anul I, grupa 1
1. GENERALITATI
1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de

consolidare si reconstruire.
Concepte de bază
Este necesară, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii

generale a constructiei si, in particular, a elementelor care se
vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a termenilor care fac parte din descrierea temei

de proiectare ne pot oferi o imagine de ansamblu a complexitatii
operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punct de vedere al
proiectarii, cat si din punct de vedere al punerii in practica a
solutiilor adoptate. Astfel:
 Consolidare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a

construcţiei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) in
scopul obţinerii unei capacităţi structurale sporite, de
exemplu, capacitate de rezistenţă superioară, rigiditate mai
mare, ductilitate mai amplă;
 Reparaţie: refacerea sau innoirea oricărei părţi degradate

ARMAT
sau avariate din construcţie cu scopul de a obţine acelasi

nivel de rezistenţă, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel
anterior degradării;
 Remodelare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a

construcţiei avand ca efect schimbarea funcţiunii sau a
gradului de ocupare;
 Intervenţie (structurală sau/si nestructurală): concept

care include termeni de consolidare, reparaţie si
remodelare;
 Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcţii

degradate pentru a asigura acelasi nivel al funcţiunii pe
care il avea clădirea inainte de degradare.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice

pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate
cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea
prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.

ARMAT
2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE

ZIDARIE
2.1. Consolidare. Tipuri de intervenţii
Funcţie de amploarea măsurilor, intervenţiile la clădirile din

beton armat afectate de seism sau vulnerabile din punct de
vedere seismic se impart in trei categorii:
 Reparaţiile cosmetice care urmăresc să

imbunătăţească aspectul vizual al componentelor
afectate.
Aceste reparaţii pot să refacă caracteristicile nestructurale ale

elementelor afectate, cum este, de exemplu, rolul de inchidere al
unor elemente. Aportul lor asupra comportării structurale este
neglijabil.
 Reparaţiile structurale au drept scop de a reda

proprietatile structurale iniţiale ale acestora. Un exemplu
de reparaţie structurală il constituie injectia fisurilor in
zidarie cu rasini epoxidice.
Lucrările de consolidare -sunt intervenţiile care implică

adaugarea de elemente structurale noi si/sau desfacerea si
inlocuirea părţilor existente avariate. Acestă intervenţie are ca
scop cresterea performanţelor structurale (rezistenţă, ductilitate,
rigiditate).

ARMAT
2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE
Pentru asigurarea aderenţei intre zidăria veche si straturile de

cămăsuieli din beton armat, sau aplicate prin torcretare precum
si pentru asigurarea conlucrarii perfecte intre cele doua
materiale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie
efectuată o pregatire specială a suprafeţelor.
Ordinea operatiunilor pentru această pregătire a suprafeţelor va

fi, de regula, după cum urmează:
- se desfac tencuielile de pe suprafaţă cu ciocan si daltă sau cu

dalta electrică cu percuţie;
- se curăţă cu perii de sarmă mecanice suprafaţa zidariei, pană la

indepărtarea totala a stratului
superficial colmatat cu mortar;
- se adancesc rosturile orizontale ale zidăriei prin indepartarea

mortarului pe o adancime de min.
1.0 cm;
- se identifică traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile

cu lapte de ciment;
- in cazul in care peretele prezintă crapaturi (inclinate,

verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se
desface zidăria pe traseul crapaturilor si se reface cu
caramizi intregi de aceeasi dimensiune cu cele din zidăria
existentă, cu mortar de marca de min. M50;
- daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu

alt perete structural perpendicular, se desface zidăria la
intersecţie si se toarna un stalpisor din beton armat

ARMAT
conform detaliilor ce vor fi precizate de proiectant
- in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica

goluri in zidarie pentru trecerea armaturilor din
cămăsuieli si ancorarea lor la intersecţii sau la nivelul
planseelor;
- se execută eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru

legătura zidariei noi cu cea veche, la nise, se prevad
conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse in rosturile
zidariei;
- la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramidă C75

cu mortar M50, conectata la spaletii existenti cu strepi desi sau cu
tije, in gauri perforate in rosturi si umplute cu mortar M50; la
partea superioara a golului se va impana zidaria in buiandrug sau
in zidarie, cu pene dure (otel, beton, PVC, cloture de GVP, tigla,
etc.);
- se face releveul planeităţii peretelui cu firul cu plumb si

se determina grosimea stratului de cămăsuială astfel
incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10
mm (local pe max. 20% din suprafaţa peretelui);
- se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri

Φ8-14 mm, dintr-o parte in alta a zidariei – 6 buc/mp – in
care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori,
iar gaurile dupa ce au fost suflate de praf si umezite se vor
umple cu mortar M100.
- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oţel

beton, care au rol si de distantieri si de care se vor lega
plasele de armatura/retea de bare;

ARMAT
- se spala suprafaţa peretelui cu jet de apa sub presiune,

pană la indepărtarea tuturor urmelor de praf sau alte
impurităţi;
- se monteaza plasele de armătură/retea de bare si se

innadesc cu mustatile de armatura din fundatii, conform
detaliilor din proiect;
- se montează eventuale trasee de tuburi electrice
- se spală cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din

pereti prin care trec armaturile la intersectii si se
betoneaza pană la umplere complete;

ARMAT
- se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre

reprezentanţii constructorului si cei ai beneficiarului;
- se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;
- se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu

vibratoare de interior sau de cofraj; avand in vedere inaltimea
mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei
etape de turnare, prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea
cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a
cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior,
prin gauri practicate in planseu.
3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII
Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de

fundare va consta in principal in urmatoarele:
- dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in
detaliile din proiect;
- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de

eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza
la lovirea usoara cu ciocanul;
- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar

putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor;
- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare

pentru asigurarea latimilor subzidirii conform proiectului;
- sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara;

ARMAT
- turnarea betonului de egalizare;

ARMAT
- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor

hidroizolatii;
- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor

armate ale fundatiilor noi;
- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin

spraituire;
- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor

verbale de faze determinante;
- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat

sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei
existente;
4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
 Se executa sapatura in pamant pana la cota de fundare;
 Se curata de pamant suprafata fundatiei existente si apoi

se buciardeaza sau se sprituieste pentru realizarea unei
suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta
a betonului proaspat la cel vechi. Pentru o mai buna
conlucrare se traseaza si se practica in elavatia de beton
existenta niste gauri conform detaliilor din proiect;
 Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si

se spala cu jet de apa;
 Se executa cofragul lateral al fundatiei noi;
 Se monteaza armatura din infrastructura;

ARMAT
 Se toarna si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de

turnarea betonului, suprafetele fundatiei existente se
mentin umede minim 2 ore, avand grija ca ele sa fie
zvantate in momentul punerii in lucrare a betonului);
 Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor

scoate cofrajele laterale;
 Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se

realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea ei cu
maiul de lemn;
 Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid

rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului
dintre ele pe o adancime de 10-15mm cu ajutorul unei
scoabe metalice;
 Se traseaza si se practica in perete niste lacasuri in

forma de coada de randunica (minimum 4buc/mp);
 Se spituieste suprafata peretelui de zidarie (pentru

asigurarea unei bune conlucrari intre diafragma de
zidarie si cea de beton);
 Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa
suprafata zidariei decopertate;
 Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa

zvantarea suprafetelor, lacasurile se umplu cu mortar
M200 bine matat;
 Dupa minimum 24 ore se monteaza armaturile diafragmelor

si se ancoreaza de agrafele metalice pe suprafata peretelui.
Se fixeaza distantieri minimum 3buc/mp;

ARMAT
 Se executa cofragul;
 Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul,

avand grija ca inainte de inceperea turnarii, suprafata
peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore,
iar la inceperea punerii in lucrarea a betonului ea sa fie
zvantata.;
 Dupa punere in lucrare a betonului se vor lua toate masurile

pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatura a
mediului ambient in minimum +5ºC precum si o umectare a
suprafetei de beton prin
stropirea cu apa a acesteia.
Suprafata betonului proaspat este interzis sa fie

prelucrata (cu mistria, dreptarul, etc.) pentru a se evita
deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport);
 Se reface tencuiala.
Beneficiarul va asigura conducerea lucrarilor de santier

de un diriginte de santier autorizat.
Executantul va organiza sistemul de asigurare a calitatii

lucrarilor si va asigura controlul lucrarilor de catre un
responsabil tehnic cu executia autorizat.
Executia trebuie realizata de personal cu experienta in
astfel de lucrari.
Se va pune accentual pe asigurarea calitatii lucrarilor si pe

respectarea normelor de protectia si igiena muncii.
Proiectantul de rezistenta va fi solicitat la fata locului pentru

ARMAT
fazele specificate in programul de control, precum si la orice

dificultati de executie sau orice abateri de la proiect.

ARMAT
CONSOLIDARE :IMOBIL ZONA PARLAMENT-IZVOR,

BUCURESTI.
Imobilul din str. Dragalina a fost edificat aproximativ in 1930, fiind

realizat intr-un singur corp de cladire cu regim de inaltime
Ds+P+1E+M, avand structura constituita din fundatii din beton
simplu sau caramida (dupa caz), pereti de caramida plina,
planseu peste demisol format din boltisoare de
caramida (mici arce din caramida sprijinite la capete pe grinzi
transversale metalice), plansee peste parter si etaj construite
integral din lemn.
Structura acoperisului a fost realizata integral din lemn sub forma

unei sarpante pe scaune, ce a fost legata prin popi de planseul
peste etaj si prin cosoroabe perimetrale asezate pe capatul
superior al peretilor exterior.
Din punct de vedere al amplasamentului, cladirea analizata se

afla situata in zona Cotroceni-Izvor, aproximativ la jumatatea
distantei dintre Palatul Parlamentului si albia raului Dambovita, la
marginea exterioara a dealului Parlamentului.
Constructia existenta prezinta doua fatade principale alaturate,

ce corespund strazii de resedinta si unei strazi secundare, o
fatada secundara adiacenta curtii si o fatada de tip calcan.
Constructia prezinta doua intrari pietonale, cea principala

corespunzand strazii de resedinta, iar cea de-a doua fiind
amplasata in curtea situata in spatele casei cu acces exterior pe
strada secundara.
Forma in plan a cladirii descrie un poligon neregulat cu 4 laturi

principale ce urmaresc in general limitele proprietatii.
ARMAT
Constructia prezinta un caracter regulat in plan, cu o exceptie

in zona casei scarii, care nu este integrata in volumetria
primara, ci este alipita aproape de coltul din „spate”al casei.
Cladirea releva un caracter regulat in elevatie, cu vitraje destul

de generoase pe cele doua fatade principale (adiacente strazilor),
vitraje modeste pe fatada secundara si pe casa scarii, si zona
integral opaca pe fatada de calcan.

ARMAT
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI
AGRICOLE
Din punct de vedere al circulatiilor, cladirea prezinta

particularitati specifice perioadei interbelice, intrarea
principala deservind doar nivelul parter, intrarea secundara
deservind casa scarii.
In decursul timpului, cladirea a cunoscut diverse interventii de

tipul lucrari de intretinere si reparatii, in special la nivelul
demisolului, unde s-a incercat oprirea igrasiei si a infiltratiilor
subterane prin camasuirea peretilor de caramida cu un strat
de beton simplu.
Fiind proiectata in era interbelica, constructia nu a beneficiat

de nici un fel de proiectare antiseismica, fiind asigurata doar
pentru incarcari gravitationale standard corespunzatoare
normelor de proiectare specifice perioadei istorice
respective.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN

BETON ARMAT
AGRICOLE
Comportarea structurii de rezistenta de-a lungul timpului este

in general acceptabila/satisfacatoare, avand in vedere
vechimea materialelor, cat si faptul ca structura a rezistat cu
brio cutremurelor majore din 1940, 1977, 1990 ( in ciuda
faptului ca nu a fost proiectata specific antiseismic).
Un aspect interesant il constituie ratiunea distributiei maselor

(greutatilor) pe fiecare nivel in parte. Astfel, demisolul este
alcatuit din pereti grosi de caramida (40cm), la care ulterior s-
a adaugat si camasuirea cu strat de beton, planseul peste
demisol realizat din boltisoare de caramida.
Peretii de la parter si etaj sunt realizati din caramida mai

subtire (14 sau 25cm, dupa caz), planseele peste parter si
etaj realizate din lemn, acoperisul construit din lemn. La un
calcul sumar, se observa clar ca distributia maselor este de
tip piramidal : mai greu la baza, adica la demisol, si din ce in
ce mai usor pe fiecare nivel superior.
Acest respect pentru principiile naturale si gravitationale a

condus la o durabilitate extinsa in timp a edificiului, cu mult
peste perioada de viata proiectata a cladirii.

BETON ARMAT
AGRICOLE
Cu toate acestea, cuantificand vechimea apreciabila a

materialor folosite in structura cladirii, faptul ca nu a fost
asigurata o intretinere corespunzatoare in ultima perioada
(casa nu a fost locuita si a fost pusa in stare de conservare),
precum si faptul ca actualmente structura nu corespunde
normelor de proiectare moderne (europene), rezulta ca o
necesitate imperativa actiunea de punere in siguranta a
constructiei prin intermediul unei solutii de reparare-
consolidare a acesteia.

BETON ARMAT
AGRICOLE
La initiativa proprietarului cladirii, s-au initiat studii de

cercetare amanuntita a situatiei actuale a structurii de
rezistenta si a cladirii in ansamblul sau.
Studiile preliminare aferente certificatului de urbanism indicau

o solutie tipica de consolidare ce prevedea camasuirea
peretilor de caramida cu un strat de mortar armat.

BETON ARMAT
AGRICOLE
In urma efectuarii studiului geotehnic, prelevarii de mostre de

caramida, mortar si lemn si a efectuarii de probe de laborator
asupra acestora, precum si a descoperii unor zone degradate
iremediabil la nivelul elementelor din lemn aferente
acoperisului si planseelor, am considerat ca necesara
aprofundarea solutiei preliminare de consolidare, prin crearea
unui model matematic complex.
Modelul matematic a fost creat in format digital, prin

intermediul unor programe de calcul structural cu
specificitate pentru zona geografica a amplasamentului
constructiei.
In cadrul modelarii digitale, au fost luate in considerare mai

multe variante si situatii predictibile de comportare a cladirii
atat in starea actuala, cat si in starea post-consolidare.

BETON ARMAT
AGRICOLE
Dupa modelarea geometrica a elementelor cladirii, precum si

a incarcarilor/actiunilor aferente acestora (incarcari
gravitationale, incarcari din actiunea zapezii, incarcari din
actiunea vantului, incarcari din actiunea seismica), au fost
efectuate analize statice si dinamice asupra modelului cu
scopul de a determina comportarea elementelor constructiei
(rezistenta sau lipsa de rezistenta: deformarea, cedarea sau
ruperea acestora).
Toate calculele au fost efectuate in conformitate cu
prevederile standardelor si normelor romanesti si europene
(SREN1990 …SREN1998, EUROCODE, P100, CR0, CR1,
CR.2.1,CR6, etc).
In urma efectuarii acestor calcule (simulari) amanuntite, au

fost descoperite multiple puncte potentiale de cedare in
cadrul structurii actuale (neconsolidate). Acest lucru este o

BETON ARMAT
AGRICOLE
confirmare stiintifica exacta a unei stari reale de fapt foarte

usor de intuit.
Pentru stabilirea solutiei finale de consolidare au fost create

mai multe variante ale modelului de baza, cu scopul de a gasi
solutia optima de consolidare, atat din punct de vedere al
costurilor, cat si din punct de vedere tehnologic (viteza de
lucru cea mai mare; tehnologia de lucru cea mai facila pentru
situatia data; crearea, desfiintatea sau inlocuirea unor
elemente astfel incat sa nu se schimbe sistemul structural al
cladirii si sa nu fie afectat partiul de arhitectura in mod
radical).
Solutia optima de consolidare nu reprezinta in mod

obligatoriu varianta cea mai ieftina din punct de vedere al
costurilor, ci reprezinta varianta cea mai echilibrata rezultata

BETON ARMAT
AGRICOLE
din analiza tuturor factorilor luati in considerare ( factori

financiari, factori de timp de executie, factori tehnologici,
factori climatici, factori locali: amplasament, vecinatati, acces,
etc).

BETON ARMAT
Deasemenea, trebuie sa precizam ca orice consolidare

reprezinta o procedura maxim invaziva, avand gradul de
complexitate cel mai mare posibil dintre toate lucrarile de
constructii civile obisnuite, si depasind ca nivel orice alt tip de
lucrari de reparatii si/sau de intretinere
In cazul constructiei analizate, solutia aleasa a fost o dezvoltare

fireasca a solutiei preliminare de consolidare, si anume: pe langa
camasuirea peretilor de caramida ca un strat de beton armat –
lucru considerat necesar dar nu si suficient, s-a optat pentru
introducerea unui schelet de rezistenta nou, format din cadre
(stalpi+grinzi) care va fi solidarizat cu structura existenta prin
intermediul unor armaturi de tip conectori.
De asemenea, din cauza degradarii partiale iremediabile si din

cauza neindeplinirii unor criterii structurale de baza, planseele
din lemn au fost desfacute si inlocuite cu plansee moderne din
beton armat.
Acesta solutie de consolidare aparent complicata, a fost aleasa

din cauza unor particularitati ale cladirii si ale amplasamentului.
Faptul ca actuala constructie ocupa circa 85% din suprafata
terenului, face practic imposibila amenajarea unor spatii tehnice
ale santierului precum rampe de depozitare, baraci, bancuri de
lucru, etc.
De asemenea, si zonele adiacente cladirii sunt total construite,

nefiind disponibila nicio suprafata de teren pentru organizari
de santier. Aceasta situatie constituie un impediment in
aprovizionarea cu materialele necesare santierului, obligand
constructorul sa aprovizioneze cantitati mici pe care este
nevoit sa le aplice imediat in lucrare.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

Un alt impediment il constituie amplasarea terenului intr-o zona

rezidentiala, la intersectia a doua strazi secundare (latime strada
1 = 5metri, latime strada 2=3m).
Aceasta constructie este infinit mai solida, infinit mai sigura,

avand o suprafata utila mare si totusi, pastrand aproape acelasi
aspect exterior!
Pe de alta parte, structura a capatat rezerve suplimentare de

rezistenta, care vor putea fi utilizate in cazul intentiei de a
adauga noi etaje cladirii. Calculul de rezistenta a presupus
posibilitatea de a mai adauga doua niveluri realizate cu
structura de rezistenta metalica, usoara, si panouri de inchidere
de tip sandwich - OSB+polistiren+termosistem.


Consolidarea Unei Cladiri Existente Referat 2 Compress

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consolidarea Unei Cladiri Existente Referat 2 Compress

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

CONSOLIDAREA UNEI CLADIRI

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

Master TMLC , Anul I, grupa 1

1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de

Este necesară, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii

Simpla explicare a termenilor care fac parte din descrierea temei

 Consolidare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a

 Reparaţie: refacerea sau innoirea oricărei părţi degradate

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

sau avariate din construcţie cu scopul de a obţine acelasi

 Remodelare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a

 Intervenţie (structurală sau/si nestructurală): concept

 Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcţii

Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE

2.1. Consolidare. Tipuri de intervenţii

Funcţie de amploarea măsurilor, intervenţiile la clădirile din

 Reparaţiile cosmetice care urmăresc să

Aceste reparaţii pot să refacă caracteristicile nestructurale ale

 Reparaţiile structurale au drept scop de a reda

Lucrările de consolidare -sunt intervenţiile care implică

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE

Pentru asigurarea aderenţei intre zidăria veche si straturile de

Ordinea operatiunilor pentru această pregătire a suprafeţelor va

- se desfac tencuielile de pe suprafaţă cu ciocan si daltă sau cu

- se curăţă cu perii de sarmă mecanice suprafaţa zidariei, pană la

superficial colmatat cu mortar;

- se adancesc rosturile orizontale ale zidăriei prin indepartarea

- se identifică traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile

- in cazul in care peretele prezintă crapaturi (inclinate,

- daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

conform detaliilor ce vor fi precizate de proiectant

- in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica

- se execută eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru

- la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramidă C75

- se face releveul planeităţii peretelui cu firul cu plumb si

- se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri

- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oţel

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

- se spala suprafaţa peretelui cu jet de apa sub presiune,

- se monteaza plasele de armătură/retea de bare si se

- se spală cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

- se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre

- se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;

- se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu

3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII

Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de

- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de

- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar

- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

- turnarea betonului de egalizare;

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor

- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor

- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin

- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor

- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat