CUPRINS

 GENERALITATI
 LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE ZIDARIE
 EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII
 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
 MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

1. GENERALITATI

1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstruire.

Concepte de bază
Este necesară, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular,
aelementelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot
da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul
de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate.
Astfel:
- Consolidare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a construcţiei (a unor elemente sau ansamblu de
elemente) in scopul obţinerii unei capacităţi structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistenţă
superioară, rigiditate mai mare, ductilitate mai amplă;
- Reparaţie: refacerea sau innoirea oricărei părţi degradate sau avariate din construcţii cu scopul de
a obţine acelasi nivel de rezistenţă, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradării;
- Remodelare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a construcţiei avand ca efect schimbarea
funcţiunii sau a gradului de ocupare;
- Intervenţie (structurală sau/si nestructurală): concept care include termeni de consolidare, reparaţie
si remodelare;
- Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcţii degradate pentru a asigura acelasi nivel al
funcţiunii pe care il avea clădirea inainte de degradare.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot
parcursul executie; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si
Beneficiar.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de
calitate cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul
caiet de sarcini.

1.2. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstruire.

Concepte de bază
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatorii de proiecte atestati de
comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, personae juridice sau
fizice.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat cf. legii, care raspunde de realizarea nivelului de
calitate corespunzator exigentelor de performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului
de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante de care
depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la diferitele etape
prevazute.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele
privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda
proprietarului constructiei care are obligatia de a completa la zi.

2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE ZIDARIE

2.1. Consolidare. Tipuri de intervenţii
Funcţie de amploarea măsurilor, intervenţiile la clădirile din beton armat afectate de seism sau
vulnerabile din punct de vedere seismic se impart in trei categorii:
- Reparaţiile cosmetice care urmăresc să imbunătăţească aspectul vizual al componentelor afectate.
Aceste reparaţii pot să refacă caracteristicile nestructurale ale elementelor afectate, cum este, de
exemplu, rolul de inchidere al unor elemente. Aportul lor asupra comportării structurale este
neglijabil.
- Reparaţiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale iniţiale ale acestora. Un
exemplu de reparaţie structurală il constituie injectia fisurilor in zidarie cu rasini epoxidice.
- Lucrările de consolidare sunt intervenţiile care implică adaugarea de elemente structurale noi
si/sau desfacerea si inlocuirea părţilor existente avariate. Acestă intervenţie are ca scop cresterea
performanţelor structurale (rezistenţă, ductilitate, rigiditate).

2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE

Pentru asigurarea aderenţei intre zidăria veche si straturile de cămăsuieli din beton armat, sau
aplicate prin torcretare precum si pentru asigurarea conlucrarii perfecte intre cele doua materiale
pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuată o pregatire specială a suprafeţelor.
Ordinea operatiunilor pentru această pregătire a suprafeţelor va fi, de regula, după cum urmează:
- se desfac tencuielile de pe suprafaţă cu ciocan si daltă sau cu dalta electrică cu percuţie;
- se curăţă cu perii de sarmă mecanice suprafaţa zidariei, pană la indepărtarea totala a stratului
superficial colmatat cu mortar;
- se adancesc rosturile orizontale ale zidăriei prin indepartarea mortarului pe o adancime de min. 1.0
cm;
- se identifică traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment;
- in cazul in care peretele prezintă crapaturi (inclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale
zidariei, se desface zidăria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi intregi de aceeasi
dimensiune cu cele din zidăria existentă, cu mortar de marca de min. M50;
- daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete structural perpendicular, se
desface zidăria la intersecţie si se toarna un stalpisor din beton armat conform detaliilor ce vor fi
precizate de proiectant
- in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica goluri in zidarie pentru trecerea armaturilor
din cămăsuieli si ancorarea lor la intersecţii sau la nivelul planseelor;
- se execută eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru legătura zidariei noi cu cea veche, la nise,
se prevad conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse in rosturile zidariei;
- la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramidă C75 cu mortar M50, conectata la
spaletii existenti cu strepi desi sau cu tije, in gauri perforate in rosturi si umplute cu mortar M50; la
partea superioara a golului se va impana zidaria in buiandrug sau in zidarie, cu pene dure (otel,
beton, PVC, cloturide GVP, tigla, etc.);
- se face releveul planeităţii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosimea stratului de
cămăsuială astfel incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20%
din suprafaţa peretelui);
- se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri Φ8-14 mm, dintr-o parte in alata a
zidariei – 6 buc/mp – in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori, iar gaurile dup ace
au fost suflate de praf si umezite se vor umple cu mortar M100.
- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oţel beton, care au rol si de distantieri si de
care se vor laga plasele de armature/retea de bare;
- se spala suprafaţa peretelui cu jet de apa sub presiune, pană la indepărtarea tuturor urmelor de
praf sau alte impurităţi;
- se monteaza plasele de armătură/retea de bare si se innadesc cu mustatile de armatura din
fundatii, conform detaliilor din proiect;
- se montează eventuale trasee de tuburi electrice
- se spală cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care trec armaturile la
intersectii si se betoneaza pană la umplere completa;
- se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre reprezentanţii constructorului si cei ai
beneficiarului;
- se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;
- se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu vibratoare de interior sau de cofraj;
avand in vedere inaltimea mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei etape de
turnare, prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a umplerii
complete a cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior, prin gauri practicate in
planseu.

3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII

Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de fundare va consta in principal in
urmatoarele:
- dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in detaliile din proiect;
- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se
dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul;
- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea
camasuielilor;
- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor subzidirii
conform proiectului;
- sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara;
- turnarea betonului de egalizare;
- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor hidroizolatii;
- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor armate ale fundatiilor noi;
- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire;
- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante;
- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu
talpa fundatiei existente;

4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

Se executa sapatura in pamant pana la cota de fundare;
Se curata de pamant suprafata fundatiei existente si apoi se buciardeaza sau se sprituieste pentru
realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta a betonului proaspat la
cel vechi. Pentru o mai buna conlucrare se traseaza si se practica in elavatia de beton existenta
niste gauri conform detaliilor din proiect;
Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si se spala cu jet de apa;
Se executa cofragul lateral al fundatiei noi;
Se monteaza armatura din infrastructura;
Se toarna si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de turnarea betonului, suprafetele fundatiei
existente se mentin umede minim 2 ore, avand grija ca ele sa fie zvantate in momentul punerii in
lucrare a betonului);
Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale;
Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin
baterea ei cu maiul de lemn;
Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea
mortarului dintre ele pe o adancime de 10-15mm cu ajutorul unei scoabe metalice;
Se traseaza si se practica in perete niste lacasuri in forma de coada de randunica (minimum
4buc/mp);
Se spituieste suprafata peretelui de zidarie (pentru asigurarea unei bune conlucrari intre diafragma
de zidarie si cea de beton);
Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa suprafata zidariei decopertate;
Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor, lacasurile se umplu cu
mortar M200 bine matat;
Dupa minimum 24 ore se monteaza armaturile diafragmelor si se ancoreaza de agrafele metalice pe
suprafata peretelui. Se fixeaza distantieri minimum 3buc/mp.;
Se executa cofragul;
Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul, avand grija ca inainte de inceperea turnarii,
suprafata peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore, iar la inceperea punerii in
lucrarea a betonului ea sa fie zvantata.;
Dupa punere in lucrare a betonului se vor lua toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 zile
o temperatura a mediului ambient in minimum +5ºC precum si o umectare a suprafetei de beton prin
stropirea cu apa a acesteia. Suprafata betonului proaspat este interzis sa fie prelucrata (cu mistria,
dreptarul, etc.) pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport);
Se reface tencuiala.
Beneficiarul va asigura conducerea lucrarilor de santier de un diriginte de santier autorizat.
Executantul va organiza sistemul de asigurare a calitatii lucrarilor si va asigura controlul lucrarilor de
catre un responsabil tehnic cu executia autorizat.
Executia trebuie realizata de personal cu experienta in astfel de lucrari.
Se va pune accentual pe asigurarea calitatii lucrarilor si pe respectarea normelor de protectia si
igiena muncii.
Proiectantul de rezistenta va fi solicitat la fata locului pentru fazele specificate in programul de
control, precum si la orice dificultati de executie sau orice abateri de la proiect.

5. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii si igiena muncii
eleborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea securităţii si sănătăţii in muncă nr. 319/2006.
Toţi muncitorii vor fi instruiţi cu normele de protecţie a muncii corespunzătoare lucrărilor pe care le
execută, cuprinse in volumul I al “Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de
construcţii montaj”.
Instructajul va fi inscris in fisa individuală de protecţie a muncii, care va fi completată si semnată de
titular si de cel care a efectuat instructajul, in aceeasi zi.
Muncitorii vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie corespunzătoare (cască de protecţie, centuri de
siguranţă, ochelari de protecţie, manusi, etc.).
Se vor lua măsuri speciale (imprejmuiri, plăci avertizoare, personal de pază etc.) pentru cazurile in
care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn, structura pardoseli, etc) ce
pot cadea accidental si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelor ce trec
intamplător prin zona de lucru.
Se interzice supraîncărcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demolări, cu
utilaje etc.
Se vor lua măsuri speciale ca elementele ce cad accidental in timpul execuţiei să nu provoace
vătămăripersoanelor care trec intamplător prin zona de lucru.
Ori de cate ori se aruncă materiale de sus, se va instrui un muncitor cu paza zonei respective, care
va avertiza pe cei care circulă si nu le va permite accesul in acea zonă.
Poziţia muncitorilor in timpul operaţiunilor de desfacere va fi, de regulă, deasupra elementelor de
demontat.
Echipele care execută lucrările de desfaceri si refaceri vor fi dotate, potrivit operaţiilor pe care le
execută cu scule, unelte si dispozitive adecvate (ciocane, tesle, toporisti, dălţi, răngi, clesti, jgheaburi
metalice refolosibile, scări simple si duble, schele interioare pe capre dotate cu balustrade de
protecţie, tărgi pentru transportul materialelor,centuri de siguranta, etc.).
Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi din lemn, grinzi
metalice, etc)echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipulate astfel
de elemente – scripeti,palane, macarale, franghii etc.

6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- lucrari de consolidare
- executie subzidiri la fundatii
- executie camasuieli la zidarie