

ICECON S.A.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE
SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII

RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION

EQUIPMENT AND TECHNOLOGIES

ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE

INFRASTRUCTURĂ ÎN CONSTRUCŢII

CARACTERISTICI SPECIFICE ŞI CERINŢE PRIVIND

PROCEDEE TEHNOLOGICE ŞI ECHIPAMENTE
PERFORMANTE

Contract: 521 / 29.10.2012

Beneficiar: M.D.R.A.P.

Faza 1: Documentare. Stabilirea condiţiilor tehnologice şi a cerinţelor specifice pentru lucrări de

îmbunătăţire a terenurilor de fundare inclusiv coloane; lucrări de terasamente; lucrări de
executare a piloţilor şi baretelor; lucrări de executare a ancorajelor forate; lucrări de executare a
pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare.
Partea V: Caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente
performante pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrarilor de executare a pereţilor de sprijinire
şi/sau etanşare

Preşedinte-Director General Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATU

ICECON S.A. Bucuresti

Şef de Proiect Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATU

Bucureşti, 2013
 

ICECON S.A.
INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE
SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII

RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION

EQUIPMENT AND TECHNOLOGIES

Caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante

pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de construcţii

Colectiv de elaborare:

Şef proiect Prof. Dr. Ing.Polidor BRATU

Prof. dr. ing. Petre ZAFIU

Prof. dr.ing. Alexandru VLĂDEANU

Ing. Carmen ALEXANDRU

Ing. Carmen DEBELEAC

Şef lucrări Dr. ing. Ştefania IONESCU

Drd. Ing. Dipl. Cătălina GHECEF

Prof. univ. Ana Maria GRĂMESCU

Drd. Ing. Roza PAIOVICI

Dr. ing. Marin BADIU

Drd. Ing. Daniela FIAT

Drd. Ing. Mirela LAZĂR

Sos. Pantelimon 266 Tel. 4021 202 55 00 Registrul Comertului J 40/7351/1995

Fax 4021 255 14 20 CUI R 7702002
sector 2 Cod IBAN
E-mail: iceconâicecon.ro
cod 021652 Lei: RO54BPOS71003031241ROL01
CP 3 - 33 EURO: RO21BPOS71003031241EUR01
IBAN RO50TREZ7025069XXX003894
Bucuresti ROMANIA

2
Partea V - Caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente
performante pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrarilor de executare a pereţilor de
sprijinire şi/sau etanşare

3
 CUPRINS

Pag.
Introducere 7
Domeniul de aplicare 10
V_13 Condiţii tehnologice şi cerinţe specifice pentru lucrări de executare a
pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare 10
V_13.1 Definire, clasificare 10
V_13.2 Alcătuirea pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri 11
V_13.3 Cerinţe specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor mulaţi
turnaţi monolit 11
V_13.4 Cerinţe privind proiectarea pereţilor îngropaţi 12
V_13.5. Investigarea geotehnică 12
V_13.6. Variante tehnologice pentru îndeplinirea cerinţei de stabilitate şi
rezistenţă la pereţi de susţinere 13
V_13.7 Condiţii tehnologice de execuţie a pereţilor mulaţi 13
V_13.8 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de
realizare a pereţilor cu secţiune continuă, prefabricaţi 17
V_13.9 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de
realizare a pereţilor de etanşare 17
V_13.10 Cerinţe specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor
compoziţi (compuşi) 18
V_13.11 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de
realizare a piloţilor foraţi (piloţi secanţi) 18
V_14 Procedee şi echipamente performante pentru lucrări de executare a
pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare 20
V_14.1 Lucrări pentru pereţi îngropaţi din panouri 20
V_14.2. Echipamente pentru pereţi îngropaţi din panouri şi pentru
barete 31
V_14.3. Lucrări pentru pereţi îngropaţi din piloţi foraţi 39
V_14.4. Lucrări pentru pereţi de etanşare realizaţi prin injectarea
terenurilor 42
V_14.5. Lucrări pentru pereţi realizaţi prin stabilizarea pământului în
adâncime prin malaxare 43
V_15. Parametrii tehnologici de lucru pentru lucrări de executare a pereţilor
de sprijinire şi/sau etanşare, precum şi a baretelor 46
V_16 Concluzii 47
Anexa V.1. Parametrii unor echipamente specifice pentru excavarea pereţilor
de susţinere, pereţilor de etanşare şi a baretelor 49
Anexa V.2 Terminologie 54
Anexa V.3. Documente de referinţă 57

Lista tabelelor
Tabel nr. A.V.1.1 - Principalii parametri
Tabel nr. A.V.1.2 - Principalii parametri
Tabel nr. A.V.1.3 - Principalii parametri
Tabel nr. A.V.1.4 - Principalii parametri
Tabel nr. A.V.1.5 - Principalii parametri
ai maşinilor cu graifăr pentru excavarea tranşeelor
ai graifarelor cu cabluri
ai graifarelor cu cilindri hidraulici
ai echipamentelor de lucru pentru hidroforeză
ai hidroforezelor

4
Lista figurilor
Fig. V.1 - Elemente componente ale pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri
Fig. V.2 - Elemente componente şi unele caracteristici ale pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri
Fig.V.3 - Ancoraje pentru pereţi mulaţi în condiţii urbane dificile
Fig.V.4 - Pereţi mulaţi din panouri
Fig.V.5 - Etapele de execuţie ale unui perete mulat, alcătuit din panouri primare şi panouri
secundare
Fig.V.6 - Tipuri de rosturi
Fig.V.7 - Pereţi cu secţiune continuă, prefabricaţi
Fig.V.8 – Exemplu de perete compozit
Fig. V.9 - Pereti din piloti secanti armati
Fig. V.10 - Pereti din piloti secanti cu armarea pilotilor secundari
Fig. V.11 - Pereti din piloti
Fig. V.12 - Etapele de execuţie a pereţilor mulaţi
Fig. V.13 - Etapele de execuţie a pereţilor mulaţi
Fig. V.14 - Pereţi de ghidaj
Fig. V.15 - Rezemarea carcasei de armatura pe peretii de ghidaj
Fig. V.16 - Executarea tranşeei cu graifar
Fig. V.17 - Etape de execuţie a pereţilor mulaţi cu echipamentul cu cupă deplasabilă pe un
catarg
Fig. V.18 – Faza de excavare prin bascularea cupei
Fig. V.19 - Executarea tranşeei cu maşina de forat rotativă cu evacuare hidraulică
Fig. V.20 - Introducerea carcasei de armatură în tranşee
Fig. V.21 - Executarea betonării
Fig. V.22 – Poziţionarea tubului de betonare
Fig. V.23 - Extragere laterală a unui element de rost
Fig. V.24 - Principalele echipamente utilizate la execuţia pereţilor mulaţi
Fig. V.25 - Schema maşinii cu coloană telescopică şi graifăr
Fig. V.26 - Schema mecanismului de telescopare a coloanei
Fig. V.27 - Maşină cu coloană telescopică şi graifăr
Fig. V.28 - Graifăr cu fălcile deschise
Fig. V.29 - Schema hidrofrezei
Fig. V.30 - Hidrofreză manevrată de macara
Fig. V.31 - Hidrofreză
Fig. V.32 - Organul de lucru al hidrofrezei
Fig. V.33 - Maşină cu graifăr suspendat pe cabluri
Fig. V.34 - Graifăr cu mecanism de închidere-deschidere cu cabluri
Fig. V.35 - Graifăr cu mecanism de închidere-deschidere cu cilindru hidraulic
Fig. V.36 - Maşină cu graifăr pentru executarea pereţilor mulaţi
Fig. V.37 - Echipamente pentru prepararea, transportul şi reciclarea noroiului bentonitic
Fig. V.38 - Echipamente pentru prepararea, transportul şi reciclarea noroiului bentonitic
Fig. V.39 - Malaxor pentru prepararea noroiului bentonitic
Fig. V.40 - Pompa pentru evacuarea noroiului din tranşee în faza de betonare
Fig. V.41 - Instalaţie pentru regenerarea noroiului
Fig. V.42- Maşină mobilă pentru reciclarea noroiului
Fig. V.43 - Echipament pentru extragerea tuburilor de rost
Fig. V.44 - Excavator echipat cu braţ telescopic şi graifăr
Fig. V.45 - Pereti din piloti secanti
Fig. V.46- Ordinea de execuţie a piloţilor secanţi pentru realizarea pereţilor
Fig. V.47 - Fazele execuţiei unui perete continuu din piloţi foraţi utilizând o maşină de forat cu
burghiu lung
Fig. V.48 - Metodă de execuţie a pereţilor de etanşare prin injecţie

5
Fig. V.49 – Amestecarea pământului cu liant cu ajutorul unui săpător de şanţuri (Tehnologia
Trenchmix)
Fig. V.50 - Masina de forat cu echipament pentru tehnologia CSM
Fig. V.51 - Organul de lucru (tehnologia Cutter Soil Mixing)
Fig. V.52 - Masina de forat cu echipament pentru tehnologia SMW (Soil Mixing Wall System)
Fig. V.53 - Amplasarea paletelor de amestecare
Fig. V.54 - Etape de realizare a peretelui in tehnologia SMW
Fig.A.V.1.1 - Maşină cu graifăr pentru excavarea tranşeelor
Fig.A.V.1.2 - Graifăr cu cabluri
Fig.A.V.1.3 - Graifăr hidraulic
Fig.A.V.1.4 - Echipament de lucru pentru hidroforeză
Fig.A.V.1.5 - Hidroforeză

6
INTRODUCERE

Obiectivele fundamentale ale prezentei lucrări pot fi sintetizate astfel:

a. Definirea, fundamentarea și dezvoltarea algoritmului tehnologic și de execuție cu
echipamente asociate, performanțe și caracteristici de exploatare eficiente astfel încât să poată fi
asigurată cerința de calitate a execuției în directă concordanță cu resursele și costurile
implicate.
b. Stabilirea procedeelor tehnologice, a echipamentelor de execuție, precum și a cerințelor
parametrice de calitate la valori ale nivelurilor de prag, astfel încât să poată fi stabilită strategia
și procedura operativă și eficientă pentru lucrări de infrastructură în construcţii.
c. Conceperea procedeelor tehnologice ca un sistem unitar în corelație cu echipamentele
de execuție, astfel încât pe baza variantelor parametrice de stabilire a „liniei tehnologice”
utilizatorii acestor documente tehnice să poată alege și stabilii tehnologia de execuție cu
echipamentele aferente la nivelul de calitate și eficiență prevăzut în documentația tehnică a
investiției unei lucrări infrastructură în construcţii.
d. Elaborarea si prezentarea sintetică, documentată și integrată pentru sistemul tehnologie-
echipament poate deveni baza procedurală pentru obținerea certificatului de specialitate, cu
introducerea in registrul operatorilor de execuție a lucrărilor infrastructură în construcţii.
e. Stabilirea etapelor tehnologice semnificative și a echipamentelor de lucru aferente
astfel încât să poată fi definită corelația parametrică funcțională, de execuție tehnologică, de
capabilitate și mentenabilitate a echipamentelor în vederea optimizării unor strategii eficiente și
de calitate predictibilă astfel încât să constituie baza conceptuală pentru elaborarea proiectelor
tehnologice/fișelor tehnologice a lucrărilor de execuție pe șantier.
f. Elaborarea și dezvoltarea tehnologiilor și a echipamentelor cu contribuții semnificative
pentru atingerea calității predictibile, a performanțelor echipamentelor, a protecției mediului și a
conducerii lucrărilor cu personal specializat trebuie să se constituie, într-un concept unitar, care
să permită și să asigure cerințele de formare profesională și etapele de conținut și frecvență
pentru formarea continuă a personalului din construcții, pe toate categoriile de specialități
(proiectare, execuție, management al calității, management de proiect, managementul tehnologic,
managementul echipamentelor tehnologice etc.), precum și toate categoriile de specializare
(ingineri, tehnicieni, maiștri, muncitori, economiști, laboranți).
Lucrarea se adresează specialiştilor din proiectare, execuţie, precum şi beneficiarilor
construcţiilor şi reprezintă o sinteză actualizată privind tehnologii şi echipamente de lucru,
precum şi recomandări specifice pentru lucrări de infrastructură a construcţiilor, pe baza cărora
să se poată adopta soluţii tehnice de execuţie la un nivel predictibil de calitate şi eficienţă. S-au
prezentat procedee tehnologice şi echipamente performante în concordanţă cu documentele
7
existente pe plan international, astfel încât să poată fi realizate în final proceduri de bună practică
pentru următoarele categorii de lucrări:
I. imbunatatirea terenurilor;
II. terasamente;
III. executarea fundatiilor indirecte;
IV. executarea ancorajelor forate;
V. executarea pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare.
Următoarea fază a contractului se referă la stabilirea cerinţelor, procedurilor şi sistemelor de
asigurare şi monitorizare a calităţii categoriilor de lucrări menţionate mai sus, iar în ultima fază
se va prezenta sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de
infrastructură a construcţiilor, precum şi recomandări pentru alegerea procedeului tehnologic în
conexiune cu echipamentele de execuţie în vederea atingerii performanţei predictibile.
Lucrarea cuprinde cinci părţi, anexe şi lista documentelor de referinţă.
Partea I prezintă cerinţe specifice, procedee tehnologice şi echipamente, parametri tehnologici
de lucru pentru lucrări de îmbunătăţire a terenurilor şi anume:
- compactare de adâncime cu maiul greu şi supergreu;
- coloane de pământ;
- preumezire;
- drenare;
- injectare;
- stabilizare;
- congelare.
Partea II prezintă cerinţe specifice, procedee tehnologice şi echipamente, parametri tehnologici
de lucru pentru lucrări de terasamente şi anume:
-excavaţii şi umpluturi;
-nivelări şi profilări;
-compactarea pământurilor;
-sprijiniri;
-epuismente.
Partea III prezintă cerinţe specifice, procedee tehnologice şi echipamente, parametri
tehnologici de lucru pentru lucrări de executare a fundaţiilor indirecte (piloţi, barete).
Partea IV prezintă cerinţe specifice, procedee tehnologice şi echipamente, parametri
tehnologici de lucru pentru lucrări de executare a ancorajelor forate.

8
Partea V prezintă cerinţe specifice, procedee tehnologice şi echipamente, parametri tehnologici
de lucru pentru lucrări de execuţie a pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare (pereţi mulaţi, pereţi cu
secţiune continuă prefabricaţi).
De asemenea fazele următoare vor cuprinde capitole separate pentru cele cinci categorii de
lucrări, urmând ca în final lucrarea să se publice pe fascicole separate.
Se menționează faptul că, fiecare fascicol în parte individualizează categoriile de tehologii și
echipamente aferente, astfel încât întregul conținut să aibă caracter algoritmic pe baza unei
sinteze actualizate de date și informații în corelație cu nivelul actual de cerințe pe plan
internațional, astfel încât să ofere variante posibile de alegere și optimizare a unui procedeu
tehnologic cu echipamentele asociate.
De asemenea fiecare fascicolă în parte va cuprinde informații, cerințe și proceduri de sistem și
operaționale, in variante posibile, astfel încât să poate fi realizate conceptele de management
tehnologic al capabilității echipamentelor și al asigurării calitătii lucrărilor de construcții .

9
Domeniul de aplicare
Lucrarea se adresează specialiştilor din proiectare, execuţie, precum şi beneficiarilor
construcţiilor şi reprezintă o sinteză actualizată privind tehnologii şi echipamente de lucru,
precum şi recomandări specifice pentru diferite lucrări de infrastructură în construcţii, pe baza
căreia să poată fi adoptate soluţii tehnice de execuţie la un nivel predictibil de calitate şi
eficienţă. S-au prezentat procedee tehnologice şi echipamente performante în concordanţă cu
documentele existente pe plan internaţional, astfel încât să poată fi realizate în final proceduri de
bună practică pentru executarea pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare (pereţi mulaţi, pereţi
prefabricaţi)
Pereţii de sprijinire şi etanşare au o largă utilizare la lucrări de fundaţii, permiţând
executarea lucrărilor de excavaţii sub protecţia lor (funcţia de sprijinire) şi împiedicând
pătrunderea apei în zona de lucru (funcţia de etanşare). Pereţii de sprijinire şi etanşare pot fi
realizaţi din panouri sau din piloţi foraţi.
Pereţii realizaţi din piloţi foraţi (cu tubaj recuperabil) se utilizează în următoarele situaţii:
-cazuri în care în vecinătatea pereţilor se află fundaţiile unor construcţii cu încărcări mari,
asfel că stabilitatea tranşeelor necesare pentru executarea pereţilor din panouri nu ar fi asigurată;
-cazuri în care în cuprinsul stratificaţiei se întâlnesc mâluri sau nisipuri antrenate de
curentul de apă.

V_13 Condiţii tehnologice şi cerinţe specifice pentru lucrări de executare a

pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare
V_13.1 Definire, clasificare
Conform “Normativului privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere” indicativ
NP 124:2010 (cap. III 5), pereţii îngropaţi sunt realizaţi, de regulă, într-o tranşee excavată sub
nivelul terenului sub protecţia unui fluid stabilizator sau în uscat, iar pământul îndepărtat este
înlocuit de beton sau noroi autoîntăritor. Pereţii îngropaţi pot avea următoarele funcţiuni:
a) sprijinirea excavaţiilor de adâncime (pereţi de sprijinire sau de susţinere)
b) etanşare (pereţi de etanşare pentru prevenirea deplasării apei subterane curate sau
poluate sau a oricărui contaminant aflat în teren)
c) fundaţii de adâncime (pereţi portanţi)
d) mai multe funcţiuni (de susţinere, etanşare, portanţă)
După modul de executare, pereţii îngropaţi se clasifică în pereţi din panouri şi pereţi din
piloţi foraţi.
Pereţii îngropaţi din panouri pot fi:
a) pereţi mulaţi (realizaţi prin turnarea în teren a betonului)
b) pereti din elemente prefabricate din beton
c) pereţi de etanşare (realizaţi din noroi autoîntăritor, eventual cu membrane sau
palplanşe sau executaţi din beton plastic)
d) pereţi compoziţi (pereţi compuşi)
Pereţii la care atât materialul cât şi funcţia pe care o îndeplinesc (de susţinere, de portanţă
sau de etanşare) sunt identice în lungul aceleiaşi verticale sunt pereţi omogeni, iar la pereţii la
care funcţiile de rezistenţă, portanţă şi etanşare se separă pe verticală sunt pereţi compuşi.
Ţinând seama de modul de dispunere a piloţilor, de materialul utilizat şi de armarea
piloţilor, pereţii îngropaţi din piloţi foraţi se clasifică astfel:
a) pereţi din piloţi armaţi cu interspaţii
b) pereţi din piloţi secanţi din beton armat alternaţi cu:
b1) piloţi nearmaţi din material cu rezistenţă scăzută (noroi autoîntăritor )
b2) piloţi nearmaţi din beton simplu
b3) piloţi din beton armat
După modul de preluare a solicitărilor la care sunt supuşi, pereţii îngropaţi de susţinere se
clasifică astfel:
-pereţi îngropaţi în consolă;
10
 -pereţi îngropaţi rezemaţi

V_13.2Alcătuirea pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri

În figurile V.1, V.2 se indică alcătuirea, elemente componente şi unele caracteristici ale
pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri ([8], [13].

Fig.V. 1-Elemente componente ale pereţilor îngropaţi realizaţi din panouri

Fig.V.2 - Elemente componente şi unele caracteristici ale pereţilor îngropaţi realizaţi din
panouri: 1- grosimea peretelui; 2 – lungimea pe orizontală a carcasei de armătură; 3 – lăţimea
carcasei; 4 – lungimea panoului; 5 – nivelul platformei de lucru; 6 – nivelul de turnare; 7 –
peretele de ghidaj; 8 – nivelul de tăiere (decapare); 9 – lungimea pe verticală a carcasei de
armătură; 10 – carcasa de armătură; 11 – adâncimea de excavare; 12 - rosturi

V_13.3 Cerinţe specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor mulaţi turnaţi monolit
Pereţii mulaţi ca şi celelalte construcţii trebuie să îndeplinească în primul rând cerinţa de
rezistenţă şi stabilitate, cerinţă esenţială indicată de Legea 10/1995 privind calitatea în
construcţii. Pentru executarea în siguranţă a lucrărilor de construcţii, se impune şi cerinţa de
etanşare, împiedicând migrarea apei subterane sau a altor lichide aflate în teren.

11
 Îndeplinirea acestor cerinţe se realizează prin respectarea următoarelor condiţii
tehnologice [5], [8], [13]:
-asigurarea continuităţii peretelui din punct de vedere al rezistenţei şi al etanşării prin
realizarea unor rosturi corespunzătoare;
-încastrarea panourilor într-un strat cu caracteristici corespunzătoare;
-aplicarea unor soluţii pentru preluarea solicitărilor orizontale de către pereţii de susţinere
în timpul executării lucrărilor de excavare;
-limitarea deplasărilor peretelui;
-asigurarea verticalităţii pereţilor conform indicaţiilor din [5], tabelul VII-2;
-asigurarea stabilităţii pereţilor tranşeei în faza de excavare prin utilizarea unui fluid
stabilizator (noroi bentonitic);
-asigurarea stabilităţii pereţilor găurii forate prin utilizarea tuburilor de protecţie (foraj cu
tubaj);
-protecţia pereţilor tranşeei la introducerea organului de lucru în tranşee prin executarea
grinzilor de ghidaj;
-îndeplinirea cerinţelor de calitate de către pereţii mulaţi necesită respectarea toleranţelor
de execuţie indicate în [5]:
-îndeplinirea cerinţelor de calitate de către materialele şi produsele utilizate:
-cerinţe pentru noroiul bentonitic
-cerinţe pentru noroiul autoîntăritor
-cerinţe pentru carcasele de armătură (inclusiv asigurarea acoperirii cu beton
prescrise)
-cerinţe pentru beton
-cerinţe pentru amplasament (utilajele şi instalaţiile tehnologice, bazinele de noroi
bentonitic şi carcasele de armatură necesită spaţii largi).
Alte cerinţe
-cerinţe privind securitatea pe şantier, securitatea procedeelor de lucru şi a echipamentelor
- se va acorda o atenţie specială pentru:
-procesele care cer ca personalul să lucreze în apropierea echipamentelor grele;
-excavaţii neumplute;
-operaţii care implică manoperă şi inspecţii realizate în interiorul excavaţiilor;
-manevrarea carcaselor de armătură.
-reducerea la minim a efectelor nefavorabile asupra mediului:
-reducerea zgomotului şi a vibraţiilor
-reducerea poluării mediului cu diverse materiale de construcţii
-cerinţe economice.

V_13.4 Cerinţe privind proiectarea pereţilor îngropaţi

La proiectarea pereţilor îngropaţi se vor respecta prevederile documentelor de referinţă:
-SR EN 1538:2011. “Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi mulaţi.” (capitolul 7);
-NP 124:2010. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere;
-NP 123:2010. Normativ privind proiectarea geotehnică a fundaţiilor pe piloţi ;
-NP 113-04. Normativ privind proiectarea, execuţia, monitorizarea şi recepţia pereţilor
îngropaţi.

V_13.5. Investigarea geotehnică

Pentru proiectarea şi execuţia pereţilor mulaţi este necesară investigarea geotehnică a terenului,
care se face conform SR EN 1997-1:2004, SR EN 1997-2:2007, NP 074:2007 Normativ privind
documentatiile geotehnice pentru construcţii şi SR EN 1538 :2011 (cap.5).

12
V_13.6. Variante tehnologice pentru îndeplinirea cerinţei de stabilitate şi rezistenţă la
pereţi de susţinere
Un perete îngropat de susţinere trebuie să îndeplinească atât condiţia de stabilitate, cât şi
condiţia de rezistenţă sub acţiunea forţelor de apăsare orizontale date de pământ în faza de
excavare. Soluţiile indicate în [8], cap.III.6, se aleg de proiectant ţinând seama de documentele
de referinţă indicate mai sus (încastrarea peretelui în teren, rezemarea peretelui îngropat cu
şpraiţuri sau cu ancoraje pe măsura realizării excavaţiei, rezemarea peretelui îngropat prin
structura îngropată prin procedeul “de sus în jos”, cunoscut şi sub numele “top-down” sau
“metoda milaneză”, soluţia cu contrabanchete din pământ).
Se indică ca exemplu o soluţie de sprijinire a pereţilor de susţinere cu ancoraje (fig. V.3).

Fig. V.3. -Ancoraje pentru pereţi mulaţi în condiţii urbane dificile

V_13.7 Condiţii tehnologice de execuţie a pereţilor mulaţi

A. Generalităţi
Pereţii mulaţi se realizează din beton sau beton armat într-o tranşee excavată în teren cu
ajutorul unor echipamente speciale pentru executarea unor şanţuri înguste şi adânci, în prezenţa
fluidului de foraj, care susţine pereţii tranşeei. Betonul este introdus în tranşee cu ajutorul unui
tub de betonare; betonarea are loc, de regulă în prezenţa fluidului de foraj, situaţie în care
betonul înlocuieşte fluidul din tranşee. Pereţii mulaţi se realizează din panouri, caracterizate prin
lungime, grosime, adâncime şi forma rosturilor (fig. V.4).

Fig.V.4 – Pereţi mulaţi din panouri

Fluidul de foraj (suspensie de bentonită activată în apă) trebuie să îndeplinească cerinţele SR

EN 1538:2011 (paragraful 6.2.1., tabelul 1 şi tabelul 2). Sunt necesare determinări de laborator
pentru a se stabili dacă suspensia îndeplineşte condiţiile de calitate privind vâscozitatea aparentă,
densitatea, stabilitatea, filtratul şi capacitatea optimă de colmatare, conţinutul de nisip liber şi
valoarea pH.
Betonul trebuie să îndeplinească cerinţele din Codul de practică pentru producerea betonului
CP 012/1-2007 şi trebuie pus în operă în conformitate cu NE 012/ 2 -2010 Normativul pentru
producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2:
Executarea lucrărilor din beton.
Carcasele de armătură pentru pereţi mulaţi trebuie să fie conforme cu SR EN 10080:2005.
13
 Ca avantaje ale pereţilor mulaţi se menţionează:
-asigură o stabilitate şi o rezistenţă ridicată
-asigură condiţii de etanşare
Se menţionează şi următoarele dezavantaje:
-continuitatea orizontală între panouri este dificil de realizat
-pereţii nu pot urmări trasee complicate
-utilajele, instalaţiile tehnologice, bazinele de noroi bentonitic şi carcasele de armătură
necesită spaţii largi
La proiectare şi execuţie se vor respecta prevederile SR EN 1538:2011 privind panotarea,
stabilitatea tranşeei, încastrarea în roca de bază, armarea verticală şi longitudinală, rosturi, goluri
şi perforări, acoperirea cu beton.

B. Panotarea
Panotarea sau modul de dispunere a panourilor, dimensiunile acestora, succesiunea
execuţiei se stabilesc prin proiect, în funcţie de particularităţile lucrării şi de instalaţiile folosite.
Se deosebesc trei tipuri de panouri: panou primar, panou secundar şi panou mixt.
În figura VII.5 din [8] se indică etapele de execuţie ale unui perete mulat, alcătuit din
panouri primare şi panouri secundare, soluţie utilizată în cazul excavării panourilor cu cupă de
graifăr sau cu foreză rotativă sau percutantă, iar în figura VII.6 din acelaşi normativ se arată
etapele de execuţie ale unui perete mulat, alcătuit din panouri primare şi panouri de tip mixt,
soluţie utilizată în cazul excavării panourilor cu instalaţii cu cupă tip lingură (cupă) dreaptă. Se
dă ca exemplu prima variantă de panotare menţionată mai sus (fig.V.5)

Fig.V.5. Etapele de execuţie ale unui perete mulat alcătuit din panouri primare şi panouri
secundare
Notaţiile din figura V. 10 au următoarele semnificaţii: 1 – panou primar săpat; 2 – tub de rost; 3
– carcasă de armătură; 4 – panou primar betonat; 5 – panou secundar săpat; 6 – panou secundar
betonat.
I – excavarea panourilor primare şi înfigerea tuburilor de rost la extremităţile acestora;
II – lansarea carcasei de armătură în panourile primare;
III – betonarea panourilor primare;
IV – extragerea tuburilor de rost;
V – săparea panourilor secundare;

14
VI – lansarea carcasei de armătură în panourile secundare;
VII – betonarea panourilor secundare.
C. Îmbinările dintre panouri trebuie să asigure atât conlucrarea eficientă dintre panouri
cât şi etanşeizarea îmbinării fără utilizarea de materiale impermeabile suplimentare. În funcţie de
procedeul folosit pentru excavare şi de gradul de impermeabilitate impus peretelui, se utilizează
mai multe tipuri de rosturi (fig. V.6):
a)Rosturi realizate cu ajutorul tuburilor de rost (fig. V.6a) astfel:
-la extremităţile panoului se introduc în poziţie verticală ţevi metalice cu diametrul egal
cu lăţimea tranşeii; verticalitatea tuburilor metalice, dupa introducerea lor, se verifica la partea
superioara cu ajutorul unei nivele;
-tuburile se înfig în stratul de bază pe o distanţă de 0,5 – 1 m pentru a preveni
eventualele devieri in momentul betonarii, din cauza presiunii betonului;
-se introduce în tub la baza acestuia nisip, balast sau pământ, pe o înălţime de 2 -3 m,
pentru a se evita pătrunderea de beton în tub;
-extragerea tuburilor de rost se face după 4 – 6 ore de la turnarea betonului, când betonul
s-a rigidizat, dar nu a făcut încă priză.
Această soluţie se utilizează în mod curent în cazul excavării panourilor cu cupă de
graifăr sau cu maşină de forat rotativă sau percutantă.

e) f)
Fig. V.6. Tipuri de rosturi

15
 b)Rosturi realizate cu ajutorul tuburilor de rost cu etanşare îmbunătăţită prin:
b1)înfigerea unui tub metalic sau din material plastic cu diametrul 0,25 – 0,35 m în
zona rostului, după extragerea tubului de rost, recuperarea acestuia după betonarea panoului
următor şi umplerea cu beton a golului;
b2)introducerea în zona rostului a unei ţevi de injecţie (fig. V.6b), prin care după
betonarea panoului se injectează lapte de ciment, pe măsura extragerii ţevii.
c)Utilizarea unui element de rost prefabricat din beton armat sau precomprimat (fig. V.
6c)
Elementul de rost prefabricat cu secţiune dublu T se introduce în tranşee în poziţie
perfect verticală, se înfige pe 0,3 – 0,6 m în baza tranşeii, iar la partea superioară se fixează de
grinzile de ghidare.
d)Rosturi cu profil crenelat realizate prin raclarea cu dinţii cupei pe o adâncime de 10 –
15 cm a betonului turnat anterior (fig. V.6d)
În vederea raclării, la extremitatea panoului se lasă o rezervă de pământ nesăpat în
lungime de minim 0,80 m. Săparea acestuia şi raclarea betonului din panoul vecin se efectuează
după cel puţin 6 ore de la turnarea betonului. În profilul crenelat astfel obţinut pătrunde ulterior
betonul din panoul următor, asigurându-se etanşarea rostului dintre panouri. Rosturile cu profil
crenelat se utilizează în cazul excavării panourilor cu instalaţii cu cupă tip lingură dreaptă.
În cazul în care se cere o etanşare mai bună, se utilizează elemente de etanşare, adică
elemente flexibile ataşate longitudinal de un cofraj de rost astfel încât jumătate din element este
integrat în betonul unui panou după operaţiunile de betonare şi extragere a cofrajului de rost. La
execuţia panoului adiacent, cealaltă jumătate a elementului este eliberată, iar apoi este integrată
în beton. Ca urmare, elementul de etanşare îmbrăcat în beton la zona de contact dintre două
panouri ajută la limitarea pierderilor de apă prin această suprafaţă critică. (fig. V.6e, V.6f)

D. Alte condiţii tehnologice pentru executarea pereţilor mulaţi

-înainte de excavarea tranşeei se execută grinzile de ghidaj;
-în timpul excavării, se va urmări permanent adâncimea săpăturii şi se va completa o fişă
tehnică de excavare.
-curăţirea excavaţiei (denisiparea) la talpa excavaţiei şi la rosturi înainte de betonare
-la terminarea operaţiei de curăţire proprietăţile suspensiei de bentonită trebuie să fie cele
indicate în tabelul 2 din SR EN 1538:2011 pentru faza înainte de betonare
-evitarea infiltrării apei subterane (fără o denisipare adecvată şi o tratare corespunzătoare
a îmbinărilor de continuitate a pereţilor, riscul infiltraţiilor în interiorul incintei creşte
considerabil)
-adâncimea până la suprafaţa betonului trebuie măsurată permanent, iar lungimea pe care
tubulatura este înglobată în beton va fi de asemenea înregistrată la intervale regulate
corespunzătoare turnării fiecărei şarje de beton. Lungimea măsurată şi volumul de beton vor fi
reprezentate pe un grafic chiar în timpul turnării şi comparate cu relaţia teoretică lungime-volum.
-aşezarea corectă a carcasei de armătură în tranşee (centrare şi suspendare de pereţii de
ghidaj)
-turnarea betonului trebuie să înceapă după cel mult o oră de la terminarea curăţirii tălpii
tranşeei; procesul de betonare trebuie să fie continuu, fără întreruperi şi se realizează cu ajutorul
unei coloane de betonare, de jos în sus.
-coloana de betonare se va menţine în permanenţă introdusă în betonul anterior turnat
-se întocmeşte o fişă de betonare, înregistrându-se volumul betonului pus în operă,
precum şi nivelul betonului în tranşee
-extragerea tubulaturii de protecţie a forajului (tuburi de rost) trebuie realizată înainte ca
betonul să-şi piardă lucrabilitatea
-betonul poluat de la partea superioară a panoului se îndepărtează prin operaţia de
decapare
16
V_13.8 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor cu
secţiune continuă, prefabricaţi ([8], cap. VII.4)
Pereţii din elemente prefabricate se realizează prin lansarea în tranşeea excavată a unor
panouri prefabricate prevăzute cu margini profilate, care să asigure îmbinarea între panouri
(fig.V.7). Legătura între perete şi teren, precum şi etanşarea peretelui se realizează prin întărirea
noroiului de foraj autoîntăritor utilizat în astfel de cazuri. Noroiul autoîntăritor este un noroi
bentonitic în care se introduce şi o cantitate de ciment, precum şi un aditiv întârzietor de priză.

Fig.V. 7 – Pereţi cu secţiune continuă prefabricaţi

Noroiul de foraj autoîntăritor poate fi folosit şi în faza de excavare a tranşeei, dacă se

poate asigura pomparea noroiului în tranşee şi întârzierea prizei până după introducerea
elementelor prefabricate şi dacă nu există riscul unor întreruperi accidentale. În caz contrar,
săparea se face sub protecţia noroiului obişnuit, care apoi va fi înlocuit cu noroi autoîntăritor.
Cerinţe pentru noroiul autoîntăritor :
-caracteristicile noroiului să permită excavarea panoului în timpul prevăzut pentru
această operaţie şi să permită lansarea elementelor prefabricate;
-aditivul trebuie să asigure declanşarea prizei după introducerea prefabricatelor în
tranşee;
-creşterea rezistenţei în timp trebuie să fie suficient de rapidă astfel încât, la
realizarea excavaţiei protejată de perete, legătura dintre prefabricate şi teren să fie asigurată;
-obţinerea după întărire a proprietăţilor specificate (permeabilitate, rezistenţă,
deformabilitate); noroiul autoîntăritor nu trebuie să dezvolte rezistenţe ridicate după întărire,
fiind suficientă o rezistenţă superioară terenului în care este introdus peretele îngropat.
Elementele prefabricate, care pot fi realizate din beton armat sau beton precomprimat, se
aleg în funcţie de condiţiile de rezistenţă şi etanşeitate pe care peretele trebuie să le
îndeplinească.

V_13.9 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor de

etanşare (pentru tehnologia cu excavarea tranşeei)
Pereţii mulaţi cu rol de ecrane (pereţii de etanşare) împiedică migrarea apei subterane sau
a altor lichide aflate în teren. Pereţii de etanşare se realizează din noroi autoîntăritor, eventual în
combinaţie cu membrane sau palplanşe, iar în cazul în care pe lângă condiţia de permeabilitate
redusă se impune şi o deformabilitate mare, se utilizează şi beton plastic sau mortar plastic.
Aceste amestecuri se prepară din argilă sau bentonită, ciment sau alt liant, agregate sortate,
aditivi şi apă [5].
La execuţia pereţilor de etanşare trebuie să se îndeplinească şi unele cerinţe specifice:
-permeabilitate redusă a peretelui după întărire;
-deformabilitate mare;
-lucrabilitate corespunzătoare a noroiului în faza de excavare a tranşeei;
-rezistenţă corespunzătoare după întărire;
-excavarea va pătrunde cca. 1 - 2 metri într-un strat cu permeabilitate scazută, ca de
exemplu un strat de argilă, pentru a asigura minimum de scurgere sub peretele final;
-atunci când nu se folosesc elemente de etanşare între panourile adiacente, pentru a se
asigura continuitatea peretelui se aplică tehnica de acoperire, realizându-se excavarea în
materialul unui panou adiacent pe o distanţă numită “acoperire”; tehnica de acoperire este
întotdeauna folosită la pereţii din noroi autoîntăritor, deseori la pereţii din beton plastic şi
uneori la pereţii din beton turnat pe loc ( betonul poate fi spart de exemplu cu o hidroforeză)

17
V_13.10 Cerinţe specifice pentru lucrările de realizare a pereţilor compoziţi (compuşi)
Pereţii compoziţi sau compuşi sunt acei pereţi la care funcţiile de rezistenţă, portanţă şi
etanşare se separă pe verticală. Pentru executarea fiecărei porţiuni de perete, trebuie să se
îndeplinească cerinţele şi condiţiile tehnologice menţionate mai sus, ţinând seama de funcţia pe
care o îndeplineşte porţiunea respectivă. În figura V.8 se prezintă o variantă de perete compozit,
format dintr-un perete prefabricat la partea superioară, cu rol de susţinere a excavaţiei necesare
pentru realizarea construcţiei, precum şi un perete de etanşare în partea inferioară, care pătrunde
în stratul impermeabil.

Fig. V.8. Exemplu de perete compozit

V_13.11 Cerinţe şi condiţii tehnologice specifice pentru lucrările de realizare a piloţilor
foraţi (piloţi secanţi)
A.Utilizare, variante de pereţi din piloţi
Pereţii realizaţi din piloţi foraţi (cu tubaj recuperabil) se utilizează în următoarele situaţii:
-cazuri în care în vecinătatea pereţilor se află fundaţiile unor construcţii cu încărcări mari,
asfel că stabilitatea tranşeelor nu ar fi asigurată;
-cazuri în care în cuprinsul stratificaţiei se întâlnesc mâluri sau nisipuri antrenate de
curentul de apă.
Dacă peretele este supus la încărcări mari se realizează armarea tuturor piloţilor (fig.V.9),
iar dacă solicitările sunt mai reduse se armează doar piloţii secundari (fig.V.10)
În funcţie de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească peretele, piloţii nearmaţi pot fi realizaţi
din material cu slabe rezistenţe care asigură condiţia de etanşare (amestec de noroi bentonitic cu
ciment) sau se pot executa din beton simplu, care are o rezistenţă mai ridicată.

Fig. V.9 - Pereţi din piloţi secanţi armaţi

18
 Fig.V. 10 – Pereţi din piloţi secanţi cu armarea piloţilor secundari

Diametrele uzuale şi distanţele dintre piloţi sunt indicate în tabelele (3-5) – (3-8) din
normativul NP 113-04, pentru diferite tipuri de pereţi din piloţi [5]. De asemenea în tabelul 2-2
din acelaşi normativ se indică adâncimea uzuală atât pentru pereţi în consolă, cât şi pentru pereţi
rezemaţi. Aceste elemente sunt date şi în normativul NP 124:2010 [8], tabelul VII-2.
Pereţii din piloţi cu interdistanţe (fig. V. 11c) reprezintă cea mai economică soluţie de
pereţi din piloţi, dar nu asigură etanşarea, astfel că nu sunt utilizaţi în cazul unor excavaţii sub
nivelul apei subterane. Nu reprezintă o soluţie permanentă decât dacă între piloţi se dispun
elemente structurale sau dacă se realizează umplerea golurilor dintre piloţi cu beton torcretat.
Pereţii din piloţi tangenţi (fig. V. 11b) asigură stabilitate şi rezistenţă ridicate, dar nu
asigură condiţii de etanşare.

Fig.V.11 - Pereţi din piloţi

Pereţii din piloţi secanţi armaţi alternând cu piloţi din noroi autoîntăritor (fig. V.9) au
avantajul că forarea piloţilor secundari (armaţi) este mai uşoară şi se utilizează pentru pereţi
etanşi cu caracter temporar.
Pereţii din piloţi secanţi armaţi alternând cu piloţi din beton simplu, precum şi pereţii din
piloţi secanţi în totalitate armaţi (fig. V.10) se utilizează pentru pereţi etanşi cu caracter
permanent, având stabilitate şi rezistenţă bune, respectiv foarte bune. Însă forarea piloţilor
secundari necesită instalaţii puternice, mai ales la varianta cu toţi piloţii armaţi.
B.Condiţii tehnologice pentru pereţi din piloţi
La execuţia pereţilor din piloţi se impun condiţiile de la execuţia piloţilor, la care se adaugă
unele condiţii specifice:
-să aibe stabilitate şi rezistenţă ridicate;
-să asigure o etanşare corespunzătoare;

19
-în cazul piloţilor secanţi, adâncimea este limitată de toleranţa pe verticală pentru asigurarea
zonei de intersecţie a piloţilor;
-cerinţe privind verticalitatea pereţilor din piloţi;
-cerinţe privind armătura:
-materialul utilizat pentru armarea piloţilor foraţi trebuie să corespundă cu SR EN
1536:2011 [12], SR EN 10080:2005 [17] şi cu specificaţiile tehnice de execuţie;
-trebuie asigurată acoperirea cu beton a armăturii
-forarea piloţilor, în cazul pereţilor din piloţi secanţi, se va face de regulă sub protecţia unui tubaj
recuperabil;
-axul carcasei de armătură trebuie să coincidă cu axul forajului;
-la varianta cu piloţi primari nearmaţi (fig.9), rezistenţa la compresiune a betonului pentru piloţii
nearmaţi nu trebuie să depăşească valoarea de 10 – 20 N/mm2 pentru a se putea ulterior fora
piloţii secundari (armaţi);
-procesul de betonare trebuie să fie continuu şi să asigure omogenitatea şi umplerea totală a
volumului excavat;
-extragerea tubulaturii de protecţie a forajului trebuie realizată înainte ca betonul să-şi piardă
lucrabilitatea;
-betonarea trebuie realizată încât nivelul betonului în foraj să fie mereu deasupra nivelului
coloanei de betonare
-la realizarea pereţilor din piloţi foraţi, nu este admisă vibrarea betonului în cursul operaţiei de
betonare;
-executantul este responsabil pentru orice rost defect sau pilot prin sau pe lângă care se remarcă
urme vizibile ale curgerii apei, care ar conduce la debite peste cele prevăzute în caietul de
sarcini; orice curgere de apă de la suprafaţa terenului pe lângă peretele îngropat trebuie izolată.
-la execuţie trebuie respectate toleranţele indicate de NP124:2010 [8].

V_14 Procedee şi echipamente performante pentru lucrări de executare a

pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare
La executarea pereţilor îngropaţi din panouri se va respecta standardul SR EN 1538:2011
“Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi mulaţi.”, iar pentru pereţi îngropaţi din piloţi
foraţi, se va avea în vedere şi standardul SR EN 1536:2011 “Execuţia lucrărilor geotehnice
speciale. Piloţi foraţi.”

V_14.1 Lucrări pentru pereţi îngropaţi din panouri

Etapele de execuţie a pereţilor mulaţi sunt următoarele (fig.V.12, V.13):

20
 Fig. V.12 – Etapele de execuţie a pereţilor mulaţi

a) b)
a)Excavarea panoului;
b)Introducerea tuburilor de rost;
c)Introducerea carcasei de armătură;
d)Betonarea cu tubul de betonare;
e)Extragerea tuburilor de rost;
f)Excavarea panoului următor.

c) d)

e) f)

Fig.V.13 Etapele de execuţie a pereţilor mulaţi

21
 a)Lucrări pregătitoare:
a1)Amenajarea platformei de lucru
-Se realizează degajarea amplasamentului de obstacole (construcţii existente, arbori etc.),
degajarea aeriană (cabluri electrice, telefon etc.), precum şi degajarea subterană (conducte de
canalizare, apă, gaze, electrice etc.)
-Platforma de lucru trebuie să fie stabilă, deasupra nivelului apei, orizontală şi să permită
deplasarea utilajelor pentru excavarea tranşeei, a autobetonierelor, macaralelor şi a
autobasculantelor pentru transportul pământului rezultat din excavare;
-Platforma de lucru trebuie să cuprindă şi spaţii de depozitare necesare în procesul
tehnologic de execuţie a pereţilor mulaţi sau a baretelor (pentru ciment, bentonită, oţel beton,
carcase de armătură, noroi bentonitic etc.)
-Zona în lungul traseului peretelui trebuie să fie liberă de obstacole subterane;
-Este indicat să se acorde o grijă deosebită la excavarea şi umplerea tranşeelor în cazul
îndepărtării obstacolelor subterane;
-Este indicat ca partea superioară a platformei de lucru să fie cu cel puţin 1,5 m deasupra
celei mai înalte cote anticipate ale apei în cursul excavaţiei, luând în considerare posibilele
fluctuaţii;
-Materialul utilizat pentru construirea platformei de lucru trebuie să fie de o calitate
adecvată şi bine compactat sau stabilizat;
-Scurgerile din drenuri şi conducte de apă învecinate peretelui, care pot afecta construcţia
peretelui mulat, trebuie stopate sau deviate;
-Se va materializa pe teren axul peretelui sau baretei, în conformitate cu proiectul.
a2)Executarea (pereţilor) grinzilor de ghidaj (obligatorii pentru pereţi îngropaţi
din panouri şi recomandată pentru pereţi îngropaţi din piloţi foraţi)
-Pereţii de ghidaj (fig. V.14) se execută astfel încât să îndeplinească următoarele
funcţiuni:
- să asigure alinierea peretelui mulat;
- să servească drept ghidaj pentru sculele de excavare;
-să împiedice prăbuşirea pereţilor tranşeei în zona nivelului fluctuant al fluidului
stabilizator;
-să servească ca suport pentru carcasele de armătură (fig. V.15), panourile
prefabricate sau alte elemente inserate în excavare, până când betonul sau noroiul autoîntăritor s-
au întărit;
-să suporte forţele de reacţiune ale extractorilor de rost, dacă este cazul.
- Pereţii de ghidaj sunt executaţi de regulă din beton armat, cu o adâncime între 0,7 şi 1,5
m în funcţie de condiţiile de teren şi lăţimea de minim 0,3 m
-Este indicat ca distanţa dintre pereţii de ghidaj să fie cu 20 mm la 50 mm mai mare decât
lăţimea sculei de excavare;
-Nu se admite turnarea grinzilor de ghidaj deasupra nivelului terenului şi executarea
ulterioară a umputurii;
- Pereţii de ghidaj trebuie proiectaţi şi construiţi pentru a rezista la încărcările la care vor
fi supuşi, inclusiv traficul de utilaje şi structurile adiacente, fără a suferi deformaţii şi deplasări
excesive şi pentru a permite toleranţele de poziţionare referitoare la panouri;
-De regulă, faţa interioară a unuia din pereţii de ghidaj este folosită ca faţă de referinţă
pentru a stabili poziţia peretelui mulat;
-Este indicat ca partea superioară a pereţilor de ghidaj să fie în mod normal orizontală şi
să aibă aceiaşi cotă pe ambele laturi ale tranşeei.

22
 Fig. V.14– Pereţi de ghidaj Fig. V.15. Rezemarea carcasei de
armătură pe pereţii de ghidaj

a3) Executarea gospodariei de noroi (prepararea noroiului bentonitic, bazine

pentru înmagazinare şi decantare, echipamente de recirculare şi recuperare a noroiului)
-prepararea suspensiei de bentonită în apă se face în malaxoare cu amestec forţat,
prevăzute cu instalaţii de dozare a componentelor;
-pentru realizarea unui amestec omogen, durata malaxării va fi de minimum 5 minute;
-depozitarea bentonitei se face în saci sau în vrac în magazii special amenajate, ferindu-se
de umezeală;
-suspensia de bentonită preparată se depozitează pe şantier în cutii metalice (habe); la
punctele de lucru de pe şantier se amenajează depozite mai mici, în care se păstrează o rezervă de
bentonită necesară execuţiei pe o perioadă de câteva zile;
-în vederea realizării unui flux continuu al operaţiei de excavare, cantitatea de suspensie
preparată şi cea de bentonită stocată la punctele de lucru va fi cu cel puţin 50% peste necesarul
zilnic, ţinând cont de numărul mijloacelor de săpat de pe şantier şi de productivitatea lor
b)Executarea tranşeei
-excavarea se face de regulă sub o suspensie de bentonită sau alt fluid stabilizator, care
asigură menţinerea stabilităţii pereţilor tranşeei pe timpul excavării şi betonării;
-în cazul în care rezistenţa terenului este suficientă pentru a asigura stabilitatea pereţilor
tranşeei (pământuri coezive, roci) şi nu este apă subterană, excavarea se poate face în uscat, fără
noroi bentonitic, deoarece pereţii tranşeei îşi menţin stabilitatea nesprijiniţi;
-nivelul fluidului stabilizator trebuie să fie deasupra bazei pereţilor de ghidaj (cu 20 – 40
cm sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj);
-în cazul terenurilor coezive nivelul noroiului bentonitic trebuie să fie cu cel puţin 1 m
deasupra pânzei freatice, iar în cazul terenurilor necoezive înălţimea deasupra pânzei freatice va
fi până la 20 % din adâncimea excavată, ceea ce poate impune coborârea nivelului pânzei
freatice;
-în cazul în care în timpul excavării are loc o pierdere importantă de fluid stabilizator (în
pământuri foarte permeabile sau în cazul existenţei unor cavităţi subterane), tranşeea trebuie
imediat reumplută cu o cantitate corespunzătoare de fluid stabilizator, conţinând eventual şi
materiale de etanşare
-în funcţie de condiţiile de teren, de tipul peretelui şi de echipamentele utilizate,
excavarea se poate realiza în panouri sau continuu
-excavarea unui panou se face în mai multe faze

b1) Excavare cu graifăr

-Dacă organul de lucru este un graifăr, săparea se face astfel(fig.V.16):
23
 -faza I – se sapă primul puţ la una din extremităţile panoului, până la adâncimea
prescrisă în proiect, având în plan forma şi dimensiunile cupei;
-faza II– se sapă al doilea puţ la cealaltă extremitate a panoului; între cele două
puţuri rămâne un volum de pământ numit merlon, care din condiţia de stabilitate trebuie să aibă
în lungime minimum 60 cm;
-faza III – se excavează merlonul.
-înainte de începerea fiecărei faze de excavare trebuie efectuate în mod obligatoriu
următoarele operaţii:
-fixarea utilajului pe poziţia de lucru, cu cupa deasupra golului dintre grinzile de
ghidaj (fig. V.14 );
-verificarea verticalităţii în plan longitudinal şi în plan transversal a tijei coloanei
telescopice şi eventual corectarea poziţiei ei;
-excavarea unui panou se poate începe după ce betonul, betonul plastic sau noroiul
autoîntăritor din panourile adiacente a obţinut o rezistenţă suficientă
-în timpul excavării, se va urmări permanent adâncimea săpăturii până la atingerea cotei
din proiect, prin măsurare cu ajutorul unei sârme de oţel gradate sau al unui fir de nylon având o
greutate la capăt; măsurarea adâncimii se face obligatoriu înainte de turnarea betonului, în câteva
puncte caracteristice în funcţie de forma geometrică a tranşeei;
-pentru fiecare panou, constructorul va completa o fişă tehnică de excavare.

Fig.V.16– Executarea tranşeei cu graifăr

b2) Excavare cu echipamente prevăzute cu cupă specială deplasabilă pe un catarg (fig.

V.17, V.18)

24
 Fig. V.17 - Etape de execuţie a pereţilor mulaţi cu echipamentul cu cupă deplasabilă pe un
catarg
a)excavare; b)evacuarea pământului excavat; c)extinderea excavării; d)betonare; 1-catarg cu
ghidaje; 2 – echipament cupă; 4 – beton

Fig. V.18. Faza de excavare prin bascularea cupei

b3) Realizarea pereţilor mulaţi cu maşini de forat rotative (cu circulaţie inversă)
Excavarea tranşeei se poate executa şi cu maşini de forat prin rotire în prezenţa noroiului
bentonitic cu evacuarea materialului dislocat prin circulaţia noroiului. Simultan cu rotirea sapei
se realizează deplasarea maşinii cu viteză redusă, iar la capătul panoului se măreşte adâncimea
de foraj şi se trece la săparea unei noi fâşii prin inversarea sensului de deplasare al maşinii (fig.
V.19)

25
 1 –maşina de bază; 2 – sapa de foraj; 3 – fluid
stabilizator (suspensie de bentonită); 4 – ciur
vibrator

Fig. V.19. Executarea tranşeei cu maşina de forat rotativă cu evacuare hidraulică

Pentru circulaţia noroiului se poate utiliza sistemul de foraj cu circulaţie inversă în varianta cu
aer comprimat (air-lift), pentru care se indică o schemă de principiu în SR EN 1536:2011, anexa
A, figura A.3. De asemenea se pot utiliza şi instalaţii de forat cu circulaţie inversă prin absorbţie
conform figurii III.17.

c) Curăţarea excavaţiei, inclusiv recircularea bentonitei

-trebuie curăţată baza (talpa) excavaţiei, precum şi rosturile înainte de începerea operaţiei
de betonare; această operaţie este foarte importantă în cazul în care peretele mulat acţionează ca
structură verticală portantă;
-operaţia de curăţare se face cu cel mult o oră înainte de începerea betonării tranşeei
pentru a îndepărta resturile de pâmănt căzute din perete, precum şi depunerile de particule solide
aflate în suspensie;
-în cazul în care betonarea întârzie mai mult de o oră de la terminarea curăţării, operaţia
de curăţare a tăpii forajului se va repeta, iar noroiul se va recircula, pentru a se menţine calităţile
suspensiei de bentonită până la începerea betonării;
-la terminarea operaţiei de curăţare proprietăţile suspensiei de bentonită trebuie să fie cele
indicate în tabelul 2 din SR EN 1538:2011 pentru faza înainte de betonare;
-curăţarea trebuie efectuată înainte de introducerea elementelor de rost sau a carcasei de
armătură;
-se recomandă reutilizarea fluidului de foraj care se face numai după verificarea calităţii
acestuia;
-în cazul în care fluidul de foraj recuperat după excavare nu îndeplineşte condiţiile de
calitate, se va proceda la înlocuirea lui, parţială sau totală, prin recirculare cu amestecuri noi,
pentru corectarea proprietăţilor fizico-chimice; fluidul de foraj contaminat cu cimentul din beton,
de la partea superioară a tranşeei, va fi în mod obligatoriu îndepărtat din lucrare.
Pentru curăţarea/înlocuirea suspensiei de bentonită înainte de betonare poate fi folosită
tehnica air-lift.
d)Formarea rosturilor (vezi paragraful V.16.8.C)
-rosturile sunt formate de regulă cu elemente metalice sau din beton sau prin tăierea în
betonul întărit al panoului adiacent turnat anterior; uneori în rosturi pot fi încorporate elemente
de etanşare;
-elementele de rost trebuie să aibă o rezistenţă adecvată şi să fie rectilinii pe întreaga lor
lungime.

26
 e)Punerea în operă a armăturilor (fig. V.20) şi a altor elemente
-carcasele de armătură trebuie introduse în foraj imediat după finalizarea operaţiei de
forare. Introducerea carcaselor de armătură se va face fără tensionarea acestora şi cu asigurarea
verticalităţii în foraj în vederea acoperirii cu beton prescrise (axul carcasei de armătură trebuie să
coincidă cu axul forajului);
-carcasele sunt prevăzute cu distanţieri astfel încât să se asigure aşezarea corectă a
carcasei în tranşee şi acoperirea corespunzătoare a armăturii cu beton;
-proiectarea carcaselor de armătură se face conform principiilor din paragraful 7.5 din SR
EN 1538:2011;
-carcasele de armătură, panourile din beton prefabricat şi alte elemente ca palplanşe,
membrane (pentru pereţi de etanşare) nu trebuie rezemate pe talpa excavaţiei, ci trebuie
suspendate de pereţii de ghidaj;
-coborârea carcasei între grinzile de ghidare se face lent, fără smucituri, care ar putea
produce deformarea ei sau lovirea şi surparea pereţilor.

Fig.V.20 – Introducerea carcasei de armătură în tranşee

f) Betonarea (fig. V.21)

-Betonarea se realizează cu respectarea SR EN 13670:2010 şi a NE 012/2-2010;
-Înainte de începerea betonării este obligatorie verificarea calităţii noroiului bentonitic; în
mod deosebit se verifică conţinutul de nisip al noroiului, care nu trebuie să depăşescă 3 % (la
valori peste 3 %, noroiul trebuie curăţit sau înlocuit);
-Turnarea betonului trebuie să înceapă după cel mult o oră de la terminarea curăţării tălpii
tranşeei, timp în care se introduce în tranşee carcasa de armătură şi se realizează toate lucrările
pregătitoare în vederea betonării (verificarea centrării carcasei de armătură, instalarea pompei
submersibile pentru evacuarea noroiului împins de jos în sus de betonul turnat);
-În cazul în care timpul limită prescris nu se respectă, se va extrage carcasa de armătură,
repetându-se operaţia de curăţare a tălpii tranşeei;
-Procesul de betonare trebuie realizat astfel încât să se asigure omogenitatea şi umplerea
totală a volumului excavat;
-Procesul de betonare trebuie să fie continuu, fără întreruperi; înainte de betonare se
verifică dacă centrala de betoane poate asigura continuu beton pentru întreaga tranşee excavată şi
dacă sunt asigurate mijloacele necesare pentru transportul betonului la şantier;
-Transportul betonului la punctul de lucru trebuie să se realizeze fără segregarea acestuia,
utilizându-se autobetoniere (autoagitatoare);

27
 -Atunci când betonarea se face sub un fluid stabilizator, consistenţa betonului trebuie să
fie conform cu tabelul 4 din SR EN 1538:2011, iar la punerea în operă trebuie folosit un tub de
betonare. Operaţia de betonare se realizează cu ajutorul coloanei de betonare, de jos în sus.Tubul
de betonare previne segregarea betonului în cursul punerii în operă şi contaminarea acestuia de
către fluidul din interiorul tranşeei

Fig. V.21. Executarea betonării

-La începerea betonării trebuie evitată amestecarea betonului cu fluidul stabilizator în

tubul de betonare; pentru aceasta se procedează astfel:
-tubul de betonare este coborât până la baza excavaţiei;
-la baza pâlniei se introduce cu lopata un amestec plastic de ciment cu apă, care
formează un dop de amorsare cu rolul de a împiedica amestecarea betonului cu noroiul
din tub;
-se toarnă prima şarjă de beton în pâlnie;
-se ridică tubul de betonare cu 10-20 cm, dopul de amorsare este expulzat din
tub prin greutatea betonului, iar betonul se depune la fundul tranşeei.
-Nivelul betonului în foraj trebuie să fie mereu deasupra coloanei de betonare (cu cel
puţin 1,5 m) (fig. V.22 )
-Diametrul interior al coloanei de betonare trebuie să fie suficient de mare pentru a
asigura curgerea uşoară a betonului.(diametrul interior cel putin 0,15 m şi de 6 ori dimensiunea
maximă a agregatelor). De asemenea coloana trebuie să treacă cu uşurinţă prin carcasa de
armătură fără să o afecteze;
-Numărul tuburilor de betonare se stabileşte din condiţia ca deplasarea pe orizontală a
betonului să fie sub 3 m;
-Lucrabilitatea betonului trebuie asigurată pe tot parcursul realizării operaţiei de betonare;
de asemenea la stabilirea dozajului pentru aditivi (plastifiant şi întârzietor de priză) se ţine seama
de întârzieri datorită condiţiilor de trafic, de întreruperi posibile în aprovizionarea cu beton, de
durata betonării;
-Pe tot parcursul operaţiei de betonare, în coloană trebuie menţinută o cantitate suficientă
de beton pentru a crea o presiune care să fie mai mare decât presiunea datorată fluidului de foraj
rămas în excavaţie.
-Coloana de betonare se va menţine în permanenţă introdusă în betonul anterior turnat şi
nu se va extrage înainte de încheierea operaţiei de betonare. Adâncimea de imersare nu trebuie să
coboare sub 3 m
-Trebuie controlat şi înregistrat volumul betonului pus în operă şi nivelul betonului în
excavaţie, întocmindu-se un raport de punere în operă a betonului (fişă de betonare); controlul se
face cu ajutorul unui fir metalic sau din nylon prevăzut cu greutate la capăt;

28
 -Neconcordanţa între volumul de beton turnat şi volumul din proiect al excavaţiei indică
producerea unor surpări locale;
-La excavaţia în uscat poate fi utilizată betonarea prin pompare directă
-Trebuie controlate proprietăţile fluidului stabilizator înainte de betonare

Fig. V.22.Poziţionarea tubului de betonare

-În cazul pierderii accidentale a imersiunii tubului de betonare, betonarea se poate relua
dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
-betonul şi-a păstrat lucrabilitatea
-tubul de betonare este reimersat suficient de adânc în betonul proaspăt
-este necesar să se investigheze integritatea structurală a betonului
-Nivelul de betonare este cu circa 0,50 – 1,0 m peste cota din proiect pentru a permite
înlăturarea ulterioară a stratului de beton contaminat cu noroi bentonitic;
-Controlul calităţii betonului proaspăt se face prin prelevarea de probe atât la centrala de
betoane, cât şi la locul de punere în operă.

f) Extragerea elementelor de rost

La extragerea elementelor de rost trebuie respectate următoarele cerinţe:

-extragerea tubulaturii de protecţie a forajului (tuburi de rost) trebuie realizată înainte ca

betonul să-şi piardă lucrabilitatea
-în cazul elementelor de rost care se extrag vertical, extragerea trebuie făcută gradat, pe
măsura prizei betonului (trebuie controlată priza betonului în cursul extragerii)
-în cazul elementelor de rost care se extrag lateral (fig. V.22), extragerea trebuie făcută la
încheierea excavării panoului adiacent

29
 Fig.V.23 - Extragere laterală a unui element de rost
h) Decaparea
-prin operaţia de decapare se îndepărtează betonul poluat de la partea superioară a
panoului
-decaparea betonului trebuie efectuată utilizând echipamente şi metode care să nu
deterioreze betonul, armăturile sau aparate de măsură instalate în panouri
-faza finală de decapare trebuie efectuată după ce betonul capătă o rezistenţă suficientă
În figura V.24 se indică principalele echipamente utilizate la execuţia pereţilor mulaţi,
precum şi principalele faze tehnologice:
-excavarea tranşeei sub protecţia noroiului bentonitic (cu graifăr sau hidrofreză);
-introducerea elementelor de rost;
-introducerea carcasei de armătură în tranşee;
-turnarea betonului cu autobetoniere, utilizând tuburi de betonare;
-se indică pe schemă şi grinzile de ghidare, ce asigură ghidarea organului de lucru al
hidrofrezei, rezemarea armăturii şi a tuburilor de betonare;
-de asemenea se indică şi gospodăria de noroi cu silozuri, echipamente de preparare a
noroiului, de recirculare şi reciclare, inclusiv pompa care evacuează noroiul din tranşee pe
măsura turnării betonului, conducta de refulare de la hidrofreză la instalaţia de reciclare a
noroiului şi conducta de recirculare prin care noroiul regenerat se introduce din nou în tranşee.

i) Particularităţi privind execuţia altor tipuri de pereţi mulaţi

i1)Pentru pereţii mulaţi din beton prefabricat, principalii paşi ai execuţiei sunt:
-excavarea, care se face în general sub protecţia unui noroi autoîntăritor, mai rar sub
protecţia suspensiei de bentonită;
-curăţarea excavaţiei
- în cazul când la excavare se utilizează o suspensie de bentonită, aceasta este
înlocuită de un noroi autoîntăritor
-uneori la baza excavaţiei se introduce mortar sau beton pentru a susţine panoul
prefabricat şi încărcările aplicate;
-punerea în operă a elementului prefabricat.
i2) Pentru pereţii mulaţi de etanşare, principalii paşi ai execuţiei sunt:
-excavarea sub un noroi autoîntăritor; la excavări de lungă durată poate fi utilizat un alt
fluid stabilizator, care apoi trebuie înlocuit de noroiul autoîntăritor;
-punerea în operă a unor elemente ca membrane, armături sau palplanşe (în unele cazuri)
-decaparea şi protejarea părţii superioare a peretelui.

30
 i3) Pentru pereţii din beton plastic, principalii paşi ai execuţiei sunt:
-excavarea, care se face în general sub protecţia suspensiei de bentonită;
-curăţirea excavaţiei
-betonarea
-decaparea

Fig.V.24-Principalele echipamente utilizate la execuţia pereţilor mulaţi

V_14.2. Echipamente pentru pereţi îngropaţi din panouri şi pentru

barete
Pentru săparea tranşeelor necesare pentru executarea pereţilor îngropaţi se utilizează mai
multe tipuri de echipamente şi maşini:
- echipamente cu coloana telescopică (montate pe excavatoare sau macarale) având ca
organ de lucru un graifăr
- echipamente cu graifăr suspendat de un cablu
- echipamente cu freză (hidrofreză sau hidroforeză)
- echipamente prevăzute cu cupă specială deplasabilă pe un catarg
- maşini de forat rotative, ce pot executa pereţi prin tehnologia “piloţi secanţi” sau prin
deplasarea maşinii simultan cu rotirea organului de lucru, cu evacuarea materialului
dislocat prin intermediul fluidului de foraj
În prezent, pentru săparea tranşeelor pentru pereţi mulaţi se utilizează frecvent primele trei
variante.
Alte echipamente specifice pentru executarea pereţilor îngropaţi sunt instalaţiile pentru
prepararea, transportul şi regenerarea noroiului bentonitic

A. Echipamente cu coloană telescopică şi graifăr

Aceste echipamente se pot monta pe excavatoare sau macarale. O problemă importantă
este asigurarea stabilităţii maşinii în timpul lucrului.
În figura V.2 se indică părţile componente ale maşinii cu coloană telescopică şi graifăr,
iar în figura V.26 funţionarea mecanismului de telescopare, care asigură coborârea graifărului la
adâncimea maximă, precum şi ridicarea acestuia deasupra nivelului terenului. Ciclul de lucru
cuprinde urmatoarele faze:
31
 -Graifarul se introduce în tranşee cu fălcile deschise (fig. V.27, V.28) şi este lăsat să cadă
de la o înalţime de 1-3 m. Sub acţiunea greutăţii proprii şi a coloanei telescopice fălcile se înfig
în pământul din fundul şanţului.
- Se realizează închiderea graifărului cu ajutorul cilindrilor hidraulici după care
echipamentul se ridică şi se scoate din şanţ.
- Rotirea platformei maşinii de bază cu graifărul plin
- Descărcarea graifărului prin deschiderea fălcilor
-Rotirea platformei maşinii de bază cu graifărul gol până ce graifărul ajunge deasupra
şanţului
Susţinerea pereţilor se face cu ajutorul noroiului bentonitic.
Astfel de echipamente permit săparea şanţurilor în pământuri slabe şi medii, fără
incluziuni tari, executând şanţuri cu adâncimi de câteva zeci de metri şi lăţimi 0,5-1,5 m.
La capătul coloanei se pot monta pe lângă graifăre de diferite dimensiuni şi alte organe de
lucru (de exemplu burghiu, cupă rotativă )

Fig.V.25 –Schema maşinii cu coloană Fig. V.26– Schema mecanismului de

telescopică şi graifăr telescopare a coloanei
1. Tronson fixat la braţul maşinii de bază
1- maşina de baza; 2 – braţ; 3 – cablu de 2. Tronson exterior al coloanei telescopice
susţinere a braţului; 4 – cablul mecanismului 3. Tronsonul interior al coloanei
de telescopare; 5 – tije telescopică; 6 – telescopice
echipament cu coloană telescopică; 7 – 4,5. Cabluri pentru telescopare
graifăr; 8 – calaje 6. Graifăr acţionat hidraulic
7. Cilindri hidraulici

32
Fig. V.27. Maşină cu coloană telescopică Fig. V.28– Graifăr cu fălcile
şi graifăr deschise

B.Hidrofreza
Pentru executarea şanţurilor înguste şi adânci în pământuri tari şi roci graifărul nu mai
corespunde, pentru că se poate distruge graifărul, iar adâncimea de înfigere este insuficientă
pentru a se asigura umplerea graifărului prin închiderea fălcilor, ceea ce determină o reducere
importantă a productivităţii. Ca urmare în pământuri tari şi roci se recomandă hidrofreza
(fig.V.29). Acest echipament poate fi manevrat de macarale (fig. V.30) sau de maşini de fundaţii
cu catarg.

1.Grup de acţionare
2.Macara
3.Returul noroiului după
tratament
4.Cilindru hidraulic de
avans
5.Ghidajul echipamentului
6.Inclinometru
7.Pompă de noroi
8.Freză

Fig.V.29 –Schema
hidrofrezei Fig. V.30 – Hidrofreză manevrată cu macara

33
 Principalele componente ale hidrofrezei sunt indicate în schema din figura V.29 şi anume:
1. Cadru (asigură ghidarea echipamentului în şanţ)
2. Freză (2 roţi cu dinţi cu rezistenţă mare la uzură) care realizează dislocarea materialului
3. Motoare hidraulice pentru acţionarea frezei şi a pompei de noroi
4. Pompă de noroi (acţionată hidraulic)
5. Furtunuri hidraulice
6 Role pentru ghidarea furtunelor, montate pe braţul maşinii de bază
7 Cablu pentru manevrarea echipamentului
Materialul dislocat de dinţii frezei se evacuează prin intermediul noroiului de foraj, a cărui
circulaţie este realizată de către pompa de noroi plasată deasupra frezei. După regenerare
(filtrare) noroiul este readus în şanţ. Suspendarea cadrului de cablul troliului se poate face
prin intermediul unui cilindru hidraulic, care poate asigura ori o viteză de avans constantă, ori
să menţină o forţă de apăsare constantă.
Se menţionează şi alte avantaje ale hidrofrezei:
-cu ajutorul dinţilor frezei se poate realiza prelucrarea panoului adiacent, obţinându-se,
după turnarea betonului, rosturi care asigură îndeplinirea cerinţei de asigurare a continuitaţii
şi etanşeităţii peretelui;
-noroiul de foraj este în permanenţă regenerat prin sortare pe ciur şi denisipare, ceea ce
permite ca imediat după atingerea adâncimii stabilite să se treacă la introducerea armăturii şi
apoi la turnarea betonului, evitându-se necesitatea înlocuirii noroiului de foraj după
terminarea operaţiei de excavare;
-poate realiza pereţi mulaţi şi barete în diferite terenuri, de la pământuri slab coezive până
la roci dure;
-elimină utilizarea trepanului pentru distrugerea prin percuţie a unor elemente dure din
zona tranşeei şi reduce vibraţiile şi şocurile în timpul lucrului;
-abaterile de la verticalitate sunt mai reduse ca la alte sisteme;
-se poate reduce înălţimea maşinii prin utilizarea unui cadru de ghidare telescopic

Fig. V.31 - Hidrofreză Fig. V.32– Organul de lucru al hidrofrezei

În figura V.31 se prezintă echipamentul de lucru al unei hidrofreze, iar în figura V.32 se
indică construcţia organului de lucru.

C.Echipamente cu graifăr suspendat cu cabluri

Odată cu rezolvarea problemei controlului poziţiei graifărului la introducerea în tranşee,
s-a extins utilizarea echipamentelor la care graifărul este suspendat şi manevrat cu cabluri. În
figura V.33 se indică schema unei maşini cu graifăr cu cabluri pentru execuţia tranşeelor
pentru pereţi mulaţi.

34
 1 – maşina de bază cu
platformă rotitoare şi şenile
extensibile
2 – troliul pentru manevrarea
graifărului cu sistem de
control al adâncimii
3 – tambur pentru furtunurile
hidraulice pentru acţionarea
graifărului
4 – braţ
5 – graifăr cu sistem de
control a poziţiei în plan
orizontal şi controlul
verticalităţii
6 – tambur pentru cablul
electric al înclinometrului

Fig. V.33-Maşină cu graifăr suspendat pe cabluri

Fig.V.34- Graifăr cu mecanism de închidere – Fig.V.35 – Graifăr cu

deschidere cu cabluri mecanism de închidere-deschidere
cu cilindru hidraulic

În figura V.36 se prezintă o maşină pentru săparea tranşeelor pentru pereţi mulaţi, la care
maşina de bază este o macara pe şenile cu braţ cu zăbrele; organul de lucru este un graifăr, iar pe
braţ sunt montaţi tamburii pentru furtunurile hidraulice ale mecanismului de acţionare a
graifărului.
Se utilizează două tipuri de graifăre: graifăre cu mecanism de închidere-deschidere cu cabluri
(fig. V.34) şi graifăre cu mecanism de închidere-deschidere cu cilindru hidraulic
( fig. V.35).

35
 Fig. V.36 –Maşină cu graifăr pentru executarea pereţilor mulaţi
O cerinţă importantă la maşinile pentru săparea şanţurilor înguste şi adânci, necesare pentru
executarea pereţilor îngropaţi în pământ, este asigurarea stabilităţii maşinii. Această cerinţă se
îndeplineşte prin alegerea corespunzătoare a maşinii purtătoare ţinând seama de greutatea
echipamentului de lucru, precum şi prin prevederea unor calaje şi contragreutăţi. De asemenea
maşina de bază are de regulă şenile extensibile, ceea ce permite creşterea ecartamentului în
poziţia de lucru. Maşina de bază trebuie să asigure şi presiunile şi debitele necesare pentru
acţionarea echipamentului de lucru, precum şi înălţimea de ridicare necesară pentru scoaterea
echipamentului de lucru din tranşee. Se mai menţionează cerinţele: controlul poziţiei verticale a
echipamentului de lucru, controlul poziţiei organului de lucru la introducerea în şanţ, verificarea
adâncimii şanţului, asigurarea unei presiuni a şenilelor pe teren sub limitele admise.

D. Alte echipamente specifice utilizate la execuţia pereţilor mulaţi

a) Echipamentele pentru prepararea, transportul şi reciclarea noroiului bentonitic (fig.V.37, fig.

V.38)
Astfel de instalaţii cuprind:
-depozite de bentonită;
-dozatoare;
-malaxoare pentru prepararea noroiului bentonitic (fig.V.39);
-rezervoare (bazine) pentru depozitarea noroiului preparat, precum şi pentru noroiul recuperat;
-pompe pentru transportul noroiului proaspăt;
-pompe pentru evacuarea noroiului din tranşee în faza de betonare, pe măsură ce se toarnă
betonul (fig. V.40);
-instalaţii pentru regenerarea noroiului cu cicloane (centrifuge), ciururi (fig.V.41)

36
Fig. V.37 – Echipamente pentru prepararea, transportul şi reciclarea noroiului bentonitic

Fig. V.39 – Malaxor pentru

Fig. V.38 – Echipamente pentru prepararea, prepararea noroiului bentonitic
transportul şi reciclarea noroiului bentonitic

În figura V.50 se prezintă o instalaţie cu pompă submersibilă, care se aşează pe grinzile de

ghidaj şi cu ajutorul unui troliu lansează pompa în tranşee înainte de începerea betonării. Odată
cu turnarea betonului pompa realizează evacuarea unei cantităţi corespunzătoare de noroi din
tranşee, astfel încât nivelul betonului din tranşee să se menţină la nivelul stabilit.

37
 Fig.V.40 –Pompă pentru evacuarea Fig. V.41 –Instalaţie pentru regenerarea
noroiului din tranşee în faza de betonare noroiului

Fig.V.42 – Maşină mobilă pentru reciclarea noroiului

S-au realizat şi maşini mobile pentru reciclarea noroiului (fig. V.42), maşini deplasabile
pe şenile, cu tambur pentru înfăşurarea –desfăşurarea furtunului pentru noroi, cu pompă de noroi
şi cu echipamente pentru regenerarea noroiului (ciclon, ciur etc.).
b) Echipamentele pentru prepararea şi transportul noroiului autoîntăritor
La executarea pereţilor de etanşare şi în unele cazuri la executarea piloţilor primari la
pereţii din piloţi secanţi se utilizează noroi autoîntăritor, preparat pe bază de ciment şi bentonită.
Sunt necesare în plus, în acest caz şi echipamente pentru depozitarea şi transportul cimentului,
precum şi pentru depozitarea, transportul şi prepararea amestecului de noroi autoîntăritor.
c) Echipament pentru extragerea tuburilor de rost
În cazul în care pentru realizarea rosturilor dintre panouri se introduc în tranşee tuburi de
rost înainte de betonare, extragerea acestora trebuie realizată înainte de întărirea betonului cu
echipamente speciale. Un astfel de echipament se prezintă în figura V.43 şi cuprinde cadrul pe
care se fixează cilindrii de extragere, mecanismul de strângere a tubului şi grupul de pompare cu
motor electric.
d)Excavator echipat cu braţ telescopic şi graifăr (fig. V.44)
Echipamentul cu braţ telescopic şi graifăr se utilizează pentru execuţia excavaţiei sub protecţia
pereţilor de susţinere în cazul rezemării pereţilor cu şpraiţuri

38
 Fig. V.43- Echipament pentru extragerea tuburilor de rost

Fig.V.44 – Excavator echipat cu braţ telescopic şi graifăr

e)Utilaje cu largă utilizare la lucrări de construcţii

Pe lângă echipamentele specifice prezentate mai sus, la execuţia pereţilor mulaţi şi a
baretelor se folosesc şi utilaje cu largă utilizare la lucrări de construcţii, ca de exemplu:
excavatoare, buldozere, încărcătoare cu cupă, autobasculante, autobetoniere, pompe de beton,
macarale pentru manipularea carcaselor de armătură şi a tuburilor de betonare etc.

V_14.3. Lucrări pentru pereţi îngropaţi din piloţi foraţi

Pereţii îngropaţi din piloţi foraţi se realizează de regulă din piloţi secanţi (fig. V.45).
Părţile componente şi parametrii pilotului forat se indică în anexa A a standardulului SR EN
1536:2011. În acelaşi standard se indică cerinţe specifice privind executarea piloţilor foraţi,
analizate în partea III a prezentei lucrări.
La execuţia pereţilor din piloţi foraţi, se pot utiliza mai multe procedee tehnologice (cap.
III.8_3.3):
a)execuţia piloţilor cu graifăr sub protecţia unui tub recuperabil (fig. III.13);
b)execuţia piloţilor cu maşina de forat cu coloană telescopică şi burghiu (fig.III.12 ) sau
borsapă.
c) execuţia piloţilor cu maşina cu burghiu lung (şnec continuu )(fig. III.10 ,fig. V.47).

39
 Fig.V.45

Executarea găurilor şi turnarea piloţilor pentru pereţii secanţi cu armarea numai a piloţilor
secundari (fig. V.10) se realizează în ordinea indicată în figura V.46:
-executarea forajelor 1, 3, 5 şi turnarea unor piloţi din beton cu adaos de bentonită (piloţi
primari);
-executarea forajelor 2 şi 4 şi turnarea unor piloţi din beton armat (piloţi secundari);
-executarea forajelor 7, 9, 11 şi turnarea unor piloţi din beton cu adaus de bentonită(piloţi
primari);
-executarea forajelor 6, 8, 10 şi turnarea unor piloţi din beton armat (piloţi secundari) etc.
Se obţine astfel un perete continuu etanş şi cu rezistenţă ridicată.

Fig. V.46. Ordinea de execuţie a piloţilor secanţi pentru realizarea pereţilor

În figura V.47 se prezintă fazele execuţiei unui perete continuu din piloţi foraţi utilizând
o maşină de forat cu burghiu lung şi anume:
-execuţia găurii sub protecţia unui tub înfipt în pământ prin apăsare şi rotire;
-turnarea betonului prin arborele tubular al burghiului simultan cu ridicarea burghiului; se
evacuează astfel pămâtul rămas pe spirele burghiului;
-introducerea carcasei de armătură în betonul neîntărit sub acţiunea unui vibrator;
-extragerea tubului de protecţie.
La execuţia pereţilor din piloţi foraţi, trebuie să se respecte cerinţele tehnologice indicate
în capitolul III_8.3.3, precum şi alte cerinţe specifice:
-Utilizarea grinzilor de ghidaj în cazul pereţilor îngropaţi din piloţi nu este obligatorie.
Totuşi, utilizarea acestora este recomandată pentru a se asigura poziţionarea corectă a piloţilor.
40
 -Forarea piloţilor, în cazul pereţilor din piloţi secanţi, se va face de regulă sub protecţia
unui tubaj recuperabil.
-La realizarea pereţilor din piloţi foraţi, nu este posibilă vibrarea betonului în cursul
operaţiei de betonare

Fig.V.47 – Fazele execuţiei unui perete continuu din piloţi foraţi utilizând o maşină de
forat cu burghiu lung

-Perioada de timp între terminarea excavării şi până la începerea turnării betonului

nu trebuie să depăşească 12 ore, cu excepţia situaţiei în care acest lucru este admis în caietul de
sarcini.
-La turnarea noroiului autoîntăritor (pentru piloţii primari) se vor avea în vedere
următoarele:
-metoda de turnare şi lucrabilitatea noroiului autoîntăritor trebuie astfel
alese încât pilotul rezultat în urma întăririi noroiului să fie continuu şi omogen pe toată secţiunea.
-noroiul autoîntăritor nu trebuie contaminat cu detritus, lichide sau alte
corpuri străine
-extragerea tubajului de protecţie se va realiza înainte de întărirea
noroiului
- perioada de timp scursă de la terminarea excavării pilotului şi până la
umplerea cu noroi autoîntăritor a gropii de foraj nu trebuie să depăşească 12 ore, cu excepţia
situaţiei în care acest lucru este admis în caietul de sarcini.
În capitolul III_8.3.3 se indică cerinţe privind procedeele tehnologice de execuţie a
piloţilor foraţi, precum şi echipamentele utilizate (cap. III_9.1).

41
V_14.4. Lucrări pentru pereţi de etanşare realizaţi prin injectarea terenurilor
Pereţii de etanşare se pot realiza şi prin injectare cu presiune înaltă a terenurilor
(tehnologia jet grouting), care constă în dezagregarea pământului sau a rocii friabile cu ajutorul
unui jet de fluid de înaltă presiune (lapte de ciment, aer, apă) şi amestecarea sau înlocuirea
parţială a materialului dezagregat cu un agent de cimentare (de regulă lapte de ciment).
În capitolul I_2 se prezintă principii generale, procedee de lucru, echipamente şi
parametrii tehnologici pentru sistemul “jet grouting”.
Pentru execuţia unui perete se execută coloane una lângă alta, utilizând una din
următoarele metode:
-metoda de execuţie “în continuu” (fig.4a din SR EN 12716:2002), când elementele de
pământ –ciment sunt realizate unele după altele, fără a aştepta ca fluidul de injectare să se
întărească în elementele de pământ –ciment adiacente;
-metoda de execuţie “primar-secundar” (fig.4b din SR EN 12716:2002), când realizarea
unui element de pământ –ciment nu poate începe înainte de timpul de priză specificat pentru
elementele adiacente deja realizate.
O altă metodă de execuţie a pereţilor de etanşare prin injecţie este prezentată în figura
V.47, unde injecţia amestecului se realizează prin ţevi fixate pe un profil dublu T , care se înfige
în pământ prin batere sau vibrare. Se parcurg următoarele etape:
-se înfige profilul în pământ simultan cu injectarea amestecului de bentonită şi ciment
(fig.V.48a);
-se extrage profilul din pământ continuând injectarea amestecului (fig. V.48b);
-se înfige din nou elementul în pământ realizând suprapunerea cu elementul de panou
realizat anterior (fig.V.48c);
-se repetă operaţia realizându-se peretele de etanşare (fig.V.48d).

Fig.V.48 – Metodă de execuţie a pereţilor de etanşare prin injecţie

42
V_14.5. Lucrări pentru pereţi realizaţi prin stabilizarea pământului în
adâncime prin malaxare
Se aplică standardul SR EN 14679:2005 “ Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Stabilizarea
în adâncime a pământurilor prin malaxare”. Aceste tehnologii se pot folosi şi la lucrări de
îmbunătăţire a pământurilor prin stabilizare, problemă tratată în capitolul I_2.
a)Amestecare cu un echipament cu lanţ şi cuţite
Un exemplu de aplicare a acestei tehnologii este tehnologia Trenchmix [32,33] , patentată de
Soletanche Bachy, care constă în realizarea de pereţi de etanşare în teren prin amestecarea
pământului cu un liant hidraulic (ciment, var etc.) la adâncimi relativ mici (9 – 10 m). Se poate
utiliza metoda de malaxare uscată sau umedă, obţinându-se costuri reduse, rapiditate de execuţie
şi o reducere a poluării mediului.
Lucrarea se realizează cu ajutorul unui săpător de şanţuri, care produce dezagregarea
pământului şi amestecarea acestuia cu un liant, care se introduce în şanţ (fig. V.49). În zona de
acţiune a organului de lucru cu lanţ cu cuţite se introduce prin pompare liantul hidraulic,
realizându-se astfel amestecul pământ-liant.

Fig. V.49 – Amestecarea pământului cu ajutorul unui săpător de şanţuri (tehnologia Trenchmix)
b) Amestecare cu un echipament cu roţi cu dinţi
Un exemplu de aplicare a acestei tehnologii este tehnologia CSM (Cutter Soil Mixing),
[32,34], dezvoltată de Soletanche Bachy împreună cu Bauer Maschinen, care oferă posibilitatea
executării unor pereţi la adâncimi de 25-35 m şi se bazează pe realizarea tranşeelor de pământ
amestecat cu liant, folosind un utilaj asemănător cu hidrofreza: pământul este dezagregat
utilizând două roţi cu dinţi ce se rotesc în sens opus şi este amestecat simultan cu liantul
hidraulic. Acesta este pompat la presiuni joase către duza aflată între cele două roţi.
Pentru realizarea peretelui se parcurg mai multe etape:
-execuţia unui şanţ de ghidare;
-dezagregarea pământului cu organul de lucru cu două roţi cu dinţi, pompare de bentonită
şi amestecarea bentonitei cu pământul; rezultă o pastă, care permite introducerea şi extragerea
fără probleme a organului de lucru;
-după ce se ajunge la adâncimea stabilită, se opreşte pomparea bentonitei şi se începe
pomparea unei suspensii de ciment, simultan cu ridicarea organului de lucru cu rotirea continuă a
roţilor acestuia; se realizează astfel amestecarea pământului cu bentonita şi cimentul;
-se realizează astfel pereţi din panouri, asigurându-se şi suprapunerea între panourile
adiacente;
43
 -este posibilă şi armarea panourilor prin introducerea armăturii în materialul neîntărit.
Echipamentul de lucru se poate monta pe o maşina de forat coloane (fig.V.50)
Alimentarea cu suspensie de bentonită şi lapte de ciment se realizează prin interiorul coloanei de
foraj, la capătul căreia se montează organul de lucru (fig.V.51).
Prin această tehnologie se pot realiza pereţi de susţinere şi pereţi de etanşare.

Fig. V.50 – Maşina de forat cu Fig.V.51 – Organul de lucru

echipament pentru aplicarea (tehnologia Cutter Soil Mixing)
tehnologiei CSM

c)Amestecare cu un echipament burghiu şi palete

Un exemplu de aplicare a acestei tehnologii este tehnologia SMW (Tehnologia Soil Mixing Wall
System) [32,35], prin care se pot realiza pereţi de susţinere şi pereţi de etanşare cu adâncime
până la 10 m, folosind maşini de forat coloane obişnuite (tip Bauer, Soletanche Bachy etc.), la
care se ataşează un echipament special pentru dezagregarea pământului şi amestecarea acestuia
cu lapte de ciment (fig. V.52). Echipamentul de lucru este format din trei arbori verticali,
acţionaţi de motoare hidraulice rotative şi având la partea inferioară câte un burghiu, precum şi
palete pentru amestecare, amplasate deasupra burghielor (fig. V.53).
Pentru realizarea peretelui se parcurg mai multe etape:
-execuţia unui şanţ de ghidare cu adâncimea de 30 – 50 cm;
-introducerea continuă a organului de lucru în pământ simultan cu injectarea de noroi
autoîntăritor, realizându-se amestecarea pământului cu noroiul autoîntăritor; viteza de pătrundere
a organului de lucru în pământ şi debitul noroiului se controlează astfel încât să nu apară surplus
de noroi la suprafaţă;
-după ce se ajunge la adâncimea stabilită, se începe ridicarea organului de lucru; se
continuă procesul de amestecare şi se injectează o cantitate de noroi egală cu volumul organului
de lucru;
-se realizează astfel pereţi din panouri primare şi secundare, asigurându-se şi
suprapunerea între panourile adiacente (fig.V.53);
-este posibilă şi armarea panourilor prin introducerea armăturii în materialul neîntărit.

44
Fig.V.52 – Maşină de forat cu echipament pentru tehnologia SMW (Soil Mixing Wall System)

Fig. V.53 – Amplasarea paletelor de amestecare

Fig. V.54 – Etape de realizare a peretelui în tehnologia SMW

45
V_15. Parametrii tehnologici de lucru pentru lucrări de executare a pereţilor
de sprijinire şi/sau etanşare, precum şi a baretelor
Ţinând seama caracteristicile construcţiei care trebuie executate şi de caracteristicile
geotehnice ale terenului , la lucrările de executare a pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare,
precum şi a baretelor, trebuie stabiliţi de către proiectant o serie de parametri tehnologici:
a)Pentru tranşee excavate în prezenţa unui fluid stabilizator
-adâncimea peretelui (uzual 25 – 45 m; maxim 150 m)
-lăţimea peretelui ( 0,5 – 1,5 m)
-lungimea unui panou
-ordinea de execuţie a panourilor
-dimensiunile şi greutatea carcasei de armătură
-tipul rosturilor
-caracteristicile betonului
-caracteristicile noroiului bentonitic
-caracteristicile noroiului autoîntăritor
-verticalitatea peretelui (uzual 1:75, optim 1:125 )
b)Pentru piloţi secanţi
-adâncimea pilotului
-diametrul piloţilor
-distanţa între axele piloţilor vecini
-ordinea de execuţie a piloţilor şi tipul piloţilor
-caracteristicile betonului /noroiului autoîntăritor
-verticalitatea peretelui (la piloţi secanţi beton armat/beton armat 1:200 )

c)Pentru pereţi de etanşare prin injecţie la înaltă presiune

-adâncime
-lăţime
-metoda de execuţie (jet simplu, jet dublu, jet triplu)
-diametrul forajului iniţial
-viteze de avans (fără injectare, cu injectare)
-presiunea şi debitul fluidelor (aer comprimat, apă, lapte de ciment sau mortar)

Pentru realizarea parametrilor tehnologici stabiliţi, ţinând seama şi de durata şi costul

lucrărilor, trebuie alese în mod corespunzător echipamentele tehnologice, având în vedere
caracteristicile tehnice şi tehnologice ale acestora indicate mai jos:
a)Caracteristici pentru maşini cu graifăr pentru execuţia tranşeelor:
-greutatea graifărului si a părţii mobile a coloanei telescopice (dacă este cazul);
-deschiderea graifărului;
-lăţimea cupei;
-adâncimea maximă de lucru;
-energia de lovire (depinde de greutatea graifărului şi de înălţimea de cădere şi trebuie să
asigure o înfigere suficientă a graifărului în pământ, astfel încât la închiderea graifărului acesta
să se umple);
-capacitatea cupei;
-forţa maximă de închidere la fălcile graifărului;
-durata de închidere/deschidere a graifărului;
-viteza de ridicare/coborâre a graifărului;
-înălţimea graifărului;
-lungimea maximă şi minimă a coloanei telescopice (dacă este cazul);
-caracteristicile maşinii de bază, care trebuie corelate cu caracteristicile echipamentului
de lucru (condiţia de stabilitate, acţionarea echipamentului de lucru, înălţimea de ridicare): masa,
46
puterea motorului diesel, presiunea şi debitul pompelor hidraulice, înălţimea de ridicare, distanţa
de la axa de rotire a platformei la axa echipamentului de lucru, turaţia platformei rotitoare
b) Caracteristici pentru hidrofreză:
-adâncimea maximă a sanţului;
-lăţimea şanţului ( frezei);
-lungimea de frezare;
-diametrul frezei;
-masa echipamentului de lucru;
-lungimea minimă a echipamentului;
-momentul şi turaţia la arborii frezelor;
-debitul şi presiunea pompei de noroi;
-forţa de avans (dacă este cazul);
-caracteristicile maşinii de bază: masa, puterea motorului diesel, presiunea şi debitul pompelor
hidraulice, înălţimea de ridicare, distanţa de la axa de rotire a platformei la axa echipamentului
de lucru, turaţia platformei rotitoare
c)Caracteristici pentru echipamente cu injecţie la înaltă presiune utilizate la pereţi de etanşare:
-adâncime de foraj;
-diametrul găurii forate;
-viteze de avans;
-turaţia coloanei de foraj;
-forţe avans (la înfigere, la retragere);
-presiunile şi debitele fluidelor (aer comprimat, apă, lapte de ciment sau mortar),
-caracteristicile maşinii de forat: masa, puterea motorului diesel, presiunea şi debitul pompelor
hidraulice, înălţimea catargului, distanţa de la axa de rotire a platformei la axa echipamentului de
lucru.
d) Caracteristici pentru maşini de forat pentru piloţi (secanţi):
-adâncimea maximă a pilotului;
-diametrul pilotului;
-înălţimea catargului;
-turaţii şi momente de torsiune la masa rotativă;
-forţe maxime de înfigere şi extragere;
-viteze la înfigere şi extragere;
-caracteristicile maşinii de forat: masa, puterea motorului diesel, presiunea şi debitul pompelor
hidraulice, distanţa de la axa de rotire a platformei la axa echipamentului de lucru, turaţia
platformei rotitoare.
În anexa V.1 se dau principalii parametri ai unor echipamente specifice pentru excavarea
pereţilor de susţinere, pereţilor de etanşare şi a baretelor.

V_16 Concluzii
Pe baza standardelor şi normativelor în domeniu, s-au stabilit condiţii tehnologice şi
cerinţe specifice pentru lucrări de executare a pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare şi anume:
cerinţe specifice pentru execuţia pereţilor mulaţi turnaţi monolit, pentru pereţi prefabricaţi,
pentru pereţi de etanşare, pereţi compoziţi, precum şi pentru execuţia baretelor.
De asemenea s-au prezentat procedee tehnologice, echipamente performante, precum şi
parametri tehnologici pentru execuţia pereţilor de sprijinire şi/sau etanşare, precum şi a baretelor.
Se prezintă mai jos următoarele concluzii:
a)Pereţii mulaţi ca şi celelalte construcţii se realizează pe baza unui proiect special, astfel
încât să se îndeplinească în primul rând cerinţa de rezistenţă şi stabilitate, cerinţă esenţială
indicată de Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii. Pentru executarea în siguranţă a
lucrărilor de construcţii, se impune şi cerinţa de etanşare, împiedicând migrarea apei subterane
sau a altor lichide aflate în teren.

47
 b)Îndeplinirea acestor cerinţe se realizează prin respectarea următoarelor condiţii
tehnologice:
-asigurarea continuităţii peretelui din punct de vedere al rezistenţei şi al etanşării prin
realizarea unor rosturi corespunzătoare;
-încastrarea panourilor într-un strat cu caracteristici corespunzătoare;
-aplicarea unor soluţii pentru preluarea solicitărilor orizontale de către pereţii de susţinere
în timpul executării lucrărilor de excavare (şpraiţuri, ancoraje etc.);
-limitarea deplasărilor peretelui;
-asigurarea verticalităţii pereţilor
-asigurarea stabilităţii pereţilor tranşeei în faza de excavare prin utilizarea unui fluid
stabilizator (noroi bentonitic);
-protecţia pereţilor tranşeei la introducerea organului de lucru în tranşee prin executarea
grinzilor de ghidaj;
-îndeplinirea cerinţelor de calitate de către materialele şi produsele utilizate:
-cerinţe pentru noroiul bentonitic
-cerinţe pentru noroiul autoîntăritor
-cerinţe pentru carcasele de armătură (inclusiv asigurarea acoperirii cu beton
prescrise)
-cerinţe pentru beton
-cerinţe pentru amplasament (utilajele şi instalaţiile tehnologice, bazinele de noroi
bentonitic şi carcasele de armatură necesită spaţii largi).
c)La execuţia lucrărilor este necesar să se îndeplinească şi următoarele cerinţe:
-cerinţe privind securitatea pe şantier, securitatea procedeelor de lucru şi a
echipamentelor
-reducerea la minim a efectelor nefavorabile asupra mediului:
-cerinţe economice.
d)La proiectarea, execuţia şi verificarea calităţii lucrărilor se vor respecta prevederile
documentului de referinţă SR EN 1538:2011. “Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi
mulaţi.”
e)Investigarea geotehnică se face conform SR EN 1997-1:2004 şi SR EN 1997-2:2007
f) Pereţii mulaţi se realizează din beton sau beton armat într-o tranşee excavată în teren
cu ajutorul unor echipamente speciale pentru executarea unor şanţuri înguste şi adânci, în
prezenţa fluidului de foraj, care susţine pereţii tranşeei. Betonul este introdus în tranşee
cu ajutorul unui tub de betonare
g)Îmbinările dintre panouri trebuie să asigure atât conlucrarea eficientă dintre panouri, cât
şi etanşeizarea îmbinării fără utilizarea de materiale impermeabile suplimentare.
h)Pereţii de etanşare se realizează din noroi autoîntăritor, eventual în combinaţie cu
membrane sau palplanşe, iar în cazul în care pe lângă condiţia de permeabilitate redusă se
impune şi o deformabilitate mare, se utilizează şi beton plastic sau mortar plastic.
i)Pereţii îngropaţi se pot realiza şi prin alte tehnologii ca de exemplu:
-pereţi din piloţi secanţi (pentru pereţi de sprijinire şi etanşare);
-pereţi de etanşare realizaţi prin injectare cu presiune înaltă a terenurilor (tehnologia jet
grouting);
-pereţi de etanşare realizaţi prin stabilizarea în adâncime a pământului cu un liant prin
noi tehnologii, ca de exemplu tehnologia Trenchmix, tehnologia CSM (Cutter Soil Mixing),
tehnologia SMW (Soil Mixing Wall System)

48
 ANEXA V.1
Parametrii unor echipamente specifice pentru
excavarea pereţilor de susţinere, pereţilor de etanşare şi a baretelor

a) Maşini cu graifăr pentru excavarea tranşeelor (tabel A V.1.1)

Fig.A.V.1.1 - Maşina cu graifăr pentru excavarea tranşeelor

Tabel A.V.1.1 Principalii parametri ai maşinilor cu graifăr pentru excavarea tranşeelor

Parametru Producător : Deep Excavation LLC -SUA
SG 22 SG 35 SG 60 SG40
Lăţimea peretelui 0,3 – 0,6 m 0,35 – 1,2 m 0,35-1,5 m 0,35-1,5 m

Adâncimea 45 m 50 (60) m 80 m 80 m
peretelui
Forţa maximă de 220 kN 350 kN 600 kN 400 kN
extragere
Puterea 125 kW 194 kW 298 kW 250 kW
motorului
Presiunea 30 MPa 30 MPa 33 MPa 30 MPa
pompei
Debitul pompei 2x230 l/min 2x260 l/min 2x380 l/min 2x280 l/min
principale
Distanţa la 3000-4100 mm 3200-4300 mm 3450-4600 mm -
exteriorul
şenilelor
Lăţimea şenilei 600 mm 800 mm 800 mm 800 mm
Masa maşinii 45 t 58 t 90 t 71 t
Alţi parametri ai maşinii SG 40:
-deschiderea graifărului standard 2800 mm
-lăţimea graifărului standard 800 mm
-masa graifărului standard 16 t
-înălţimea braţului 15,55 m
-raza de lucru a braţului 5,18 m
-forţa de închidere a graifărului standard 1200 kN
-durata de închidere a graifărului 5 sec.

49
b) Graifăr cu cabluri (tabel A.V.1.2)

Fig.A.V.1.2 - Graifăr cu cabluri

Tabel A.V.1.2 Principalii parametri ai graifarelor cu cabluri

Parametri Producător: Bauer
K 420 K 810 K 1210
Deschidere 4200 mm 2800 mm 2800 mm
Lăţime 600 mm 800 mm 1200/1500 mm
Masa 14200 kg 19800 kg 24000/26500 kg
Capacitate 2,1 m3 1 m3 1,55/2 m3
Înălţime –deschis 7200 mm 9100 mm 10600 mm
- închis 8950 mm 10000 mm 11500 mm

50
c) Graifăr hidraulic (tabel A.V.1.3)

Fig.A.V.1.3 –Graifăr hidraulic

Tabel A.V.1.3 Principalii parametri ai graifarelor cu cilindri hidraulici

Parametri Producător: Bauer
DHG/ DHG/B-3200 DHG/C-2800 DHG/
B-2800 E-4200
Deschidere 2800 mm 3200 mm 2800 mm 4200 mm
Lăţime 600/800 mm 640/800/1200 800/1000/1200/1500 mm 600 mm
mm
Masa 12000/12500 19200 kg 14000/16800/18200/19300 21000 kg
kg kg
3
Capacitate 0,8/1,1 m 1,1/1,35/1,90 1,1/1,4/1,7/2,0 m3 1,7 m3
m3
Înălţime
(fără extindere) 7240 mm 7300 mm 7240 mm 8030 mm
-deschis 8100 mm 8250 mm 7990 mm 9300 mm
- închis
Înălţime
(cu extindere)
-deschis 10560 mm 10500 mm
- închis 11.510 mm 11250 mm
Forţa cilindrului 120000daN 120000daN 120000daN 180000daN

51
d) Echipament de lucru pentru hidroforeză (tabel A.V.1.4)

Fig.A.V.1.4 -Echipament de lucru pentru hidroforeză

Tabel A.V.1.4 Principalii parametri ai echipamentelor de lucru pentru hidroforeză

Parametri Producător BAUER
BC15/BC25 BC25/BC32 BC33 BC40 BC50
Moment de 2x30 kNm 2x81 kNm 2x81 kNm 2x100 kNm 2x135 kNm
torsiune
Lungimea de 2200 mm 2800 2800 2800 2800
excavare (3200 ) mm (3200 ) mm (3200 ) mm (3200 ) mm
Lăţime de 500-1000 640-1500 640-1500 800-1800 1200-3200
excavare mm mm mm mm mm
Înălţimea 10,70 m 8,50 m 6 (12) m 11,50 m 12,50 m
echipamentului
Conducta de 5” – 6 “ 5”/6” 6” 6” 6”-8”
refulare a
pompei de
noroi
Masa 12 – 20 t 25 – 32 t 20 – 35 t 30 – 45 t 40 – 50 t

52
e) Hidroforeză (tabel A.V.1.5)

Fig.A.V.1.5 - Hidroforeza

Tabel A.V.1.5 Principalii parametri ai hidroforezelor (Bauer)

Parametri Maşina de bază:
Macara pe şenile prevăzută cu Maşina
braţ cu zăbrele catarg şi tambur de forat
pentru furtun BG 36
Echipament BC 20 BC 25 / BC 32 / BC 40/ BC 40/ BC 25/
hidroforeză (Bauer) BC 32 BC 40 BC 50 BC 50 BC 32
Înălţime 27 m 29 m 35 m 24 m 24 m 24 m
Adâncimea tranşeei 44 m 44 m 60 m 80 m 150 m 80 m
Puterea 300-400 373-448 634 kW 634 kW 634 kW 414 kW
kW kW *
Capacitate macara 70 t 80 t 100 t 100 t 120 t -
* cu grup de acţionare separat

53
 Anexa V.2 TERMINOLOGIE
Terminologie
(1)acoperire – distanţa dintre exteriorul carcasei de armătură şi cea mai apropiată suprafaţă a
betonului
(2) air-lift – tehnică de pompare în care aerul este pompat la baza unei ţevi de aspiraţie pentru a
produce o densitate redusă a materialului în ţeavă şi a produce astfel o curgere ascvendentă
pentru evacuarea solidelor şi fluidelor
(3) – ancoraj – dispozitiv capabil să transmită o forţă de tracţiune aplicată la un strat portant
(4) baretă – element structural de fundare în adâncime, caracterizat printr-o secţiune transversală
alungită sau compusă, care se execută pe loc prin săparea pământului în uscat sau sub protecţia
noroiului de foraj
(5) beton plastic - beton cu plasticitate mare, de rezistenţă scăzută, cu modul Young redus; în
acest caz noţiunea de "plasticitate mare" reprezintă proprietatea betonului de a prelua deformaţii
mari în comparaţie cu betonul obişnuit. Betonul plastic este preparat deobicei cu un dozaj redus
de ciment şi are în compoziţie bentonită şi/sau alte materiale argiloase. Betonul plastic poate să
aibă în compoziţie alte materiale precum cenuşa pulverizată de termocentrală (cenuşă
zburătoare) şi diferiţi aditivi.
(6) borsapă – sculă de excavare sub forma unui container cilindric, montată la capătul unei tije de
antrenare folosită la săpare intermitentă, prevăzută cu cuţite sau dinţi şi cu o fantă
corespunzătoare în placa articulată de la bază în vederea preluării materialului dislocat
(7) caiet de sarcini - documentul specific care descrie cerinţele aplicabile pentru un anumit
proiect
(8)coloană de betonare - ţeavă metalică compusă din mai multe elemente îmbinate, legată la
partea superioară e o pâlnie care serveşte pentru betonarea în uscat
(9) curbă de betonare – diagramă care reprezintă volumul de beton turnat în funcţie de adâncime
(10) curbă de excavare – diagramă care reprezintă adâncimea de excavare în funcţie de timp
(11)decapare – îndepărtarea betonului contaminat sau sub standard ori a betonului în surplus de
la partea superioară a peretelui mulat deasupra nivelului de decapare proiectat
(12) detritus – amestec de pământ, de fluide de dezagregare şi de cimentare, care se ridică şi se
scurge de regulă spre suprafaţa pământului prin spaţiul inelar dintre tija de foraj şi teren
(13) distanţier – element din material plastic, oţel sau beton (plăcuţă) fixat pe armătura de oţel
pentru a centra carcasa de armătură şi a menţine acoperirea cu beton a armăturii
(14) fluid stabilizator (fluid de foraj) - fluid utilizat pentru susţinerea pereţilor excavaţiilor adânci
şi care de obicei este reprezentat dintr-o suspensie de bentonită, o suspensie polimerică sau un
noroi autoîntăritor.
(15) forare cu circulaţie inversă – metodă de forare continuă în care fluidul de foraj împreună cu
detritusul este aspirat prin garniture de foraj şi evacuate în afara găurii de foraj
(16) foreză cu jet – maşină de foraj capabilă să regleze în mod automat turaţia şi viteza de avans
a tijelor de foraj şi a sapei de foraj
(17) graifăr – sculă de excavare cu două fălci utilizată pentru a îndepărta pământuri, roci sau
sfărâmături dintr-o excavaţie printr-o operaţiune discontinuă
(18) grindă de coronament – grindă de beton armat construită deasupra nivelului de decapare
pentru a lega panourile pereţilor mulaţi şi/sau a le lega cu elementele structurale de deasupra
(19)hidroforeză – sculă de excavare cu roţi prevăzute cu dinţi utilizată pentru a îndepărta
pământuri, roci sau sfărâmături dintr-o excavaţie printr-o operaţiune continuă
(20) macara de excavare – macara utilizată pentru manipularea sculei de excavare (graifăr sau
hidroforeză)
(21) macara de manevră - macara utilizată pentru manevrarea carcaselor de armătură şi a altor
echipamente
(22) noroi autoîntăritor - noroi cu proprietatea de a se întări în timp, reprezentând o suspensie
care conţine ciment şi adaosuri cum ar fi argilă (bentonită), zgură de furnal granulată, cenuşă

54
pulverizată de termocentrală, filer, nisip, aditivi; în cursul excavării serveşte drept fluid
stabilizator
(23) panou – parte a unui perete mulat care se betonează într-o singură repriză. Un panou de
perete mulat poate fi liniar, poate avea forma T, L sau altă formă
(24) perete compus - perete la care funcţiile de rezistenţă, portantă şi de etanşare sesepară pe
verticală.
(25) perete din beton plastic - perete realizat prin tunarea de beton plastic, cu ajutorul tuburilor
de betonare, într-o tranşee umplută cu fluid de foraj. Uneori betonarea poate avea loc şi în uscat.
(26) perete din elemente prefabricate - perete realizat din elemente prefabricate din beton armat,
care sunt lansate în tranşeea umplută cu un fluid de foraj autoîntăritor,
(27) perete din noroi autoîntăritor - perete cu rol de ecran impermeabil. Uneori, sunt inserate
elemente de etanşare de tipul geomembranelor sau palplanşelor metalice pentru realizarea unei
structuri îngropate impermeabile.
(28) perete îngropat din piloţi foraţi – perete format prin alăturarea de piloţi foraţi dispuşi la
distanţe inter-ax mai mari decât diametrul (piloţi cu interspaţii), egale cu diametrul (piloţi
joantivi) sau mai mici decât diametrul (piloţi secanţi)
(29) perete în consolă (autoportant) - perete la care stabilitatea pe parcursul lucrărilorde excavare
este asigurată prin încastrarea acestuia în teren.
(30) perete îngropat din piloţi foraţi - perete format prin alăturarea de piloţi foraţi dispuşi la
distanţe inter-ax mai mari decât diametrul (piloţi cu interspaţii), egale cu diametrul (piloţi
joantivi) sau mai mici decât diametrul (piloţi secanţi).
(31) perete mulat - perete realizat din beton sau beton armat într-o tranşee excavată în teren.
Betonul este introdus in tranşee cu ajutorul unui tub de betonare.Betonarea poate avea loc în
prezenţa fluidului de foraj, care are rolul de a susţine pereţii tranşeei (în care situaţie betonul
înlocuieşte fluidul din tranşee) sau uneori are loc în uscat.
(32) perete omogen - perete la care atât materialul cât şi funcţia pe care o îndeplineşte peretele
(de susţinere, de portantă sau de etanşare) sunt identice înlungul aceleiaşi verticale.
(33) perete rezemat - perete la care rezemarea, pe măsura realizării excavaţieireprezintă o
alternativă care permite reducerea adâncimii de încastrare a peretelui şia rigidităţii secţionale a
acestuia, precum şi controlul deplasărilor orizontale aleperetelui, comparativ cu soluţia peretelui
în consolă
(34) pereţi de susţinere – pereţi relativ subţiri din oţel, beton armat sau lemn, susţinuţi de
ancoraje, şpraiţuri şi /sau de presiunea pasivă a pământului, utilizaţi pentru sprijinirea
excavaţiilor
(35) pereţi de susţinere de tip mixt – pereţi temporari de sprijinire a excavaţiilor care utilizează
combinaţii între diferite materiale
(36) pereţi (grinzi)de ghidaj – pereţi provizorii, paraleli şi de mică adâncime ,care au rolul de a
ghida scula de săpare , de a proteja pereţii tranşeei la partea superioară unde nivelul fluidului de
foraj oscilează, precum şi rolul de a menţine şi de a facilita poziţionarea carcasei de armătură
(37) pereţi îngropaţi – pereţi de susţinere a excavaţiilor realizaţi din beton armat; pot fi sub formă
de pereţi mulaţi, pereţi din piloţi foraţi sau pereţi din elemente prefabricate
(38) pilot de dislocuire – pilot forat la care gaura se realizează prin dislocuirea şi îndepărtarea
unui volum de pâmânt egal cu volumul pilotului, neafectându-se, în mod normal, prin aceasta
starea terenului de fundare din jur
(39) pilot forat - pilot format prin excavarea unei găuri, cu sau fără tubaj protector şi umplerea
acesteia cu beton simplu sau beton armat
(40) pilot forat cu tubaj recuperabil – pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă, iar
susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul betonării
(41) pilot forat sub noroi – pilot forat la care susţinerea pereţilor în timpul săpării este asigurată
de un noroi de foraj

55
(42) specificaţii de execuţie – set de documente cuprinzând toate planurile, datele tehnice şi
cerinţele necesare pentru execuţia unui anumit proiect (trebuie să răspundă cerinţelor SR EN
1538:2011 şi dispoziţiilor naţionale în vigoare)
(43) tijă de antrenare – tijă culisantă care transmite cuplul necesar operaţiunii de forare de la o
masă rotativă acţionată de un motor la scula de forare
(44) tren de tije de jet – ansamblu de tije, care conţine o conductă interioară simplă, dublă sau
triplă, pentru a conduce fluidul (fluidele) de jet la monitor
(45) trepan – sculă grea de oţel folosită pentru a sparge obstacolele, blocurile şi stratele tari
întâlnite la întâlnite la excavare sau pentru încastrarea într-un pământ tare sau rocă
(46)tub de betonare – ţeavă de betonare prevăzută cu rosturi etanşe, pentru punerea în operă a
betonului în condiţii submerse
(47) tubaj temporar – ţeavă de oţel folosită pentru a susţine pereţii forajului, care este extrasă în
timpul sau după efectuarea operaţiei de betonare
(48)turta – pastă subţire formată de particulele de bentonită care se unesc pe măsură ce apa se
drenează din suspensie în pământ prin pereţii excavaţiei, permiţând ca pereţii excavaţiei să
rămână stabili
(49) unitate de denisipare – echipament pentru îndepărtarea nisipului şi prafului pentru a curăţa
fluidul stabilizator în cursul excavării şi înainte de betonare

56
 ANEXA V.3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Acte normative, reglementări tehnice
Nr. Denumirea actului normativ Publicaţia
crt.
1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările Monitorul Oficial nr.12
ulterioare din 24 ianuarie 1995
2 CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului ASRO
3 NE 012/ 2 -2010 Normativ pentru producerea si executarea M.O. nr. 853 bis/
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. 20.12.2010
Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
4 NP 074:2007 NORMATIV privind documentatiile geotehnice M.O. 381/06.06.2007
pentru construcţii B.C. 9/2007
5 NP 113-04 Normativ privind proiectarea, execuţia, monitorizarea M.O.458bis/
şi recepţia pereţilor îngropaţi, elaborat de UTCB, aprobat de 30.05.2005
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, 2005 B.C. 19/2005
(abrogat cap. 1-3)
6 M.O.nr.911bis/
NP 120-2006 Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi
09.11.2006
monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane
B.C.22/2006
7 NP 123:2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a M.O.nr.158 bis/
fundaţiilor pe piloţi, elaborat de UTCB, aprobat de MDRT prin 04.03.2010
ordinul 2691/2010
8 NP 124:2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a M.O.nr.158 bis/
lucrărilor de susţinere, elaborat de UTCB, aprobat de 04.03.2010
M.D.R.T.prin ordinul nr. 2689/2010

Standarde
Nr. Titlul
Standard
crt.
Ciment Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de
9 SR EN 197-1:2011
conformitate ale cimenturilor uzuale
Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi
10 SR EN 206-1:2002
conformitate
Încercări pentru determinarea caracteristicilor
SR EN 933-2:1998 geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
11
granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor
12 SR EN 1536:2011 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi.
13 SR EN 1538:2011 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi mulaţi.
Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli
14 SR EN 1997-1:2004
generale
Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2.
15 SR EN 1997-2:2007/AC :2010
Investigarea şi încercarea terenului
Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii.
16 SR EN 10025-2:2004 Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de
construcţii nealiate
SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile
17
pentru beton armat. Generalităţi
57
Nr. Titlul
Standard
crt.
Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din
18 SR EN 10210-1:2006 oţeluri de construcţii nealiate şi cu granulaţie fină.
Partea1: Condiţii tehnice de livrare
Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din
SR EN 10210-2:2006 oţeluri de construcţii nealiate şi cu granulaţie fină.
19
Partea 2: Dimensiuni, toleranţe la dimensiuni şi
caracteristici ale profilului
Profile cave deformate la rece pentru construcţii sudate,
20 SR EN 10219-1:2006 din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină.
Partea1: Condiţii tehnice de livrare
Profile cave deformate la rece pentru construcţii sudate,
SR EN 10219-2:2006 din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină.
21
Partea 2: Toleranţe, dimensiuni şi caracteristici ale
profilului
SR EN 10248-1:1996 Palplanşe laminate la cald din oţeluri nealiate.
22
Partea1: Condiţii tehnice de livrare
SR EN 10248-2:1996 Palplanşe laminate la cald din oţeluri nealiate.
23
Partea 2:Toleranţe de formă şi la dimensiuni
SR EN 10249-1:1996 Palplanşe formate la rece din oţeluri nealiate.
24
Partea1: Condiţii tehnice de livrare
SR EN 10249-2:1996 Palplanşe formate la rece din oţeluri nealiate.
25 Partea2: Toleranţe de formă şi la dimensiuni

26 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton

SR EN 12716:2002 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Injectarea cu
27
presiune înaltă a terenurilor (jet grouting)
SR EN ISO 13500:2009 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Fluide de
28
foraj. Specificaţii şi încercări
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
29 conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN
206-1
30 SR EN 13670: 2010 Execuţia structurilor de beton
Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Stabilizarea în
31
SR EN 14679:2005 adâncime a pământurilor prin malaxare

Cărţi, reviste, ghiduri, prospecte

Nr. Titlu, editură, an
Autori
crt.
32 Soletanche Bachy Guide technique, www.soletanche-bachy.com
TRENCHMIX – Ecrane de etanşare/incluziuni liniare,
33 Sata L., S. Manea
Revista Construcţiilor, iulie 2012
GEOMIX - Ecrane de etanşare/incluziuni liniar de
34 Sata L., S. Manea
adâncime, Revista Construcţiilor, septembrie 2012
37 Sata L., S. Manea Tehnologii moderne, Revista Construcţiilor, martie 2013
Magistrala de metrou M5 lot 1 Bucureşti. Tehnica de
TERRATEST
37 execuţie a pereţilor mulaţi, Revista Construcţiilor,
GEOTEHNIC
noiembrie 2012
58
Nr. Titlu, editură, an
Autori
crt.
Mihăilescu Şt., Bratu P., Maşini de construcţii vol.2 Construcţia, calculul şi
38 Goran V., Vlădeanu A. – încercarea maşinilor pentru lucrări de pământ, Editura
Tehnică, Bucureşti 1985.
Maşini de terasamente, fundaţii şi betoane, Partea I .
39 Vlădeanu A. Construcţia şi funcţionarea maşinilor, Editura Conspress,
Bucureşti 2011
40 Bauer Prospecte

59