Sunteți pe pagina 1din 32

CAIET DE SARCINI

EXECUTIA, UTILIZAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR HIDROEDILITARE

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de executie si montaj aferente instalatiilor hidroedilitare. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de montaj conducte, echipamente tehnologice, controlul calitatii si conditiile de receptie. Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru unitatile de executie care realizeaza lucrarile de mai sus.

CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI


A. PRESCRIPTII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR SANITARE DE CANALIZARE B. 1. 2. 3. 4. 5. C. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. CONDITII TEHNICE GENERALE MASURI DE ASIGURARE OBSERVATII TEHNICE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI LUCRARI PREGATITOARE EXECUTIEI CONDITII DE EXECUTIE PREVEDERI CU PRIVIRE LA EXECUTIA LUCRARILOR MATERIALE, AGREGETE, APARATE VERIFICAREA MATERIALELOR DEPOZITARE SI MANIPULARE TEHNOLOGII DE IMBINARE, ETANSARE SI FASONARE MONTAREA CONDUCTELOR MONTAREA ARMATURILOR MONTAREA CAMINELOR DIN MATERIALE PLASTICE MONTAREA SEPARATORULUI DE HIDROCARBURI MONTAREA RIGOLELOR TRASAREA CONDUCTELOR EXTERIOARE MONTATE INGROPAT SAPATURI SPRIJINIRI SAPATURI, CABLURI SI CONDUCTE UMPLEREA TRANSEELOR PREVEDERI FINALE

D. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I E. 1. 2. 3. PREVEDERI CU PRIVIRE LA VERIFICAREA INSTALATIILOR CONDUCTE DE APA RECE CONDUCTE DE CANALIZARE SI APE PLUVIALE CONDUCTE MONTATE INGROPAT

F. CONDITII GENERALE IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR

A. PRESCRIPTII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR SANITARE SI DE CANALIZARE

I1-78

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din PVC neplastefiate P96-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea instalatiilor de canalizare a apelor meteorice la cladiri industriale I22-99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor I9-2009 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare STAS 4163-88 Retele exterioare de distributie. Principii fundamentale de proiectare STAS 3272-80 Gratare cu rame din fonta pentru guri de scurgere STAS 7335/5-74 Conducte metalice ingropate STAS 1181-87 Armaturi din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice. Speciale industriale STAS 9526-80 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinet cu sertar. Lungimi de constructie STAS 8797-80 Armaturi industriale din fonta. Robinet ventil cu tija la exterior Pn 6. Dimensiuni STAS 2099-89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale STAS 2250-73 Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime admisibile STAS 7656-80 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii STAS 4163-1988 Alimentri cu ap. Retele exterioare de distributie SR 4163-1-1995 Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare SR 4163-2 -1996 Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii de calcul SR 4163-3-1996 Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii de executie i exploatare STAS 9821/5-1975 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale i cabluri STAS 6054 1977 Adncimi de nghet DIN 1953 Conducte PE HD pentru alimentri cu ap DIN 19630 Pozarea conductelor din PE HD NRPM/1993 Norme republicane de protectie a muncii. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente 273/199 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora CR13-74 Instructiuni de protectia muncii in timpul controlului tehnic al instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat

SR EN 1401

Sisteme de canalizare din materiale plastice ngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifi ata (PVC-U).
3

SR B 2503 SR EN 1610 SR EN 476 SR EN 752 SR EN 1046

SR EN 13476

SR B 2501 SR B 5016

Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sisteme. Partea 2. Ghid pentru instalare Sisteme de canalizare, directive suplimentare pentru proiectare, executare si verifi care. Executie si ncercarea racordurilor si retelelor de canalizare. Conditii generale pentru componentele utilizate la retele de evacuare, de racord si de canalizare cu curgere cu nivel liber. Retele de evacuare n afara cladirilor. Sisteme de canalizare si tuburi de protectie de materiale plastice. Sisteme de aductie a apei sau de evacuare din interiorul cladirilor. Ghid de instalare subterana sau de suprafata. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru bransamente sI sisteme de evacuare fara presiune, ingropate. Sisteme de canalizare cu pereti structurati de policlorura de vinil neplastifi ata (PVC-U), polipropilena (PP) si polietilena (PE). Partea 1 Cerinte generale si caracteristici de performanta. Partea 2 Specifi catii pentru tevi si fi tinguri ca suprafata interioara si exterioara neteda si pentru sistem tip A. Sisteme de canalizare pentru cladiri si terenuri, prevederi pentru proiectare si executare. Verifi carea lucrarilor de sapaturi pentru conducte in constructiile hidrotehnice civile si industriale. Bul.constr. nr.9/1985

C142-85

Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii LEGEA Nr.10/95 Legea privind calitatea n constructii.

B. CONDITII TEHNICE GENERALE


1. MASURI DE ASIGURARE Proiectul constructiei este explicitat in descrierea arhitectului. Descrierea generala de fata este valabila numai cu deciziile si conventiile stabilite de arhitect. La baza descrierii generale stau: planurile intocmite de arhitect consultarile avute cu beneficiarul consultarile cu institutiile de resort prevederile legilor in vigoare Descrierea impreuna cu planurile devine, pe linga prevederile in vigoare, parte contractuala integranta. Antreprenorul este obligat, pe propria raspundere, sa controleze daca documentatia este completa. 4

2. OBSERVATII TEHNICE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI

Executantul este obligat sa se asigure la institutiile de resort daca traseele de dirijare spre retelele orasenesti, pozitionarea pe verticala a canalelor si conductelor corespund dispozitiilor in vigoare. Masurile de siguranta necesare trebuie luate de catre executant impreuna cu organele competente. Defectiunile si daunele provocate intra in responsabilitatea executantului. Dimensiunile si cotele proiectului trebuie controlate exact la fata locului. Adincimea canalelor si conductelor la punctul de pornire, respectiv de racord trebuie constatata prin nivelment. Toate formalitatile la organele competente privitoare la solicitarea de control si receptionare a obiectivului vor fi indeplinite personal si din timp de catre executant. Inainte si de-a lungul perioadei de constructie, executantul are obligatia de a clarifica, cu toate firmele care participa la executia proiectului, aspectele tehnice si termenele de derulare a lucrarilor. Activitatea de punere in concordanta si coordonarea cu toti cei implicati in realizarea proiectului trebuie initiata si pusa in aplicare de catre executant. Blocarea si marcarea locurilor de munca trebuie sa se faca cu respectarea normelor si ordinii circulatiei rutiere. Toate masurile de siguranta, inclusiv iluminatul, blocarea cailor de acces, instalarea de tablite indicatoare, precum si transbordarea si traversarea soselelor trebuie realizate conform cerintelor institutiilor de resort. Fixarea traseelor conductelor trebuie efectuata de catre conducerea santierului. Celelalte repere vor fi fixate de catre executantul insusi. Reperul de nivelment va fi dat de catre conducerea santierului. Acesta este responsabil de respectarea cotelor si pantelor planificate. Pentru incheierea la termen a lucrarilor, respectarea normelor in vigoare, pentru functionalitatea lucrarilor, precum si pentru calitatea materialelor utilizate si a pieselor de montaj este responsabil antreprenorul. In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: a) Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90 b) Canalizari interioare STAS 1795-90 c) Normativul I 9-94 d) Obligatiile si directivele ce decurg din: Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-35; C4-77; C56-02; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora).

La baza tuturor regulamentelor, dispozitiilor si deciziilor enumerate sau care intra in discutie va sta versiunea cea mai recenta a acestora.

3. PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA IN TEREN A PROIECTULUI Urmatoarele documente vor fi puse la dispozitia executantului: planurile cu instalatii sanitare exterioare existente planurile de instalatii exterioare de canalizare existente planul de ansamblu descrierea generala a obiectivului

4. LUCRARI PREGATITOARE EXECUTIEI Tot la aceasta faza la cererea beneficiarului se vor pune la dispozitie spre aprobare urmatoarele mostre: -teava de PE-HD -teava PVC-KG -tub de beton cu sectiune circulara cu cep si buza -armaturi -fitinguri naintea punerii n opera, toate materialele se vor supune unui control vizual pentru a se constata daca nu au fost degradari de natura sa le compromita tehnic i calitativ, se vor remedia defectiunile respective sau se vor nlocui cele care nu pot fi aduse n stare corespunzatoare prin remediere. La aparatele de masura i control se vor verifica existenta sigiliului i a buletinului de verificare emis de metrologie. Pastrarea materialelor se va face n depozitele de materiale create cu respectarea normelor n vigoare privind prevenirea incendiilor. Depozitarea tevilor din PVC se va face in locuri unde nu pot sa ajunga in contact cu substante care ataca teava. Tevile vor fi protejate de socuri puternice si nu se vor tara pe sol. Tevile si fitingurile intre DN 100 si DN 200 nu trebuie sa fie supuse unor temperaturi mai mari de 60 C, iar cele intre DN250 si DN500 unor temperaturi permanente mai mari de 40 C. La transport si depozitare pozitia tuburilor se va asigura cu pane din lemn. Suprapunerea tuburilor este permisa numai daca s-au luat masuri mpotriva rostogolirii. Depozitarea tuburilor se face n asa fel nct sa se permita introducerea dispozitivului de manipulare.

5. CONDITII DE EXECUTIE

Documentele puse la dispozitie de beneficiar dau informatii asupra stadiului de planificare al lucrarii si se pot vedea in proiectul anexat. Planurile de executie puse la dispozitia executantului se vor respecta intocmai. Orice modificare a acestor planuri datorita situatiilor neprevazute intilnite in teren sau la solicitarea beneficiarului se va realiza numai cu acordul proiectantului. Abaterile de la plan sau comanda trebuie communicate imediat in scris si din proprie initiativa beneficiarului si imputernicitului acestuia. Aceasta priveste atit planificarea cit si executia.

C. PREVEDERI CU PRIVIRE LA EXECUTIA LUCRARILOR


Executarea instalatiilor hidroedilitare exterioare se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei, incepind de la trasare. La traversarea peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect sau piese de trecere. In acest scop se va urmari realizarea acestora de catre constructor, care are obligatia sa le execute odata cu turnarea structurilor respective.

1. MATERIALE, AGREGATE, APARATE Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Agregatele, aparatele si armaturile vor fi astfel alese incit sa permita ca in ansamblul instalatiei sa se efectueze probele la presiunile prevazute. Retelele de conducte se executa folosind tevi de PEHD, pentru alimentarile cu apa, respectiv tuburi de PVC-KG si de beton, pentru canalizari, care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei. Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava.

2. VERIFICAREA MATERIALELOR
7

Inaintea punerii in opera, toate materialele si echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze starea tehnica si calitativa (deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, a mufelor, garniturilor, deformari si deterioari mecanice ale conductelor). Se vor remedia eventualele defectiuni si se vor inlocui echipamentele si materialele, care prin remediere nu pot fi aduse in stare corespunzatoare. La aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie. Verificarea tuburilor de beton se face vizual atat pentru suprafeta interioara cat si cea exterioara, cat si a locului de racordare. Modul de distributie a fisurilor de constructie se verifica vizual, afectarea calitatii verificandu-se astfel: se aseaza tubul de beton pe un suport tare si se loveste cu un ciocan cu masa de maxim 200 g. Se considera corespunzatoare tuburile al caror sunet este clar, nedogit. 3. DEPOZITARE SI MANIPULARE Pastrarea echipamentelor si a materialelor se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza sub soproane sau in magazii. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile. ncarcarea si manipularea tuburilor de beton se va face cu dispozitive care nu produc deteriorarea acestora. La ridicare, tubul va fi numai n pozitie orizontala. Nu este permisa manipularea n socuri, nu este permisa ridicarea tubului cu cablu metalic trecut prin tub, sau prin agatarea carligelor de capetele tubului. Se interzice manipularea a mai mult decat un singur tub deodata. Se interzice descarcarea tuburilor prin cadere libera. La transport si depozitare pozitia tuburilor se va asigura cu pane din lemn. Suprapunerea tuburilor este permisa numai daca s-au luat masuri mpotriva rostogolirii. Depozitarea tuburilor se face n asa fel nct sa se permita introducerea dispozitivului de manipulare. Toate materialele din PVC-KG vor fi depozitate n conditii adecvate pentru a evita murdarirea sau deteriorarea lor. Aceasta cerinta este valabila n special n cazul materialelor de etansare din elastomeri, care trebuie protejate mpotriva coroziunii mecanice si chimice (de ex. ulei). Tuburile vor fi asigurate pentru a evita avarierea prin rostogolire. Se vor evita naltimile excesive de stivuire, ca sa nu fi e suprasolicitate tuburile din partea inferioara a gramezii. Gramezile de tuburi nu se vor pozitiona n apropierea santurilor deschise! Pe vreme rece, toate tuburile vor fi depozitate pe postamente pentru a evita nghetarea lor pe sol. Tuburile vor fi depozitate pe o suprafata plana. Se va evita ncovoierea lor.
8

Toate elementele de conducta trebuie depozitate n asa fel nct sa se evite murdarirea acestora n zona mufei. Efectele termice unilaterale, ca de ex. radiatia solara pot cauza datorita comportamentului termoplastic al tuburilor din mase plastice deformari ce pot ngreuna pozarea corespunzatoare n cazul pantelor scazute. Din aceasta cauza, toate tuburile trebuie protejate de radiatia solara directa, de ex. prin acoperirea cu prelate deschise la culoare. Se va evita stagnarea caldurii sub prelate. Se va asigura o aerisire buna. Boxele cu cadru din lemn (ambalajul tuburilor) se vor stivui lemn pe lemn. Dupa descarcare, lungimile individuale vor fi depozitate pe o suprafata plana, asigurndu-se protectia lor mpotriva deformarii. Se va asigura, de asemenea, ca manunchiul de tuburi de la baza stivei sa nu fi e avariate de obiecte taioase sau ascutite. Mufele trebuie sa stea libere. Prin pozitionarea alternata se poate asigura o sprijinire aproape completa a straturilor de tuburi unul pe altul. n cazul stivuirii cu ajutorul distantierelor din lemn, acestea trebuie sa aiba o latime de cel putin 100 mm.

4. TEHNOLOGII DE IMBINARE, ETANSARE SI FASONARE Tehnologia de imbinare a tevilor din PEHD pentru realizarea instalatiilor se alege de catre executant incit sa se evite riscul dilatarii sectiunii tevii. Imbinarea intre conducte si armaturi se executa prin flanse sau prin filet, dupa tipul armaturii utilizate. Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. Etansarea imbinarilor prin filet se va face conform solutiilor de etansare omologate in acest scop. Etansarea imbinarilor prin flanse, pentru temperaturi pana la 100C se face cu garnituri confectionate din carton STAS 1733. Garniturile imbinarilor prin flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, dar periferia garniturii va ajunge la suruburile flansei. Schimbarile de directie ale conductelor din PEHD, se realizeaza: prin intermediul fitingurilor filetate sau cu flansa; prin indoire a tevii ( PEHD); prin intermediul curbelor sau a coturilor de sudat (PEHD); prin intermediul teurilor sudate (PEHD);

Pentru toate instalatiile care nu sint supuse prevederilor instructiunilor ISCIR C15 se tine seama de urmatoarele: indoirea la rece se face numai cu ajutorul masinilor-unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru indoit tevi; atit la indoirea la rece cit si la indoirea la cald a tevilor cu sudura longitudinala, cusatura tevii se aseaza pe generatoarea neutra a tevii indoite; curbele din segmente nu se utilizeaza tevile indoite nu vor prezenta deformari ale sectiunii si subtieri ale peretelui peste 0.5 mm Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizind unul dintre urmatoarele procedee de sudare: Sudare cu jet de aer cald Sudare cu extruder cu aer cald Sudarea cap la cap cu termoplaca Sudarea cu mufa electrosudabila Sudarea cu mufa

La toate procedeele de sudare se vor respecta urmatoarele norme: Curatirea suprafetelor si planearitatea acestora Corecta fixare a pieselor de unit Respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni Respectarea timpilor de racire Protectia impotriva timpului nefavorabil. Asamblarile demontabile se realizeaza prin: Racorduri hibride - prin sudarea unei flanse la capatul tubului Racorduri pur mecanice - prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe exteriorul tubului sau prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere.

Atunci cind se folosesc piese speciale sudate sau cu componente anti-desfacere, tubulaturile din PEHD nu necesita - in mod normal - sisteme de ancorare pentru ca partea tubulatura-teren este suficienta pentru a le mentine fixate pe pozitie. In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri cu consistenta scazuta, se sprijina aceste puncte speciale pe o sapa de beton pentru a lega complet conductele si pentru a le descarca de eventualele solicitari parazite. Tubulaturile din PEHD sint in cvasitotalitate impamintate si, daca pozarea se face dupa procedurile uzuale, nu apar probleme de strivire (in special pentru conductele sub presiune). Acoperirea de 1m pentru 600 mm si de 1.5 m pentru 600 mm permite traficul pina 12 tone; acoperirea de 2.0m pentru 600 mm permite traficul de 20 tone (vezi tabelul de mai jos). 600 mm 1.0 m 1.5 m 600 mm 1.5 m 2.0 m
10

12 tone 20 tone

In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date de raportul tub/grosime tub: /s 25 valabil pentru PN 2.5 - 3.2 - 4 /s 25 valabil pentru PN 6- -10 - 16 Tabelul urmator contine razele de curbura ale tubulaturilor de PEHD care se refera la PN si la temperatura de pozare: RAZA DE CURBURA smm] PN T 20Oc T 10Oc T 0Oc 2.5 48 83 120 3.2 39 68 98 4.0 30 52 75 6.0 30 52 75 10.0 25 52 75 16.0 25 52 75 Instructiuni pentru operatii de sudura Pentru realizarea unor mbinari prin sudura corespunzatoare se vor lua masuri de protejare a zonei sudate mpotriva influentelor atmosferice cum ar fi umiditatea, temperaturi sub 0C, se va proceda la prencalzirea pieselor i a capetelor tuburilor, lundu-se masuri pentru mentinerea unei temperaturi constante n zona sudarii. Pentru evitarea unei ncalziri neregulate ale tuburilor i pieselor de sudat datorate razelor solare, acestea se vor acoperi n timp util pentru obtinerea unei uniformizari a temperaturii n masa acestora. Ovalizarile ce pot apare la extremitatile tuburilor i ale pieselor de sudat se vor aduce sectiunile acestora la o forma perfect cilindrica, prin ncalzirea precauta cu jet de aer cald de 50-100C, sau prin folosirea mandrinelor speciale n acest scop. Suprafetele de sudat se vor curati perfect de eventuale grasimi, achii etc., urmarindu-se ca acestea sa nu prezinte defecte zgrieturi, deformari etc. n timpul executarii sudurilor se vor evita solicitarile mecanice ale suprafetelor de sudat, indiferent de metoda folosita. Pentru executarea operatiunilor de sudura se vor respecta prescriptiile normativelor specifice i ale normelor elaborate de producatorii materialelor i produselor din polietilena PE-HD folosite la lucrare. Calitatea lucrarilor prin sudura este data de specializarea executantilor, de respectarea ntocmai a prescriptiilor de specialitatea i de gradul de perfectionare ale aparatelor i dispozitivelor folosite. Toate lucrarile de sudura se vor supraveghea n permanenta urmarindu-se atingerea exigentelor impuse prin norme. Se recomanda ntocmirea rapoartelor de sudura care sa cuprinda toate caracteristicile sudurilor pe diametre i sectoare ale retelei. Concluzii la pozarea tuburilor PE-HD
11

Prin folosirea materialelor PE-HD se pot realiza tronsoane lungi pe malul traneei, punerea pe pozitie ale acestor tronsoane necesitnd folosirea unor utilaje grele. Datorita flexibilitatii mari ale acestor materiale nu se necesita o rectiliniaritate perfecta a traseului Fata de alte materiale, PE-HD permite o reducere a punctelor de ancorare Se mentioneaza o cretere ridicata a productivitatii de lucru ncercarile de laborator au dat rezultate foarte bune n ceea ce privete fiabilitatea retelelor de apa executate prin PE-HD, asigurndu-se prin certificatele de garantie perioade de viata de 50 ani La pozarea tronsoanelor se va asigura o temperatura apropiata celei de functionare a retelei Patul de pozare va fi eliberat de corpuri straine dure sau cu colturi pentru a evita eventuale deteriorari ale suprafetei tubulaturii n cazul pozarii n tranee cu apa freatica se va realiza o acoperire a tuburilor pentru evitarea ridicarii la suprafata a tuburilor prin plutire Pentru evitarea contractiilor i dilatarilor datorita variatilor de temperatura se vor poza conductele erpuit, aceasta pozare prelund dilatarile ce apar n conducte Se va evita folosirea tuburilor i materialelor PE-HD n zone poluate cu gaze de sonda sau hidrocarburi, cunoscndu-se permeabilitatea ridicata a PE-HD fata de aceste medii Pentru recunoaterea retelelor de apa din PE-HD se recomanda montarea de grile metalice sau benzi P.E. deasupra conductei la cca. 0,2 m de aceasta. Pozitia n plan i cotele de pozare se vor ridica prin placi indicatoare, montate pe elementele de constructie existente n zona, n locuri vizibile i pe ct posibil aparate de efecte distructive.

Imbinarea tuburilor de beton Att capetele de tub ct si inelele de etansare din cauciuc vor fi curatate de impuritati si vor fi verificate vizual daca nu exista deteriorari care sa pericliteze etanseitatea rostului. Inelele curatate se aseaza n locasul prevazut n elementele din beton. Daca inelul este rasucit se ndreapta prin trageri succesive. Inelele sunt livrate mpreuna cu tuburile din beton de catre producatorul de prefabricate. La mbinarea cu inel de cauciuc rulant (tip R), trebuie urmarita rularea uniforma. n cazul utilizarii inelului ce asigura etanseitatea prin aplatizare (tip Q), alunecarea tubului se face brusc. De aceea n mufa, naintea operatiunii de tragere pe pozitie, se vor monta distantieri din sipci de lemn de 10 -15 mm grosime. Acestea asigura si rostul de montaj necesar n mufa. Dupa tragere, se verifica pozitia inelului de etansare cu ajutorul unui dispozitiv auxiliar confectionat din srma. n cazul n care inelul nu este n pozitia prevazuta se va proceda la demontarea tuburilor si la o noua pozitionare prin tragere. De asemenea se va verifica, dupa montaj, panta si pozitia tubului. Se va acorda o atentie deosebita pozitiei si aplatizarii uniforme a inelului de etansare si a centrarii corecte a tubului. Numai un montaj corect asigura etansarea rostului si repartizarea uniforma a presiunii pe inel, evitnd astfel o solicitare concentrata si o lipsa de etanseitate. n pozitia finala tubul este fixat pe pozitie cu o umplutura bine compactata, conform proiectului.
12

Imbinarea tuburilor de PVC-KG Pentru etansarea mbinarii dintre tuburi se vor folosi numai garniturile de etansare montate pe acestea de producator. nainte de fiecare procedura de mbinare (tuburi si fi tinguri), capatul tesit al piesei se va curata de impuritati cu ajutorul unei crpe. Pentru a verifica introducerea capatului tesit n mufa pna la adncimea maxima prevazuta, adncimea mufei (adncimea de mbinare) se va marca pe capatul tesit al piesei. n cazul n care garnitura de etansare este livrata neambalat, aceasta se va scoate nainte de procedura de mbinare. Dupa aceasta se va curata mufa, canelura si garnitura de eventualele murdarii si impuritati. Garnitura curatata se introduce n mod corespunzator n canelura curatata. n cazul n care garnitura este fixata n mufa de catre producator, aceasta poate sa ramna n mufa, dar trebuie de asemenea curatata de eventualele impuritati de pe buza de etansare. Se va verifica integritatea garniturilor de etansare. Garniturile deteriorate nu pot fi folosite. Capatul tesit al tubului se va unge cu lubrifiant (partea oblica si tesita). n cazul conductelor ingropate n pamnt, capatul tesit se va introduce pna la baza mufei (= pna la oprire) n mufa. Atingerea adncimii maxime de mbinare se controleaza cu ajutorul marcajului realizat anterior. mpingerea tubului n mufa se va realiza centrat n directia axei tubului, lucru ce se poate realiza manual sau cu ajutorul prghiilor. n cazul utilizarii prghiilor, n fata tubului se va aseza transversal o rigla pentru a realiza o distribuire mai buna a fortei la mpingere si pentru a evita deteriorarea tuburilor.

Pe capetele de tub sau ramifi catiile la care se vor realiza racordari dupa ngroparea conductei se vor monta capace impermeabile pe termen lung si, n caz de nevoie, elemente de fixare corespunzatoare.

5. MONTAREA CONDUCTELOR Conducte de alimentare cu apa rece

13

Montarea conductelor de apa rece se face ingropat pe un pat de nisip compactat, avind grosimea minima de 10 cm. Se verifica realizarea efectiva a pantei de proiectare, pozitionarea corecta a tuburilor, integritatea lor si corectitudinea imbinarilor intre tuburi in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in timpul montajului si remedierii lor. Umplutura se realizeaza cu materialul rezultat din sapaturi. Acest material este in prealabil maruntit prin sfarimarea bulgarilor. De asemenea, din acest material sunt indepartate toate pietrele. Se interzice folosirea pamintului inghetat. Intr-o prima etapa se executa umplutura pe cca. 0.50 m imaltime pe toata lungimea transeei, lasind libere atit zonele de la imbinarea dintre tuburi cit si cele de la legatura la creasta canalului stradal si de la caminul de vizitare. Materialul rezultat din sapaturi se imprastie cu lopata in straturi de 10 cm grosime,in zona de linga si pina la 30 cm deasupra crestei tuburilor racordului. Spatiile laterale conductei se umplu si se compacteaza simultan. Fiecare strat se compacteaza cu maiul de mina inainte de realizarea stratului urmator. Zonele de la imbinarea dintre tuburi, cit si cele de la legatura la caminul de vizitare, se lasa libere pina la efectuarea incercarii de etanseitate; dupa efectuarea cu succes a incercarii de etanseitate se continua umpluturile pina la cota finala superioara pe tot traseul racordului de canal, in conditiile enuntate mai sus, cu precizarea ca, deasupra primei zone de 0.50 m, straturile de umplutura vor avea 20 cm grosime. Umplutura se va compacta pina la realizarea unui grad de compactare egal cu al terenului inconjurator. Conductele vor fi montate dupa ce, in prealabil, s-a facut trasarea lor. La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor. La traversarea peretilor, planseelor sau a altor elemente de constructie, trebuie prevazute tevi de protectie executate din tevi de otel, cu diametrul interior mai mare decit diametrul exterior al tevii care traverseaza elementul de constructie. Intre conducta si tubul de protectie se prevede un material termoizolant care permite in acelasi timp dilatarea fara a solicita tubul de protectie, respectiv elementul de constructie traversat. La racordarea tevilor cu diametre diferite se asigura: continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala prin care circula apa La schimbarile de directie a fasciculelor de conducte montate in acelasi plan curbele se executa: cu aceeasi raza de curbura (corespunzatoare tevii cu diametrul cel mai mare) in cazul in care schimbarea de directie se face intr-un plan perpendicular pe planul in care se gaseste fascicolul tevii cu acelasi centru, in cazul in care schimbarea de directie se face in acelasi plan in care se gaseste fascicolul tevii

Fata de conductorii electrici (< 1000V) sau conductele de gaze combustibile, traseelor conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul I7 respectiv I6/86.

14

Conducte de canalizare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale Pozarea n ant a conductei de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-KG) cat si a tuburilor de beton, se va efectua n mod obligatoriu pe un strat de nisip de minim 10 cm. Dup dispunerea conductei, deasupra acesteia (i lateral) se aeaz un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, msurat de la generatoarea superioar a conductei. Se verifica realizarea efectiva a pantei de proiectare, pozitionarea corecta a tuburilor, integritatea lor si corectitudinea imbinarilor intre tuburi in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in timpul montajului si remedierii lor. Umplutura se realizeaza cu materialul rezultat din sapaturi. Acest material este in prealabil maruntit prin sfarimarea bulgarilor. De asemenea, din acest material sunt indepartate toate pietrele. Se interzice folosirea pamintului inghetat. Intr-o prima etapa se executa umplutura pe cca. 0.50 m imaltime pe toata lungimea transeului, lasind libere atit zonele de la imbinarea dintre tuburi cit si cele de la legatura la creasta canalului stradal si de la caminul de vizitare. Materialul rezultat din sapaturi se imprastie cu lopata in straturi de 10 cm grosime, in zona de linga si pina la 30 cm deasupra crestei tuburilor racordului. Spatiile laterale conductei se umplu i se compacteaz simultan, n acelai sistem, de regul manual, spatiul de deasupra conductei, pn la limita superioar a zonei de sigurant 0,30 m minim peste generatoarea superioar a conductei. Completarea umpluturii cu material realizat din sptur,se face manual sau prin compactare mecanic (fr vibratii sau ocuri), n straturi succesive cu grosimea maxim de 20 cm, conform reglementrilor tehnice specifice pentru tipul de conduct ales. Pmntul rezultat din sptur se poate folosi, de regul pentru realizarea umpluturilor att n zona de protectie a conductei,ct i pentru restul umpluturilor. Adncimea de pozare a conductelor va fi sub adincimea de inghet de 0,8 m. Capetele de conduct si elementele de conducte trebuie curtate nainte de instalare si prtile defecte trebuie nlocuite. Tieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinal a acestora cu ajutorul unui echipament adecvat. Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate. Capetele tiate sunt apoi pregtite n functie de tipul de asamblare folosit. Zonele de la imbinarea dintre tuburi, cit si cele de la legatura la caminul de vizitare, se lasa libere pina la efectuarea incercarii de etanseitate; dupa efectuarea cu succes a incercarii de etanseitate se continua umpluturile pina la cota finala superioara pe tot traseul racordului de canal, in conditiile enuntate mai sus, cu precizarea ca, deasupra primei zone de 0.50 m, straturile de umplutura vor avea 20 cm grosime. a. Montarea conductelor din PVC-KG: Sunt prevazute conducte din policlorura de vinil neplastificat (PVC-KG) pentru scurgerea apelor sanitare uzate. Produsul trebuie sa raspunda normelor de calitate, standardelor de forma si sa se incadreze privind rezistenta si conditiile de montaj in prevederile normativului I1-78 pentru conducte de scurgere din PVC. Asamblarea tuburilor de scurgere din PVC-KG se face prin mufe avind inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii. Asamblarea se executa strict in conformitate cu instructiunile producatorului.

15

La montarea tuburilor de scurgere indiferent de materialele din care sunt facute se vor respecta traseele din proiect, iar daca conditiile de executie pe santier impun unele modificari de traseu se va solicita acordul proiectantului. La orice modificare de traseu se vor respecta urmatoarele conditii: - reducerea la strictul necesar a numarului de schimbari de directie - se vor evita schimbarile de directie la unghiuri mai mici de 90o Din motive de siguranta si pentru evitarea pagubelor, pentru coborrea pieselor n sant se folosesc aparate si proceduri potrivite. nainte de coborrea n sant, tuburile, elementele de conducta si materialele de etansare se vor verifi ca pentru a depista eventualele deteriorari. Datorita greutatii reduse, coborrea tuburilor n sant se realizeaza de obicei manual. Tuburile nu se vor arunca n sant. n cazul utilizarii unor dispozitive de ridicare se va urmari ca tuburile sa nu fie avariate. Pozarea tuburilor trebuie nceput n cel mai jos punct al conductei, n asa fel nct mufele sa fie spre capatul afl at la puctul cel mai de sus. n cazul ntreruperii pe o perioada mai ndelungata a lucrarilor, capetele tuburilor trebuie nchise temporar. Capacele de protectie se vor ndeparta numai imediat nainte de realizarea mbinarii. Tuburile trebuie protejate de infiltrarea oricaror materiale de constructii etc. Toate obiectele straine trebuie ndepartate din tuburi. Tuburile se pozeaza ct mai exact n limitele prevazute n plan din punct de vedere al directiei si nivelului. Orice corectie a nivelului se va realiza prin completarea sau reducerea stratului de pat. Tuburile trebuie sa se sprijine pe pat pe toata lungimea acestora. Capacele de protectie de la capetele tuburilor se vor ndeparta numai imediat nainte de mbinare. Partile suprafetei tubului care ajung n contact cu materialele de mbinare trebuie sa fie intacte si curate. Tuburile vor fi mbinate sub aplicarea constanta a fortelor axiale, fara a suprasolicita componentele. Se va verifica directia exacta a conductei si n caz de nevoie se va corecta dupa mbinare. Capatul tesit al tubului se va introduce pna la baza mufei. La pozarea tuburilor se vor prevedea goluri pentru mufe n suprafata de sprijin pentru ca mbinarea sa poata fi realizata conform dispozitiilor si pentru ca tubul sa fie protejat nainte de rezemarea pe mbinare. Golul nu trebuie sa fi e mai mare dect este necesar pentru realizarea corespunzatoare a mbinarii. b. Montarea tuburilor de beton Pentru reteaua de evacuare a apelor pluviale provenite de pe platforme cat si de pe acoperisul cladirii sun folosite tuburi de beton cu cep si buza ce corespund pentru retelele cu presiunea de maxim 0,2 Mpa. Coborarea tuburilor in transee se face mecanizat cu ajutorul macaralelor mobile, pe pneuri sau pe senile,iar tragerea pe pozitie se face cu trifoare. La pozarea tuburilor, pentru diferite adancimi,se vor respecta indicatiile din proiect si ale producatorului produsului. Tubul este tinut n pozitie orizontala de macara si se apropie de mufa tubului anterior montat n asa fel nct capatul conic sa se aseze uniform n interiorul inelului de cauciuc.

16

Tragerea pe pozitie se efectueaza cu tirfoare. Cablul tirforului se fixeaza de tubul anterior montat si bine fixat n patul lui. n timpul procesului de montare tubul este sustinut de macara n asa fel ncat sa alunece usor, fara sa existe frecare de stratul suport. Diametrul interior Lungimea Devierea Devierea maxima n timpul montajului trebuie asigurata al tubului tubului maxima a capatului tub. (cm) (m) (grade, min.) (mm) coaxialitatea tuburilor iar eventualele 100 3,5 0 - 45 45 devieri de la coaxialitate se admit numai 120 3,5 0 - 40 40 dupa terminarea operatiunii de tragere la 140 3,5 0 - 40 40 pozitie. 160 3,5 0 - 35 35 180 3,5 0 30 30 Devierea maxima admisa de la 200 3,5 0 - 25 25 coaxialitate pentru doua tuburi sunt date n 220 2,5 0 - 20 15 tabelulul alaturat. 240 2,38 0 - 20 14 Se vor respecta cu strictete recomandarile furnizorului privind conditiile de montaj ale conductelor. 6. MONTAREA ARMATURILOR Se vor prevedea armaturi: de trecere de inchidere si reglaj Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect pentru apa potabila: pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza: vane fluture Se vor monta armaturi de retinere (sens unic) din PVC-KG in punctele prevazute in proiect. Armaturile se vor monta tinind seama de urmatoarele conditii: usor accesibile usor demontabile
260 280 300 2,38 2,36 2,36 0 - 20 0 - 20 0 - 15 14 14 10

Toate armaturile se monteaza in pozitia "inchis". La montarea armaturilor cu flanse se asigura paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor. In cazul montarii mai multor robinete pe conducte apropiate, ele se vor monta in scara sau in zig-zag, pentru a permite manevrarea lor usoara.

7. MONTAREA CAMINELOR a. Montarea caminelor din materiale plastice:


17

Patul de asezare al bazei caminului se pregateste conform SR EN 1610. Solul trebuie sa fie stabil si plan. Pentru aceasta, se aplica un strat adecvat de nisip compactat cu o grosime de minim 10 cm. Caminele din materiale plastice constau in urmatoarele componente: - Capac carosabil din fonta - Inel de pozitionare din beton - Conul caminului DN 1000/625 - Inelele de inaltare ale caminului cu inaltimi de montare de 250/500/1000 mm - Baza caminului Baza caminului se pozitioneaza conform conductelor de racord. Inaintea introducerii tuburilor in baza caminului, garniturile de racord se verifica cu privire la pozitia corespunzatoare si se curata de eventualele impuritati. Capetele cu vrf se acopera cu lubrifiant si apoi se realizeaza racordul prin impingerea bazei caminului, respectiv impingerea tuburilor. Capetele cu vrf si mufele se imping la maxim. Baza caminului se planeaza conform proiectului. Locasul garniturii se acopera cu lubrifiant. Astfel este facilitata amplasarea inelului de etansare. Garnitura DN 1000 se monteaza in cel mai de sus locas si se acopera uniform cu lubrifiant. Montarea inelului caminului, si, respectiv, a conului acestuia sunt facilitate prin cele patru inele de sustinere situate la exterior. Ambele componente ale caminului se planeaza si se imping la maxim. Pentru a asigura orientarea corecta a scarii de acces, se respecta ambele marcaje longitudinale situate la exterior. Ca material de umplutura se utilizeaza G1 sau G2, granulatie maxima 32 mm (material cu granulatie rotunda), respectiv maxim 16 mm (material spart). Materialul de umplere trebuie aplicat cu atentie pe lungime, pe grosimi ale caminului de 20 pna la 40 cm si pe o latime de minim 40 cm (respectiv minim 60 cm la montarea caminelor in apa freatica) conform prevederilor SR EN 1610. In zona carosabila, trebuie atins un grad minim de compactare de DPr = 97 %. Conul caminului se livreaza pe santier fara a fi scurtat si trebuie ajustat la fata locului, la gura de acces.Se scurteaza in zona nervurilor, care se afla la o distanta de 1 cm. Zona taiata se debavureaza. Umplerea/incastrarea constructiei caminului se realizeaza cu pna la 5 cm sub marginea superioara a conului scurtat. Garnitura guler a gurii de acces DN 625 se tensioneaza fix pe marginea superioara a conului scurtat si se acopera cu lubrifiant. Inelul de pozitionare din beton se monteaza central. Inelul de pozitionare din beton transmite mai departe sarcinile din trafic spre structura soselei. Trebuie evitat contactul direct dintre capac si camin. Acest lucru se realizeaza prin suprapunerea dintre conul caminului si inelul din beton, de aproximativ 5 cm Intre marginea superioara a conului si inelul de pozitionare din beton trebuie sa se mentina un spatiu de aproximativ 4 cm, care asigura faptul ca, dupa amplasare, solicitarile din trafic nu sunt conduse direct catre camin. Capacul se aseaza pe inelul din beton (daca este cazul,se utilizeaza mortar de nivelare, de exemplu, mortar pentru sapa si se evita sarcinile punctiforme). Pentru amplasarea centrala facila, se pot utiliza inele cu surub. b. Montarea caminelor din beton:

18

Montarea elementelor care compun caminul de vizitare se face cu macaraua. La asamblarea elementelor de camin se folosesc garnituri de cauciuc prelubrifiate, care permit centrarea cu usurinta a elementelor. Garnitura se potriveste pe cepul elementului de camin si se fixeaza prin tragerea din cateva puncte. Racordarea tuburilor de beton sau a tuburilor PVC la caminele de vizitare se face cu garniturilor. Garnitura se preseaza in golul bazei de camin, capatul tubului care urmeaza a se monta in camin se lubrifiaza

8. MONTAREA SEPARATORULUI DE HIDROCARBURI Separatoarele sunt alcatuite, in general, din doua parti principale: colectorul de aluviuni si separatorul de produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute standard cu supapa de siguranta (plutitor) pentru blocarea evacuarii in cazul in care se atinge capacitatea maxima a colectorului de aluviuni. Accesoriile optionale constau in putul de prelevare de probe si in instalatia de semnalizare acustica sau optica in cazul atingerii capacitatii maxime a echipamentului. Separatoarele sunt impermeabilizate la interior cu trei straturi de protectie rezistente la produse petroliere. Racordurile de admisie au diametrul nominal de 400 mm. Separatorul de hidrocarburi este situat in partea superioara a separatorului si este prevazut cu element de coalescenta,avand o capacitate de 2150 l. Elementele de coalescenta retin particulele fine de namol si determina particulele de uleiuri sa se separe intr-un strat la suprafata separatorului. In interiorul elementului de coalescenta exista un plutitor care este dimensionat astfel incat pluteste la interfata dintre apa si stratul de hidrocarburi; in cazul in care se atinge capacitatea maxima a separatorului de uleiuri, plutitorul coboara si blocheaza evacuarea apelor poluate din sistem. Colectorul de aluviuni(trapa de namol) se va monta inaintea separatorului de hidrocarburi. Pentru o functionare normala a echipamentelor este necesara o manipulare si montare corecta a acestora. Aceste lucruri sunt extrem de simple daca se urmaresc urmatoarele etape: 1. Descarcare si reamplasare Se va face numai cu ajutorul urechilor de ridicat si cu cabluri adecvate de legat. Cablul utilizat (sufa) va trebui sa aiba o lungime suficienta pentru a se evita deteriorarea separatorului. 2. Conditii de fundare Excavatia va fi prevazuta pe fund cu un strat de nisip sau pietris compactat sau, in caz de nevoie, cu un strat de beton slab. 3. Montajul Se indreapta axa conductelor in directia adecvata. Se controleaza sensul scurgerii. Se verifica orizontalitatea instalatiei. Se racordeaza conductele aferente. Se racordeaza putul de luare de probe (in cazul in care este utilizat). Se monteaza capacul astfel incat gura de vizitare sa permita accesul atat la plutitor si la elementul de coalescenta cat si pe langa acestea pentru vidanjarea colectorului de aluviuni din partea inferioara a separatorului.
19

Este normala existenta unui interstitiu de 5-30 mm intre marginea capacului si cea a separatorului! Acesta se datoreaza asezarii capacului pe garnitura de etansare 4. Executia umpluturii in jurul separatorului. Umplerea se face pe straturi circulare, care vor fi compactate corespunzator. 5. Pentru ajustarea separatorului,aducerea capacului la cota terenului se vor folosi elemente de inaltare,tuburi si inele de inaltare.

9. MONTAREA RIGOLELOR Montarea rigolelor in asfalt pentru clasele de sarcini D400 si E600, pentru rigole cu lumina cuprinsa intre 100 mm si 300 de mm se va face in felul urmator :

Fig. 1 Montaj rigola in asfalt

20

Montarea rigolelor in beton pentru clasele de sarcini D400 si E600, pentru rigole cu lumina cuprinsa intre 100 mm si 300 de mm se va face in felul urmator :

Fig. 2 Montaj rigola in beton

10. TRASAREA CONDUCTELOR EXTERIOARE

Trasarea conductelor se materializeaza n teren prin trusi amplasati pe ax, n puncte caracteristice, coturi n plan si profil, puncte caracteristice ale conductei, de schimbare a diametrelor, a tipului de conduct, n conformitate cu notatiile din piesele proiectului. Fiecare din tarusii de ax, va avea doi martori amplasati perpendicular pe axa traseului la o distanta care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executarii sapturilor, al depozitrii pmntului si al circulatiei pe marginea santului. De asemenea se planteaza tarusi pe portiuni de aliniament din 50 m n 50 m pe axa traseului. La trasarea retelelor de distributie vor fi prezenti toti beneficiarii de retele subterane, ocazie cu care se va ncheia un proces verbal de trasare i predare amplasament, n care vor fi specificate dup materializarea n teren, eventualele puncte de contact cu retele subterane existente.

21

11. SAPATURILE Spturile se vor executa partial mecanic si manual, conform specificatiilor din listele de cantitti. Ultimul strat de 20 cm se va spa manual nainte de montarea conductei n ant. Fundul traneii trebuie s asigure rezemarea conductei uniform pe toat lungimea acesteia, conform profilului longitudinal din proiect. Grosimea patului de pozare, dup compactare trebuie s fie de minim 10 cm. Determinarea latimii santurilor se va face cu relatia: l=De + 40 cm in care: l- este latimea santului, in cm; De- diametrul exterior al conductei, in cm. Latimea minima a santurilor pentru conductele de apa este de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare de 70 cm. Pe timp de zi si noapte se vor lua msuri de semnalizare a spturilor, se vor monta parapeti de protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta podete de circulatie pietonale peste ant n zona de circulatie pietonal. Pmntul rezultat din sptur se va depozita n lungul santului pe o singur parte la o distant de cca 60 cm de marginea spturii( pe partea opus montrii parapetelor ). Contractantul va face excavri i taluzri i va ndeprta materialele excavate dup cum se specific aici, dup cum se arat n desene, sau dup cum este comandat de ctre Directorul de proiect i dup referintele de aici sub denumirea de lucrri de terasamente. Contractantul nu va ncepe lucrrile de terasamente pn cnd nu va efectua toate msurile de sigurant ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni i vehicule, iar pe timpul noptii s fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Executia lucrrilor de terasamente se va face avnd n vedere Normativele Romneti: P10-86 - proiectarea i executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii C169-88 - executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile i industriale C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii i a instalatiilor aferente Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia i igiena muncii n constructii. Pentru conductele retelelor de canalizare menajera, pozarea tuburilor de PVC-KG se face pe un pat de nisip care poate sa fie executat in urmatoarele moduri: Pat tip 1 conform SR EN 1610 Tipul 1 poate fi utilizat pentru orice zona de conducta care permite sprijinirea conductelor pe toata lungimea acestora si care se realizeaza cu respectarea grosimilor
22

de strat a si b prevazute. Daca nu se precizeaza altfel, grosimea stratului de pat a, masurata sub fusul conductei, nu poate depasi urmatoarele valori: - 100 mm la conditii de sol normale; - 150 mm n sol stncos sau pamnt consolidat.

Pat tip 2 conform SR EN 1610 Patul tip 2 poate fi folosit la soluri omogene, relativ afnate, cu granulatie fina, care permite sprijinirea conductelor pe toata lungimea acestora. Conductele pot fi pozate direct pe fundul santului format si pregatit n prealabil. Pat tip 3 conform DIN EN 1610 Patul tip 3 poate fi folosit la soluri omogene, cu granulatie relativ fina, care permite sprijinirea conductelor pe toata lungimea acestora. Conductele pot fi pozate direct pe fundul santului pregatit n prealabil. Avizarea lucrrilor de terasamente nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, contractantul va aviza Directorul de proiect cu cel putin 7 zile n scris nainte de data propus. n aceast perioad contractantul va tine evidenta nivelelor solului i topografiei, spre instintarea Directorului de proiect, pentru msurtorile lucrrii. Extinderea excavatiilor Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabil pentru construirea lucrrii. Excavarea de anturi pentru conducte va fi totdeauna limitat la lungimile aprobate anterior, n scris, de Directorul de proiect. Cu exceptia aprobrii scrise a Directorului de proiect lucrarea pe fiecare lungime aprobat va fi executat nainte de nceperea lucrrii pe o lungime nou.

23

Excavarea materialului necorespunztor Dac contractantul ntlnete material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui poate fi necorespunztor, el va informa imediat Directorul de proiect, care va da instructiuni n scris Contractantului, asupra faptului c materialul n cauz va fi tratat ca defectuos. Dac este cazul, materialul defectuos va fi ndeprtat de Contractant cu acordul Directorului de proiect i dac nu se specific altfel, sau dac nu se comand de Directorul de proiect. Contractantul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunztor cu aprobarea Directorului de proiect . Omiterea de ctre Directorul de proiect s dea instructiuni, nu va elibera Contractantul de rspunderile pentru defectele n lucrare dac naintea construirii Contractantul nu a cerut n scris Directorului de proiect inspectarea neregulilor descoperite. Siguranta excavrii i constructii adiacente Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor i drumurile i constructiile adiacente. Alunecri, cderi i excavatii n exces Contractantul va preveni alunecrile i cderile de material din prtile laterale ale excavatiilor i taluzrilor. n cazul alunecrilor sau cderilor ce apar n excavatii i unde excavatiile sunt fcute n exces fat de dimensiunile specificate, orice material necorespunztor care a intrat n excavatii trebuie nlturat i orice umplere aditional ce poate fi cerut se va face cu material excavat selectat sau importat i tasat, cu aprobarea scrisa Directorul de proiect. Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi, sau prin excavri n exces fat de dimensiunile specificate, care dup opinia Directorului de proiect pot afecta stabilitatea solului pentru sustinerea lucrrii, sau constructiile, sau serviciile adiacente, contractantul va umple golul solid cu beton. Acest lucru nu va fi pe cheltuiala Contractantului. Epuismente Dac nu se aprob altfel, i o astfel de aprobare se va da numai n circumstante exceptionale, Contractantul va mentine fiecare excavatie de constructie sau conduct fr ap din orice surs, astfel nct lucrrile vor fi construite n conditii uscate. Metoda de mentinere a excavatiei fr ap , de epuizare i ndeprtare a apei va fi supus aprobrii Directorului de proiect. Contractantul va asigura c exist instalatii de rezerv suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice ntrerupere n continuitatea epuizrii. Nu se va plti separat pentru epuizare, i costul acestei activitti se va considera inclus n tariful excavrii pentru constructie sau pentru conducte sau n general n tarif.
24

n timpul functionrii pompelor n cursul noptii, se vor lua msurile necesare ca zona de lucru s fie iluminat n mod corespunztor. Umpluturi Dac nu se specific altfel, sau se aprob altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm. Materialul de umplutur plasat la lucrri permanente va fi ales i fr bolovani, pietre mari, fragmente de roc i altele, mai mari de 50 mm dimensiune nominal, dac nu se specific sau aprob altfel. Nici o umplutur nu se va executa pn cnd nu se d aprobarea Directorului de proiect. Compactarea umpluturilor Umplerea antului cu pmnt pn la 1,0 m peste generatoarea superioar a tubului se va realiza manual n straturi ce nu va depi 200 mm cu pmnt mruntit bine btut cu maiul. ndesarea se face cu maiul de lemn fr a deteriora izolatia conductelor sau a influenta rezistenta mecanic a tubului. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depi 200 mm cu ndesare cu bttor mecanic uor sau se poate introduce un buldozer, cilindru compresor sau alte echipamente de compactare, asigurndu-se realizarea gradului de compactare de 95 % prevzut conform STAS 2914-84. Contractantul, dac este necesar, va uda materialul de umplere nainte i n decursul tasrii pentru a ajuta obtinerea gradului specificat de tasare. Locul gropilor de mprumut Contractantul va alege pentru sine locurile gropilor de mprumut n amplasament sau alte zone, toate supuse aprobrii scrise a beneficiarului. nlturarea materialului n surplus Contractantul va transporta i nltura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrri. Locurile propuse de contractant pentru ndeprtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii Directorului de proiect. Stnc sau beton masiv nainte de nceperea excavrii n stnc sau beton masiv Contractantul va demonstra, spre satisfactia Directorului de proiect, inabilitatea de a excava fr a apela la unelte percutante grele cu sap de tip percutant, pene hidraulice sau mpucare.
25

Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca stnc, pn cnd Directorul de proiect a czut de acord cu astfel de clasificare naintea excavri. Acordul Directorului de proiect va fi supus limitrilor asupra extinderii stncii astfel clasificate i extinderea excavrii stncii va fi determinat dup examinarea fetelor excavate. Excavatiile unde s-a ntlnit stnc i s-a clasificat ca atare nu vor fi rambleate nainte de examinarea fetelor excavate de ctre Directorul de proiect pentru a permite determinarea extinderii excavrii stncii. Excavarea stncii se va face folosind ciocanul pneumatic / hidraulic greu i /sau echipament de tiere, sau orice alt echipament aprobat de Directorul de proiect. Excavarea stncii cu folosirea explozivilor nu va fi permis. Localizarea i sustinerea lucrrilor subterane Inainte de excavrile n drumuri i trotuare, Contractantul va obtine permisiunea complet i aprobarea tuturor autorittilor privind avizrile de lucru pentru a ncepe lucrrile dup cum este necesar i respectnd toate legile i reglementrile locale. n plus, Contractantul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritti i altii, care ar putea fi necesare, referitoare la pozitia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Contractantul va rspunde de localizarea exact a serviciilor i n decursul lucrrii va lua toate precautiile necesare pentru a evita deteriorrile. Unde este necesar serviciile vor fi temporar sustinute n decursul excavrii. Dac Directorul de proiect d instructiuni se va prevede suport permanent pentru serviciile care traverseaz conductele. Dac acestea se deterioreaz n decursul lucrrilor, atunci Contractantul va rspunde de legturi cu autoritatea rspunztoare i de repararea serviciului respectiv. Contractantul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin asigurri, fie prin finante proprii. Unde un servici sau o blocare este ntlnit de-a lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie s informeze Directorul de proiect imediat de prezenta ei i va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocrii, dimensiunile ei, adncimea sub nivelul solului. Directorul de proiect va indica actiunea ce se va efectua. La ntlnirea n sptur de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaz prezenta lor n teren, se va opri lucrul n acea zon, eful punctului de lucru va lua msuri de semnalizare a prezentei retelei subterane, va anunta beneficiarul de retea, lucrul n acea zon relundu-se doar n prezenta beneficiarului de retea, cu luarea tuturor msurilor de protejare a ei.

12. SPRIJINIRI SAPATURI, CABLURI SI CONDUCTE Orice sptur care depseste 0,75 m n terenuri slabe i 1,25 m n terenuri cu rezistent normal i umiditatea obisnuit va avea malurile sprijinite. Cablurile, conductele i canalele ntlnite n sptur se vor sprijinii i fixa pentru protejare pentru toat perioada cnd antul este deschis. Sapaturile vor fi astfel executate astfel incat sa previna prabusirea peretilor.
26

Concomitent se va realiza si sprijinirea malurilor pe toata lungimea traneei. La executia lucrarilor de sapatura si la realizarea sprijinirilor se va da o atentie deosebita respectarii normelor specifice de protectie a muncii valabile la data executiei, respective normativul C169-83 pentru lucrari de terasamente. Contractantul va face pe propria sa cheltuial toate angajamentele pentru alimentarea cu ap i energie electrica n scopul lucrrilor. Apa rezidual va fi evacuat n afara antierului conform cerintelor efului de antier, pentru a prentmpina defectiuni sau reclamatii. 13. UMPLEREA TRANSEELOR Materialul pentru patul conductelor se introduce manual prin loptare. Att nisipul de sub conduct ct si cel de peste conduct se va compacta manual n straturi de 20 cm grosime cu maiul de mn. In rest umpluturile se realizeaz cu pmntul rezultat din sptur, compactarea se face cu maiul de mn n straturi de 20 cm cu udarea fiecrui strat, numai dup efectuarea probei de presiune. 14. PREVEDERI FINALE In afara conditiilor specificate, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor prescriptiile politiei din zona prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale asociatiilor profesionale, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul normele si regulamentele in vigoare, precum si regulamentele personalului specializat in apa si canalizare, regulamentele de executie si exploatare intocmite de regiile specializate privind instalatiile de apa si canalizare, in versiunile cele mai recente. Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre executant. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.

D. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I.


Norme de protectia muncii Norme Generale de Protectia Muncii - emise de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii 1996
27

Norme de protectia muncii aprobate de M.C.Ind. 1970 Normativ I.S.C.I.R. C9-1971, C4, C5 si C25

Masuri de protectia muncii Prezentul proiect a fost intocmit cu respectarea tuturor normelor de protectie a muncii in vigoare la data proiectarii, respectiv NORMELE GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII editia 1996 si toate celelalte norme specifice de securitate a muncii care au tangenta cu tipul de lucrari ce se executa in baza prezentei documentatii. Executantul si beneficiarul raspund de realizarea lucrarilor de constructii care sa asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop au obligatia de a analiza documentatia din punct de vedere al securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitind proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale. Dupa insusirea documentatiei, executantul si beneficiarul vor trece la executia lucrarilor proiectate. Pe toata perioada executiei, executantul si beneficiarul au obligatia de a aplica toate prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii precum si prescriptiile din prezentul proiect, raspunderea pentru neaplicarea lor revenindu-le in totalitate acestora. Se atrage atentia in mod deosebit asupra urmatoarelor prevederi: - inainte de inceperea excavatiilor, beneficiarul va pune la dispozitia executantului permisul de spargere si celelalte avize ale detinatorilor de gospodarie subterana, - la inceperea lucrarilor de sapatura vor fi convocati toti reprezentantii detinatorilor de gospodarie subterana care au conditionat de aceasta prezenta eliberarea avizului cit si reprezentantii celorlalti detinatori de gospodarie subterana a caror prezenta e considerata necesara de constructor sau beneficiar zona sapaturii va fi imprejmuita si marcata cu elemente de semnalizare certificate, vizibile atit ziua cit si noaptea de la o distanta de minim 150 m - sapaturile vor fi astfel executate incit sa previna prabusirea peretilor, la adincimi de transee mai mari de 1.50 m fiind obligatorie, indiferent de natura terenului, sprijinirea malurilor - se va urmari in mod deosebit respectarea prevederilor capitolului 3 din Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procese tehnologice editia 1995 - toate lucrarile vor fi executate numai de catre persoane autorizate. - Locul de munca va fi curat de materiale nefolositoare, iluminat si bine ventilat. - Uneltele folosite vor fi in perfecta stare de functionare. - Aparatele electrice vor fi legate la instalatia pe punere la pamint. - Iluminarea locului de munca cu lampi portative se va face de la o sursa de 24V. - Lucrarile de sudura se vor executa de catre muncitori specializati care vor folosi echipamente de protectie. - Spargerea gaurilor in plansee, pereti, precum si realizarea de santuri in pereti se vor executa cu echipamente adecvate si masuri de protectie corespunzatoare (ochelari de protectie, etc.). - Uneltele pneumatice folosite la inaltime mai mare de 1.5m vor fi folosite numai pe schele construite in conformitate cu normele in vigoare.
28

Rezemarea materialelor lungi (tevi, profile, etc.) de pereti este interzisa.

Norme P.S.I. Decret nr. 290/1977 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor P118 Normativ I9/83 Normativ I1/78 pentru executarea instalatiilor cu conducte din policlorura de vinil neplastifiata Norme de prevenire si stingere a incendiilor M.P. 842/D-1981 Normativ NP 086-05 pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Masuri P.S.I. Instructajul tuturor muncitorilor din santier. Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul efectuat conform normelor Echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiilor Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari, in caz de incendiu Prezenta enumerare nu are caracter exhaustiv, beneficiarul si constructorul urmind sa ia in completare orice alte masuri de protectia muncii si siguranta circulatiei care le vor considera necesare, tinind cont de particularitatile specifice acestei lucrari. MASURI P.S.I. Pe parcursul executiei se vor respecta cu strictete Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor si normele specifice de prevenire a incendiilor pentru activitati cu factor de risc ridicat privind producerea incendiilor sau exploziilor (lucrari de sudura, lucrari in spatii in care pot aparea degajari de gaze inflamabile). De asemenea vor fi respectate prevederile Decretelor 232/74, 420/75, 290/77 si Hotarirea Guvernului 51/92.

E. CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALATIILOR


1. Conducte de apa rece Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate la presiune la rece incercarea de functionare la apa rece

Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate se vor efectua inainte de montarea aparatelor, armaturilor de serviciu si celelalte puncte de consum, extremitatile fiind obturate cu flanse sau dopuri. Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece va fi egala cu 1.5 x presiunea de regim indicata in proiect, dar nu mai mica de 6 bari.

29

Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor dau nu mai putin de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite scaderea presiunii. Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa, care se va amplasa in punctul cel mai de jos al conductelor. Incercarea de functionare la apa rece se va efectua dupa montarea armaturilor si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte. Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul. Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore. Dupa racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece. Incercarea de functionare se va efectua avind echipamentele in functiune, conform prevederilor din proiect(statii de ridicare a presiunii, pompe, etc).

2. Conducte de canalizare si ape pluviale Conductele de canalizare si ape pluviale vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate incercarea de functionare Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la punctele de imbinare. Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel: conducte de canalizare a apelor meteorice. conducte de canalizare menajera, pina la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau a obiectelor sanitare. La efectuarea probelor de functionare se vor vefifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, conform precizarilor din proiect.

3. Conducte montate ingropat Dup terminarea lucrrilor de montaj, conducta va fi supus la proba de presiune 1.5 P regim = 1.5 x 6 = 9 bari. Dup atingerea presiunii de prob se mentin tronsoanele de prob sub presiune circa 2 ore, interval n care nu se admit pierderi de ap si presiune. Lungimea tronsoanelor de prob este de maximum 500 m (cu aceeai presiune de functionare) , ea putnd fi mai mare doar n cazuri n care experienta anteprenorului i garantiile oferite de acesta sunt acceptate de beneficiar.

30

Tronsoanele de prob pot s fie mai scurte n cazul portiunilor de retea pentru care conditiile locale impun nchiderea rapid a traneelor. Dup ce proba de presiune a fost ncheiat i s-a constatat c nu mai sunt necesare nici un fel de reparatii se trece la umplerea transeelor. Incercarea de etansietate a retelelor executate din tuburi de beton se va face pentru curgerea gravitationala a apei si se efectueaza n conformitate cu normativele n vigoare, avnd urmatoarele valori: - presiunea de proba va fi echivalenta cu 5 m C. A.(5 metri coloana de apa) care va fi mentinuta 15 minute, eventual si prin completarea pierderilor. Se determina cantitatea de apa folosita pentru completare. - se considera portiunea de canal etans, daca nu se constata scurgeri de apa concentrate (punctiforme) si daca cantitatea de apa pentru completare n timpul probelor nu depaseste 0,4 l / h / mp de suprafata udata, conform STAS 3051-91. - daca apa de completare, dupa 24 de ore dupa umplere, n timpul celor 15 minute de proba, nu depaseste cantitatea de mai sus, umezirea tubului ct si aparitia unor picaturi de apa pe suprafata de beton este admisa avnd n vedere fenomenul de colmatare si calcificare a porilor n beton. - verificarea etanseitatii se poate completa si cu o verificare a rosturilor n timpul montajului cu o aparatura adecvata.

F. CONDITII GENERALE IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR


Receptia lucrarilor de instalatii hidroedilitare se efectueaza in conformitate cu prevederile Normativului I9/1994 si a reglementarilor privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente si anume: Legea calitatii constructiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C56 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, nr. 273/1994 In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum si a instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente. Se vor avea in vedere in special conditiile tehnice privind: folosirea echipamentelor prevazute in proiect respectarea traseelor conductelor functionarea normala a echipamentelor din statiile de pompare la parametrii prevazuti montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente de alimentare cu apa si de scurgere si a pieselor auxiliare rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii asigurarea dilatarii libere a conductelor modul de amplasare a armaturilor si aparatelor de reglare, masura si control si accesibilitatea acestora aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotelor si vibratiilor
31

calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor aspectul estetic general al instalatiilor

Verificarea lucrrilor la conductele montate ingropat se va face in trei faze, dup cum urmeaz: verificarea transeii, a patului de pozare a conductei, conducta montata in transee pe tronsoane de cel mult 500 m, controlndu-se, dac imbinarile sunt corect executate, adncimea de montaj, panta fundului spturii si natura terenului. verificarea conductelor sub presiune se va face hidraulic. Nu se admite verificarea cu presiune pneumatic. Presiunea de ncercare P = 9 bari. verificarea umpluturilor si zonelor verzi refcute. Splarea si dezinfectarea retelei de conductelor de apa potabila Splarea si dezinfectarea conductelor se realizeaz cu ap potabil continnd 20-25 mg/l clor activ, care va rmne n conduct cel putin 24 de ore. Darea n exploatare a retelei de ap se va face cu avizul Inspectoratului de Sntate Public . Intocmit, ing. Cristian PACURAR

32