S.C. X...........S.R.L.

PROIECTARE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

AMENAJARE CLĂDIRE DE BIROURI

CAIET DE SARCINI

- pentru lucrări de construcții –

CAP. 1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de executie, pentru lucrarile de
constructii.
Respectarea cerintelor prezentului Caiet de sarcini, a documentatiei tehnico- economice
si a reglementarilor tehnice in vigoare, nu absolva antreprenorul de responsabilitatea pentru
prevederea si realizarea altor masuri pe care le considera necesare asigurarii calitatii
materialelor si executiei lucrarilor.
Antreprenorul isi va insusi proiectul tehnic, iar eventualele observatii vor fi aduse la
cunostiinta proiectantului inainte de inceperea executiei.
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic care
face parte integranta din cadrul contractului.

CAP. 1. A. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI

 Descriere sub aspect arhitectural –vezi memoriu arhitectura;
 Descrierea sub aspectul sistemului structural –vezi memoriu rezistenta;
 Încadrarea construcţiei în cerinţelor de proiectare ale Normativului P100 – 1/ 2013 -
vezi memoriu rezistenta;
 Lucrari de consolidare si interventii propuse pentru amenajare clădiri de birouri –
vezi proiect tehnic, memoriu si expertiza.
 Pentru realizarea lucrarilor, procedeele tehnologice sunt traditionale si nu sunt
necesare utilaje special.
 Faze determinante
 Pentru atestarea calităţii lucrărilor de construcţii, în conformitate cu Legea
10/1995, cu completarile si modificarile ulterioare, sunt necesare fazele determinante
- conform „PROGRAM CONTROL SANTIER”;
 Verificare atestată:
În conformitate cu Legea 10/1995 documentaţia este supusă verificării atestat e și
vizei expertului tehnic care a intocmit expertiza.
Execuţia va începe după obţinerea autorizaţiei de construire şi avizelor
necesare, cu firme autorizate şi specializate.
Materialele folosite vor fi agrementate si aprovizionate de la firme autorizate.

CAP. 2. REGLEMENTARI TEHNICE

Principalele reglementari tehnice ce urmeaza a fi respectate la executia lucrarilor

sunt:

A. Reglementari cu caracter general :

- STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si
Page 1 of 20
 beton precomprimat ;
- P100-2013 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriele ;

Reglementari tehnice:
 H.G.R. nr.261/1997 – NOU 766/1997- Regulamentul privind categoria de
importanta a constructiilor.
 Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor
 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton
 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor de otel
 Eurocod 5- Proiectarea structurilor de lemn
 Eurocod 6-Proiectarea structurilor din zidarie
 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnica
 Eurocod 8 – Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
 P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismica
 P100-3/2019 -Cod de proiectare seismica; Prevederi pentru evaluarea
seismica a cladirilor existente.
 CR0 – 2012 – Bazele proiectarii in constructii
 CR6-2013-Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
 NP112– 2013 – NOU NP112-2014 – Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
 STAS 10100 – 0 – 75 – NOU SR EN 1990:2004 Siguranta constructiilor
 STAS 10101 – NOU SR EN 1991-1-1:2004 – Actiuni in constructii.
 COD DE PROIECTARE CR 1–1-3/2012-Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor.
 COD DE PROIECTARE CR1-1-4/2012 –Evaluarea actiunii vantului asupra
constructiilor
 NE 012/1-2007-Producerea betonului
 NE 012/2-2010 – Ghid de practica pentru executarea lucrarilor din beton .
 ST 009-05 – Specificatii privind cerinte si criterii de performanta pentru
armature
 CR2-1-1.1-2013 – Cod de poiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton
armat
 NP 007-97-Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
 NP112-2014 – Normativ privind proiectarea fundațiile de suprafață
 NP 074-2014 – Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții
 C 17-82 – Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidărie si tencuiala
 C149-87-Procedee de remediere a defectelor pentru elementele de beton și beton
armat.

Page 2 of 20
 SR EN 998-2:2011 – Specificatii a mortarelor pentru zidarie. Partea 2:
Mortare pentru zidarie;

Documente normative de referinta

1. STAS 10101/1-78 – Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente.
2. STAS 10101/2-75 -NOU SR EN 1991-1-1:2004 – Actiuni in constructii. Incarcari
datorate procesului de exploatare
3. STAS 10101/2A1-87 -NOU SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 – Actiuni in
constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale
si agrozootehnice.
4. STAS 10101/23-75 NOU SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 – Actiuni in constructii.
Incarcari date de temperatura exterioara.
5. STAS 10101/13A-78 NOU SR EN 1992-1-1:2004 – Actiuni in constructii.
Incarcari date de temperatura exterioara in constructii civile si industriale.
6. STAS 10107/0-90 NOU SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 – Calculul si alcatuirea
elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
7. STAS 10107/1-90 NOU SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 – Plansee din beton armat si
beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare.
8. STAS 10107/2-92 NOU SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 – Plansee curente din
placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si
alcatuire.
9. SR EN 1991-1-1 NOU SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 – Eurocod 1 Actiuni asupra
constructiilor.
Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utila
pentru cladiri.

Page 3 of 20
B. Reglementari privind executia lucrarilor de fundatii
 NP 112-2014 - Normativ privind proiectarea fundațiile de suprafață
 NP 074 – 2014 – Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții.

C. Reglementari privind executarea lucrarilor de cofraje

 C41-86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor finisate ;
 C162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane
pentru peretii din beton monolit ai cladirii ;
 C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor
din placaj pentru cofraje ;

D. Reglementari privind executarea lucrarilor de betoane

 NE 012/1-2007-Producerea betonului
 NE 012/2-2010 – Ghid de practica pentru executarea lucrarilor din beton .
 C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente ;
 P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton ;
 C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton ;
 C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de
vacuumare a betonului ;
 C130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor și
betoanelor ;
 C156-89 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-98.
Elementele prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si
dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
 C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elemente de beton si beton armat;
 C155-89 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate ușoare;

NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armat;

CR2-1-1.1-2013 Cod de proiectare pentru structuri cu pereti structurali ;
P100-3/2008 NOU P100-3/2013 Cod de proiectare seismica. Prevederi pentru evaluarea
seismică .
E. Reglementari privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii
 C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii;
 C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive;
 C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
carotelor;
 C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea
defectelor din elementele de beton armat;
 C200-81 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la
constructii ingineresti ingropate, prin metoda carotajului sonic;
 C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale

Page 4 of 20
 constructiilor civile, industriale si agricole;

F. Standarde
CIMENT
 SR388/95 NOU SR EN 197-1:2002 Ciment Portland ;
 SR1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II,III,IV, V ;
 SREN196-7/95 Metode de incercare a cimenturilor. Metode de prelevare și
pregatirea probelor de ciment ;
 SREN 196-6/94 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea finetei
 SREN 196-3/97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea
timpului de priza si a constantei de volum.
 SR227-5/96 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare.
 SREN 196-1/95 NOU SR EN 196-1:2006Metode de incercare a
cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice.
 SR6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Vocabular.
 SREN196-2/95 Metode de incercare a cimenturilor. Analiza chimica a
cimenturilor.
 SREN 196-4/95 NOU SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de
incercare a cimenturilor. Determinarea cantitativa a
constituientilor.
 SREN 196-5/95 Metode de incercare a cimenturilor. Testul de
puzzolanicitate pentru cimenturi puzzolanice.
 SREN 196-21/94 NOU SR EN 196-2:2006 Metode de
incercare a cimenturilor. Determinarea continutului in
cloruri, in CO2 si alcalii in cimenturi.
 SP5-1995 Cimenturi Portland aditivi

AGREGATE
 STAS1667-76 NOU SR EN 12620:2003 Agregate naturale grele pentru betoane si
mortare cu lianti minerali;
 STAS662-89 NOU SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera ;
 SR667-97 NOU SR 667:2000 Agregate si piatra prelucrata pentru drumuri.
Conditii tehnice generale de calitate.
 STAS4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti mineralui.
Metode de incercare.
 STAS2386-79 NOU STAS 2386-73 Agregate minerale usoare. Conditii tehnice
generale de calitate;
 STAS7343-80 Agregate minerale usoare. Granulit.
 STAS8177-68 Agregate din zgura expandata pentru betoane usoare. APA
 STAS790-84 NOU SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare;

BETOANE
 STAS3349/1-83 NOU SR 13510:2006 Betoane de ciment, prescriptii pentru
stabilirea gradului de agresivitate a apei.
 SR EN 1992-1-1-2004 NOU SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008

Page 5 of 20
 STAS1759-88 NOU SR EN 12350-4:2002 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul
proaspat. Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate
fine si a inceputului de priza.
 STAS5479-88 NOU SR EN 12350-7:2003 Incercari pe betoane, incercari pe betonul
proaspat. Determinarea continutului de aer oclus.
 STAS2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile
pentru confectionarea epruvetelor.
 STAS1275-88 NOU SR EN 12390-6:2002 Incercari pe betoane, incercari pe betonul
intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.
 STAS2414-91 NOU SR EN 12390-7:2002 Incercari pe betoane. Determinarea
densitatii, compacitatii si porozitatii betonului intarit.
 STAS3519-76 NOU SR EN 12390-8:2002 Incercari pe betoane. Verificarea
impermeabilitatii la apa.
 STAS3518-89 NOU SR 3518:2009 Incercari de laborator ale betoanelor.
Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (gelivitate).
 STAS5440-70 NOU SR 5440:2009 Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-agregate.
 STAS2833-80 NOU SR 2833:2009 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei
axiale a betonului intarit.
 STAS5585-71 NOU SR EN 12390-13:2014 Incercari pe betoane. Determinarea
modului de elasticitate static la compresiune al betonului.
 STAS6652/1-82 NOU STAS 6652/1-75 Incercari nedistructive ale betonului.
Clasificare si indicatii generale.
 STAS9602-90 NOU SR EN 1766:2002 Beton de referinta, prescriptii pentru
confectionare si incercari ;

Page 6 of 20
 CAP.3. CURATIREA SANTIERULUI SI SAPATURI
Curatirea santierului
La inceperea lucrarilor, chiar daca nu este specificat in contract sau in alt document,
Contractorul va indeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament, acestea
vor fi indepartate din santier si se vor transporta in locurile aprobate pentru acest scop,
inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute manual in teren incluzand
taierea si inlaturarea radacinilor si bustenilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasesc
0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de
drenare etc. , incluzand depozitarea materialuiui rezultat din lucrarile de santier.
SAPATURI
Sapaturile vor fi executate in cel mai scurt timp posibil.
Sustinerile se vor indeparta numai daca terenul o permite si numai inaintea turnarii
betonului.
In cazul in care este necesara fundarea in trepte latimea precum si inaltimea acestora va
fi indicata prin proiect functie de natura terenului de fundare.
Executarea sprijinirilor la peretii sapaturilor este obligatorie, indiferent de adancimea
gropii, daca se constata infiltratii de apa sau daca terenul are tendinta de surpare.
Inaintea inceperii lucrarilor de terasamente se va stabili precis existenta instalatiilor
subterane si felul cum sunt acestea amplasate sub pamant.
Este permisa inceperea lucrarilor de terasamente numai pe baza unui acord scris,
incheiat cu unitatea ce poseda instalatiile subterane.
Saparea gropilor de fundatii care nu intrec dimensiunile aratate mai jos, in terenuri cu
umiditate naturala si in cazul in care nu exista ape freatice, poate fi executate cu pereti
verticali fara sprijiniri in :
a) teren usor la adancimea maxima de 0,75 m ;
b) teren mijlociu la 1,25 m ;
c) teren tare la 2,00 m ;
d) teren foarte tare la 2,00 m
Este interzisa instalarea si circulatia autovehiculelor sau utilajelor de constructii in
apropiere de locurile unde se executa sapaturi pentru fundatii in raze de alunecare a
terenului.
Apa subterana care apare in fundul sapaturilor va fi evacuata imediat, pentru a nu inmuia
pamantul si a produce prebusirea malurilor.
Este interzisa executarea sapaturilor sub apa freatica, fara a sprijini in prealabil malurile.
Pamantul provenit din sapatura va fi asezat la o distanta de cel putin 0,5 m de la
marginea peretilor sapaturii.
Nu este admisa amplasarea de depozite sau stive de materiale de-a lungul
marginii de sus a gropii la o distanta mai mica de 0,75 m de la margine.
Pentru coborarea in sapaturi pentru fundatii, vor fi amenajate rampe de acces cu o
latime de cel putin 0,75 m prevazute obligatoriu cu mana curenta.
In cazul in care pamantul se arunca din sapatura pe podine situate la diferite
niveluri, acestea vor fi bine fixate astfel ca sa reziste incarcaturii pe care o vor suporta. Ele
vor avea o latime de cel putin 0,75 m si vor fi situate la o inaltime de maximum 1,5 m intre
ele.
La executarea mecanizata a lucrarilor de fundatii, peretii sapaturilor se vor consolida cu
panouri dinainte confectionate, care se vor introduce de sus in jos pe masura avansarii
lucrarilor.
Page 7 of 20
 Este interzisa stationarea in raza de actiune a utilajului.

CAP. 4. MATERIALE PENTRU BETOANE

a) Cimentul va corespunde STAS-urilor și Euronormei 2 in vigoare.

Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionare si inainte de utilizare
conform prevederilor din Normativ NE- 012/1-07.
Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/5 – 96 si in Normativ
NE 012/1-07.
Utilizarea cimentului se va face conform Normativ NE 012/1-07.
Nici o cantitate de ciment nu se va aproviziona fara certificatul de calitate.
b) Agregatele vor corespunde STAS 1667 – 76 si trebuie sa provina din roci
stabile, nealterate, din balastiere. Toate agregatele vor fi circuite, spalate si sortate,
continutul de parte levigabila a nisipului fiind max. 2% iar a pietrisului de max. 0,5%.
Verificarea calitatii agregatelor se va face la aprovizionare si ianinte de utilizare
conform prevederilor din din Normativ . NE 012/1-07.
Agregatele se vor depozita separat pe sorturi, pe platforme betonate cu pante si rigole
de evacuare a apelor.
c) Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 790-84.
d) Otelul beton pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazut in
STAS 438/1, 2,3 – 80. Livrarea otelului beton se face insotita de certificatul de
calitate.
In cazul in care livrarea se face catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa
transmita certificatul de calitate.
Receptionarea se va face in conformitate cu metodele prevazute in STAS 1799-88.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armaturii se va face conform prevederilor
din proiect.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform detaliilor din proiect. In cazul
armaturilor OB 37 ciocul se indoaie 180 grade cu raza interioara de min. 1,2 d si
portiunea dreapta de capat de 3 d. La armaturile PC 52 ciocul se indoaie de 90 grade cu
raza interioara de min. 2d si portiunea dreapta de capat de min 7d.

CAP.5. COFRAJE SI SUSTINERI

Cofraje si sustinerile lor vor fi astfel incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- se asigura obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevazute in
proiect pentru elemente ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile . din NE 012/1-07si NE 012/2-10 ;
- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment ;
- sa fie stabilite si rezistenta sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie ;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele
de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor ;
- sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele care se
decofreaza.
Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul
proiectului tehnologic de executie.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe
Page 8 of 20
 fetele care vin in contact cu betonul, dupa curatarea lor inainte de fiecare folosire.
Constructorul va stabili tipul de cofraj si va elabora fisele tehnologice necesare
realizarii lucrarilor de cofraje.
Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detalii privind :
- lucrari pregatitoare ;
- fazele de executie ;
- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare ;
- programul de control al calitatii pe faze de executie a cofrajelor ;
- resursele necesare (echipamente de cofrare si sustineri utilaje – scute si forte de
munca) ;
- organizarea rationala a locului de munca.

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel:
- preliminar controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu tasarea si
modul de fixare a elementelor ;
- finale, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in « registrul de
procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ».
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se realizeaza astfel incat sa
se evite deformarea si degradarea lor (umezirea, murdarire, putrezire, etc).
Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale
pe stivele de panouri de cofraj.

CAP. 6. ARMAREA BETONULUI

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile din proiect si . NE 012/1-07 si NE 012/2-10 ;
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, indepartandu-se eventualele
impuritati de pe suprafata barelor si rugina.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi de sub – 10 grade. Barele
cu profil periodic si diametrul > 25 mm se vor fasona la cald.
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :
- receptia calitativa a cofrajelor ;
- crearea la intervale de max. 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea
superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se
descarca betonul ;
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (min. 2,5 x diametru vibrator) la
interval de min. 5 x diametru vibrator).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea lor la pozitie pe timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
In anexa X3 din NE 012-99 sunt indicate abaterile limita « admise la fasonarea si
montarea armaturilor ». Pentru asigurarea protectiei armaturilor contra coroziunii si buna

Page 9 of 20
 conlucrare cu beton este necesar ca la elementele de beton armat sa se realizeze un strat de
acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din
SR EN 1992-1-1-2004.

CAP. 7. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru, acesta fiind permanent
prezent la locul de turnare.
Betonul trebuie sa fie pus in lucru in maximum 15 minute de la aducerea lui la punctul
de turnare, admitandu-se un interval de max. 30 minute numai in cazurile in care durata
transportului este mai mica de o ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale :
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu 2-3 ore inainte si imedit inaintea turnarii betonului.
- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in bene, pompe,
jgheaburi sau direct in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m ;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a
placilor in consola ;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului ;
- in zona cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel,
concomitent cu vibrarea sa ;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora
- circulatia muncitorilor si utilajelor de transport in timpul betonarii se face pe
podine ;
- betonarea se realizeaza continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
fisa tehnologica ;
- durata max. admisa a intreruperii betonarii, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport, pe
planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi
este permisa numai dupa 24 – 48 ore in functie de temperatura mediului si tipul
de ciment utilizat.
In afara de respectarea regulilor generale aratate mai sus, la grinzi si placi se vor
respecta urmatoarele precizari suplimentare :

- turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii

stalpilor și peretilor pe care reazema ;
- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp, se
admite crearea unui rost de lucru de 1/5 – 1/3 din deschiderea placii si la
turnarea ulterioara a cesteia ;
- la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m pentru a
se asigura respectarea grosimii prevazute in proiect.
La 2-4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de gradul de intarire) se va
asigura protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii
apei din beton sau racirea rapida (saltele din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau
prelate, etc.).

Page 10 of 20
 Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile si numai daca intre temperaturile
suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12 grade C.
Se va face si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 – 12 ore de la turnarea in
functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este
suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore.
Compactarea betonului se va face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de
vibrare:
- vibrarea interna, folosind vibratoare de interior ;
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj ;
- vibrarea de suprafata cu ajutorul placilor vibrante.

CAP.8. ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia
astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau
procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica la
intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii in cazul in care rosturile sunt tratate
necorespunzator.
De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in
reducerea gradului de protectia impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor (structurii) care nu sunt
supuse Ia eforturi mari de timpul exploatarii.
Pentru constructii cu caracter special, elementele de mare deschidere, constructii
masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere, etc. pozitia rosutrilor de lucru trebuie indicate in
proiect precizandu-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare, etc).
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinte :
a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe
axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor ;
b) tratarea rosturilor de lucru ;
 spalarea cu jet si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore
de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator) ;
 inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartandu-
se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca
cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte
impuritati dupa care se va uda ;
 inaintea betonarii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa
absoarba apa dupa regula ”betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvântată”
La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea realizate
impermeabile.
In NE 012/1-2007si NE012/2-2010 se fac recomandari privind stabilirea pozitiei
rostului de lucru.

CAP.9. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei
trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului,
conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a
structurii.
Page 11 of 20
 Tratarea si protejarea betonului sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o

suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva :
 uscarii prematura, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului.

Protectia betonului, este o masura de prevenire a efectelor.

 antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare) ;
 diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului ;
 temperaturii scazute sau inghetului;
 eventualele socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderenței
beton – armatura (dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt:

 mentinerea in cofraje ;
 acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
 stropirea periodica cu apa;
 aplicarea de pelicule de protectie.

CAP. 10. BETOANE TURNATE PRIN POMPARE

Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie
dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calitatii materialelor componente ale
dozarii si amestecarii este esential pentru realizarea unui beton corespunzator tehnologiei prin
pompare.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de
refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a
agregatelor sa fie 40% din diametrul conductei.
Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de
punere in opera sunt C8/10…. C 25/30. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara
acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare
care se dovedeasca aplicabilitatea procedeului.
Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incat procesul de pompare sa se
realizeze normal si continuu fara a se depasi valorile limita care conditioneaza realizarea
rezistentei si durabilitatea betonului intarit.
Consistenta betonului proaspat trebuie sa fie uniforma pentru a realiza o pompare
fluenta a betonului. In general se recomanda ca tasarea betonului proaspat sa nu depaseasca
urmatoarele valori :
 maximum 120 mm, pentru betoanele cu aditivi plastifianti ;
 maximum 180 mm, pentru preparate cu aditivi superplastifianti.
Continutul in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm) se recomanda
sa fie de minimum 350 kg/m³.
In general fractiunea fina mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15-
30% fata de masa betonului.
Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obisnuite cu
unele cresteri datorate consistentei betonului si continutului de parti fine.
La prepararea betoanelor pompate este obligatoriu utilizarea aditivilor plastifianti si
superplastifianti. In functie de conditiile de transport si punerea in opera se poate utiliza si o
Page 12 of 20
 combinatie de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare.

Inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de

ciment avand compozitia : 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de masa).
La punerea in opera a betoanelor pompate in functie de mediu și complexitatea
lucrarii se vor lua toate masurile in asa fel incat :
 procesul de pompare sa se desfasoare continuu fara intreruperi care
favorizeaza blocarea betonului in conducte ;
 inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de max 0,5 m ;
 grosimea stratului de beton sa fie maximum 40 cm ;
 betonul sa fie bine compactat prin vibrare.

CAP. 11. EXECUTAREA ZIDARIILOR DIN BLOCURI SI PLACI DIN B.C.A

Prezentele prevederi reprezinta o detaliere in ceea ce priveste executarea zidariilor din
blocuri si placi din b.c.a.
La executarea zidariilor din elemente din B.C.A. se va tine seama si de prevederile
STAS 10109-82.
Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni de blocuri sau placi, care se
obtin prin taierea celor intregi cu ferastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie,
folosindu-se un mortar de ciment var. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu
caramizi la peretii exteriori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand, pe inaltimea zidariei rosturile
verticale vor fi decalate cu ½ pana la ¼ din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre
peretii portanti longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere in trepte.
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili
astfel ca sa se asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte.
In cadrul zidariei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale
caror muchii de pe fata aparenta se tesesc cu rindeaua.
Pentru zidaria cu rosturi subtiri se vor alege blocurile din B.C.A. fara stirbituri pe fete
sau pe muchii.
In cazul in care zidaria se tencuieste sau se gletuieste se folosesc blocuri neprelucrate.
Pe cantul vertical al blocului de zidarie care se monteaza se va aplica cu mistria mortar,
dupa care blocul se aseaza, lovindu-se cu ciocanul de cauciuc din trusa pentru lucrari de
zidarie, apoi se vor rostui rosturile. La zidaria cu rosturi subtiri, mortarul adeziv se aplica
uniform cu mistria pe suprafata respectiva intr-un strat de cca 3 mm grosime (fara udarea in
prealabil a blocurilor). Consistenta mortarului adeziv, determinata cu conul etalon, trebuie sa
fie de 8 … 9 cm.
Inainte de aplicarea mortarului adeziv, pe zidaria b.c.a. executata se va aplica prin
pensulare amorsa de aracet conform rețetei.
Pentru realizarea grosimii constante a rosturilor subtiri se poate folosi si fier de rost din sârmă
de otel de cca 1 m lungime, cu diametrul de 3 mm care se aseaza pe marginile longitudinale ale zidariei
si se scoate la cca ½ ora de la executie.
Imbinarea peretilor cu inaltimi de asize(goluri verticale) diferite se va face conform
instrucțiunilor tehnice C 126 – 75.
Ancorarea se va face cu Ancore din tabla de 1 mm grosime sau din otel beton ø 6
mm.
Receptionarea lucrarilor de zidarie se va face tinand seama de prevederile din STAS 10109-82.
Page 13 of 20
 CAP. 12. DECOFRARE
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand
popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa procentul de minim
75%. In lipsa incercarilor de laborator, pentru cazurile curente se vor respecta termenele
minime din NE 012/1-2007 si NE012/2-2010 ;
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului
de lucru ;
- sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme ;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului ;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub
altul care se cofreaza sau se betoneaza.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton armat sunt aratate in
NE 012/1-2007si NE012/2-2010 .

Page 14 of 20
 CAP. 13. SUDAREA ARMATURILOR
La executarea sudurilor se vor respecta « Instructiunile tehnice pentru sudarea
armaturilor de otel beton (C28-1983).
Sudarea armaturilor se va face conform STAS 5555 – 71 « Sudarea metalelor
Terminoplogie ».
Armaturile imbinate sau innadite prin sudare vor indeplini conditiile din
STAS 438 (1-1980 si STAS 438/2-1980). Astfel la montajul elementelor prefabricate (unde
toate armaturile se inadesc in aceeasi sectiune) se vor aplica urmatoarele masuri speciale,
pentru a se asigura calitatea executiei :
a. innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul
practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare conf. S TAS

Page 15 of 20
9532/1-74 si care s-au specilizat pentru procedeele de sudare si variantele de innadire cuprinse
in prezentele instructiuni tehnice.
b. innadirile sudate se vor verifica prin probe distructive executate inercalat de acelasi
sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul
total al inadirilor.
Pentru fiecare lot de otel – beton destinat armaturilor de rezistenta care se indoiesc
prin sudare, se va executa obligatoriu pe santier, incercarea de indoire la rece, la unghiul si
dornul prescris de STAS 438/1-80.

CAP. 14. TOLERANTE EXECUTIE

Abaterile maxime pentru lucrarile de betoane se vor incadra in prevederile din anexa
III.1 – normativ NE 012/1-07si NE012/2-10 ;, iar pentru lucrarile de zidarie se vor respecta
prevederile din normativ « CR 6-2013 ».

CAP.15. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

In conformitate cu legea 10/1995, verificarea calitatii executiei constructiilor este
obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate atestati de «
Inspectia in Constructii » sau prin agenti economici de consultanta specializati.
In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta prin
reglementarile in vigoare.
Verificarea calitatii lucrarilor care devin ascunse trebuie consemnata in « Registrul de
procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse” incheiate intre
delegatii beneficiarului si ai constructorului.
La fazele determinante este obligatorie convocarea si participarea delegatului «
inspectiei in constructii » si a « proiectantului ».
Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de
constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului
verbal referitor la faza precedenta, daca acesta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.

Page 16 of 20
 In procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespun proiectului si
daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare.

CAP. 16. RECEPTIA LUCRARILOR

Se executa in 3 faze : receptia pe faze, receptia preliminara si receptia finala.
Se va respecta normativul C. 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente
Receptia pe faze se efectueaza la fiecare faza de executie a lucrarii, inainte de
trecerea la faza urmatoare.

CAP. 17. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII SI

PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR

Masuri de protectia muncii

Prezentul proiect a fost elaborat cu respectarea masurilor generale de protectie a muncii
cuprinse in normele tehnice in vigoare.
La aplicarea proiectului executantul lucrarii trebuie sa completeze proiectul cu toate
masurile specifice de protectie a muncii care rezulta a fi necesare din conditiile concrete de
realizare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor de executie si al exploatarii, constructorul si beneficiarul
vor respecta si aplica instructiunile cuprinse in legea si regulamentele indicate mai jos:
- Legea securitatii si sanatate in munca nr. 319/2006 cu modificarile si completarile
ulterioare;
- Legea nr.53/2003 –Codul muncii cu modificarile si completarile ulterioare.
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT cu
ordinul 9/N/15.03.1993
La executarea lucrarilor se vor respecta de catre antreprenor atat normele legale
mai sus mentionate cat si cele de mai jos:
SSM 2 - Norme pentru sudarea si taierea metalelor
NSSM 3 - Norme pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si
azotului
NSSM 4 - Norme pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei. NSSM
6 - Norme pentru transportul intern
NSSM 7 - Norme pentru transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de
beton armat si precomprimat
NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime NSSM
NSSM 26 - Norme pentru activitati de vopsire
NSSM 27 - Norme pentru lucrarile de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in
constructii
NSSM 57 - Norme pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
nemecanizate si depozitarea materialelor
NSPM 91 - Norme pentru lucrari de izolatii .
NSPM 92 - Norme pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de
cladiri

Page 17 of 20
 Pe tot parcursul executiei, in functie de situatia de pe teren constructorul este obligat sa
ia toate masurile pentru preintampinarea producerii accidentelor de munca, in functie de
tehnologia aplicata si dotarea tehnica pe care o are.

Protectia impotriva incendiilor

Prezentul proiect a fost intocmit in conformitate cu urmatoarele norme:
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret 290/1997 si Normativ P 118/1-2013.
Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobat MAI cu nr.
163/28.02.2007 si de MPLAN cu nr. 1219/03.03.1994.
-Norme generale de aparare impotriva incendiilor.-Ordin nr.210/2007-privind
aprobarea Metodologiei
-Identificare,evaluare,controlul riscurilor de incendiu.-Normativul PSI P118/1-
2013.-Norme generale de PSI aprobate cu Ordin M.I. 381/94 si MLPAT 1219/MC/94.-
Lege nr.319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

Elemente generale de organizare a santierului

Constructorul este obligat sa asigure structura de organizare a santierului in
functie de conditiile concrete pe care acesta le are din punct de vedere al dotarii proprii
pentru respectarea riguroasa a programului de constructie (privind regulile de protectie
a santierului, spatiile provizorii pentru organizare de santier, masuri de securitate,
curatenia santierului, curatenia finala a santierului).

CAP.18. URMARIREA CURENTA A CONSTRUCTIEI

Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează de către beneficiarul
obiectului de construcţie, pe toată durata execuţiei şi exploatării.
Urmărirea curentă se efectuează în timpul execuţiei pe baza proiectului, iar în timpul
exploatării în baza instrucţiunilor prezentate.
Rezultatele supravegherii curente a stării tehnice – urmărirea curentă - se înscriu în
jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcţiilor, conform prevederilor normelor
C167-1983.
Această urmărire se face pe baza observaţiilor vizuale, a apariţiei unor fenomene ce pot
avertiza asupra micşorării durabilităţii, siguranţei în exploatare (rezistenţă şi stabilitate şi
funcţionării acestora.
Lista orientativă de fenomene supuse urmăririi curente
A. Se vor urmări după caz:
a. Schimbări de poziţie a obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantarea
acestora manifestate direct, prin deplasări vizibile, orizontale sau verticale şi înclinări, sau
prin efecte secundare vizibile ca desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi a altor
elemente anexă de soclul sau corpul clădirilor şi apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri;
apariţia, deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de
construcţie, tronsoane de clădiri; obturarea progresivă a orificiilor aflate în dreptul nivelului
terenului prin scufundarea obiectului de construcţie; degradarea sau blocarea funcţionării
unor utilaje condiţionate de poziţia lor (lifturi, utilaje, etc.).
b. Schimbări în forma obiectelor de construcţie manifestate direct prin deformaţii
verticale, orizontale sau rotiri, sau prin efecte secundare ca înţepenirea
Page 18 of 20
 uşilor sau ferestrelor, greutăţi sau blocare în funcţionarea utilajelor, distorsionarea traseului
conductelor de instalaţii tehnologice, îndoirea barelor sau altor elemente constructive.
c. Schimbări în gradul de protecţie şi confort oferite de construcţie sub aspectul
etanşeităţii, a izolaţiei fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii sau sub aspect estetic,
manifestate prin umezirea suprafeţelor, infiltraţii de apă, înmuierea materialelor constructive,
lichefieri ale pământului după cutremure, exfolierea sau crăparea staturilor de protecţie,
schimbarea culorii suprafeţelor, apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiului, mirosurilor
neplăcute, efecte nocive ale vibraţiilor şi zgomot asupra oamenilor şi vieţuitoarelor
manifestate prin stări mergând până la îmbolnăvire, etc.
d. Defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionalităţii obiectelor de construcţie;
înfundarea scurgerii (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); deschiderea rosturilor funcţionale.
e. Defecte şi dereglări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei
obiectelor de construcţie; fisuri şi crăpături; coroziunea elementelor metalice şi a
armăturilor la cele de beton armat, defecte manifestate prin fisuri, exfolieri,
eroziuni etc.; flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse;
slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor; putrezirea sau slăbirea elementelor
din lemn sau mase plastice în urma atacului biologic, etc.
B. Se va da atenţie deosebită în cadrul activităţii de urmărire curentă:
a. Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundare loessoide din jurul obiectelor de
construcţie şi tuturor măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţia obiectelor de construcţie
amplasate în terenuri loessoide (pante spre exterior pe cel puţîn 10m, etanşarea rosturilor
trotuar – clădire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioară, integritatea şi etanşeitatea
conductelor ce transportă lichide de orice fel, etc.).
b. Încăperilor în care există condiţii de mediu deosebit de agresiv în raport cu
materialele din care sunt alcătuite construcţiile (umiditate ridicată, etc.).
c. Elementelor de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea factorilor de
mediu natural sau tehnologic; terase însorite; zone de construcţie supuse variaţiilor de
umiditate – uscăciune, etc.
d. Modificărilor în acţiune a factorilor de mediu natural şi tehnologic care pot explica
comportarea construcţiilor urmărite.
e. Operaţiile de urmărire se fac în următoarele situaţii:
• verificări periodice obligatorii la interval de 3 (trei) luni;
• verificări operative după producerea unor fenomene naturale sau elemente de
solicitare care pot afecta construcţia (de exemplu seism, inundaţie, alunecări de teren,
explozie, incendiu, aglomerări de zăpadă).
f. Beneficiarii vor valorifica operativ rezultatele urmăririi curente a construcţiei prin
luarea din timp a măsurilor de întreţinere şi reparaţii locale, iar în caz de pericol, de sprijinire
a elementelor degradate sau alte intervenţii în vederea evitării accidentelor de orice fel.

Page 19 of 20
 g. Periodic, la interval de 6 (şase) luni, beneficiarul va întocmi rapoarte privind
rezultatele acţiunii de urmărire a comportării şi le va transmite pentru analiză şi decizie
proiectantului general.
h. Efectuarea, după caz, de lucrări de reconstituire, consolidare, transformare,
extindere, desfiinţarea parţială, precum şi de alte lucrări de reparaţii ale construcţiei se vor
face numai pe bază de proiecte întocmite de către personae fizice sau persoane juridice
verificate şi autorizate conform legii.

Intocmit,
Ing. yyyyyyyy

Page 20 of 20