CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE FUNDATII SI SUPRASTRUCTURA DIN BETON 0.

GENERALITATI Asigurarea calitatii constructiei este reglementata prin: -STAS 10100/0-75, "Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor, prin care se precizeaza si clasele de importanta ale constructiilor. -Legea Nr.10, din 18 ianuarie 1995, privind calitatea in constructi, publicata n M.O. Nr. 12, din 24 ianuarie 1955 si regulamentele si normele, aprobate prin Hotarrile guvernului, specificate mai jos: -Hotarrea Guvernului Nr 766, publicata in M.O. Nr. 352 din 10 dec.1997: -Regulamentul privind activitatea de metrologie n constructii -Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii n constructii -Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a construciilor -Regulamentul privind urmarirea comportarii n exploatare, interventiile n timp si postutilizarea constructiilor. -Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n constructii -Regulamentul privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si ncercari n constructii -Regulamentul privind certificarea de conformitate a produselor folosite n constructii -Hotarrea Guvernului Nr 272, publicata in M.O. Nr. 193 din 28.07.1994: -Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii. -Hotarrea Guvernului Nr 273, publicata in M.O. Nr. 193 din 28.07.1994: -Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. -Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiilor, publicat in M.O.nr. 193 din 28 iulie 1994 -Hotarrea Guvernului Nr 925, din 20 noiembrie 1995, care aproba: -Regulamentul de verificare si expertizare tehnice de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor. -Legea Nr.50/1991, privind autorizarea executarii constructiilor -Hotarrea Guvernului Nr 266/1994 care aproba:

-Clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe (Grupele 1 si2) -Ordinul Nr31/N, din 2 octombrie 1995 al MLPAT a aprobat, pritre altele: -Instructiuni privind autorizarea responsabilior cu urmarirea speciala a comportarii n exploatare a constructiilor. -Procedura privind emiterea acordului Inspectiei de stat n constructii, pentru interventii n timp asupra constructiilor. -Procedura privind controlul statului n fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor -Metodologie de stabilire a categoriei de importanta aconstructiilor Prescriptii PSI: -Ordonanta Guvernului Romniei Nr.88,din 30 august 2001, privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. P118-99, Normativ privind asigurarea constructiilor la foc C300-1994 "Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" aprobate de M.L.P.A.T. cu ordinul 20/N/94. Prescriptii de protectie a muncii: -Norme de protectia muncii din activitatea de constructii-montaj, elaborate de MCInd. in anul 1981 Ordinul MLPAT nr.9/N/1993, prin care s'a aprobat: "Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii, cuprinznd, volumele: *A.- Norme generale *B.- Terasamente *C.- Constructii *D.- Izolatii -MMPS, nr136/14,04,95DIN1995: Norme specifice de securitate a muncii, pentru prepararea, transportul, turnarea betonului si executarea lucrarilor de B.A. si B.P. 1. MANAGEMENTUL CALITATII SI ASIGURAREA CALITATII 1.- Prin management se intelege organizarea si conducerea unei activitati 2.- Manualul calitatii,in acceptiunea STAS ISO 9000, este documentul care prezinta organizarea si procedura pentru realizarea unui produs si face referiri la: 2.1. politica calitatii 2.2. planificrea calitatii 2.3. obiectivele calitatii 2.4. sistemul calitatii 2.5. asigurarea calitatii

2.6. controlul calitatii 3.- Procedura calitatii, in acceptiunea STAS ISO 9000 cuprinde: 3.1. Scopul activitatii 3.2. Domeniul de aplicare al activitatii 3.3. Ce trebuie facut si de catre cine 3.4. Cand, unde si cum trebuie facuta activitatea 3.5. Materialele, dispozitivele si documentele folosite 3.6. Cum trebuie controlata activitatea 4.- Factorii care tin de organizare si, in acceptiunea STAS ISO 9000, influenteaza calitatea sunt: 4.1. Interdependenta personalului care: 4.1.1.-conduce 4.1.2.-efectueaza 4.1.3.-verifica 4.2. Modul in care diferitele activitati vor fi efectuate 4.3. Documentatiile in baza carora activitatile vor fi efectuate 4.4. Controalele ce vor fi efectuate 5.- nainte de nceperea lucrarilor de execuie, antreprenorul general trebuie sa intocmeasca un "Program de asigureare a calitatii". 01.01 LISTA PRINCIPALELOR NORMATIVE REGLEMENTEAZA EXECUTIA STRUCTURII DE REZISTENTA: P 100-1/2006 de CR6 NP 112-04 NE 012/99 C 28-83 C 139-87 de I 14-76 C 83-75 C 16-84 C 56-85 ascunse la constructii si instalatii aferente CARE

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor locuinte, social- culturale, agrozootehnice si industriale Cod de proiectare si executie a structurilor din zidarie Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor constructii metalice Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate Indrumator privind urmarirea tasarii de detaliu in constructii Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Normativ pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Instructiuni pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor

C 205-81 statice, C 26-85 nedistructive C 54-91 C 150-84 C 149-87 defectelor

Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incarcari conform STAS 1336-80, a constructiilor civile si industriale Normativ pentru incercarea betonului prin metode Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a

pentru elemente din beton si beton armat H.G. 925/20.11.95 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor STAS 10107/0-90 Calculul elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat STAS 760/0-77 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 767/2-78 Costructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie. 01.02 MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI 01.02.01 Beneficiarul va asigura verificarea proiectului de executie de catre verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a MLPTL, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai proiectului. 01.02.02 Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care raspunde, in cadrul atributiilor care ii revin, de realizarea nivelului de calitate in conformitate cu exigentele esentiale de performanta ale lucrarii. 01.02.03 Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii angrenati in realizarea lucrarii. 01.02.04 Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante. Executia nu poate continua fara receptia fazei anterioare.

01.02.05 Se va incheia proces-verbal de predare-primire a amplasamentului si reperelor de trasare intre delegatii beneficiarului, constructorului si proiectantului. 01.02.06 Investitorul are obligatia de a intocmi cartea tehnica a constructiei, care cuprinde documentele privind conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiei si se preda proprietarului, care are obligatia de a o completa la zi. 01.02.07 La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de procese-verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care reglementeaza tehnologia de executie si in mod special C 149/87 si NE 012/99. 02 REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATII 02.01 Lucrarile premergatoare executiei fundatiilor a) Trasarea pe teren a axelor constructiei se va face de personal specializat si dotat cu aparatura corespunzatoare, cu respectarea limitelor tolerantelor admise conform standardelor in vigoare: - tolerante la coordonate rectangulare de trasare T/d1 2cm; - toleranta laturilor pe conturul de trasare T/d2 3cm; - tolerante la axele constructiei 10mm. b) asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de lucru si a depozitelor de materiale necesare. c) Protectia constructiilor vecine executate anterior (daca este cazul, in functie de ordinea atacarii obiectelor, fixata de constructor). d) Se executa lucrari de dirijarea apelor de ploaie, astfel incat sa nu se stranga apa in gropile care urmeaza a se betona. 02.02. Executia sapaturilor: a) Nu se va interveni cu lucrari suplimentare de sapatura in versant, in baza peretelui muntelui si la baza peretilor din grote, pentru a se mentine echilibrul natural existent. Se va respecta strict planul de fundatii al obiectivului intocmit de proiectantul structurist. b) Conform normelor de deviz pentru lucrari de terasamente terenul este foarte tare (roci stancoase) si la sapaturile pentru fundatii sunt necesare utilaje de sapare percutante. La executarea sapaturilor se va chema inginerul geotehnician pentru confirmarea naturii terenului de fundare. Daca la sapaturi se va constata

ca situatia litologica difera de ceea ce este mentionat in proiect, pe linga ing. geotehnician se va chema si inginerul de rezistenta pentru stabilirea unor solutii noi, adaptate la situatia existenta c) La atingerea cotei de fundare se va chema geotehnicianul pentru a verifica terenul de fundare si a stabili corespondenta intre situatia reala si cea considerata in proiect. Se intocmeste cu aceasta ocazie un proces verbal de receptie a terenului de fundare. d) Se executa o compactare manuala a umpluturilor din jurul fundatiilor marginale pana la grad de compactare 97%. Probele pentru compactare se vor incredinta unui laborator atestat pentru astfel de verificari . In cazul umpluturii gradului de compactare , operatia se va relua. 02.03. Armarea betonului a) Pentru armarea elementelor de infrastructura s-au utilizat mai multe tipuri de armaturi care vor trebui sa se conformeze "Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in structuri de beton". Aceste oteluri vor respecta caracteristicile mecanice de livrare prevazute in standardele de produs: - oteluri cu profil neted OB 37 STAS 438/1-89; - oteluri cu profil periodic PC 52 STAS 438/2-91; b) Livrarea otelului beton va fi insotita de certificate de calitate cu urmatoarele informatii: - denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; - toate informatiile pentru identificarea loturilor; - greutatea neta; - valorile determinate privind criteriile de performanta. c) Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine: - marca produsului; - tipul armaturii; - numarul lotului si al colacului sau legaturii; - greutatea neta; - semnul CTC. d) Transportul si depozitarea Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; - evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. e) Controlul calitatii Inainte de fasonare, armatura va fi controlata vizual, verificate prin indoire la rece si din punct de vedere al caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere). Controlul vizual va trebui sa aprecieze existenta sau nu a coroziunii si va actiona pentru remedierea acestui fapt. f) Fasonarea, montarea, legarea armaturilor - Aceste operatii se vor face in strica conformitate cu prevederile proiectului; - La fasonare barelor se va evita deteriorarea mecanica (crestari, loviri); - La fasonarea plaselor sudate se va evita ruperea punctelor de sudura ale retelei de bare; - Se evita contactul armaturilor cu substante corozive; - Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta: - eventualele impuritati de pe suprafata barelor; - rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite dupa sudura. Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul-beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1mm/m). - Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. - Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10 0C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25mm se vor fasona la cald. g) Tolerante de executie Abaterile limita la armaturile din fundatii vor fi urmatoarele: 10 mm la distanta intre axele barelor, 5 mm la lungimi partiale, 20 mm la lungimi totale, 3d la la petreceri prin innadiri, 10 mm la distanta intre etrieri. h) Innadirea armaturilor se va face prin petrecere si minim 40d. i) Stratul de acoperire cu beton la fundatiile perimetrale va fi: 5 cm pe peretele in contact cu pamantul; 2,5 cm pe fata superioara. j) Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va face numai cu avizul proiectantului si in conformitate cu reglementari specifice armaturilor pe tipuri de elemente (distante minime intre bare, etc.).

Orice modificare se va consemna in cartea constructiei. 02.04. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere: a) Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie in vigoare. 02.05 Modul de verificare si receptionare a lucrarilor ascunse Verificarea se face prin: a) Constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestarea calitatii materialelor utilizate si a conformitatii lor cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice; b) Examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii ascunse, din punct de vedere al pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile. Abateri limita la fundatii: - Dimensiuni: - lungime 15mm, inclinare 3mm/m - latime 6mm, inclinare 3mm/m - inaltime 10mm, inclinare 15mm/total; - Inclinarea suprafetei fata de verticala 3mm; - Inclinarea suprafetei fata de orizontala 5mm (totala de 20mm); - Cote de nivel 10mm. c) Verificarea rezultatelor incercarii probelor de control, prevazute in prescriptiile tehnice; in cazul in care termenul pentru obtinerea rezultatelor nu este scadent, se va verifica numai frecventa prescrisa pentru recoltarea probelor, urmand ca rezultatele sa fie consemnate in registrul prevazut special, in termen de 3 zile de la efectuarea incercarilor, luandu-se si masuri in consecinta. d) Rezultatele verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse se consemneaza intr-un registru, denumit "Registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse" (formular 9-13-107). Acest registru constituie un document oficial si ca atare se pagineaza, se snuruieste si se parafeaza de directorul intreprinderii sau de imputernicitul sau; completarea cu cerneala a tuturor rubricilor este obligatorie; ruperea de foi si stersaturile sunt interzise. . e) Cand beneficiarul are reprezentant permanent la lucrare, verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii impreuna cu dirigintele, procesul verbal incheindu-se in aceeasi zi de catre ambii participanti.

03 LUCRARI DIN BETON ARMAT LA SUPRASTRUCTURA Toate lucrarile privind executia elementelor structurii - stalpi, grinzi, a planseelor din beton armat, vor respecta aceleasi reguli de baza. 03.01 Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : a) fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza intocmita conform prevederilor a fost acceptata de beneficiar ; b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice; c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si P.C.I. ; d) au fost receptionate calitativ lucrarile de fundatii, cofraje si armaturi (dupa caz mustati) e) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate, si au riguozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane ; f) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc) ; 03.02 Reguli generale de betonare 1.- Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului normativ si a fisei tehnologice. 2.- Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in max. 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de o ora. 3.- La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale : a) cofrajele de lemn care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2.3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face cu pompe, benzi transportatoare, jgheaburi, sau direct in lucrare; c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa

punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant. d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5m . e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 1.5 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul uni furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la max. 1,5 m de zona care se batoneaza ; f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior ; g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele for fi corectate in timpul turnarii ; h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului ; i) nu este permise ciocanirea sau scurtarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului ; j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului sau sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor creea posibilitati de acces lateral a betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului; k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari ; l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii: este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat ; m) betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa tehnologica ; n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta durata se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos ; o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor conform normelor in vigoare. p) instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe plansee betonate , precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau

armaturi este permisa numai dupa 2448 ore in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat r) verificarile care se efectueaza sunt precizate in NP-012/99 s) betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor pracizari suplimentare : - turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1.2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema, daca fisa tehnologica nu contine alte precizari ; - grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/51/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia; - la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect (stalpi +centuri) - betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii. t) Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor masurilor necesare executarii acestei operatii fara intrerupere : asigurarea materialelor componente, functionarea statiei, numar suficient de mijloace de transport si compactare, instruirea personalului executant si asigurarea efectivelor de lucru pe intreaga periada de betonare. u) La 24 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire), se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rugojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minim 10 cm nisip umed acoperit cu prelate etc). Protectia va fi indepartata dupa minimul 7 zile, si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12 o C. 03.03 Compactarea betonului 03.03.01 Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazurilor : - introducrea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunei sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa: - intreruperea funcionarii vibratorului (defectiune, intrerupere de curent electric etc), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost; -se prevede prin reglementari speciale (de ex. betoane monogranulare): 03.03.02 Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare: - vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare) ;

- vibrarea externa, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj ; - vibrarea de suprafata, cu ajutorul vibratoarelor placa sau riglelor vibrante. 03.03.03 Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betoanelor. - alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. - lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si de dimensiunea armaturilor, putand varia intre L1 si L5. - durata de vibrare optima se situeaza intre minimum 5 sec. si 30 sec., in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. - semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt urmatoarele: betonul nu se taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. - distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este maximim1,0m , reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunei si desimea armaturilor. - grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca din lungimea capului vibrator (buteliei) ; la compactarea unui strat, butelia trebuie sa patrunda 5..15 cm in stratul compactat anterior. 03.03.04 Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor turnate monolit de grosimi reduse si armaturi dese , care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi sulimentar si vibratoare de interior. - in cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marimea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea , in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere sau rezemare. - lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie minimum L3 (tasare minimum 5 cm). 03.03.05 Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor de grosimea de maximum 20 cm. - lucrabilitatea betonelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cel putin L2 (tasare minimum 2 cm). - se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30.60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari pe probe efectuate in opera, la prima sarja din beton ce se compacteaza.

- grosimea stratului de beton turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1.1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului. In cazul determinarilor de proba pravazute se stabileste si grosimea stratului de beton turnat, necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. - distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 5 cm in raport cu pozitia precedenta. La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/51/3 din deschiderea placii. 03.04 Controlul calitatii lucrarilor 03.04.01 In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate (otel, beton, ciment, agregate, aditivi) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor si se va instiinta producatorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor. Instiintarea se va face in termen de maximum 48 ore de la constatare. In conformitate cu prevederile legale, furnizorii sunt obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii unitatii de constructie- montaj, sa remedieze sau sa inlocuiasca materialele sau elementele de costructii nerecorespunzatoare din punct de vedere calitativ. 03.04.02 Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in "Registrul de procese-verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse" incheiate intre delegatiile beneficiarului si constructorului. In cazul fazelor "determinate" este obligatorie convocarea si participarea delegatului Inspectiei teritoriale pentru constructii si a priectantului. Nu se considera valabile procesele-verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului-verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele-verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare. Verificarile care se efectueaza sunt prevazute la pct.: 03.04.06 Daca se constata neconcordanta fata de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces-verbal. 03.04.03 La determinarea executarii cofrajelor se va verifica: a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire ; b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora:

c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona ; d) pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate le nivelele inferioare; e) pozitia golurilor. 03.04.04 La determinarea montarii armaturilor se va verifica : a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale structurii ; b) distanta intre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ; c) pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor ; d) calitatea sudurilor; e) numarul si calitatea legaturilor intre bare f) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii ; g) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu betonul si dimensiunile acestuia ; h) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. 03.04.05 In cursul betonarii elementelor de constructie se va verifica daca: a) datele inscrise in bonurile de trnsport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport ; b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute ; c) conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte ; d) se respecta frecventa de efevtuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor in vigoare ; e) sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor ; f) se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat. 03.04.06 La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica: a) aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ; b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor ; c) distantele intre diferite elemente ; d) pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti), in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior ; e) pozitia golurilor ; f) pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente care se toarna ulterior. Verificarile de la pozitiile, b)f), se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in proces-verbal daca sunt respectate prevederile proiectului. 03.04.07 Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de : - concluziile analizei efectuate in laborator, privind clasa betonului si

- concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive, sau incercarilor pe carote, daca s-au cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau prin proiect. 03.04.08 Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza in proces-verbal incheiat intre proiectant, beneficiar si contructor. Daca sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. 03.04.09 Receptia structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, scara etc), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si constructorul. Aceasta receptie are ca baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pa parcursul executiei. Suplimentar se vor verifica : -certificatele de garantie pentru calitatea materialelor livrate ; - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinate ; -existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii ; -constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, C.T.C., sau alte organe de control ; 03.04.10 Verificarile efectuate si constatarile rezultate le receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces -verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazurile in care se constata diferente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. 03.04.11 Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje, etc) este admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta, sau, in cazurile justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va consta in efectuarea tuturor verificarilor aratate mai sus cu exceptia examinarii rezistentelor betonului in varsta de 28 zile care se va face la receptia defintiva a structurii de rezistenta. In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. Intocmit, ing. D. Stefan