CAIET DE SARCINI

ARHITECTURA
DATE GENERALE CAIET SARCINI

1. Caietul de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice si de calitate pe care trebuie sa le

indeplineasca lucrarile de constructii, precum si conditiile de verificare ce trebuie efectuate pentru a se
constata daca principalele conditii tehnice au fost indeplinite.
2. Respectarea conditiilor tehnice si de calitate trebuie urmarite de conducatorii formatiunilor de lucru si
de personalul insarcinat cu conducerea lucrarilor.
3. Separat se vor efectua verificari pe parcursul executiei, la terminarea unei faze de lucrari si la receptia
preliminara a obiectelor ce fac parte din obiectivul de investitii.
4. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in
limitele indicatoarelor de calitate si al abaterilor admisibile.
5. Toate conditiile tehnice cuprinse in aceasta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de proiectare,
executie si receptie in vigoare.
6. Conditiile de calitate, receptia si verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente vor respecta
normele in vigoare, pentru a se asigura aplicarea sistemului de calitate in constructii instituit de legea
10/1995 privind calitatea in constructii si de actele normative aferente.
7. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile contractului
de executie s. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si contractul de executie ,
antreprenorul va anunta beneflciarul in scris. Beneficiarul va interpreta si va decide in concordanta cu
prevederile aplicabile ale contratului de executie .

MASURI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR SI CONTROLUL CALITATII

MASURI PRIVIND EXECUTIA SI CONTROLUL CALITATII
a) Beneficiarul:
1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor conform legislatiei in vigoare. Este interzisa aplicarea
proiectelor si detaliilor de executie neverificate.
2. Prin grija beneficiarului se intocmeste cartea tehnica a constructiei.
b) Executantul (constructorul):
1.Executantul va numi un responsabil tehnic cu calitatea atestat.
2.Executantul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factori care concura la realizarea lucrarii.
3.Se va stabili programul pentru verificarea si receptia fazelor determinante. Constructorul va solicita
prezenta proiectantului la receptionarea fazelor determinante cu cel putin 5 zile inainte.
4.La executarea lucrarilor executantul va respecta prevederile din normativele tehnice si standardele in
vigoare la momentul executiei lucrariilor.
5. Executantul va asigura prin mijloace proprii sau in colaborare cu unitati specializate, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor de laborator necesare conform fiecarui material de constructie si sistem
folosit. La cererea beneficiarului, executantul este obligat sa efectueze incercari suplimentare.
Executantul va tine evidenta zilnica a incercarilor si determinarilor de laborator efectuate, precum si a
rezultatelor acestora.
6. Executantul va sesiza proiectantului eventualele neconcordante, omisiuni aparute, pentru a putea fi
analizate si a se lua masuri inaintea executei respective. In cazul in care se vor constata abateri de la
prevederile proiectului, beneficiarul va dispune oprirea lucrarilor si luarea masurilor pe care le va
considera necesare.
7. Executantul poate face propuneri de modificari fata de solutiile propuse prin proiect, care se vor aplica
doar dupa insusirea lor de catre proiectant si numai cu acordul beneficiarului.
8. Inainte de punerea in opera a finisajelor (pardoseli, placaje, zugraveli, tavane false etc) executantul va
prezenta mostre beneficiarului si proiectantului.
9. La punctul de lucru se vor gasi obligatoriu documentatia completa de executie, registrul cu procese
verbale pentru lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza
executia.
10. Controlul executiei pe santier va fi asigurat de constructor, proiectant si beneficiar cu supervizarea
Inspectoratului de Stat in Constructii.
11. Controlul executiei pe stadii fizice si la fazele determinante se va face in conformitate cu prevederile
legale; se vor respecta prevederile proiectului la faza DE privind dimensiunile, culorile si calitatea
materialelor, fisele tehnice si procedeele tehnologice de punere in opera a materialelor utilizate, conform
datelor furnizate de producator, precum si toate celelalte prevederi expuse in documentatie.
12. Produsele folosite in executie vor respecta prevederile legislatiei in vigoare referitor la stabilirea
conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii”, cu completarile ulterioare. Vor avea
cerificat de calitate a produsului si agrement tehnic.
13. Pentru preintampinarea unor accidente in timpul executiei se vor respecta: prevederile din normele
de protectia si medicina muncii si PSI in vigoare (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
C300-94 Nomativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, Normele generale de protectia muncii,
Norme de protectia muncii specifice - zidarii, montaj prefabricate, finisaje, cofraje etc, Normele de
medicina muncii, Regulamentul muncii in constructii aprobat de MLPAT etc).

IN ATENTIA EXECUTANTULUI SI A BENEFICIARULUI

15. Pe parcursul executiei pot aparea lucrari suplimentare fata de cele prevazute sau situatii in care
unele din articolele prevazute nu trebuie executate in totalitate, motiv pentru care se impune o
supraveghere atenta din partea beneficiarului.
16. Pentru lucrarile suplimentare aparute in timpul executiei, se va solicita acordul beneficiarului si al
proiectantului.
17. Lucrarile speciale vor fi executate cu personal specializat pentru astfel de lucrari.

LEGISLATIE DE REFERINTA
A. CALITATEA IN CONSTRUCTII – SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII
Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii
Ordin MLPAT nr 77/N/1996 – Indrumator privind aplicarea „Regulamentului de verificare si expertizare
de calitate a proiectelor, executiei lucrarilor si constructiilor”
H.GR. nr 766/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 675/2002
HGR622/2004) – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
H.GR. nr. 273/1994 cu modificari si completari ulterioare (HGR 940/2006)– privind aprobarea
regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
HGR 622/2004 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 796/2005, HGR 1.708/2005) - privind
stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii

B. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

AFERENTE
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
(partea de constructii)
C56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor

C. EXECUTIA LUCRARILOR
a) trasarea lucrarilor
C83-75 – Indrumator executarea trasarii de detaliu in constructii.
b) norme de executie a lucrarilor
C16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C58-96 – Siguranta la foc. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din
lemn si textile utilizate in constructii
GE047-02 – Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii
c) norme PSI
C300-94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor in constructii si
instalatiilor aferente acestora
P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
d) norme de protectia, igiena si medicina muncii
Lege 90/1996 – legea protectiei muncii
Ordinul comun al M.M.S.S. nr. 508/2002 si M.S.F. nr. 933/2002 – privind aprobarea normelor generale
de protectie a muncii
Norme de protectie si igiena muncii specifice in constructii

D. RECEPTIA LUCRARILOR
La receptia tuturor lucrarilor executate se vor respecta prevederile "Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" aprobat prin HGR nr. 273/14.06.98.

E. CURATENIA FINALA
La finalizarea lucrarilor Executantul va asigura efectuarea curateniei generale finale.
Curatenia finala se va efectua inainte de receptia preliminara.
Pentru curatenie se vor folosi echipamente si substante adecvate in concordanta
cu specificatiile furnizorilor.
Se vor evacua gunoaiele, surplusurile de materiale precum si constructiile si
instalatiile temporare de santier .

F. REGLAJE
Toate echipamentele si instalatiile se vor regla inainte de receptia la terminarea lucrarilor pentru a se
asigura functionarea acestora in limitele parametrilor prevazuti in documentatii. Aceste operatiuni vor
fi desfasurate de catre producatorii echipamentelor respective, sau de catre societatile care asigura
garantia, prin grija Executantului.

G. DOCUMENTATIA PENTRU CARTEA TEHNICA

Executantul va asigura intocmirea si pastrarea pe parcursul lucrarilor a tuturor documentelor necesare
pentru Cartea Constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Prin grija sa vor fi convocate din timp
toate persoanele implicate in intocmirea acestor documente.
Documentele pentru Cartea Tehnica a Constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru
executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului, proiectantului general sau reprezentantilor
Inspectiei de Stat pentru Constructii, sau celor ai Directiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului.

1.3. PLANSE DE REFERINTA

Se vor considera de referinta totalitatea planselor cuprinse in borderoul proiectului tehnic precum si
detaliile de executie.
CAIET DE SARCINI ZIDARIE

PREVEDERI GENERALE
Prevederile cuprinse in prezentul caiet se aplica la blocuri ceramice cu goluri.

Activitatile cuprinse in acest capitol trebuie sa fie in conformitate cu:

1. SR EN 197-4: 2004 Ciment. Partea 4
2. SR EN 413-1: 2004 Ciment pentru zidarie
3. SR EN 459-1: 2003 Var pentru constructii
4. SR EN 771-4:2004/A1:2005 Partea 4: Elemente de zidarie din BCA.
5. SR EN 772-(1÷20):2000÷2006 Metode de incercare a elementelor de zidarie.
6. SR EN 934-3: 2004 si SR EN 934-3: 2004/AC: 2005 Aditivi pentru martar de zidarie
7. SR EN 998-1: 2004 si SR EN 998-1: 2004/AC: 2006 Mortare pentru tencuire si gletuire
8. SR EN 998-2: 2004 Mortare pentru zidarie.
9. SR EN 1008: 2003 Apă pentru mortare si betoane.
10. SR EN 1926: 2001 Pietre naturale pentru constructii.
11. STAS-8600/79 Tolerante si asamblari în constructii, Sistem de tolerante.
13. STAS-10109-1/82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.
14. STAS 10265-75 ToleranŃe în construcŃii. Calitatea suprafetelor finisate.
15. SR EN 12620: 2003 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
16. SR EN 13055-1: 2003 Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment.
17. NE 001: 1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase si subtiri.
18. Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10-95
19. NP 068: 2003 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinŃei de
siguranŃă în exploatare.
20. P 100-1:2006 Cod de proiectare seismic. Partea I. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
21. P118: 99 Normativ de sigurantă la foc a constructiilor.
22. Normative si instructiuni-cadru in vigoare de securitate si sanatate in munca aplicabile
subiectului.
MATERIALE UTILIZATE
In cadrul acestor specificatii sunt luate în considerare materialele si produsele principale la executia
zidăriilor curente.
Materialele si produsele se pot clasifica în functie de rolul lor astfel:
Materiale de baza – caramizi cu goluri verticale porotherm de 25cm si 11,5cm.
Materiale auxiliare - mortare, armaturi
Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidării in cantitatile necesare conform
programului de lucru.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator
pentru întreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomandă manipularea lor
mecanizată pe tot traseul de transportat pâna la punctul de lucru.
Manipularile se vor face îngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari,
etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, în stive, grămezi, lăzi, containere, în locuri ferite
si protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca să se evite expunerea la intemperii si sa se
asigure starea adecvată de uscare si temperatura la punerea în opera.
Materialele pentru zidărie se vor pastra în stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui.

EXECUTIE
A. ABATERI PERMISE
Tolerantele de executie:
Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de
nivel, nivela în montura de lemn, (boloboc), coltarul de lemn sau metal la 90° echere mari de lemn cu
o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru
care asigura calitate corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
La dimensiunile zidurilor:
o latimea de pâna la 10 cm : +/- 4mm;
o latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
o latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
o latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
o latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau -10 mm;
La dimensiunile golurilor:
o egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm;
o egal mai mare de 1 m: - 15 mm, + 10mm;
La dimensiunile în plan ale încaperilor:
o latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
o latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
La dimensiunea rosturilor:
o verticale: + 3, - 2 mm;
o orizontale: +3, - 2 mm;
La planeitatea suprafetelor:
o 8 mm la 2,5 m în orice directie:
La rectiliniaritatea muchiilor:
o 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
o 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
Abateri fată de orizontala asizelor:
o 3 mm la metru sau 15 mm pe toată lungimea peretelui.

B. OPERATIUNI PREGATITOARE
Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile în care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor începe lucrarile înainte de întrunirea conditiilor satisfacătoare.
Inainte de închiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor îndeparta resturile si se va curate zona ce
urmeaza a fi închisa.
Inainte de începerea executiei, se vor pregati:
• degajarea frontului de lucru;
• pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
• asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
• asigurarea spatiilor de depozitare în zona fronturilor de lucru a materialelor de zidărie si a
mortarului;
• aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
• montarea schelelor, balustradelor de protectie;
• punerea în functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
• verificarea pompei de mortar si probarea ei;
• trasarea si verificarea axării zidariei;
• verificarea si îndreptarea materialelor verticale si orizontale care leagă zidăria de structura;
• pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
• rectificarea unor neregularităti din structură;
C. ROSTURI
Dimensiuni
• grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
• grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
• umplerea rosturilor se face la mai putin de 1,5 cm de la fata zidului;
Ancoraje
Ancorarea zidăriei de structura clădirii (stâlpi, diafragme) se face cu mustătile din otel beton
prevazute în structură si/sau în zidărie, sau agrafe fixate cu bolturi împuscate sau forate.
Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment, rostul între
zidarie si structură se umple complet cu mortar.
Barele de armătură prevazute în zidărie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de mortar va
acoperi corespunzător barele de armatura.

Zidărie mixtă (complexa)

• de regula armătura stâlpilor se face în carcase, care se montează înaintea executiei zidariei;
• mustatile de legătura din rosturile zidăriei vor străbate carcasele stâlpilor si vor avea marginea
de ancoraj necesara;
• mortarul din rostul orizontal al zidăriei pe latura adiacentă stâlpului se lasă neumplut 2 cm;
• turnarea betonului în stâlpi se face în straturi cu înăltimea de cca. 1 m după udarea prealabila
a zidăriei si cofrajului: îndesarea se face manual cu vergele.
• deasupra si dedesubtul golurilor de zidărie (în primul rost de la gol), se vor prevedea armături
orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm.
D. ALTE PRESCRIPTII
Pentru evitarea patrunderii umezelii, se hidroizoleaza elevatia prin asezarea sub primul rand de
zidarie de carton bituminos, dupa ce in prealabil s-a procedat la eliminarea denivelarilor aparute la
turnarea betonului fundatiei prin nivelare un mortar obisnuit (pe baza de var-ciment).
• zidaria se începe de la colturi;
• întreruperile se lasa sub forma de trepte;
• la întreruperea lucrului nu este permisă asternerea mortarului peste ultimul strat de cärămizi
sau blocuri;
Suprafetele verticale se vor peria în timpul executiei si se vor pastra în stare de curatenie.
Spatiul dintre tocurile tâmplăriei si zidarie (când se montează anterior) vor fi bine umplute cu
mortar;
Deasupra golurilor, acolo unde se indică în planse, se vor prevedea buiandrugi din beton armat
(prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator specificatiilor)
Se vor prevedea piesele înglobate în zidărie necesare prevăzute în planuri si specificatii (ghermele,
dibluri, piese metalice înglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate în prealabil de proiectant.
E. CURĂTIREA SI PROTECTIA LUCRĂRILOR
Lucrarile se vor executa mentinând pe cât posibil o stare de curătenie corespunzatoare, se
îndeparta resturile de mortar de pe laturi, înainte de a se întari.
Zidaria trebuie sa rămână curată, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
Suprafetele de zidărie vor fi protejate pe durata executiei lucrărilor atunci când nu se lucrează la
ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada întreruperii lucrărilor, zidurile expuse se vor proteja la
partea superioara cu folii de polietilena.
F. VERIFICĂRI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIE LUCRARILOR
Se verifica înscrierea în tolerantele admise.
Se indică modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Se consideră defecte ce trebuie remediate prin refacere partială sau totala a lucrărilor, functie de
cum va decide Consultantul, urmatoarele:
• nerespectarea prezentelor specificatii;
• folosirea materialelor necorespunzatoare;
• trasare si executie gresita fata de axe;
• executia de goluri, dibluri, ghermele, piese înglobate, în alte pozitii decât cele specificate în
planuri si schite;
Reguli si metode de verificare:
• se vor respecta planurile si specificatiile lucrării;
• verificările se fac în timpul si după terminarea lucrărilor, pe sectoare si zone;
• materialele care prezinta îndoieli privind calitatea si încadrarea în clasele de calitate prescrise
se vor supune verificărilor de laborator conform prescriptiilor;
• verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite între două dreptare de 1 m asezate
pe fetele zidurilor;
• verificările teserii corecte a zidăriei, armării, legaturii la colturi, ancorărilor, golurilor, pieselor
înglobate se fac în cursul executiei prin examinari vizuale:
• verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2
m lungime;
• verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si
dreptarul de 2 m;
• verificarea dimensiunilor încaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin
masuratori directe cu metrul si ruleta.

CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATII FUNDATII SI PERETI INGROPATI

GENERALITI
Acest capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca
lucrarile de hidroizolatii respectiv specificatiile tehnice pentru lucrarile de hidroizolare.
11.2. STANDARDE DE REFERINTA/ NORMATIVE
STAS 2355/1 - 85 - „Lucrari de hidroizolatii în constructie. Terminologie”
STAS 2355/2 - 75 - „Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii”
STAS 2355/3 - 75 - „Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri”
C 112 - 86 - „Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile deconstructii”
Indicativ P 134-95 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce înglobeaza material geosistetice
NP 069 - 02 - “Proiectarea, executarea ai exploatarea învelitorilor, acoperisurilor în panta la cladiri”
C 112 - 86 - “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile deconstructii”
NP 040 - 02 - “Proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri”
C 300 - 94 - “Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructie”
si„Normele Generale de Protectia Muncii editia 2002”
Tipuri de membrane:

A. MEMBRANA GEOTEXTILA
-pentru impermeabilizari fundatii pentru constructii civile si industriale
Geotextilele sau geosinteticele (denumire generala) sunt materiale plane, continue, tesute sau netesute,
fabricate din fibre sintetice si/sau artificiale si/sau naturale, prin procedeul de intertesere (netesute),
tesere saufilare din topitura. Sunt utilizate în lucrarile de constructii, la executia straturilor de separatie, a
drenurilor,filtrelor, armarea terasamentelor si a taluzurilor cât si în alte alcatuiri constructive.
Membranele sunt rezistente la actiunea ciupercilor, microorganismelor si la penetrarea radacinilor,
fabricate din împâslitura textila
- este interzisa depozitarea geotextilelor afara, neprotejate de actiunea razelor UV sau a altor factori
atmosferici;
- indiferent de natura lucrarii, se evita pozarea geotextilului daca acesta este ud;
- la derolarea geotextilului se va evita aparitia cutelor pe suprafata acestuia. Eventualele cute aparute se
vor îndeparta, iar daca acest lucru nu este posibil, se vor taia, suprapunându-se marginile în sensul
desfasurarii;
- suprapunerea marginilor balotilor se va face pe 20-30 cm, în sensul de mers al utilajului pe geotextil;
- se interzice perforarea geotextilului pe suprafata;
B. HIDROIZOLATIE BITUMINOASA dispusa vertical pe zona de soclu si întoarsa orizontal sub conturul
peretilor de la parter
-membrane pentru hidroizolatii pe baza de bitum distilat modificat cu polimeri plastomeri (APP), având o
armatura compozita, formata din împâslitura de poliester (P) armata cu fibre de sticla rasucite dispuse
longitudinal
C. MEMBRANA HIDROIZOLATOARE sintetica din polietilena grosime 15 mm (sau similar), montata la
rece în plan orizontal în vederea hidroizolarii corespunzatoare a subsolului.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Lucrarile de hidroizolatii orizontale, vertical si înclinate fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica
împreuna cu beneficiarul, pe masura executiei lor, încheinduse procese verbale din care sa rezulte ca au
fost respectate urmatoarele:
- calitatea stratului suport – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate(nu se admit asperitati mai mari de 2
mm,planeitatea trebuie sa fie continua);
-calitatea racordurilor dintre diverse suprafete
-calitatea materialelor hidroizolatoare;
-calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri, decalari si racordari-
latimea de petrecere a foilor 7 – 10 cm longitudinal, minim 10 cm. frontal);
-etapele si succesiunea operatiunilor;

HIDROIZOLATII TERASE CIRCULABILE

DOCUMENTE NORMATIVE SI REGLEMENTARI TEHNICE SPECIFICE
NP040-02 - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri
NP064-02 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elemenetelor de constructii cu materiale
bituminoase si polimerice
C112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolazitiilor din materiale bituminoase
STAS 2274-88 - Lucrari de tinichigerie. Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare
STAS 2742-80 - Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri

STRATIFICATII SI DIMENSIUNI ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

Stratificatie terasa circulabila
 placa BA
 bariera de vapori polietilena
 termoizolatie polistiren extrudat 15 cm min 35 kg/mc
 hidroizolatie membrana PVC multi-strat armata cu tesatura de poliester, autoadeziva
 beton de panta C12/15 slab armat, grosime min. 5cm
 adeziv flexibil pentru placari ceramice de exterior
 pardoseala placi de gresie pentru exterior, grosime 8mm

Stratificatie invelitoare membrana hidroizolatie

 placa BA
 bariera de vapori polietilena
 termoizolatie polistiren extrudat 15 cm min 35 kg/mc
 hidroizolatie membrana PVC multi-strat armata cu tesatura de poliester, autoadeziva, rezistenta
UV

MATERIALE

 Strat difuzie, decompresiune, compensare

 Bariera contra vaporilor
 Membrana bituminoasa
 Profile tabla atic grosime minima 0.7 mm RAL 7016
 Profile de fixare si alte materiale recomndate de producatori prin fisele tehnice de montaj
 Colectoare de apa, separatoare de frunze si alte dispozitive recomandate de producator pentru
buna fuctionare a sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale.
 Jgheaburi, burlane, bride de prindere din tabla sau PVC conform indicatilor din proiectul de
istalatii.
Toate materialele care intra in componenta sistemului de hidroizolatie trebuie sa corespunda din
punct de vedere al calitatii prevederilor legislatiei in vigoare si sa fie agrementate tehnic.
Transportul si manipularea materialelor hidroizolante se va face cu asigurarea tuturor masurilor
necesare pentru protejarea si pastrarea caracteristicilor functionale ale acestor materiale conform
indicatiilor din fisele tehnice.
Depozitarea se va face in spatii care asigura conditiile de microclimat specifice fiecarui tip de
material, in conformitate cu reglementarile specifice si indicatiilor producatorului.
Se interzice punerea in opera a materialelor hidroizolante degradate, datorita depozitarii sau
transportului.

EXECUTIA LUCRARILOR
a) Dispunerea si executia staturilor
Stratul de difuzie (folie bituminoasa perforata, folii rigide etc) se va aplica pentru a se evita
condensul. Asigurarea evacuarii catre exterior a vaporilor sub straturile de difuzie se va face la
acoperisurile fara atice, prin prelungirea stratului de difuzie sub sorturile de tabla, iar la cele cu atice prin
fasii de 50 cm latime, la distante de 1 m.
Hidroizolatia se va realiza din membrane bituminoase aditivate si armate. Hidroizolatia la
elementele verticale ale teraselor (atice, rosturi cu rebord, cosuri, ventilatii etc.) se va racorda pe capul
aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioara. La montarea membranelor pe atice se va prevedea
un ramforsaj facut din membrana de 0,2 mp/ml atic. A doua membrana de pe acoperisurile terasa va
avea finisaj superior granule de adezie pentru protectia UV.
 Sapele din mortar armat, executate peste termoizolatii din materiale tasabile sau pilonate, vor fi
prevazute cu rosturi, la distante de 20-30 cm de la atic, iar in camp la intervale de 4-6 m-pe ambele
directii, umplute cu mastic de bitum. Grosimea acestor sape nu va depasi 50 mm.
Pentru protectia izolatiei termice contra umezirii, la turnarea acestor sape, se va aplica un strat de
separare si protectie alcatuit din folie bitumata, hartie Kraft, folie plastic etc.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele
constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Punerea in opera a hidroizolatiilor se va face conform prevederilor normativelor in vigoare si a
prevederilor din fisa tehnica data de producator.
La lucrarile executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativ pentru realizarea
pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente C16.
b) Principii generale de executie
Executia hidroizolatiilor se va face conform proiectului cu respectare normativelor in vigoare si
fiselor tehnice puse la dispozitia executantului de producatorul de material.
Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului trebuie sa se desfasoare
in conditii facile pentru asigurarea calitatii necesare in utilizare, prin respectarea reglementarilor tehnice
in vigoare.
Lucrarile se vor executa de catre firme autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu.
Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea
documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordante fata de situatia din teren.
Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va elabora documentatia tehnica de executie (functie de
natura si amploarea lucrarilor) si va stabili graficul de esalonare in raport cu lucrarile conexe si/sau cu
alte lucrari de alt specific.
Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor
impuse de natura lucrarilor, de prevederile documentatiei si a reglementarilor specifice in vigoare din
domeniul constructiilor.
Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asigurarea punctelor
si traseelor de acces, a punctelor si zonelor de depozitare, a gospodariei anexe si a masurilor de
protectie a muncii si de prevenire a incendiilor.
Lucrarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei de executie
si a reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcoradnta va fi semnalata spre rezolvare
proiectantului de specialitate cu instiintarea beneficiarului.
Pe parcursul executiei, executantul va intocmi impreuna cu beneficiarul si proiectantul, procese
verbale privind diversele faze de executie. In unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi
imediat remediate.
La terminarea executiei se vor intocmi formele de receptie a lucrarii in baza constatarilor si
verificarilor efectuate de o comisie formata din executant, proiectant si beneficiar. Se vor face, unde este
posibil, probe ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor infiltratii.

b) Date tehnice de executie

Conditii climatice:
 hidroizolatiile exterioare se vor aplica in conditii conditii climatice normale, fara vanturi
puternice, ploaie, la temperaturi pozitive (conf. prevederilor tehnologice) in general peste +2
grade C;
 hidroizolatiile interioare se vor aplica in conditii de temperatura pozitiva si o perfecta ventilare
a spatiilor in care se lucreaza;
Stratul suport:
  sa fie uscat, degresat, curat si desprafuit;
 umiditatea suportului va fi conform prevederilor producatorului hidroizolatiei, dar nu mai mare
decat prevederile normativelor in vigoare;
 suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de max 5mm determinate cu
dreptarul de 2 m lungime, plicat pe directia de planeitate; sa nu prezinte neregularitati mai
mari de 2 mm determinate cu o rigleta de 20 cm lungime, deplasata in toate sensurile; sa nu
prezinte fisuri mai mari de 1,5 mm sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite;
 neregularitatile locale (scobituri, exfolieri) mai mici de 2cm se vor rectifica cu mortar cu rasini
sintetice iar neregularitatile mai mari de 2 cm se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi
specifici (fara adaos de var);
 suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, incat sa
nu formeze stagnari de apa mai mari de 1mp cu grosimea stratului de apa de 1,5 cm (dupa
pozarea hidroizolatiei);
 suportul rigid nu trebuie sa comporte fisuri in planul suprafetei mai mari de 1,5mm
(determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite
 muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45 grade
si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm
lungime si denivelari (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m
lungime; nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. La hidroizolatiile impotriva apelor
fara presiune se pot utiliza scafe prefabricate;
 se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care
se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere,
strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare etc);
Punere in opera
 la intreruperea lucrului structurile hidroizolante si termoizolante vor fi asigurate astfel incat sa
se evite deteriorarea lucrarii executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitatii, vant)
ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere)
 aplicarea straturilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se cont
in special de pante, de caile de acces, transport si manipulare a materialelor etc
 dotarile grele de lucru vor fi prevazute cu postamente si elemente de transport care sa nu
deterioreze suprafetele suport si cele hidroizolate;

VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea se va verifica pe masura executiei lor si
rezultatele se vor consemna in procese verbale.
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii se impun urmatoarele etape:
- receptia materialelor
- pastrarea si depozitarea materialelor;
- controlul calitatii la punerea in opera;
- receptia lucrarilor de hidorizolare.
a) Receptia materialelor
Se bazeaza pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), a termenelor de valabilitate si de
garantie emise de producator pentru fiecare lot de materiale, conform reglementarilor specifice.
Controlul de calitate in cazul membranelor bituminoase cuprinde urmatoarele verificari minimale:
caracteristici geometrice, verificarea comportarii la temperaturi scazute, verificarea flexibilitatii la
temperaturi scazute, verificarea fortei de rupere la tractiune, verificarea alungirii la rupere la tractiune
b) Depozitarea materialelor
Se face conform precizarilor producatorului din fisa tehnica de produs.
In depozite, in general trebuie rescpectate urmatoarele conditii: materialele sub forma de membrane
hidroizolante in foi se pastreaza sub forma de suluri (in pozitie verticala) in spatii acoperite, materialele
hidroizolante fluide se depoziteaza in bidoane sau butoaie in spatii inchise, acoperite si ventilate.
La punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, in aceleasi conditii ca in depozite, dar
fara obligativitatea spatiilor acoperite.
c) Controlul calitatii la punerea in opera
Se face de catre seful punctului de lucru sau de catre responsabilul cu calitatea, in conformitate cu
prevederile documentatiei de executie si a fiselor tehnice.
Se verifica:
- calitatea suportului din punct de vedere al rigiditatii, aderentei, planeitatii,umiditatii
- existenta foliei de protectie a termoizolatiei
- calitatea materialelor izolatoare
- pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere, sau rost
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri, decalari si
racordari)
- etapele si succesiunea operatiilor
- strangerea flanselor si platbandelor de strangere aferente strapungerilor si rosturilor
Daca se considera necesar, se va face si o verificare practica a executiei prin sondaj ca:
- desfacerea in unele puncte a izolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul
- verificarea izolatiei prin determinari de laborator pe probe prelevate, din care sa rezulte ca
materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate si
buletinelor de analize.
Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:
- straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu, fara zone nelipite
- panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa
- este continua si nu prezinta umflaturi
- racordarile cu elementele de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare
perfecta
- protectia este asigurata conform prevederilor din proiect
- protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri etc. este aderenta si fara
deplasari
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente hidroizolatiilor, daca indeplinesc urmatoarele conditii:
- copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si lipite sau cu falturi corecte executate care
sa asigure etansarea si protectia hidroizolatiei
- jgheaburile sunt lipite etans cu panta minima pentru asigurarea scurgerii apelor, fara
stagnare, iar burlanele bine fixate cu bratari si etanse
- gurile de scurgere daca au gratar montat si functioneaza normal la turnarea apei in punctele
cele mai inalte ale acoperisului.
In mod special se vor efectua si probe globale directe:
- in incaperi se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea si
inclinarile, racordarile la pereti si strapungeri, precum si daca gurile de scurgere nu sunt
infundate si sunt prevazute cu gratare.
d) Receptia lucrarilor
Receptia finala a lucrarilor se va face de comun acord, de catre beneficiar, proiectant si executant,
in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, avandu-se in vedere cerintele de
clitate, procesele verbale de lucrari executate in diverse etape si aspectul general al suprafetelor
executate.

DURABILITATEA, INTRETINEREA, UTILIZAREA, FUNCTIONAREA HIDROIZOLATIILOR

Durabilitatea se caracterizeaza prin garantia acordata (durabilitate garantata de executant si/sau
producator) functie de materialele utilizate si durata de utilizare apreciata.
Sistemul de garantare trebuie sa precizeze masurile de intretinere preconizate in functie de
conditiile de utilizare, in conformitate cu prevederile legii 10/1995 cu garantie de 10 ani. In cazuri
particulare, prin conventie intre parti se pot stabili alte termene.
Masurile de intretinere preconizate si frecventa acestora trebuie stipulate in Dosarul Tehnic (cartea
tehnica a constructiei).
 Conditiile de utilIzare si functionare trebuie stabilite prin proiectul specific si mentinute pe intreaga
durata normata.
Durabilitatea hidroizolatiilor se asigura prin verificari periodice, o exploatare corecta si prin
intretinerea acestora.
- verificari pe parcursul lucrarilor, rectificari si verificarea finala se face conform reglementarilor specifice
in vigoare dupa cum s-a prezentat mai sus;
- verificari periodice - conform metodologiei stabilite de catre beneficiar cu executantul, se recomanda
efectuarea acestei verificari la intervale de doi ani.
La verificarile periodice se vor avea in vedere:
- interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, incarcari suplimentare,
ancoraje, etc);
Intretinerea hidroizolatiilor este sarcina beneficiarului. Intretinerea consta in masuri privind utilizarea
corecta si la lucrari de interventie curente:
- curatarea sezoniera periodica a suprafetelor prin inlaturarea depunerilor si vegetatiei (minim de 2 ori pe
an- toamna si primavara) prin maturare, precum si curatirea cu atentie pe timpul iernii a aglomerarilor
excesive de zapada sau ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale;
- curatarea trotuarelor perimetrale de protectie a soclurilor sau subsolurilor cladirilor;
- interzicerea efectuariide sapaturi in zonele hidroizolate subteran, fara asigurarea unor masuri pentru
evitarea degradarii izolatiei si acumularilor de apa sau de modificare a regimului hidrografic subteran;
- interzicerea schimbarii modului de utilizare a spatiilor hidroizolante fara acordul proiectantului;
- mentinerea in conditii functionale a elemenetelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje,
copertine, etc); la straturile de pietris se recomanda ca la 7-10 ani sa se cearna si sa se spele stratul de
pietris si anual (primavara) sa se repartizeze uniform pe suprafata;
 remedierea, refacerea suprafetelor deteriorate (dislocari, alunecari, fisurari, explozii etc)
 se vor face pe baza documentatiilor intocmite de proiectant functie de fiecare caz in parte.
Lucrarile de interventie se vor executa de unitati specializate, atestate, conform prevederilor
legale pentru categoria de lucrari pe care le executa.

CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM

GENERALITATI

Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de

construcţie, verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a
materialelor prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se
va obţine în mod obligatoriu avizul proiectantului de specialiate de rezistenţă.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE

Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la
difuzia vaporilor de apa.
STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a materialelor şi
elementelor de construcţii
STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
Normative :
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de încalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C 107/2 Normativ pentru calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri cu altă
destinaţie dec6at cele de locuit
C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
C 107/4 Ghid de calcul a performanţelor termotehnice pentru clădirile de locuit
C 107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact cu solul
C 107/7 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor e închidere a clădirilor
NP 010 Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea constrcţiilor pentru şcoli şi licee
 P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile
social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii în constructii
HG 261/1994 Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi
postulitizarea construcţiilor
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Ordin MLPAT nr. 21/N/2.10.1995 Procedură privind controlul statului în fazele determinante
privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii. Normativ cadru
de acordare a echipamentulul individual de protectie.
Solutiile pentru realizarea termosistemelor trebuie sa respecte cerintele ETICS (External
Insulation Composite Systems with rendering) conform standardului SR EN 13499 :2004 sau conform
ghidului european ETAG 004, aflat sub Directiva Europeana 89/106 – Directiva produselor pentru
constructii.

GRADUL DE DETALIERE PROIECTULUI

Antreprenorul va prezenta spre aprobare Proiectantului detaliile de execuţie ale firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate şi agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provină de la un singur producător.

LUCRǍRI PREGǍTITOARE

Generalităţi
Montarea sistemului termoizolant nu va începe înainte de :
îndepărtarea foliilor de protecţie a tocurilor de la ferestre şi uşi
toate suprafeţele ce nu vor fi acoperite de finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiul, solbancuri,
trotuare, vor fi protejate cu folii corespunzătoare
tencuielile interioare şi sapele să fie finalizate şi uscate
toate suprafeţele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornişele etc. vor fi
acoperite cu elemente de protecţie, astfel încât să împiedice infiltrarea apei în spatele sistemului
termoizolant în timpul şi ulterior execuţiei
toate tocurile de ferestre şi uşi vor fi montate, precum şi toate elementele ce penetrează sistemul
cum sunt conducte, suporţi etc.
existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile şi terminaţiile sistemului
străpungerile sistemului termoizolant să fie proiectate şi executate astfel încât să asigure
etanşarea corespunzătoare
verificarea, în cazul clădirilor vechi, a eliminării umidităţii ascensionale, a sărurilor etc.

Montarea schelei
La montarea schelei se va acorda o atenţie deosebită ca schela
să fie montată la o distanţă corespunzătoare de faţadă, lungimea
ancorelor să fie corelată cu grosimea sistemului, iar ancorele să fie
montate cu panta către exterior.
Lucrările nu vor fi demarate dacă schela nu este montată pe o
latură completă a faţadei.
Este absolut necesară protecţia faţadei cu plasă, împotriva
factorilor atmosferici.

Pregătirea stratului suport

Suportul nu trebuie să fie friabil, sau cu tendinţe de desprindere.
De asemenea trebuie să fie uscat, curat, fără substanțe care să-i scadă
capacitatea de aderență, precum grăsime, bitum, praf.
Rezistența suprafeței suport se testează prin metoda tragerii
(rezistența necesară la tragere a suprafeței suport este ≥ 0,08MPa) sau
prin lipirea de panouri de polistiren expandat cu dimensiunile 10 x 10 cm, cu un strat de adeziv de
maxim 1 cm. La 3 zile de la montare, la o calitate adecvată a suprafeței și adezivului, fisura se va
produce în polistiren în timpul tragerii.
Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia
termică vor fi curăţate şi amorsate.
Fisurile din suport nu influenţează funcţionalitatea sistemului termoizolant. Planeitatea suportului
va fi în conformitate cu normele în vigoare pentru zidării. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după
caz, se va executa o racordare cu pantă de min. 1:10, un strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar
numai cu avizul proiectantului de rezistenţă.
Neregularităţile permise:
Devierea suprafeței tencuielii de la planul și linia dreaptă nu mai mult de 3 mm și nu mai mult de
3 denivelări pe ruleta de 2 m.

Deviația de la suprafața perpendiculară și de la muchii maxim 10 mm de la podea și în general

maxim 30 mm la înălțimea totală a clădirii.
Deviația planelor încrucișate de la unghiul anticipat în documentație nu mai mult de 3 mm la 1 m

Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care
urmează a se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor
îngloba, după caz, în straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se
admite înglobarea tuburilor electrice prin teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
Temperaturi
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub +5°C , pe ploaie (fară măsuri
de protecţie) în condiţiile în care existăriscul apariţiei condensului (chiar şi în fazele de întărire şi uscare).
Plăcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate.

MATERIALE SI PRODUSE
In componenta sistemului termoizolant intra
urmatoarele produse:
Profilul de colt este un profil din aluminiu, cu
aripi din plasa din fibra de sticla fiind utilizat la
armarea suplimentara a muchiilor ( colturi si muchii
ale golurilor si intrandurilor ). Asigura
rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta
suplimentara a acestora la solicitari mecanice.
Adeziv pentru spaclu – mortar adeziv
mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil
la apa, utilizat atat la lipirea placilor termoizolante
de fatada, cat si pentru spacluirea acestora.
Placi termoizolante pentru fatada, din
polistiren expandat, EPS 80 bs2d0 de 10cm cu
conductivitate termica 0,040 W/mk.Placile au
dimensiunea de 1000 x 500 mm avand o abatere
dimensionala de ± 0,4 %. Placile prezinta contractii
reduse sub influenta factorilor climatici (maxim 0,2
%), fiind depozitate (dupa taiere ) o prioada de 3
luni pentru consumarea contractiilor.
Diblurile au rolul de a asigura o ancorare
mecanica suplimentara a placilor termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic,
pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este de 8mm iar talerul are diametrul de 60 mm.
Lungimea de ancorare a diblului in zid este de min. 45 mm, adancimea corespunzatoare a gaurii din zid
fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decat lungimea de ancorare )
Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-
butadiena, avand rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta
la rupere > 1500 N/ 5 cm si alungirea aferenta < 35 ()/00 ), plasa confera sistemului o rezistenta
suplimentara la soc si la eforturile de intindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata
exterioara a finisajului.
Amorsa lichida pentru tencuiala decorativa asigura o aderenta sporita intre finisaj si stratul de
masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.
Tencuiala decorativa formeaza stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa
subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil
si permeabil la vaporii de apa, astfel incat nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire
si previne formarea condensului. Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta
la socuri, zgariere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si inghet-dezghet.
 Livrare, depozitare, manipulare
Materialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate
cu folie.
Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala, racoroase,
ferite de raze ultraviolete, de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe
paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza în picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi,
vopsele) sunt de evitat contactele îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu
multa apă curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de
producator pentru depozitarea lor.

EXECUTIA

Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de
vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Lucrarile de izolare termica se executa numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot
timpul atat grosimea si calitatea materialului termoizolant cat si respectarea dimensiunilor puntilor
termice din proiect.
Executarea lucrarilor de izolare termica se face respectandu-se prevederile cuprinse in normele
tehnice de folosire specifice fiecarui material termoizolant (standard de produs, agremente tehnice,
norme tehnice de produs, marci de fabricatie, etc.).
La punerea in opera a materialelor termoizolante se vor avea in vedere masurile de transport,
manipulare si depozitare prevazute in normele tehnice ale produselor respective, precum si
recomandarile producatorului pentru evitarea degradarii acestora.
La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu sparturi,
grosime necorespunzatoare si neuniforme, etc.) sau cu caracteristici fizicomecanice inferioare celor
prevazute in normele tehnice specifice.

Pregatirea suprafetei suport

Trebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie înlaturat
uleiul de cofraj daca este cazul.
Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Adezivul se aplica cu mistria in sase puncte
(mamaligi). Zonele de îmbinare între placi trebuie sa ramâna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe întreaga
suprafata se utilizeaza pentru toate suprafetele. La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se
recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul înca umed. In zonele
de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele
se înlatura prin taiere cu cutter-ul. Nu se admit rosturi intre placi mai mari de 1.5 mm. Capetele placilor
dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de
capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea
foliei de acoperire care, dupa tencuire se înlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau
însurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se
alege în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea
zonei de margine va fi specificată de producator.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa din
fibre de sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed
pe umed pâna când spaclul adeziv înca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie să acopere
plasa.
Plasa nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
 Colturile se protejeaza cu plasa specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare
puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada este necesara o întarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se
face între glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu.
La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie,
se recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla
prinse cu adeziv pentru spaclu.

Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, se monteaza plasa blindata. Apoi se
aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din
fibra de sticla, care se montează cu suprapunere 10cm si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita în
afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se dă pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu
trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 de ore.

Tencuiala se da dupa uscarea grundului.

Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil prin apasare energica intrun strat de cca 2-3 mm. Dupa
aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o drisca din material plastic.
Pentru evitarea aparitiei nazilor in campul finisat se recomanda aplicarea continua pe fasii
orizontale, in scara, de sus in jos.
Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de
nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
 Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei,
pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfârsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace în tonul
de culoare al stratului de acoperire.
Detalii de executie:

Detaliu - parapet fereastra Detaliu – realizarea muchiilor cu picurator

(ferestre)

Imbinarea cu acoperisul

Se fac masuratorile Aplicarea adezivului Marcarea pozitiei Aplicarea bandei de

bandei de etansare etansare
dintre caprior si izolatie

Aplicarea placilor Masurarea profilului Aplicarea bandei de Aplicare masei de armare

de ventilare protectie

Aplicarea profilului Armarea intregii Asigurare imbinare

de ventilare suprafete optima cu acoperisul
 Detaliu soclu

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

 Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).

 Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).
 Se va verifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a
rezistentei la foc.
 Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.
 Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei
de garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
 Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, arhitectul va putea decide înlocuinea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste
cerinte.

PERETI GIPSCARTON REZISTENTI LA FOC

Prescriptii tehnice specifice
C56 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
STAS – 5838/1 - Vata minerala si produse din vata minerala.conditii tehnice generala de
calitate;
STAS – 5838/5 – Placi din vata minerala;
Agrementele tehnice pentru placile din gipscarton si pentru sistemul de sustinere si
de aplicare la pereti.
Aptitudini de exploatare
Panourile pentru pereti usori de compartimentare corespund din punct de vedere al
sigurantei in exploatare , constituind, elemente neportante de constructii.Ele prezinta
rezistenta si stabilitate corespunzatoare la actiunea simultana a sarcinilor statice si
dinamice la care pot fi supusi peretii despartitori.Aceste performante sunt realizate prin
modul de alcatuire al panourilor si al sistemelor de prindere la plafon si pardoseala.
Din punct de vedere al comportarii la foc se mentioneaza ca toate elementele
componente(rame, piese din tabla de otel, geamuri, vata de sticla)fac parte din clasa de
combustibilitate C0.
Panourile nu contin produse care sa emane pulberi sau noxe periculoase in
atmosfera.
Materiale folosite
Placi din vata minerala tip G 90, G 100 sau similar;
Placi din gipscarton rezistente la foc de 12,5 mm grosime;
Profile de montaj UW 50, UW 75,sau UW 100 mm;
Profile montanti CW 35, CW 50, CW 75,sau CW 100 mm; curente sau pentru gol de usa;
Suruburi autofiletante
Suruburi cu dibluri de plastic
Banda de rost cu impislitura de fibra de sticla
Chit specific de rost sau de acoperire
Indicatii tehnologice privind executia
Operatii preliminare:
Executia peretilor despartitori se va incepe dupa terminarea lucrarilor de la peretii
exteriori si a sapei la stratul suport al pardoselilor din beton.
Se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul si pozitia
exacta a golurilor de usi. Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe
planseu, cu nivela si dreptarul.
Executia peretelui:
Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru
racorduri si se fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale , la distante de
80 cm intre ele.La pardoseala, pe latimea usilor nu se monteaza profil de racordare .Pe
peretii adiacenti se realizeaza racordul din profile CW .Pentru o buna izolare fonica,
profilele de racordare se preseaza cat mai strans de elementele de constructie.
Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2 cm in profilele de racordare cu
planseul.Profilul montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos,iar apoi in cel
de sus.Apoi se dispun profilele montanti la un interax de 60 cm.Profilele se dispun cu
latura deschisa spre directia de montaj, in asa fel incat fixarea panourilor sa inceapa de la
muchia stabilita.
Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou(120 cm).
Panourile de gips-carton se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica
,folosind suruburi rapide dispuse la distante de 25 cm pentru panotare simpla si 75 cm
pentru panotare dubla.Din cauza necesitatii de alternare a rosturilor, al doilea rand se
monteaza incepand cu o jumatate de panou(60cm).
Cand este prevazuta in proiect izolarea fonica sau termica a peretelui ,se fixeaza
izolatia din vata minerala dupa panotarea primei fete a panoului. Spatiul liber din interior
trebuie izolat in totalitate.
Panotarea celei de a doua fete se incepe cu o jumatate de latime de panou(60 cm),
in asa fel incat rosturile celor doua fete sa fie decalate cu latimea unui camp dintre
montanti.
Dupa finalizarea montarii panourilor se trece la tratarea rosturilor, racordarilor si a
capetelor de suruburi, cu benzi de etansare si pasta speciala.
La golurile de usi , profilele pentru montanti se fixeaza de profilele de racordare cu
pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse
de pardoseala , in stanga si in dreapta usii cu cate doua dibluri.Drept buiandrug al usii , se
monteaza in partea superioara a usii un profil UW. Alaturarea panourilor din care se
realizeaza peretele trebuie sa se faca intotdeauna deasupra buiandrugului, si in nici un
caz in dreptul profilelor verticale ale tocului.
Pentru montarea tocurilor de usi din lemn se recomanda ca profilele montanti sa fie
cu partea deschisa spre toc si sa fie prevazute in interior cu un montant din lemn.
Eventualele instalatii se monteaza in golul din pereti , dupa ce s-a executat panotarea
primei fete.
La racordarea dintre pereti se prevad benzi de etansare pentru racorduri ,care la
peretii rezistenti la foc vor fi din clasa de combustibilitate CO(CA1),respectiv fibre de
sticla .
Rosturile se umplu cu pasta speciala sau cu chit permanent elastic si posibil a fi
vopsit.
Suprafata peretelui se rectifica cu pasta speciala si se finiseaza prin zugravire.
Conditii de livrare, transport, depozitare
Vor fi precizate de furnizori pentru a se asigura integritatea panourilor si conditiile de
microclimat pentru a nu fi afectat materialul din care sunt alcatuite.
Controlul caliatatii si receptia lucrarilor
Controlul calitatii:
Toate produsele de import care alcatuiesc peretii usori de compartimentare vor fi
insotite de agrementul tehnic legal emis de laboratoare autorizate din Romania.
Pentru executie se vor face verificari la ;
- aspectul si starea generala
- elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul);
- fixarea panourilor pe suport ;
- rosturi ;
- corespondenta cu proiectul ;
Acolo unde prescriptiile , sau datele din proiect nu au fost respectate, sau daca
aspectul compartimentarii nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia ,
conform prescriptiilor specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR:
Abateri admise
Devierea de la cota de referinta in planuri pentru panourile montate, este de + 1,5 mm pe
metru.
Diferenta de planeitate la pardoseala si tavan masurata pe o lungime de 3m , este de
+3mm.
La receptia lucrarilor de montaj a compartimentarii se vor verifica :
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice(grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea panourilor de suport, corespondenta cu proiectul.
Denivelarea admisa de la cota de referinta din plan este de + 1,5 mm/m.
Diferenta de planeitate admisa intre pardoseala si tavan este de 3 mm/3m.
Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse pentru structura de sustinere si pentru
finalizarea peretelui.
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de perete va fi
asigurat numai daca personalul de executie a fost calificat pentru acest gen de lucrari.

TAVANE SUSPENDATE GIPSCARTON

Prescriptii tehnice specifice:
Sistemul modular de plafoane suspendate cu placi din gips-carton se utilizeaza la
finisarea tavanelor cu structuri din beton, metal sau lemn, in incaperi cu umiditatea
maxima de 70% si temperatura de 10-35*C situate in constructii civile, social – culturale,
industriale noi, sau la renovarea constructiilor existente.
Plafoanele suspendate cu placi din gips-carton se fixeaza prin intermediul unor
sisteme ortogonale de agatare denumite mai departe « GRID ». Acestea trebuie sa fie
agrementate in tara si compatibile cu placile plafonului.
Cerinte de rezistenta si stabilitate
Plafoanele suspendate cu placi din gips-carton nu participa la stabilitatea generala
a constructiei. Ele sint considerate elemente nestructurale si trebuie sa respecte cerintele
legate de seismicitate pentru elementele care nu fac parte din structura de rezistenta,
prevazute din Normativul P100-92. Aceste prevederi se aplica atit pentru plafon, cit si
pentru elementele care reazama pe acesta ( lampi, guri ale instalatiei de climatizare, pereti
de compartimentare demontabili).
La alegerea modului de sustinere a sistemului si a intervalului maxim dintre
punctele de fixare se va tine seama de tipul suportului in care se efectueaza fixarea(beton
sau metal), tipul sistemului de sustinere si al placilor din gips-carton, al eventualelor
accesorii( corpuri de iluminat, termoizolatii suplimentare), precum si al peretilor usori de
compartimentare, astfel incit sa fie asigurata stabilitatea acestuia. Pentru peretii usori de
compartimentare trebuie asigurata o fixare stabila a acestora la partea superioara, in gridul
plafonului.
Cerinte de izolare fonica si termica
Coeficientul de conductibilitate termica al placilor trebuie sa fie de minim 0,058
W/mK astfel incit sistemul sa poata contribui la cresterea confortului termic al incaperilor in
care sint utilizate.
In functie de tipul placilor utilizate, coeficientul de absorbtie sonora trebuie sa fie
cuprins intre 0,50 si 0,55.
Reflexia luminii, in functie de modul de finisare al suprafetei vizibile trebuie sa fie
cuprins intre 75-85%.
Cerinte privind siguranta la foc
Placile trebuie sa fie incadrate in clasa materialelor practic incombustibile, C0 –
conform Normativului P118-99. Producatorul trebuie sa prezinte o declaratie conform
careia materialul utilizat la realizarea placilor din gips-carton nu contine azbest sau alte
substante daunatoare sanatatii.
Materiale folosite
Elementele care compun gridul de sustinere a plafoanelor sunt:
•corniere ( wall angle);
•barele longitudinale – grinda suspendata de sustinere a transversalei;
•barele transversale – componente metalice care se imbina pentru a sustine placile
tavanului;
•placile tavanului cu dimensiuni de 600mm x 600mm.
Pe linga materialele plafonului, mai sunt necesare furnituri suplimentare:
•cirlige pentru suspendarea plafonului de grinzi, la intervale de 900mm;
•sirma de agatat pentru fiecare cirlig(18 ga si 12 ga) ;
•profile UD 28/27, CD60/27;
•prinzatoare de profile
•prinzatoare incrucisate
Indicatii tehnologice privind executia
Localizarea centrului camerei:
Se determina linia de centru a camerei de preferinta perpendicular pe grinzile
tavanului.
Se vor alinia profilele U principale, perpendicular pe grinzile tavanului.
Pentru modelul de retea 500 x 1000 mm :
Aplicati procedura pentru localizarea profilului U principal marcind intervale de
500mm.
Pentru localizarea profilelor transversale se marcheaza pe profilul U principal
intervale de 500 mm, incepind din centrul camerei.
Verificarea marcajului:
Daca dupa terminarea planului, profilele de margine sint la o distanta mai mica sau
egala cu10cm, fata de penultimul profil de cimp, trasarea s-a executat corect.
Verificarea materialelor:
Conform proiectului partii de arhitectura, determinati cantitatea cornierelor, a
profilelor U principale, transversale si placile de tavan necesare si transportati-le la punctul
de lucru.
De asemenea, aveti nevoie de sirma si cirlige pentru fiecare 500mm a profilelor T
principale.
Instalarea plafonului:
Inaltimea de suspendare ( inaltimea plafonului ) se traseaza pe pereti iar profilul UD
se fixeaza cu dibluri si suruburi potrivite ( distanta dintre dibluri 500mm). Pe tavanul initial
se traseaza punctele de prindere iar tijele se agata cu ajutorul unor dibluri si suruburi
corespunzatoare.
Agatatoarea ancora rapida se impinge pe tirant. Profilul portant CD se agata de
ancora rapida si pentru fixare se apasa in jos. Alinierea pe inaltime se face prin impingerea
ancorelor rapide pe tirant.
In cele din urma profilele de montaj CD se prind, prin intermediul prinzatorului
incrucisat, de profilele portante. Inaintea placii se va urmari asigurarea orizontalitatii
structurii portante.
Placile de gips-carton de 12,5mm sint prinse cu suruburi rapide de 25mm de
profilele de montaj perpendicular pe care trebuie sa fie orientate laturile lungi ale placilor.
Se va urmari ca imbinarile placilor sa nu coincida iar imbinarea marginilor placilor sa
fie cit mai strinsa. Nu se insurubeaza profilele CD sau placile de profilul de contur UD
Intretinerea plafoanelor suspendate:
Se va face prin stergerea de praf cu perii sau cirpe moi, curate si uscate, atit a
placilor, cit si a gridului.
Eventualele pete sau zone umezite, in functie de natura si marimea lor, se pot
curata cu guma de sters sau cu o cirpa moale, usor umezita cu apa calduta si sapun. Nu
se va lasa ud, ci se va sterge imediat cu o cirpa moale, curata si uscata.
Aceasta operatie se va executa dupa ce placa murdarita va fi scoasa de pe pozitie.
Eventualele murdariri grele, sau deteriorari ale placilor duc la inlocuirea acestora cu
placi de acelasi tip.
Controlul calitatii si receptia lucrarilor:
La receptia lucrarilor de montaj ale plafoanelor suspendate, se va verifica, in primul
rind, cota la care a fost montat, apoi corectitudinea montajului ( gridul) si aspectul general.
Suprafata plafonului suspendat nu trebuie sa prezinte diferente de culoare, placi
stirbite sau marginea taiata neingrijit.
Nu se admit suprafete neacoperite, montajul de placi de placa pe locurile unde
incep placi intregi, completari la margini de dimensiuni mai mici de 30 cm pe o latura.

LUCRARI DE TAMPLARIE

GENERALITĂTI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, echiparea simontarea tâmplăriei din
profile PVC .
Având în vedere configuratia în plan, amploarea pe verticală a majoritătiigolurilor închise cu acest tip de
tâmplărie, precum si de importanta obiectivului,rezultată atât din functiune, arhitectură, cât si din
amplasamentul său, se recomandăalegerea unui executant cu experientă în domeniu.
Deasemeni se recomandă, conform celor amintite mai sus, ca furnizorul deelemente constructive din
profile PVC să fie si cel care execută si montează acest tip de tâmplărie, evitând în acest mod o serie de
neajunsuri care ar putea apărea în relatia furnizor-monteur.
MOSTRE SI TESTĂRI
Înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale si accesorii, se vor punela dispozitia consultantului,
beneficiarului si a proiectantului de arhitectură spreaprobare câte o mostră (fragment) pentru fiecare tip
de produs: vitrină, fereastră, usăetc. Fragmentele vor fi echipate cu geamuri, accesorii si garnituri de
etansare. Prinaprobarea fragmentelor de către consultant se întelege si aprobarea modului de echipare.
MATERIALE SI PRODUSE
Profile din PVC de culoare alba cu barieră termică, cu rezistentă deosebită la agenti atmosferici, lovire si
cicluri înghet - dezghet .
Caracteristici ale profilelor:
a. - protectie termică a profilelor până la K = 1,2 W/mpk
b. - protectie fonică până la 44 db
c. - densitate 1,4 g/cmc
d. - să fie tratate antistatic
e. - să aibă o garantie de minim 25 ani la profile si minim 10 ani la garnituricu certificat de garantie
f. - să fie ecologice
g. - cu protectie la foc
h. - cu feronerie garantată minim 10 ani.
Pentru realizarea uniformitătii vederii, accesoriile si garniturile trebuie să fie originale (din aceeasi gamă
de produse ca si profilele) si nu adaptate sau confectionate.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Tâmplăria se livrează în elemente constructive închegate pentru usi si ferestreiar pentru vitrine si pereŃi
cortină în elementele constructive predimensionate conformproiect tehnologic întocmit de către furnizorul
de tâmplărie. Toate elementeleconstructive vor fi protejate la transport si depozitare prin îmbrăcare în
folie de plastic.
Descărcarea, manipularea si depozitarea cad în sarcina furnizorului, care va lua măsuri ca produsele să-
si mentină calitatea si aspectul.
 MONTAREA TÂMPLĂRIEI
A. OPERATIUNI PREGĂTITOARE
- verificarea golurilor (planeitate, verticalitate, centrare, etc.) în care vor fi montate produsele cu
panexpanduri si spumă poliuretanică;
- finisarea contururilor fiecărui gol ce urmează a fi închis cu tâmplărie (tencuieli, zugrăveli, placaje,
tavane, etc.).
B. POZAREA SI ECHIPAREA TÂMPLĂRIEI
Se va efectua conform proiectului tehnologic întocmit de furnizorul tâmplăriei, care va asigura si garantia
în timp a produsului.

PROTEJAREA LUCRĂRILOR
Toate elementele tâmplăriei din PVC vor rămâne protejate în folie până la închiderea tuturor lucrărilor la
clădire.
VERIFICĂRILE ÎN VEDEREA RECEPłIEI
- aspectul si starea generală
- alinierea în cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri, tavane, etc)
ca înăltime, adâncime, verticalitate, planeitate, centrare, etc;
- corespondenta cu proiectul aprobat.
Acolo unde apar neconcordante, executantul, beneficiarul si proiectantul vor decide: înlocuiri, completări
sau alte situatii ca se impun.

TENCUIELI
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de
tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielior subtiri (tratamente) interioare si exterioare, aplicate manual
sau mecanizat, pe suprafete de zidarie de caramida sau de beton la cladiri.
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier sau in centrale sau in statii de
preparare a mortarului, conform “Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuieli” (indicativ C 17 – 82 Bul. C. 1 – 83), iar tencuielile subtiri (tratamentele) se executa cu
mortare preparate in cantitati mici la locul de lucru, sau cu paste gata preparate turnate in bidoane.

CLASIFICARI
Dupa pozitia lor in constructii:
 Tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane.
 Tencuieli exterioare sau pe fatada care acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
 Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpisori, bolti) care se executa in mod obisnuit in
doua straturi (grund si tinci – strat vizibil).
 Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (la pereti, stalpi, grinzi si tavane)
si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi) care se executa din sprit, grund si strat
vizibil; la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit, fara grinzi,
sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit
si tinci – strat vizibil).
 Tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si suprafete de pereti despartitori din sipci) care
se executa in trei straturi (sprit, grund si tinci – strat vizibil).
 Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane false care mascheaza intradosul
planseelor din beton armat, cu grinzi, scafe de racordare a peretilor cu tavanul etc) care se
executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute
 Tencuieli obisnuite, la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita), urmand a primi
finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete.
La randul lor, tencuielile obisnuite se impart in:

 Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezite, in stare
bruta; se intrebuinteaza la interior, in depozite, in poduri etc;
  Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin
(tinci); acesta se aplica pe peretii si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor social-culturale,
precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii;
 Tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai
dintr-o pasta de ciment, in care se pot adauga, in unele cazuri, si anumite materiale hidrofobe
(ex. apa-stop, tras etc), deoarece se utilizeaza la interior, pe peretii incaperilor care sunt udati
sau spalati cu apa;
 Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var,
cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (gipac), bine netezit cu drisca de glet; se
intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane), in incaperi in care se cere un finisaj de o
calitate superioara; suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei,
alchidal etc, se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
 Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si
se prelucreaza fie prin raschetare, periere etc, inca in timpul cand mortarul nu este perfect intarit,
fie dupa intarire, cu diferite speciale (tencuieli buceardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de
piatra naturala (similipiatra);
 Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru; aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc
manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra
macinata si cu adaos de colorant;
 Tencuieli decorative, care se executa cu mortare preparate din material special (terasit, dolomit,
marmura etc);
 Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul de aer comprimat, alcatuite din
paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra (nisip de la 0 – 1 mm), aracet, ipsos.

MATERIALE SI PRODUSE
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE
Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului diluandu-se cu apa si
trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1 mm pentru a se inlatura granulele de var nestinse.
Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, in conformitate cu
prevederile din STAS 1667 – 76.
Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale
granulelelor:
 Pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3 mm, dar cu 20 – 40% (in greutate) nisip pana
la 1 mm;
 Pentru stratul vizibil nisipul cu granule pana la 1 mm.
Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40%
din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maxim 5% in cazul tencuielilor obisnuite si
maxim 1% in cazul tencuielilor decorative.
 Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor
decorative sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorate
de 1 - 3 mm.
Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134 – 71.
Dimensiunile granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3 – 6 mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma;
praful de piatra are granulele mai mici de 0,3 mm, in general sub 0,15 mm; de asemenea se va utiliza
marmura de diferite culori sau granit colorat cu cristale mari.
In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor,
sticla pisata cu granule de 1,5 – 2 mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor,
mozaic de carbune antracit etc.
Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant), care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli, sunt:
varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart etc.
Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat
de calciu tehnic + 3% detergent) STAS 8625 – 70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei
GUPAC.
Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate (tras,
piatra ponce, cenusa vulcanica si puzzolano), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla etc;
acestea se vor adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.
Intarzietorul de priza “Replast”, care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-var:
proportia de aditiv precum si alte detalii privind prepararea mortarelor respective sunt indicate in
Normativul C 140 – 79, anexa V.4.
Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza, fabricat de ICPILA, conform
caietului de sarcini “Intarzierea de priza pentru ipsos”.
Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor sau pentru a da acestora diverse
culori; se va folosi in special praful de piatra care se obtine prin cernerea prin sita de 900 – 1000
ochiuri/cmp a deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori, precum
si prin cernerea deseurilor ceramice.
Dozajul pigment – liant – nisip, pentru obtinerea mortarului de culoare dorita, se va stabili prin incercari
preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului
uscat.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIALA

Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri si marci de mortare (inclusiv a mortarelor cu adaos de
aracet), pentru tencuielile exterioare si interioare, inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili
de la caz la caz, in functie de structura peretilor pe care se aplica, in conformitate cu prevederile din
instructiunile tehnice C17 – 82.

 Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel ca ele sa poata fi
utilizate in bune conditii, variaza in functie de natura liantului, astfel:
a. La mortarele de var marca M4 T – pana la 12 ore
b. La mortarele de ipsos-var marca M50 T – pana la 15 minute
c. La mortarele de ipsos-var marca M50 T, in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru
a se evita o intarire rapida – pana la 1 ora;
d. La mortarele de ciment marca M100 T si ciment-var marca M50 T, fara intarzietor – pana la
10 ore;
e. La mortarele de ciment marca M100 T si ciment-var marca M50 T, cu intarzietor – pana la
16 ore.
 Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica.
Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa
corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:
f. Pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12 cm;
g. Pentru sprit, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 9 cm;
h. Pentru smir, in cazul aplicarii manuale, 5-7 cm;
i. Pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie
de aparatul folosit) 10-12 cm;
j. Pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 9-12 cm;
k. Pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7-8 cm;
 Pentru executarea tencuielilor subtiri, de 5 mm grosime, pe suprafete netede de beton in medii
umede, se vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50), preparate conform
prevederilor din anexa 2.
 Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie
urmatoarea:
l. Pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10-11 cm
m. Pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 7-8 cm.
CONTROLUL CALITATII MORTARELOR
 Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metodelor
prescrise in STAS 2634 – 80 “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.
1.2. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030
– 70 “Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice”.

TRANSPORT, DEPOZITARE, MANIPULARE

Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de mecanizare a santierelor,
de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care urmeaza a
se face transportul.
Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distante mari, de la statia de preparare a mortarului pana la punctul de punere in lucrare,
transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pomepe sau trolii instalate pe sol.
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele:
a. Sa fie etanse
b. Sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
c. Sa permita fara eforturi golirea totala si rapida
Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
a. La sfarsitul schimbului de lucru
b. Ori de cate ori se schimba natura materialului transportat
c. La fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
3.5. Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:
a. Dispozitive asezate la nivelul solului prin bascularea mortarului in:
 Buncarul de transfer, din care la randul sau, prin basculare se incarca in pompe, bene
speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
 Lazi de primire, de unde se imparte in galeti, ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive
speciale de agatare, tip candelabru.
b. Dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene special asezate
in gropi prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub
ramele pe care vin autobasculantele).
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare sa se faca:
c. In maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var fara intarzietor;
d. In maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu intarzietor.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru executarea
zidariilor si tencuielilor.
EXECUTIA LUCRARILOR
CONTROLUL SI PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un control al suprafetelor
care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp pentru ca ulterior sa nu se
mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor. Astfel, zidaria de caramida a
peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie
uscate pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau
ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele de suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime etc; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de
sarma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu se vor aplica
decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea trebuie
pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte
abateri de la verticalitate si planitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
Abateri mai mari decat admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor
mari (peste 40 mm), cu o plasa de rabit, prinsa in cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa
tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm, pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri
decorative, cornise, solbancuri etc) nu se va face cu plasa de rabit ci cu completari de caramida sau prin
confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton, eventual armat cu
o impletitura de sarma fixata in cuie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3-5 mm
iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafetele cladirilor, care au coeficient de
dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15 cm latime.
De asemenea, se vor acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe
suprafetele din zidarie de caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi etc). Pe suprafetele de lemn acoperite
cu plase de rabit, sub plasa de rabit se va aplica fie carton, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita
umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton, care se executa in cofraje de inventar cu fete
netede (metalice, placaje etc), nu vor fi tencuite ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de ciment si
nisip fin, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct, numai cu strat vizibil,
alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete etc.
Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste 60% se
vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive a umiditatii
provenite din condensarea vaporilor in interiorul elementelor de constructie (bariere contra vaporilor,
stratul de aerare sau de ventilare) care vor fi justificate si din punct de vedere economic. Pentru
realizarea acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii”, indicativ C112 – 80.
Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite, vor fi acoperite cu sipci de lemn de 22 x
38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la intervale de circa 2 cm intre ele.
Inainte de baterea trestiei se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se vor corecta prin
cioplirea sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a inca unui rand de trestie.
Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea stratului de tencuiala.
EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau
sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa
incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade) trasarea se va face in acelasi mod ca si pe suprafetele
interioare ale peretilor. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei precum si
pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.
In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din care se
executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm pentru trotuarele de var-ciment sau de
var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.

EXECUTAREA AMORSARII
Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face
amorsarea prin stropire cu un sprit, care se aplica in grosime de 3 mm.
Compozitia spritului pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de
ciment). In cazul cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare,
rezervoare, subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu
aparatul tip “Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate
prin strop cu mortar fluid in grosime de maxim 3 mm care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului
pentru stratul de grund.
Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu sprit din mortar de var-
ipsos iar pe suporturile din plasa din rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceeasi compozitie cu
a mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si ciment).
Aplicarea spritului se va face fie manual, cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat, cu aceleasi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului.
In timpul executarii amorsarii se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati
prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri
si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

EXECUTAREA GRUNDULUI
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea
spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida; pe suprafetele de
zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se va aplica imediat. In cazul
cand suprafata spritului este prea uscata sau pe timp calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil
cu apa, inainte de a se aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de
circa 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si tresite si pana la 20 mm pentru restul
suprafetelor.
Pe suprafetele peretilor din beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si au absorbtie de apa
redusa, stratul finit de circa 5 mm grosime se va executa cu mortar cu adaos de aracet E5, dupa ce in
prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campurile dintre
repere) se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata (front de
lucru) de cel putin 2000 mp.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la inaltimea
de 3 m, se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de
pe platforme de lucru continue (dupali de lemn), rezemate pe popi metalici extensibili de inventar si
direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
Este cu desavarsire interzisa aplicarea stratului de grund pe suprafetele inghetate sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in
limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa
rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica suprafata grundului ca aceasta sa
nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri etc.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada montate la
circa 50 cm fata de suprafata fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si
stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci”, de aceeasi compozitie cu a
stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1 mm, sau, in
cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm) mortarul de “tinci” se va arunca cu
mistria, la anumite intervale de timp (cca. 5 minute), astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu
drisca.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate,
tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, scivisite, decorative din
materiale speciale etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului, cu un strat subtire (cca 1
mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca
2 mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos) netezita fin. Pentru gletul de var, in pasta de var se va adauga
circa 100 kg ipsos la 1 mc de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport, care are un anumit grad de umiditate (nu este
perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos fara straturi intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet,
se va folosi o pasta speciala denumita “GIPAC”, a carei reteta si mod de preparare sunt indicate in
Caietul VII – Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” – din normativul pentru executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii C3 – 76.
Finisarea exterioara a suprafetelor netede din beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta subtire
tip INCERC, pe baza de praf de piatra, ciment alt, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta se va
prepara la locul de lucru, din doua parti, si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alt si oxizi
coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier
intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat al acestei
paste, inclusiv reteta de preparare, sunt indicate in Anexa 3.
Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare, respectiv exterioare netede
ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub 1 mm sau un
strat mai gros decat este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric, sau cu pistolul
pulverizator (imitatie de calcio vecchio); aceste paste se pot colora prin amestecare cu oxizi minerali
frecati cu apa obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special pe fatade),
tencuielile sa fie realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu se produce
diferente de culoare; de asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor,
deoarece reluarile produc pete si diferente de nuante suparatoare in campurile mari dintre golurile de pe
fatade, in dreptul spaletilor etc.
De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de plus 5 C). In
cazul cand totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua masuri speciale prevazute in
Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C. 16 – 79.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite pana la
intarirea mortarului legate de urmatoarele actiuni:
a. Umiditate mare care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza;
b. Uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata
tencuita, uscare care poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele
soarelui, supraincalzirea incaperilor;
c. Lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
d. Inghetarea tencuielilor ineinte de uscarea lor.

VERIFICAREA EXECUTIEI, RECEPTIE

PREVEDERI COMUNE
Tencuielile fiind lucrari destinate, in general, a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect; fac exceptie tencuielile
aplicate la interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil.
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul, in intregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost verificat si receptionat, conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, precum si prezentului normativ.
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile
admisibile, in vederea efectuarii si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee etc) sau a caror executie ulterioara
ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie etc), precum si daca au fost
montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare etc).
Toate materialele si semifabricatele (mortarele preparate centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa ce,
in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii, daca au fost livrate cu certificarea de
calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; de asemenea, materialele si
semifabricatele vor fi verificate si prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare.
Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse
in lucrare numai daca transportul este insoit de o fisa care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor
tehnice ale mortarului.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in
grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva
uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului tehnic al
lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile, in care rezultatul incercarii este sub 75%
din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a se stabili daca tencuiala poate fi acceptata.
Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese-verbale si se vor mentiona in prezentarea ce se preda
comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii
respective.
Receptia pe faze de lucrari se va face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari, la fiecare
tronson in parte:
e. Rezistenta mortarului
f. Numarul de straturi aplicat si grosimile respective, determinate prin sondaje, in numarul
stabilit de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200 mp.
g. Aderenta la suport si intre straturi, cu aceeasi frecventa ca la lit. b
h. Planitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
i. Dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, braie,
cornise etc) – bucata cu bucata.
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii iar rezultatele se inscriu in
registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Abaterile admisibile sunt date in Anexa 4.6.10. Verificarile care se efectueaza la terminarea
unei faze de lucrari se fac una cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp cu
exceptia de la pct. 5.8.b.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie sondaje si verificari dar cu
o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.
 VERIFICAREA ASPECTULUI GENERAL AL TENCUIELILOR

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma
muchiilor, scafelor si a profilurilor.
Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale etc. De asemenea, se
va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra, gris de marmura, terasit etc) precum si modul
de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli de glet, stropire,
buciardare, sprituire etc).
Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor, pentru lumina indirecta, se va face seara, cu ajutorul unei
lampi electrice, asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate defectele.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor
etc, trebuie sa fie rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea
tencuielilor cu tamplarie, in spatele radiatoarelor etc.
Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si nuante
neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi etc.
Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie corecta a
lacrimarului.
Verificarea planitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea
acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala; in anexa 4
se indica abaterile care pot fi admise la verificarea calitativa a tencuielilor de diferite feluri: brute,
driscuite, gletuite etc.
Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate, pe cupole
etc) si a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb. Abaterile nu trebuie sa
depaseasca pe cele admisibile prevazute in anexa 4.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuili gletuite si se va aprecia prin
plimbarea palmei pe suprafetele respective.
Grosimea stratului de tencuieli se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii
ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocnirea cu un
ciocan de lemn, un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface intreaga
suprafata dezlipita; in cazuri speciale verificarea aderentei la suport a tencuielilor se va face si prin
extrageri de carote din tencuiala.
Pentru verificarea abaterii admise la receptia calitativa a tencuielilor se vor consulta Anexa IX.1 din
“Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” Indicativ C56
– 85, editia 1986.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI IMPOTRIVA INCENDIILOR

La executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare se vor respecta urmatoarele prescriptii
tehnice:
a. Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii, cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975.
b. Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii-montaj, volumul 3, art. 2.
Executarea tencuielilor – aprobate de M.C.Ind. cu ordin nr. 1233/D/1980.
c. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului
P118 – 83.
Conducerea santierelor va elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu
fiecare nou tip de utilaj introdus in santier folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv.

TENCUIELI EXTERIOARE
Pentru realizarea tencuielilor exterioare silicate se procedeaza in felul urmator:

 Se aplica un strat de tencuiala fin driscuita cu mortar var ciment M 25 T

 Se aplica un strat suport de grund silicatic aplicat cu bidineaua sau trafaletele
 Dupa uscarea grundului se aplica tencuiala silicata alba sau colorata in masa, livrata in
galeti (silicat de potasiu, ingrediente minerale, pigmenti, stabilizatori, adaosuri, apa). Se
aplica cu un dreptar din otel inoxidabil
  Fiecare dintre aceste straturi trebuie sa fie uscat, fara praf, neinghetat, permeabil, neted
(in conformitate cu instructiunile furnizorului)
 Nu se aplica sub temperatura de +5C, direct sub razele solare, pe timp de ploaie sau
vant puternic
 Timpul de uscare este minim 24 ore, atat grundul cat si tencuiala necesitand a fi
amestecate lent si uniform cu mixerul.

CAIET SARCINI PARDOSELI

GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole:
a) Pardoseli din gresie ceramică şi porţelanată

ALCĂTUIREA PARDOSELILOR
Fiecare tip de pardoseală este alcătuit din:
- îmbrăcăminte – strat uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor din exploatare
- stratul suport – pe care se aşează pardoseala propriu-zisă

1. REGULI GENERALE
- controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic
pentru executarea pardoselilor – ce trebuie să se facă pe toată durata executării lucrărilor;
- pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, cu excepţia celor prevăzute expres în proiect
a avea o anumită configuraţie;
- executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului
precedent şi constatarea că acesta îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute;
- în cazul în care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardiseli, care
se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii
în poziţie închisă, delimitarea realizându-se printr-un profil metalic special tip U din alamă sau
aluminiu.

2. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE

PARDOSELI
- Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli
(canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor
prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii-
montaj a căror execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se
montează sub pardoseală vor trebui protejaţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară.
- Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială.
- Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului,
adânciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
- Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolate corespunzător la trecerea prin
dreptul planşeelor, evitând orice contact al acestora cu planşeul şi pardoseala.
- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suport existente cu ajutorul unui strat
de egalizare (mortar) care trebuie să fie suficient de întărit în momentul trecerii la executarea
lucrărilor de pardoseli. Dozajul şi natura acestui strat de egalizare este prevăzut în
antemăsurătorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseală în parte.
Executarea stratului suport al pardoselilor:
- Atunci câmd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie să aibă
suprafaţa perfect plană şi netedă.
- Când stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din
exploatare să nu se taseze provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselilor.
Executarea îmbrăcăminţii pardoselilor:
- Executarea stratului de uzură (îmbrăcăminţii) pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face
conform prevederilor din subcapitolele ce urmează.
Condiţii de calitate:
 - Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face
conform Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ
C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”.
Pardoseli din plăci gresie ceramică şi porţelanată
Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din
gresie porţelanată şi ceramică pe şapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi.
Materiale utilizate
- plăci din gresie ceramică sau alte tipuri de gresie porţelanată, import sau priducţie internă, ale
căror caracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România;
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;
- ciment alb, conform STAS 7055-87;
- agregate naturale, conform STAS 1667-76;
- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;
- apă pentru construcţii, conform STAS 790-84;
- oxizi coloranţi;
- alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramică, import, ale căror caracteristici tehnice să fie
corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.
Transportul şi depozitarea materialelor
Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi
produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în
operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin
normativele în vigoare.
Alcătuirea pardoselilor
Alcătuirea structurii pardoselilor de gresie ceramică şi porţelanată va fi:
- şapă din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime;
- îmbrăcăminte din gresie ceramică sau porţelanată;
- plinte din gresie ceramică sau porţelanată.
Executarea lucrărilor de pardoseli din gresie ceramică sau porţelanată
Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca
M100T de 30-50 mm grosime, având dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu
întărire rapidă, ci cimenturi cu întărire normală.
Înainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile de gresie
ceramică se vor ţine în apă timp de 2-3 ore.
Îmbrăcămintea din gresie ceramică sau porţelanată va fi montată cu adezivi speciali din import.
În cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa
conform instrucţiunilor furnizorilor de adezivi. Atenţie ca tipurile de adezivi să corespundă naturii şi
funcţiunii încăperilor în care urmează a se folosi.
Plăcile vor fi montate rost pe rost, urmărindu-se în permanenţă planeitatea.
Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile după montarea plăcilor, iar în acest
interval pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi va fi udată cel puţin o dată la 24 de ore.

Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci de gresie ceramică şi porţelanată se face cu rumeguş sau alte
metode, fără însă a utiliza frecări cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafaţa finită.
La intersecţia pardoselilor din gresie ceramică cu elementele verticale – sub plinte – se vor
realiza interspaţii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua
diferenţiat, faţă de verticale, eventualele tasări şi deformări care apar în construcţie.)
În cazul încăperilor cu suprafeţe mai mari se recomandă realizarea de rosturi de dilataţie la cca
30,0 mp, în funcţie de modularea structurii de rezistenţă a construcţiei.
Execuţia plintelor
La îmbrăcăminţile din gresie ceramică ce se racordează vertical cu faianţa nu se montează
plinte. În cazul când se racordează vertical cu zugrăveli se execută plinte din plăci gresie ceramică sau
porţelanată fixate tot cu adezivi speciali de import.
Condiţii tehnice de calitate
În timpul executării îmbrăcăminţilor se vor respecta condiţiile tehnice de calitate prevăzute în STAS
2560/1-75 şi STAS 2560 7 2 – 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-76.
 Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remedieri sau refaceri.

Livrare, depozitare, manipulare

Furnizorul va asigura ambalarea, transportul şi livrarea plăcilor în condiţii optime, pentru evitarea
deteriorării.
Plăcile vor fi ambalate şi stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care să permită manipularea din
camion cu mijloace de încărcat. Plăcile lustruite se aşează două câte două, cu partea lustruită faţă în
faţă, pentru a se evita zgârierea.
Depozitarea se face în spaţii acoperite, închise sub cheie, respectându-se modul de stivuire şi
ordinea lor.
Executarea lucrărilor
Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul şi furnizorulde
materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare şi asigurarea
frontului de lucru.
Lucrările ce trebuiesc terminate înaintea întocmirii proiectului de stereotomie şi începerii
montajului sunt:
- curăţarea de moloz şi praf a planşeului, precum şi udarea acestuia;
- realizarea şapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T;
- realizarea tuturor instalaţiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare,
semnalizare, etc;
- fixarea ştergătoarelor de picioare la intrare;
- realizarea tuturor finisajelor interioare în spaţiile unde urmează a se realiza aceste pardoseli;
- blocarea trecerilor către zona unde urmază a fi realizate pardoselile din plăci pentru a nu se
circula pe parcursul execuţiei;
- trasarea şi fixarea cu martori a axelor.

Pozarea plăcilor
Plăcile se montează ţinând seama de martorii ce au fixat în prealabil axele şi nivelul pardoselii.
Plăcile se aşează după aplicarea stratului suport şi se fixează cu adezivi de import, iar zona se izolează
în afara circulaţiei 24 de ore.
După montarea plăcilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea plăcilor. După 7 zile de la
montare pardoseala se curăţă şi ceruieşte.
În cazul întârzierii predării la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se
protejează cu hârtie impermeabilă fixată cu dopuri ipsos până la 7-10 zile înainte de recepţia lucrării,
când se va executa lustruirea.
La treptele de marmură se vor monta şi plinte aferente acestora. Ele se montează după
realizarea pardoselii, direct pe zidărie, tot cu adezivi de import la culoarea plăcilor. După montare, la 7
zile, plintele se curăţă şi se ceruiesc.

Recepţia lucrării
Pe tot parcursul execuţiei, atât investitorul cât şi proiectantul şi furnizorul de materiale vor acorda
asistenţa tehnică necesară realizării unei calităţi superioare. Se va urmări:
- aspectul şi starea generală;
- alinierea în cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici şi egale, continuitatea culorii şi a
lustruirii;
- corelarea lucrărilor din plăci (granit, plăci gresie porţelanată sau gresie glazurată) cu lucrări de
altă natură (zugrăveli, alte pardoseli, tavane, etc);
- lovirea uşoară a plăcilor pentru verificarea aderării totale a acestora la stratul suport.

PLACARE FAIANTA SAU GRESIE

1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă şi gresie ceramică
executate pe pereţi interiori de cărămidă, b.c.a. sau beton.
2. STANDARDELE ŞI NORMATIVELE DE REFERINŢĂ
STAS 233-86 – Plăci de faianţă
C6-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau CESAROM
C223-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau plăci ceramice aplicate pe
pereţi prin lipire cu adeziv.
3. MOSTRE ŞI TESTĂRI
Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de faianţă
se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare, următoarele mostre:
- placaj faianţă sau gresie ceramică – cel puţin 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în
proiect;
- borduri pentru placajul de faianţă sau gresie – 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în
proiect corespunzătoare mostrelor de faianţă sau gresie prezentate.
4. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă, adezivii, etc, pot fi import sau
producţie internă, cu caracteristici tehnice care să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise
în România.
- faianţă de producţie internă sau import;
- tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă, dar care să
corespundă standardelor admise în România.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi
produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în
operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin
normativele în vigoare.
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIE
Aplicarea placajelor de faianţă sau gresie pe elementele de beton şi zidărie se va face la cel puţin o
lună după încărcarea cu greutatea permanentă, inclusiv din acoperirea clădirii.
Înainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie terminate următoarele
categorii de lucrări:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi;
- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează;
- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor şi eventualele
remedieri ale acestora;
- executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ
- montarea diblurilor (în cazul în care se foloseşte metoda tradiţională de montaj cu dibluri de
lemn, nu cu dibluri împuşcate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care trebuie placat;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci.
Pregătirea suprafeţei pereţilor
- înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor
pregăti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din
b.c.a.);
- placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3
mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);
- suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile
zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse în stare
rugoasă.
Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie:
- se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi
verticalităţii montajului;
- plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute înainte de
aplicarea lor;
- montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus;
 - rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie dreaptă, având
lăţimea indicată prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm;
- suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.
Operaţiuni:
-montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci, cu adezivi speciali de
import, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri
speciale de import. Atât culoarea plăcilor cât şi a chitului se va stabili de către proiectant;
- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;
- umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;
- etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri speciale;
- în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se
vor lua măsurile speciale prevăzute de “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros”
– indicativ C16-79.
7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII
Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele aprobate,
uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m
lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm),
continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturi de lăţimi uniforme şi
rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc.
Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu
alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan
vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale.
Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de
grosimea plăcii de faianţă.
În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete metalice, capace,
întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile.
Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită.

INVELITOARE SI TINICHIGERII

GENERALITATI
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:.
Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri)
Capitole asociate:
Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla, tabla ondulata si elemente
sandwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )
minime uzuale
Tabla plana obisnuita si 15 30 - 60
tabla autoportanta
Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si
normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.

Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste

1. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor deM.L.P.T.L.

remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de1624/02.11.2001
beton.
2. C 217-1983 Norme tehnice privind alcãtuirea si executareaI.C.C.P.D.C. NP 37–1982
hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri 21/21.02.1984

3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatareaM.L.P.T.L. C 37-1988,

învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri 606/21.04.2003
Caietul 1
4. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatareaM.T.C.T. 219/2005
învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ‖

5. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea şi execuţia învelitorilorM.T.C.T.

subţiri de beton armat şi precomprimat, monolite şi1733/20.11.2006
prefabricate

NORMATIVE CONEXE

6. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor laI.C.C.P.D.C. C 37-79

constructii 4/10.01.1989

7. C 151-1972 Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tablaM.C.Ind.

cutata zincata termoizolate cu polistiren celular 161/N/18.09.1972

8. C 172-1974 Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice M.C.Ind.

profilate la executarea învelitorilor si a peretilor 126/19.11.1974

Legenda:

I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale

MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE

Materiale
a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start
table ondulate din otel galvanizate si vopsite;
table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant.

Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si
se vor folosi doar cu acordul Contractorului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor
coroda.
- Tabla din otel galvanizat :

o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), table moale si otelita.

o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.
c) Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea duritatii
H00 si cu greutatea de 4,90 - 6,10kg/m2, daca nu se specifica altfel in planse.
d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.
e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat,
invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei
metalice, exceptand daca se indica altfel.

o Etansator pentru rosurile de dilatatie .

- Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caietelor de sarcini, se livreaza
componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci,
scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si
finisajele acoperisului.
o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee
100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza.
o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se
recomanda de producatorul constructiei.
- Cuie:

o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm;
o Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz.
- Sururburi si bolturi:

o Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama.
- Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x
7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla.
Se urmaresc recomdarile producatorului.
- Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.

- Nituri: 0,3 - 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.

Depozitare si Manipulare
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie
adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior ,dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru
a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.
- Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile
minore se vor repara cu chit .
- Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos.

Mostre

Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de

montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si montarea
componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de
excutie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia
Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata,
poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisl metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice,
detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi,
burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si
conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.

EXECUTAREA LUCRARILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE

A.Montarea invelitorilor din tabla .
Generalitati

Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.

Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu
previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.
Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini
vizibile fasonate pentru a forma bordura.
- Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi.
Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.
- Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata
pentru performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului
elastomeric, in concordanta cu standardele STAS.
- Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva
prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte saparari permanente
cum se recomanda de producator.

COORDONARE
Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a
planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asigura
o instalatie rezistenta la coroziune.
LUCRARI DE PREGATIRE
Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte
mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn).

MONTARE
Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel,
trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care este montat.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu
invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de
producatorul metaleleor care nu sunt similare.
B. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata
acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare
temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul
din tabla de cupru. Imbinarea se suprapune minim 5cm.
C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte
componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum
se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se
indica. Se etanseaza Imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc
materiale perfabricate cat de mult posibil.
D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de
imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul
monatrii, 5° - 21°C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza
proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la
temperaturi sub 5°C.
E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel icat sa
minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere
pentru o montare adecvata.
F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 -
2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica.

CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se
indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.
Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii
atmosferici.
FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ulei de
parafina de calitate superioara, sau de lac transparent.
PROTECTIE
Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in
momentul receptiei lucrarilor.

Coame, dolii
Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.
- Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul.
- Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si
cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.
- Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru
legatura cu sageacul.

Tabla profilata pentru acoperis - Generalitati

- Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare Aindicata de producator.
- Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului.
- Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de
Proiectant.

Prindere si fixare

Se folosesc conectorii recomandati de producator si aprobati de Proiectant. Vopseaua trebuie sa aiba

aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica
intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi tip TEK pentru streasina
acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile.

Jgheaburi si burlane
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu materialul
invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel
superior in cel inferior pe cca 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .

VERIFICAREA CALITATII
Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii
Trebuie sa se verifice :
- Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului ;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
- Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la
planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe
panta;
- Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri,
jgheaburi, burlane);

Verificari in timpul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice:
- Daca se respecta procedura tehnica de executie;
- Daca se respecta proiectul si detaliile de executie;

A) Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare:

- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus
pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si
perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;
- ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii
apelor si fixate cu cuie cu cap plat;
- toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;

B) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:

-petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urmatoarele
limite:
Panta 40 30 15 12
acoperisului cm /
m
Petrecerea 9 10 11 20
minima cm
- petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa
obligatoriu creasta ondulei;
- respectarea sensului de montaj de la poala spre coama;
- respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit , garnituri ,
saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare;
- realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
C) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:
- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea
locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;
- saezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire,
montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;
- burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu
tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din
canal sa nu existe pierderi de apa;
- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine
fixate cu cuie , iar strapungerile lipite cu cositor;
- amplasarea , prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la
burlane;
- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab;
- realizarea pantei spre burlan , asigurand scurgerea apei fara stagnari;

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice:
- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa, la vant, la ploaie
sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa
se vada lumina din exterior;
25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE
- lucrari de montaj invelitori din tabla
- lucrari de montaj invelitori din panouri autoportante
- lucrari de montaj glafuri, jgheaburi si burlane