Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F.03.01
CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE
CP F.03.01:2015
EDIŢIE OFICIALĂ
Cuvinte cheie: grinzi, planșee, sistem semimonolit, lucrări de execuție, blocuri de beton
Preambul
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcțiilor nr.
106 din 16.09.2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Publicat: 02.10.2015, nr. 267-273,
art. 1831), cu aplicare din data publicării.
II
CP F.03.01:2015
Cuprins
Bibliografie .............................................................................................................................................16
III
CP F.03.01:2015
C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I
Sistem semimonolit de planșee din elemente prefabricate
Lucrări de execuție
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic în construcții (în continuare - Cod) stabilește cerințele și criteriile conform
cărora se utilizează planșeele realizate cu grinzi din beton armat (în continuare – planșee), blocuri din
beton, ceramice, gazo-silicatice, polistiren-beton pentru planșeu (corpuri de umplutură) și
suprabetonare armată, la clădiri cu diverse tipuri de structuri (zidărie, cadre din beton armat și metal)
situate în zone seismice.
1.2 Prevederile prezentului Cod pot fi extinse și la proiectarea planșeelor pentru lucrări de
reamenajări la construcții existente, (de exemplu, înlocuiri de planșee din lemn) cu condiția precizării,
în expertizele tehnice și proiectele de reamenajare care preced astfel de lucrări, a modalităților de
legătură dintre centurile perimetrale ale planșeelor și elementele structurale verticale.
Planșeele pot fi utilizate și la acoperișuri în pantă (de regulă de tip terasă) care nu au o înclinație a
pantei mai mare de 10%.
2 Referințe normative
NCM A.08.02:2014 Securitatea și sănătatea muncii în construcții
NCM F.02.02 - 2006 Construcții din beton şi beton armat. Calculul, proiectarea şi
alcătuirea elementelor de construcții din beton armat şi beton
precomprimat
NCM F.02.03 - 2005 Construcții din beton şi beton armat. Executarea, controlul calității şi
recepția lucrărilor din beton şi beton armat monolit
NCM F.02.04 - 2007 Construcții din beton şi beton armat. Elemente prefabricate de beton,
beton armat și beton precomprimat. Executarea, controlul calității și
recepția
NCM F.03.02 - 2005 Construcții din zidărie. Proiectarea clădirilor cu pereți din zidărie
NCM F.03.03 - 2004 Construcții din zidărie. Reguli de execuție și recepție a lucrărilor de
zidărie
NCM F.05.01 - 2007 Construcții din lemn. Proiectarea construcțiilor din lemn
1
CP F.03.01:2015
3 Termeni și definiții
În prezentul Cod se utilizează termenii cu noțiunile corespunzătoare:
3.1 Armătură de îmbinare – armătură ancorată în ambele laturi ale interfeței dintre grindă și
betonul turnat in-situ.
3.2 Blocuri - elemente dispuse între grinzi, realizate din beton obișnuit sau din beton ușor, argilă,
polistiren, plastic sau compozite din lemn;
3.3 Grindă - element structural linear cu aria secțiunii redusă, executat din beton armat sau beton
precomprimat, prefabricat integral sau parțial;
NOTĂ - în secțiunea grinzii pot fi incluse și elemente care pot sau nu pot contribui la capacitatea de rezistență a grinzii (ex.
placa de bază).
3.4 Grindă cu zăbrele - structură metalică bidimensională sau tridimensională compusă dintr-o
bară longitudinală la partea superioară și una sau mai multe bare la partea inferioară și diagonale
continue, sau discontinue, care sunt sudate sau conectate mecanic cu barele longitudinale;
NOTĂ – aceasta poate fi constituită din zăbrele diagonale, armătură individuală sau continuă în bucle, eventual cu o bară
longitudinală sudată în partea superioară sau inferioară.
3.5 Grindă de rigidizare - grindă din beton armat, dispusă constructiv perpendicular pe nervuri, la
planșeele cu deschideri mai mari de 4,0 m, cu rolul de a împiedica pierderea stabilității grinzilor
principale (nervurilor).
3.6 Grindă din beton armat - grindă la care armătura longitudinală din bare de oțel beton
constituie armarea principală a planșeului;
3.7 Sistem de planșeu cu grinzi si blocuri - planșeu realizat dintr-o combinație de grinzi paralele
cu blocuri dispuse între ele și, posibil, cu o suprabetonare care poate sau nu să conteze ca talpă
comprimată;
3.8 Nervură - grinda care asigură capacitatea de rezistență finală a planșeului, compusă din una
sau două grinzi non autoportante și zona aferentă din suprabetonarea armată;
3.10 Umăr de rezemare - o formă dată blocului astfel încât acesta să poată rezema pe grindă.
2
CP F.03.01:2015
4 Prevederi generale
4.1 Sistemul semimonolit de planșeu din elemente prefabricate este un planșeu alcătuit din:
- grinzi cu talpă prefabricate din beton armat, cu armături dispuse longitudinal, care pot fi executate de
diferite lungimi, conform prevederilor SM SR EN 15037-1 (fig. 1);
- blocuri din beton de planșeu (corpuri de umplutură), cu goluri orizontale, executate din beton normal
sau beton ușor, de diferite dimensiuni, conform prevederilor SM SR EN 15037-2+A1 și [1] (fig. 2);
Fig. 2. Blocuri din beton de planșeu (corpuri de umplutură), cu goluri orizontale și montarea acestora pe grinzi
- suprabetonare din beton armat monolit cu grosimi de 40 mm sau 60 mm (fig. 3), în cazurile justificate
prin calcule.
NOTĂ – componența sistemului semimonolit de planșeu poate fi diferită, în funcție de producătorul acestuia.
4.3 În funcție de mărimea sarcinii (a deschiderii grinzilor), sistemul de planșee cu grinzi oferă
posibilitatea realizării a mai multor tipuri de structuri de diferite grosimi şi rezistențe. La proiectarea
acestor structuri se vor respecta prevederile NCM F.02.02.
4.5 Elementele prefabricate ale sistemului semimonolit de planșeu se vor executa cu respectarea
prevederilor NCM F.02.04.
3
CP F.03.01:2015
4.6 Rezistența și reacția la foc a elementelor prefabricate, precum și proprietățile acustice și termice
ale acestora se vor verifica conform prevederilor SM SR EN 13369, SM EN 1365-2 și
SM SR EN 15037-1.
4.7 Durabilitatea blocurilor de umplutură trebuie să fie corelată cu durabilitatea grinzilor utilizate
pentru construcția sistemului de planșee.
4.8 Canelurile dintre elementele de planșeu - partea frontală a grinzilor - se betonează concomitent
cu suprabetonarea din beton armat și cu un cadru, care constituie partea de monolit a planșeului.
4.9 Calitatea execuției şi recepția lucrărilor din beton şi beton armat monolit se efectuează conform
prevederilor NCM F.02.03.
4.10 La execuția lucrărilor de construcții-montaj ale sistemului semimonolit de planșeu din elemente
prefabricate cu turnarea betonului proaspăt in-situ se va întocmi un proiect de execuție a lucrărilor,
conform prevederilor CP A.08.05, care va fi aprobat în modul stabilit.
5.1.1 Grinda prefabricată din beton armat este alcătuită dintr-o carcasă tip zăbrele sau bucle din
bare de oţel-beton (fig. 4), conform SM SR EN 10080, a cărui parte inferioară se află - pe parcursul
fabricației - în beton, aceasta fiind talpa din beton a grinzii (fig. 1).
5.1.2 Pentru bare, sârme și plase sudate se vor aplica prevederile SM SR EN 13369. Armătura de
îmbinare, care nu este sub formă de zăbrele, trebuie să fie de oțel cu nervuri, cu amprente sau neted,
care să respecte standardele aplicabile.
5.1.3 Brâul inferior al grătarului din grinzi din oţel-beton (fig. 1), care alcătuiește armătura grinzii
planșeului este compus din câteva bucăți de oţel-beton (numărul de bare fiind stabilit prin calcule),
trase la rece, iar brâul superior este un oţel-beton, cu secțiune circulară, cu suprafață netedă.
Diagonalele dintre cele două armături longitudinale sunt alcătuite din oţel-beton tras la rece, cu
suprafață netedă.
5.1.4 Înălțimea zăbrelelor din grinzi de oţel-beton și înălțimea tălpii de beton se stabilesc prin
calcule, respectând prevederile NCM F.02.02.
5.1.6 Grinzile de planșeu prefabricate se vor așeza în fiecare caz pe zidărie (în mortar). Necesarul
minim de sprijin al grinzilor de planșeu:
4
CP F.03.01:2015
5.2.1 Blocurile pentru planșee sunt blocuri din beton cu goluri orizontale cu forma apropiată de un
paralelipiped dreptunghic, secțiunea transversală fiind apropiată de cea a unui trapez isoscel.
5.2.2 Blocurile cu goluri, prefabricate din beton, au funcția de cofraj şi formează suprafața calitativă
a tavanului pe partea inferioară (fig. 3). Acestea completează spațiul dintre grinzi, fiind montate pe
acestea transversal, asigurând astfel o suprafață pentru monolitizarea planșeului (fig. 2).
5.2.3 La sistemul de planșeu pot fi utilizate două feluri de elemente de planșeu din beton/corpuri de
umplutură: blocuri cu găuri orizontale străpunse și blocuri de planșeu unicat, ale căror goluri sunt
închise într-o parte pentru a împiedica pătrunderea betonului proaspăt în golurile elementului de
planșeu în decursul betonării grinzilor transversale și a centurilor de perimetru (fig. 5).
Fig. 5. Bloc cu goluri închise într-o parte și montarea acestora în zidăria planșeului
5.2.3 Blocurile de umplutură din beton ușor sau cu densitate normală trebuie considerate ca blocuri
cu rezistență redusă sau blocuri semirezistente, sau blocuri rezistente (cu o clasă minimă și o
densitate minimă pentru beton ușor).
5.2.4 Blocurile pentru planșee nu trebuie să prezinte crăpături sau exfolieri care ar putea afecta
performanțele lor mecanice.
5.2.5 Geometria blocurilor de umplutură trebuie să fie compatibilă cu cea a grinzilor utilizate în
sistemul de planșeu, în mod particular în privința legăturii dintre grindă și orice beton turnat in-situ.
Proiectul sistemului de planșee poate fi indicat de producător în documentația tehnică.
5.3.1 Partea monolit a sistemului de planșeu este alcătuită dintr-o suprafață principală monolit din
beton armat, aflată deasupra grinzilor cu talpă prefabricate, respectiv deasupra blocurilor de beton.
Această parte monolit a planșeului este realizată în același timp cu armătura de ancorare, care vor fi
betonate concomitent.
5
CP F.03.01:2015
5.3.3 Grindă transversală se utilizează în cazul în care distanța dintre pereți este mai mare de
6,0 m. Această grindă este așezată pe axa mediană sau în apropierea axei mediane a planșeului.
Lățimea grinzii transversale este, de obicei, egală cu lățimea unui element de planșeu fiind așezată în
locul unui rând cu elemente de planșeu (fig. 6).
5.3.4 În cazul betonării la fața locului se utilizează beton transportat corespunzător cerințelor clasei
de rezistență de minim C20/25. În cazul realizării unui planșeu special se vor avea în vedere indicațiile
producătorului referitoare la calitatea betonului şi la armare [2].
5.3.5 În decursul fabricării elementelor planșeului şi al betonării la fața locului se vor utiliza doar
aditivi, care nu deteriorează oţel-betonul din masa betonului.
6.1 Elementele prefabricate ale planșeului vor fi transportate cu camioane speciale, amenajate
pentru aceasta. Lungimea grinzilor trebuie să fie egală cu lungimea mijlocului de transport. Elementele
sunt așezate una peste cealaltă pe paleţi standard, precum şi legate.
6.2 Pe un palet se vor așeza numărul necesar de bucăți de blocuri de planșeu. Paleţii încărcați pe
camioane se vor așeza strâns unul lângă celălalt, fiind asigurați în cazul în care s-ar mișca.
6.3 Grinzile de planșeu prefabricate din beton armat se vor așeza pe parcursul transportului pe
suporturi din lemn (șipci din lemn), strâns una de cealaltă, conform fig. 7. Trebuie avut grijă de fixarea
corespunzătoare a grinzilor.
6
CP F.03.01:2015
6.4 Antreprenorul trebuie să asigure camionului o intrare, respectiv ieșire sigură, precum şi o
parcare corespunzătoare pe șantier (în cazul în care acest lucru este posibil).
6.5 Grinzile de planșeu din beton armat se pot manevra ușor manual, se pot descărca una câte
una (fig. 8). La descărcare nu este nevoie de macara. Descărcarea elementelor de planșeu
transportate pe paleţi se va efectua cu ajutorul autocamionului cu macara sau cu stivuitorul.
6.6 Grinzile de planșeu la descărcare trebuie depozitate pe suprafețe drepte solide, pe șipci de
lemn, grosimea cărora trebuie să fie nu mai mică de 80 mm și lățimea de 100 mm. Distanța șipcilor de
la capetele grinzilor nu trebuie să depășească 1/8 din lungimea acestora.
6.7 Următorul rând de grinzi poate fi depozitat pe două șipci de lemn cu o grosime şi lățime mai
mică decât cea inițială. Șipcile tuturor rândurilor de grinzi trebuie să fie așezate pe o singură verticală.
6.8 Grinzile de planșeu cu lungimea de peste 6000 mm, trebuie să fie așezate similar, dar pe
3 șipci. Șipcile extreme trebuie să fie așezate la o distanta de 1200 mm de la capetele grinzilor, iar
cea din mijloc, se așezată astfel, încât distanta până la șipcile extreme să fie egală.
Trebuie avut grijă ca spațiul de depozitare să se afle cât mai aproape de locul construcției.
6.9 Elementele de planșeu pot fi depozitate în mai multe rânduri una peste cealaltă. Înălțimea
stivei (pe șantier) va fi de cel mult 1,80 m.
6.10 Stivele de elemente de planșeu vor fi așezate una lângă cealaltă având o mică distanță între
ele astfel, ca între rânduri să fie un spațiu de cel puțin 150 mm – care va asigura aerisirea.
6.11 În cazul depozitării pe termen lung elementele prefabricate trebuie asigurate contra efectelor
fenomenelor meteorologice.
7.1.1 Înainte de construirea planșeului grinzile acestuia trebuie sprijinite cu reazeme (schele de
sprijin), indiferent de punctele permanente de sprijin. După realizarea şi fixarea perfectă a acestuia se
începe amplasarea grinzilor şi a elementelor de planșeu.
7.1.2 Montarea schelei de sprijin a grinzilor de planșeu se realizează într-o variantă convenabilă
pentru constructor, respectiv din lemn sau metalică. (fig. 9)
7
CP F.03.01:2015
7.1.3 Dimensionarea popilor din lemn se va face conform prevederilor NCM F.05.01.
7.1.4 Popii reprezintă stâlpi de lemn, tratați cu soluție fungicidă, cu secțiunea minimală de
100 x 100 mm sau 150 x 150 mm, în funcție de sarcina susținută, care se montează sub grinzile
planșeului perpendicular lungimii acestora şi care se sprijină pe pene din lemn (cherestea de
250 mm). Penele compensează spațiile mici pe înălțimea sprijinelor, iar la demontare penele sustrase
ușurează cu mult scoaterea sprijinelor.
7.1.5 Se va acorda o atenție deosebită contravântuirii schelei din lemn pentru a se asigura
stabilitatea ei pe cele două direcții și pentru a se evita în acest fel apariția unor dereglări ulterioare în
timpul realizării planșeului; de asemenea se va acorda o atenție deosebită orizontalității și verticalității
principalelor componente ale schelei și din acest punct de vedere se va efectua o verificare atentă de
către inginerul de șantier.
7.1.6 Planul realizat din grinzi de lemn (sau suporturi din lemn) se va ajusta planului zidului, având
în vedere scara de supraînălțare în centru. Grinzile din lemn paralele - care alcătuiesc secțiunea de
sprijin - se vor lega prin scânduri perpendiculare pe acestea.
7.1.7 Pentru o realizare optimă a unui sprijin corespunzător se utilizează sistemul de popi metalici
reglabili, care servesc în mod expres pentru susținerea elementelor de planșeu prefabricate, precum
şi pentru susținerea cofrajului planșeului. Realizarea exactă a înălțimii se va efectua cu ajutorul axului
filetat de întindere aflat pe popii metalici.
7.1.8 Proiectul de execuție a lucrărilor pentru susținerea grinzilor prefabricate se va întocmi de către
proiectant, ținând cont de fazele tehnologice de execuție și de încărcările prevăzute pentru această
etapă (montaj și betonare).
7.1.9 Schelele de sprijin ale grinzilor se dispun conform proiectului de execuție a lucrărilor întocmit
de către proiectantul autorizat al lucrării, dar la distanțe de 1,60 m ÷ 1,90 m între ele sau fața de pereții
structurali (fig. 8), în funcție de tipul sistemului de planșeu. Popii acestor schele se așază pe tălpi, iar
reglarea înălțimii acestora se realizează fie printr-un sistem de pene, fie cu dispozitive mecanice de tip
cric (în funcție de tipul de schelă adoptat).
8
CP F.03.01:2015
Fig. 10. Dispunerea popilor metalici și de lemn pentru sprijinirea sistemului de planșeu
7.1.11 Reglarea nivelului popilor se va realiza în exclusivitate în stadiul fără sarcină. Este interzisă
modificarea înălțimii popilor după ce elementele planșeului au fost deja așezate.
9
CP F.03.01:2015
7.1.12 Sub popii de susținere trebuie să fie un sol solid corespunzător capacității portante. Terenul de
umplutură sau solul înghețat nu este corespunzător. Popii trebuie să fie în totalitatea înălțimii dintr-o
bucată şi trebuie asigurate contra mișcării.
7.1.14 Popii se vor demonta doar după întărirea porțiunii betonate a planșeului (după minimum 21 de
zile sau conform prevederilor din proiectul de execuție a lucrărilor).
7.2.1 Grinzile se pot ridica şi așeza manual pe zidul construit orizontal şi curățat. Pentru asigurarea
reazemului uniform al grinzilor, acestea trebuie așezate într-un pat de mortar de 1 cm. Calitatea
mortarului este de minim M5.
7.2.2 Grinzile se vor amplasa conform instrucțiunilor de utilizare oferite de producător, amplasarea
acestora se va începe de obicei de lângă zid. Grinzile planșeului să vor amplasa paralel, precum şi de
distanță permanentă dintre acestea. Distanța axială a grinzilor este în funcție de dimensiunea dintre
muchiile umărului de rezemare a blocului de beton.
7.2.3 Distanța dintre grinzi se poate asigura la marginea planșeului prin amplasarea a câte un rând
de elemente de planșeu. După așezarea grinzilor se va verifica, dacă sprijinul şi supraînălțarea sunt
corespunzătoare. Dacă este necesar, înălțimea popilor se mai poate regla ulterior.
7.2.4 În cazul structurilor în cadre din beton armat rezemarea grinzilor se va face pe schelele de
susținere în imediata apropiere a grinzilor cadrului, astfel că nu este necesară rezemarea acestora (la
montaj) pe grinzile de beton armat. De altfel, la structurile în cadre din beton armat, este indicat ca
turnarea betonului în grinzile cadrului să se facă în același timp cu turnarea betonului în grinzile și
suprabetonarea planșeului.
7.3.2 După montarea grinzilor, intervalul dintre acestea se completează cu blocuri cu goluri, acestea
montându-se de pe schele. Nivelul schelelor trebuie să fie aproximativ cu 60 cm mai jos decât nivelul
inferior al grinzilor (fig. 11).
10
CP F.03.01:2015
Fig. 11. Montarea blocurilor cu goluri ale planșeelor de pe schele, nivelul cărora se găsește cu 60 cm mai jos față
de partea inferioară a planșeului
7.3.3 Blocurile de planșeu se montează alăturat, fără rosturi, rezemate pe grinzi, realizând-se șiruri
în lungul grinzilor. Această operație se face manual. În zona de rezemare a grinzilor de planșeu pe un
perete structural sau grindă, primul rând de blocuri se montează la fața dinspre interior a reazemului;
se montează în continuare celelalte blocuri, prin alăturare (fig. 12).
7.3.4 Blocurile de planșeu se vor amplasa de fiecare dată începând de la zid, într-un rând,
perpendicular pe axa longitudinală a grinzii. Spațiile alăturate dintre grinzi vor fi umplute astfel în
același timp cu elemente de planșeu.
7.3.5 În faza de început trebuie avut grijă ca grinzile de planșeu să nu se deplaseze. După ce au
fost așezate câteva rânduri de elemente de planșeu, acest pericol se va diminua.
7.3.6 Muncitorii se vor deplasa pe grinzi numai cu utilizarea unor schele sau punți din scânduri
(fig.13), așezate perpendicular direcției grinzilor planșeului, astfel, ca blocurile cu goluri să nu fie
deteriorate în rezultatul deplasării excesive ai muncitorilor sau în cazul în care betonul se transportă
cu roaba.
11
CP F.03.01:2015
Fig. 13. Montarea blocurilor de beton de pe platforma de lucru și betonarea planșeului de pe platforme de lucru
așezate perpendicular pe grinzile planșeului
7.3.7 În cazurile în care, accidental, talpa superioară a unui bloc de beton sau zona de rezemare pe
grindă se sparge în timpul montajului, acesta va fi înlocuit integral. Nu se admit la montaj blocuri
sparte la care spărturile sunt astupate cu diverse materiale (hârtie, polietilena, polistiren, etc.) și nici
nu se va permite umplerea blocurilor sparte cu betonul de monolitizare.
7.3.8 Este interzisă amplasarea concomitentă a blocurilor de planșeu cu cea a grinzilor, deoarece
astfel grinzile se pot mișca şi își pot pierde stabilitatea.
7.3.9 Dacă după terminarea armării se întâmplă, accidental, ca unul sau cel mult doua blocuri pe o
celulă a planșeului să fie deteriorate prin spargerea tălpii superioare pe maxim 10% din suprafață,
atunci se poate accepta ca aceste blocuri să fie reparate prin îndesarea în golul din talpa superioară a
unor materiale ușoare (hârtie, resturi de polistiren) și astuparea (chituirea) cu un adeziv a golului din
talpa superioară.
7.3.10 Daca însă blocul de beton este afectat în zona de rezemare pe grinzi (știrbituri sau fisuri în
umărul de rezemare pe grindă) se va desface local armătura și blocul respectiv va fi înlocuit; în cazul
armării suprabetonării cu plase sudate, plasa va fi tăiata local în dreptul blocului ce trebuie înlocuit, iar
după înlocuirea blocului, peste decupare se va monta deasupra un cupon de plasă suprapus peste
plasa tăiata câte 25 cm pe toate direcțiile.
12
CP F.03.01:2015
7.4.1 Pe toți pereții exteriori şi interiori portanți, precum şi pe pereții paraleli grinzilor, se vor realiza
centuri de rigidizare din beton armat, înălțimea cărora trebuie să corespundă grosimii planșeului.
Montarea armăturilor se va realiza conform proiectului și recomandărilor producătorului sistemului
semimonolit de planșeu din elemente prefabricate.
7.4.2 Centurile de rigidizare din beton armat sunt un element de monolitizare a pereților şi a
planșeelor, care consolidează construcția clădirii. Executarea corectă a centurii de rigidizare, distribuie
sarcina pe tot perimetrul clădirii. Centura de rigidizare, de asemenea nu permite formarea unor fisuri
în pereți în cazul unor deformații în terenul de fundare sau tasarea neuniformă a fundațiilor.
7.4.3 Armarea părții monolit a planșeului trebuie realizată conform documentației de proiect. Barele
oțelului inferior, din partea de dinăuntru, se vor lega la talpa din beton armat al grinzilor (fig. 14).
7.4.4 În cazul realizării unei grinzi transversale, montarea armăturii va începe după ce va fi lăsat la o
parte un rând de elemente de planșeu şi a fost cofrată partea inferioară.
7.4.5 În cazurile în care dimensiunile planșeului necesită dispunerea unor grinzi de rigidizare - când
distanțele între reazemele grinzilor sunt mai mari de 4,0 m - armarea grinzilor de rigidizare se va face
concomitent cu cea a centurilor perimetrale și vor respecta aceleași prevederi constructive ca și la
centuri, cu următoarele precizări suplimentare:
7.4.6 Lungimea armăturilor, care intră în planșeu trebuie să corespundă prescrierilor din proiect.
7.4.7 După montarea armăturilor în nervuri și centuri urmează montarea armăturilor (plaselor)
suprabetonării - se recomandă plase sudate sau plase din oțel beton legate cu sârmă neagră.
7.4.8 Plasele sudate vor fi montate, de regulă, cu rândul inferior de bare perpendicular pe grinzile
din beton armat și vor fi înnădite prin suprapunere pe minim 25 cm;
7.5.1 Executarea suprabetonării se va face cu beton de clasa prevăzută în proiect, dar minim de
clasa C20/25; se va turna aceeași clasă de beton atât în centurile și grinzile perimetrale ale planșeului
cât și în nervuri și suprabetonare.
7.5.2 Betonul utilizat pentru suprabetonare trebuie să fie preparat cu agregate cu dimensiunea
granulei de până la 16 mm. La structurile în cadre, betonul suprabetonării va fi turnat odată cu cel din
grinzi și nodurile de cadru, cu ajutorul unei pompe de beton.
7.5.3 Betonul se toarnă concomitent în toate elementele care alcătuiesc planșeul - nervuri, grinzi de
rigidizare, centuri, grinzi de cadru și stratul de suprabetonare (fig. 15).
13
CP F.03.01:2015
7.5.4 Se va planifica activitatea astfel încât betonarea planșeului să se facă continuu (fără
întreruperi). Fața superioară a betonului se nivelează, astfel încât să se respecte grosimea stratului de
suprabetonare (conform proiectului).
7.5.5 Dacă este necesară efectuarea unui rost de execuție, locul acestuia va fi indicat de către
dirigintele de șantier. Se va atrage o atenție deosebită compactării uniforme a betonului, precum şi la
acoperirea corespunzătoare a acestuia.
7.5.6 Este interzisă supraîncărcarea planșeului în același loc cu beton, betonul trebuie împărțit
uniform. Este indicat ca betonarea să se efectueze în același ritm pe întreaga suprafață.
7.5.7 În prima zi betonul proaspăt turnat trebuie protejat împotriva ploii, ninsorii, înghețului, respectiv
împotriva soarelui puternic. Pe timp cald betonul se va proteja cu rogojini care se umezesc pe tot
parcursul întăririi betonului, de 1-2 ori pe zi. Suprafața betonului trebuie menținută umedă cel puțin în
prima săptămână (fig. 16).
7.6.1 După întărirea corespunzătoare a betonului, sprijinul se poate demonta în totalitate sau parțial
în data hotărâtă de proiectant sau conducătorul tehnic responsabil.
7.6.2 Demontarea popilor se va începe din partea centrală şi se va realiza în două direcții, spre
margini. În decursul demontării trebuie avut grijă ca popii să nu se deterioreze. Grinzile de lemn sunt
reutilizabile.
14
CP F.03.01:2015
8.3 Se interzice utilizarea în calitate de elemente de sprijin a construcției a materialelor din lemn
care are defecte, ce pot diminua rezistența lemnului (noduri, sectoare putrezite etc.), precum și
realizarea, prin orice metodă, a sprijinelor din două sau mai multe scânduri.
8.4 Montarea sistemului semimonolit de planșeu din elemente prefabricate se execută la înălțimea
nivelului de planșeu de la cota solului. Aceste lucrări se consideră lucrări la înălțime.
8.5 Pentru executarea lucrărilor la înălțime, trebuie să se țină seama de următoarele trei principii
general-valabile și obligatorii:
8.6 Lucrul la înălțime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat și dotat din punct de
vedere tehnic și organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălțime a lucrătorilor.
8.7 Pe parcursul lucrărilor trebuie respectate regulile de protecția muncii conform prevederilor
NCM A.08.02. În cadrul acestora trebuie acordată o atenție deosebită faptului, ca în timpul ridicării,
amplasării şi betonării să nu se afle nimeni pe nivelul inferior la care se execută lucrarea. Elementele
de planșeu se amplasează doar de pe scândură/punte.
8.9 Scările rezemate de construcție trebuie să fie rezistente și ușoare, conform standardelor în
vigoare. Pentru scările executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte și fără defecte.
8.10 Punțile înclinate precum și podețele utilizate la manipularea grinzilor din beton armat și
blocurilor de beton pentru planșeu trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina
manipulată să nu fie vizibilă.
8.11 În cazul transportului manual a grinzilor din beton armat și a blocurilor de beton pentru
planșeu, punțile înclinate trebuie prevăzute cu șipci transversale fixate la distanțe de 20-40 cm.
8.12 Toți muncitorii, care lucrează în condițiile lucrului la înălțime, vor purta echipament individual
de protecție, specific eliminării pericolului căderii în gol.
8.13 Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecție, care nu sunt realizate și
certificate în conformitate cu standardele și normativele de echipamente de protecție în vigoare.
15
CP F.03.01:2015
Bibliografie
16
CP F.03.01:2015
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий Кодекс практики в строительстве (далее – Кодекс) устанавливает требования
и критерии согласно которых используются перекрытия, выполненные из железобетонных
балок (далее – перекрытия), бетонных, керамических, газосиликатных, полистирол-бетонных
блоков (блоки для заполнения) и армированное поверхностное бетонирование, для зданий с
различными типами структур (каменные, железобетонные каркасы и металлические)
находящихся в сейсмических зонах.
Перекрытия могут быть использованы и для перекрытия скатных крыш (как правило террасного
типа) с уклоном не более 10%.
2 Нормативные ссылки
NCM A.08.02:2014 Securitatea și sănătatea muncii în construcții
NCM F.02.02 - 2006 Construcții din beton şi beton armat. Calculul, proiectarea şi
alcătuirea elementelor de construcții din beton armat şi beton
precomprimat
NCM F.02.03 - 2005 Construcții din beton şi beton armat. Executarea, controlul calității şi
recepția lucrărilor din beton şi beton armat monolit
NCM F.02.04 - 2007 Construcții din beton şi beton armat. Elemente prefabricate de beton,
beton armat și beton precomprimat. Executarea, controlul calității și
recepția
NCM F.03.02 - 2005 Construcții din zidărie. Proiectarea clădirilor cu pereți din zidărie
NCM F.03.03 - 2004 Construcții din zidărie. Reguli de execuție și recepție a lucrărilor de
zidărie
NCM F.05.01 - 2007 Construcții din lemn. Proiectarea construcțiilor din lemn
17
CP F.03.01:2015
3 Термины и определения
В настоящем Кодексе применяются термины с соответствующими определениями:
ПРИМЕЧАНИЕ – в сечение балки могут быть включены и элементы, которые могут или нет способствовать
сопротивлению балки (например, плита основания).
ПРИМЕЧАНИЕ – балка может состоять из диагональных ребристых стержней, индивидуальных или непрерывистых
кольцевых стержней, сваренных продольным стержнем в верхней или нижней части.
3.10 Плечо опирания – форма, приданная части бетонного блока предназначенная для
опирания на железобетонную балку.
4 Общие положения
4.1 Полумонолитная система из сборных элементов плит перекрытия состоит из:
18
CP F.03.01:2015
Рис. 2. Бетонные блоки для перекрытия (для заполнения), с горизонтальными пустотами и их монтаж по
балкам.
ПРИМЕЧАНИЕ – состав полумонолитной системы из сборных элементов плит перекрытия может быть различным, в
зависимости от производителя.
19
CP F.03.01:2015
5.1.1 Железобетонная балка состоит из ребристого или петлевого каркаса из арматуры (рис.
4), согласно SM SR EN 10080, нижняя часть которого – во время производства – находится в
бетоне, являясь бетонным основанием (брусок) балки (рис. 1).
5.1.3 Нижняя часть стержневого каркаса балок (рис. 1), которая составляет рабочую арматуру
балки перекрытия состоит из нескольких стержней (количество которых устанавливается
расчетным путем), холодной прокатки, а верхняя часть каркаса состоит из одного стержня
круглого сечения, гладкого профиля. Диагонали между этими двумя частями состоят из
холоднотянутой арматуры, с гладкой поверхностью (конструктивная арматура).
20
CP F.03.01:2015
5.2.3 В полумонолитной системе перекрытия могут быть использованы два типа элементов
сборного перекрытия из бетона для заполнения: блоки с горизонтальными сквозными
пустотами и уникальные блоки перекрытия, чьи пустоты закрыты с одной стороны для
предотвращения попадания бетона в пустоты элементов перекрытия во время бетонирования
поперечных балок и поясов по периметру (рис. 5).
5.2.4 Блоки для заполнения из легкого бетона или с нормальной плотностью должны
считаться как блоки с малой прочностью или полупрочные, или с нормальной прочностью (имея
минимальный класс и плотность для легкого бетона).
5.2.5 Блоки для перекрытия не должны иметь трещин или отколов, которые бы смогли
повредить из механические характеристики.
5.2.6 Геометрия блоков для заполнения должна быть совместима с геометрией балок
использованных в полумонолитной системе перекрытия, в особенности касательно
взаимосвязи балкой и бетона залитого в условиях стройки. Проект полумонолитной системы
перекрытия может быть указан производителем в технической документации.
21
CP F.03.01:2015
5.3.2 Для соответственного производства перекрытия над его элементами заливается бетон
толщиной в 40-60 мм. Диагональная арматура – при каждом варианте перекрытия –
устанавливается в бетоне, перпендикулярно балкам, представляющая собой арматурную
сварную сетку (рис. 6).
5.3.3 Поперечная балка используется в случае, когда расстояние между стенами больше чем
6,0 м. Эта балка устраивается по средней оси перекрытия или в ее вблизи. Ширина поперечной
балки, как правило, равна ширине одного блока перекрытия, будучи установленной вместо
одного ряда сборных блоков перекрытия (рис. 6).
22
CP F.03.01:2015
6.6 Сборные железобетонные балки при разгрузке должны быть складированы на ровных
твердых поверхностях, на деревянных прокладках, толщина которых должна быть не менее
80 мм и ширина 100 мм. Расстояние прокладок от конца балок не должно превышать 1/8 от их
длины.
6.7 Следующий ряд балок может быть складирован на двух деревянных прокладках с
толщиной и шириной меньше чем предыдущие. Прокладки всех рядов должны быть
установлены по вертикальной линии.
6.8 Балки для перекрытий с длиной более 6000 мм должны устанавливаться также, но на
3-х прокладках. Крайние прокладки должны быть установлены на расстоянии 1200 мм от краев
балок, а средние на одинаковом расстоянии от крайних.
6.9 Сборные элементы перекрытий могут быть складированы в несколько рядов, один над
другим. Максимальная высота складирования (на стройке) не должна превышать 1,8 м.
23
CP F.03.01:2015
6.10 Ряды складированных элементов перекрытия должны иметь между ними маленькие
расстояния так чтобы между рядами было расстояние не менее 150 мм, которое обеспечивало
бы проветривание.
6.11 В случае складирования на более долгий срок сборные элементы должны быть
защищены против воздействия метеорологических воздействий.
7.1.2 Монтаж подпорок для балок перекрытия производится в удобном варианте для
строителя, из деревянных или металлических стоек соответственно (рис. 9).
7.1.5 Необходимо обратить особое внимание на распорки деревянных стоек для обеспечения
их устойчивости по обеим направлениям и для предотвращения последующих смещений во
время производства работ по устройству перекрытия; также необходимо обратить внимание на
горизонтальность и вертикальность главных составляющих подпорок и с этой точки зрения
необходимо производить внимательную проверку инженером стройки.
7.1.6 Составленный план деревянных реек (или деревянных стоек) прилагается к плану стен,
учитывая масштаб подъема по центру. Параллельные деревянные стойки – которые
составляют сечение опирания – должны быть соединены перпендикулярно досками.
24
CP F.03.01:2015
7.1.8 Проект производства работ для опирания сборных железобетонных балок должен
составляться проектировщиком, учитывая технологические этапы производства работ и
предусмотренные нагрузки для данного этапа (монтаж и бетонирование).
25
CP F.03.01:2015
Fig. 10. Установка металлических и деревянных стоек для опирания системы перекрытия
7.1.11 Регулирование уровня стоек должно производится исключительно на этапе, когда они
не загружены. Запрещается изменение высоты стоек после того как элементы перекрытия были
уже установленные.
7.1.12 Основание под стойками опирания должно быть прочным, соответственно несущей
нагрузке. Земля для заполнения или замерзший слой не подходят для этой цели. Стойки
должны быть по всей высоте целостными и обеспечены против смещения.
7.1.14 Стойки могут быть демонтированы только после минимального набора прочности
поверхностного слоя бетонирования перекрытия (после минимум 21 дней или согласно
положениям проекта производства работ).
26
CP F.03.01:2015
7.2.3 Расстояние между балками может быть обеспечено путем монтажа одного ряда
бетонных блоков по обеим краям балки. После установки балок необходимо проверить, если
опирание и подъем соответствуют проектным значениям. При необходимости (на этой стадии
допустимо) осуществляется регулировка высоты стоек.
7.3.1 Перед началом работ по монтажу блоков, при распаковки поддонов, мастер
стройплощадки должен проверить их целостность, с целью исключения использования блоков с
трещинами или со сколами, появившиеся во время транспортировки.
7.3.2 После установки балок, пространство между ними заполняется бетонными блоками,
монтаж которых производится с лесов. Уровень строительных лесов должен быть
приблизительно на 60 см ниже нижнего уровня балок (рис. 11).
Рис. 11. Монтаж блоков с пустотами системы перекрытия с лесов, уровень которых находится ниже на 60
см чем нижний уровень перекрытия
7.3.3 Блоки перекрытия монтируются плотно, один к другому, без швов, реализуя ряды по
ширине перекрытия. Эта операция производится вручную. В зоне опирания балок перекрытия
на стену или на балку здания, первый ряд блоков устанавливается начиная с зоны опирания и
продолжаются остальные ряды зигзагом (рис. 12).
7.3.4 Бетонные блоки должны устанавливаться каждый раз, начиная от стены, в один ряд,
перпендикулярно продольной оси балок. Промежутки между балками заполняются бетонными
блоками системы перекрытия.
7.3.6 Рабочие могут ходить по балкам только с установленными лесами или помостами из
досок (рис. 13), расположенными перпендикулярно направлению балок перекрытий, таким
образом, чтобы блоки не были повреждены в результате частой ходьбы рабочих или в случае
транспортировки бетона при помощи тележки.
27
CP F.03.01:2015
Рис. 13. Монтаж бетонных блоков с рабочей платформы и бетонирование перекрытия с помостов
расположенными перпендикулярно направлению балок перекрытий
28
CP F.03.01:2015
7.3.7 В случае если, по неосторожности, верхняя часть бетонного блока или зона опирания на
балку разбивается во время монтажа, данный блок необходимо заменить. Не разрешается
монтаж частично поврежденных блоков, у которых пустоты заделываются различными
материалами (бумагой, полиэтиленом, пенопластом и т.д.), а также заполнение поврежденных
блоков монолитным бетоном.
7.3.9 Если после окончания армирования, случайно были повреждены один или максимум
два блока из одного рядя и повреждение не превышает 10% из поверхности блока, тогда
допускается чтобы эти блоки были отремонтированы путем введения в отверстие различных
легких материалов (бумага, отходы пенопласта) и отделки раствором.
7.3.10 Если все-таки бетонный блок разбит в зоне опирания на балку (отколы или трещины в
ребре опирания на балку), тогда локально разбирается арматура и данный блок заменяется; в
случае армирования зоны поверхностного армирования сварными сетками, вырезается сетка
где необходимо заменить поврежденный блок и после его замены, в месте выреза сетки,
накладывается кусок сетки с нахлестом в 25 см по всем сторонам.
7.4.5 В случае если размеры перекрытия требуют изготовления балок жесткости – когда
расстояния между стойками балок более 4,0 м – армирование балок жесткости должно
29
CP F.03.01:2015
- ширина балки жесткости должна быть, как правило, равной размерам бетонных блоков;
- высота балки жесткости должна быть равной высоте перекрытия, но ее армирование должно
производится в верхней части балок.
7.4.7 После монтажа рабочей арматуры в ребрах и поясах следует установка конструктивной
арматуры (сеток) поверхностного бетонирования – рекомендуются сварные сетки или сетки
связанные жженой проволокой.
7.4.8 Сварные сетки должны быть установлены, как правило, с внутренним рядом арматур
перпендикулярно железобетонным балкам перекрытия внахлестку на минимум 25 см.
7.5.5 Если необходимо предусмотреть разделительный шов в бетоне, его место должен
указать руководитель стройки. Необходимо обратить особенное внимание процессу
однородного вибрирования бетона, а также соответственной его защите.
30
CP F.03.01:2015
7.5.7 В первый день бетонирования, уложенный бетон должен быть защищен против дождя,
снега, замерзания и соответственно против сильного солнца. В теплое время бетон
необходимо покрыть материалом, который необходимо смачивать до его затвердения 1-2 раза
в день. Необходимо поддерживать влажную поверхность бетона, по крайней мере первую
неделю. (рис. 16).
8.5 Для производства работ на высоте необходимо учесть три общих главных и
обязательных принципов:
31
CP F.03.01:2015
8.6 Разрешается производить работы на высоте если рабочее место было обустроено,
организовано и технически обеспечено таким образом чтобы не допустить падение с высоты
работающих.
8.7 Во время производства работ необходимо соблюдать правила защиты труда согласно
положениям NCM A.08.02. В составе этих правил необходимо уделить особенное внимание
тому, чтобы во время подъема, установки и бетонирования никто не находился на нижнем
уровне над которым производятся работы. Элементы перекрытия устанавливаются с досок или
подмостей.
8.10 Наклонные мостики и используемые подмости, при переносе балок и бетонных блоков
для перекрытия, должны быть прочными, чтобы их прогиб под нагрузкой не был видимым.
8.12 Все рабочие, которые работают на высоте, должны иметь индивидуальные средства
защиты, которые бы предотвратили падение с высоты.
32
CP F.03.01:2015
Библиография
[1] Инструкция по монтажу сборно-монолитных перекрытий типа ’’RADIAL-1” и ’’RAD1AL-2”;
33
CP F.03.01:2015
Содержание
1 Область применения .....................................................................................................................17
Библиография ......................................................................................................................................33
34
CP F.03.01:2015
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică în construcții CT-C F 03 "Construcții din zidărie"
care au acceptat proiectul documentului normativ:
35
CP F.03.01:2015
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
36
CP F.03.01:2015
Ediție oficială
37