Caiet Sarcini Arhitectura Valcea

S.C.
MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL, J03/906.2006, TEL./FAX 0248282131, FAX 0248251073 STR.BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA,NR.1,BLOCT1,SC.B,AP.10-11,PITESTI,JUD. ARGES
PROIECTARE,CONSULTANTA,ASISTENTA TEHNICA,CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE.
MODERNIZARE CLADIRE CENTRU OPERATIONAL EXTERIOR RAMNICU VALCEA in municipiul Ramnicu Valcea, str. Calea lui Traian, nr. 224 judetul Valcea
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA FAZA P.T.

______________________________________________________
BENEFICIAR :
S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. - CRAIOVA.
PROIECTANT :
S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI
Caiet de sarcini arhitectura
S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

DATE GENERALE DESCRIEREA LUCRARILOR Conform Avizului CTE nr.10509/2011, pentru modernizarea cladirii Centrului Operational Exploatare Exterior Valcea, s-au formulat urmatoarele cerinte: - realizarea masurilor rezultate din Expertiza tehnica nr.101/2005 - reabilitarea termica a cladirii - refacerea finisajelor deteriorate - montare centrala termica pe gaz - amenajare cladire, inclusiv apartament aferent locuinta de serviciu in vederea asigurarii condiiilor necesare (inlocuire ferestre si usi, montare boiler, modernizare instalatii sanitare,etc.) - realizare reparatii locale la aleile betonate si la platformele betonate Lucrarile care se vor realiza si care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini sunt: - reabilitarea termica a cldirii COE Exterior cu polistiren de 10 cm, precum si zugravirea exterioara a construciei; - refacerea finisajelor deteriorate prin lucrrile de consolidare ale cldirii; - la apartamentul aferent locuinei de serviciu de la parter se vor inlocui 5 ferestre, 5 usi, un boiler pentru apa calda, cabina de dus si instalaiile sanitare; - la apartamentul aferent locuinei de serviciu de la etaj se vor inlocui 5 ferestre, 4 usi, un boiler pentru apa calda, cabina de dus si instalaiile sanitare; - la casa scrii situata pe latura de vest se vor inlocui usa de intrare de la parter si 3 ferestre; - se vor reface, cu gresie si plinta, pardoseala din apartamentele de Ia parter si de la etaj, precum si a casei scrilor de pe latura de vest precum si spatiile administrative . - se vor realiza reparaii locale pentru platforma betonata dinspre latura estica; - se vor reface spatiile verzi; - realizarea unui un trotuar etan cu o latime de min. 1.00 m si panta spre exteriorul construciei; In vederea reabilitarii termice se propun sisteme termoizolante agrementate in Romania, care sa asigure o durabilitate garantata de catre producator sau distribuitor de minim 10 ani. Zonele propuse pentru reabilitare termica sunt: - peretii exteriori; - tamplaria; - soclul cladirii. Se vor lua masuri de securitate si protectie speciale, avand in vedere ca lucrarile de constructii sunt in imediata apropiere a zonelor locuite. Pentru aceasta, conform legii 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale, se va intocmi Planul General de Securitate si Protectie a Muncii. Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa intocmeaca o declaratie prealabila in situatiile prevazute de HG 300 din 02/03/2006 art. 47. Aceasta va contine conform aceleeasi hotariri, anexa 3 urmatoarele: - Data comunicarii; - Adresa exacta a santierului;

- Beneficiarul lucrarii; - Tipul lucrarii; - Managerul de proiect; - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului; - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii; - Data prevazuta pentru inceperea lucrarii; - Durata estimativa a lucrarilor pe santier; - Numarul maxim estimat de lucratori pe santier; - Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier; - Datele de indentificare ale antreprenorilor, subantreprenorilor si ale lucratorilor independenti. Lucrari pregatitoare: - organizare de santier: utilitati, protejarea zonelor de trecere pietonala, vestiare, spatii de depozitare materiale si echipamente, montare schele si utilaje de ridicat; - desfacerea zonelor de tencuieli compromise; -desfacerea stratului de protectie a hidroizolatiei; - repozitionare conductelor si a cablurilor montate aparent pe fatadele contructiilor. Lucrari de constructii: - refacerea tencuielilor in solutie initiala in zonele in care acestea au fost desfacute; - refacerea hidroizolatiei in zone compromise; - inlocuirea ferestrelor duble de lemn cu tamplarie cu ferestre termoizolatoare cu toc PVC, avand rezistenta termica minima de R'0,52m2K/W, dotate cu fante de circulatie naturala controlata a aerului intre exterior si spatiile ocupate; - inlcuirea usii de intrare in cladire, in zona de apartamente, cu usa termoizolatoare avand rezistenta termica minima de R'0,52m2K/W -desfacere dalelor de trotuar de protectie in jurul cladirii, urmat de aplicarea sistemului de termoizolatie la soclu, si de refacerea trotuarului de protectie. Lucrari de finalizare: - demontarea schelelor si utilajelor, in paralel cu refacere zonelor de ancorarare si montaj a acestora - refacerea zonelor afectate de organizarea de santier. Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate. Toate cerintele, care sunt cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile model anexate, trebuiesc executate. De asemenea, toate performantele, care sunt necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a intregului obiect, trebuiesc executate, chiar daca in documentele de mai sus, nu sunt prezentate separat, expres. Documentatia care sta la baza autorizatiei de constructie si avizele centrelor de constructie si avizele centrelor de specialitate, precum si cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie. Executantul va asigura pe parcursul executiei toate documentele necesare pentru Cartea constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Documentele pentru Cartea tehnica a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru executie. Ele vor putea fi

prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectiei de Stat pentru Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului. INSTRUCTIUNI SI DISPOZITII Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele si reglementarile in vigoare din Romania. In absenta unor norme sau reglementari specifie, se vor aplica normele europene. In orice caz, se vor respecta: - Legea 50/1991 si modificarile ulterioare cu privire la Autorizarea de Constructie; - Legea 10/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, inclusiv corecturile tehnice si prescriptiile de aplicare; - Legea 137/1995 cu referire la Protectia Mediului; - Legea 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale; Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, serviciilor, conditiilor de santier, calificarii muncitorilot, etc. pentru a asigura respectarea regulamentului privind certificarea de conformitatea a calitatii produselor folosite in constructii. Se vor respecta instructiunile producatorilor inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile producatorilor sant in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractuale se vor cere beneficiarului clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Se vor respecta standardele specificate. Lucrarile se vor executa de catre muncitori calificati. Se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Se va verifica permanent prin masuratori respectarea tolerantelor prevazute si se va anunta beneficiarul in cazul depasirii lor. Nu este permisa cumularea de tolerante. Indicativ
ST 043 - 2001 NP 050 - 1987 C 056 - 1985 C 017 - 1982 C 056 - 1985 P 002 - 1985 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 107 / 0 -2002 C 107 / 1 - 1997
Denumire
Specificaie tehnic privind cerinele i criteriile de performan pentru ancorarea n beton cu sisteme mecanice i metode de ncercare Norme tehnice provizorii pentru proiectarea i executarea prinderilor cu ancore a subansamblurilor i instalaiilor pe elemente de beton i beton armat Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 07 - Cofraje i sprijiniri Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 08- Zidrii i perei Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 16 - Geamuri Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 18 - Cosuri vent nat Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 14 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldiri de locuit
Publicatie
BC 12 - 2002 BC 4 - 1987 BC 1-2/ 86 BC 1/1983 BC 1-2/ 86 BC 11/1985 BC 1-2/ 86 BC 1-2/ 86 Izolatii BC 1-2/ 86 BC 8 - 2003 BC 14 - 1998

C 107 / 2 - 1997 C 107 / 3 - 1997 C 107 / 4 - 1997 C 107 / 5 - 1997 C 107 / 6 - 2002 C 107 / 7 - 2002 C 142 - 1985 C 203 - 1991 GP 058 - 2000 GT 043 - 2002 MP 022 - 2002 MP 037 - 2004 NP 048 - 2000 PCC 016 - 2000 C 056 - 1985 NP 040 - 2002 C 056 - 1985 NE 001 - 1996 GT 041 - 2002 ST 050 - 2006 GT 041 - 2002 C 047 - 1986 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 003 - 76 C 016 - 1984 C 056 - 1985
Normativ ptr calculul coef global de izolare termic la cldiri cu alt destinaie dect cele de locuit Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor Ghid ptr calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de locuit Normativ privind calculul termotehnic al el de construcii n contact cu solul Normativ general privind calculul transferului de mas (umiditate) prin el. de construcie Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de nchidere ale cldirilor Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elemente de instalaii Instruciuni tehnice pentru proiectarea i execuia lucrrilor de mbuntire a izolrii termice i de remediere a situaiilor de condens la pereii cldirilor existente Ghid privind optimizarea nivelului de protecie termic la cldirile de locuit Ghid privind mbuntirea calitilor termoizolatoare ale ferestrelor la cld civile existente Metodologie pentru evaluarea performanelor termotehnice ale materialelor i produselor ptr construcii Metodologie privind determinarile termografice in constructii Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora Procedur priv tehnologia ptr reabilitarea termic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 14 - Izolatii Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri. Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 09 - Tencuieli Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri Ghid privind reabilitarea finisajelor pereilor i pardoselilor cldirilor civile Specificatie tehnica privind utilizarea adezivilor polimerici in constructii Ghid privind reabilitarea finisajelor pereilor i pardoselilor cldirilor civile Instruciuni tehnice ptr folosirea i montarea geamurilor i a altor produse de sticl n constr Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 15 - Tamplarie Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 16 - Geamuri Normativ ptr executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
BC 14 - 1998 BC 13 - 1998 BC 14 - 1998 BC 1 - 1999 BC 14 - 2002 BC 8 - 2003 BC 9/1985 BC 6 - 1991 BC 2 - 2002, BC 5 - 2003 BC 5 - 2003 Monit p1 nr BC 4 - 2001 BC 6 - /2001 BC 1-2/ 86 BC 24 - 2004 BC 1-2/ 86 BC 8 -1996 BC 6 - 2003 BC 23 - 2006 BC 6 - 2003 BC 5/1986 BC 1-2/ 86 BC 1-2/ 86 BC 6 -1991 BC 6 / 1985 BC 1-2/1986

C 056 - 2002 NE 007 - 1997 NC 001 - 1999 P 118 - 1999
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor componente ale construciilor. Intervenii la nchideri exterioare Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea 10/ 1995 Normativ de siguran la foc a construciilor
BC 19-20/ 04 BC nr 13 - 97 BC 1 - 2001 BC 7 -1999
In cazul in care caietele de sarcini specifica conditii mai severe decat cele din standardele in vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, in masura in care nu contravin reglementarilor in vigoare. Executantul, dispune executarea incercarilor cerute de legislatia in vigoare inclusiv controlul de calitate. Executantul autorizat va inainta beneficiarului rapoarte indicand observatiile si concluziile inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si cu standardele in vigoare. Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si va pune la dispozitie forta de munca atunci cand este necesar atat pe santier cat si in afara santierului. Executantul va asigura prin contracte inchieate cu producatorii de materiale si echipamente prezenta unui reprezentant calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor precum si instruirea personalului de exploatare. In vederea definitivarii alegerii materialelor si echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta beneficiarului mostre si esantioane precum si ansambluri specifice impreuna cu dispozitivele de fixare, elemente de etansare si finisare, inainte de contractare si aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparatie pana la terminarea lucrarii. Este in sarcina executantului de a verifica si confirma, inainte de inceperea fiecarei lucrari a conditiilor de calitate ale lucrarii anterioare. Inceperea unei noi lucrari inseamna acceptarea conditiilor existente, beneficiarul si proiectantul general fiind exonerati de orice raspundere. Se va verifica daca lucrarea anterioara are capacitatea de a prelua incarcarile provenite de la noua lucrare. Se vor verifica conditiile speciale descrise in caietul de sarcini. MATERIALE Manipularea si transportul materialelor si echipamentelor se va face conform instructiunilor producatorilor. La receptia pe santier se asigura o inspectie prompta a materialelor si echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calitatii si cantitatii. Se va preveni murdarirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor. Depozitarea si protectia se vor face in conformitate cu instructiunile producatorului. Se vor pastra intacte etichetele si sigiliile. Atunci cand din motive intemeiate (si nu din vina executantului) este necesara inlocuirea unui material sau echipament cu altul decat cel prevazut in proiect, executantul va intocmi o cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru inceperea lucrarilor. Fiecare cerere trebuie sa contina toate informatiile necesare privind caliltatea produsului si conformitatea cu proiectul. Garantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru produsul initial. Toate materialele si echipamentele propuse ca inlocuitor vor fi agrementate conform normelor in vigoare. Executantul va efectua schimbarile care decurg din inlocuirea unui material asupra celorlalte lucrari fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar si fara prelungirea duratei de executie. 6

CAIET DE SARCINI 1. IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

La baza acestui capitol, stau plansele tehnice cu detaliile de executie aferente izolatiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrarii. 1.0. PREVEDERI GENERALE Prevederile acestui capitol se refera la toate tipurile de izolatii termice ca izolatii la pod, terase, pereti, plansee peste spatii neincalzite sau pardoseli aplicate pe sol. In cazul in care elementele de constructie nu asigura capacitatea de izolare termica normata, aceasta este completata printr-un strat prevazut special termoizolant in elementele de structura ale elementului de constructie executat. Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minimale de confort ale imobilelor, in functie de destinatia acestora. Alegerea alcatuirii elementelor de constructii termoizolate se face pe baza dimensionarii higrotermice in scopul realizarii: - rezistentei la transfer termic minim necesara, a diferentei dintre temperatura aerului si temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie si a evitarii formarii condensului pe suprafata acestor elemente; - stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a elementelor de constructie; - rezistenta necesara la difuzia vaporilor de apa, pentru limitarea condensarii acestora in structura, elementelor de constructii; - rezistenta la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer; - limitarea la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si a evitarii fenomenului de condens la nivelul acestora. Notatii si Abrevieri: In cadrul prezentului caiet de sarcini se vor utilize urmatoarele notatii si abrevieri: ETICS : External Thermal Insulation Composite Systems; RTE : Responsabil Tehnic cu Executia; CQ : Controlul calitatii. Note Explicative: Specificatiile tehnice contin date din standardele si normativele mentionate la capitolul 1.1; Detaliile tehnice si imaginile prezentate mai jos pot fi utilizate fara a se solicita drepturi de autor. 1.1. GENERALITATI 1.1.1 Standarde si normative de referinta

- SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri.Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare; - SR EN 13163 2003 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS Specificaie. - ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS; - C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat n Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005); - NP 060 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat n brour IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003) ; - SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente (publicat n brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003). 1.1.2 Cerinte specifice sistemului termoizolant: Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoiozlare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Sistemul trebuie sa fie complet, livrat de catre un singur producator; - Sistemul trebuie sa fie agrementat atat in Romania cat si in Comunitatea Europeana; - Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente; - Sistemul sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania; - Durata minima in exploatare a primului sistem livrat sa fie de minim 5 ani. Producatorul sistemului trebuie sa respecte urmatoarele criterii: - Sistemul de management al calitatii implementat; - Sa asigure instructajul echipelor de montaj; - Sa asigure consultanta tehnica in santier; - Sa asigure urmarirea executiei pe faze de lucrari; - Sa intocmeasca si sa asigure cartea tehnica a sistemului aplicat la lucrarea respective; - Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru produsele aplicate. 1.1.3 Cerinte specifice executantului: Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii : - Companie cu obiect de activitate constructii civile; - Existenta personal calificat : maistru constructii si minim 20 muncitori calificati; - Certificare de la producatorul sistemului ETICS; - Lucrari de referinta experienta anterioara pe termoizolatii; - Schela si scule in dotare; - Sa asigure garantie de buna executie in conformitate cu specificatiile producatorului dar nu mai putin de 3 ani; - Sistem de management al calitatii implementat; - Existenta personal TESA; - Alocarea pentru aceasta lucrare a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor sau maistru constructor; - Asigurarea unui RTE si CQ pentru aceasta lucrare care sa urmareasca respectarea documentatiei tehnice pentru executie si legislatia in vigoare.

1.1.4 Cerinte specifice beneficiarului: - Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru; - Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea executiei lucrarilor de termoizolatie; - Sa asigure sursa de apa si current; - Sa se asigure de buna cooperare a tuturor proprietarilor; - Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a lucrarii care se va atasa la proiectul tehnic de reabilitare termica. 1.1.5 Masuri de tehnica si securitate a muncii Se vor respecta cu strictee msurile suplimentare, specifice operaiunilor de termoizolare suplimentar a pereilor exteriori, cerute i consemnate n procesele verbale de instruire i asisten tehnic de ctre furnizorul sistemului termoizolant. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinal MLPAT nr 1993 publicat in Buletinul Constrctiilor nr. 5-6/1993 Se considera ca masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale. 1.1.6 Urmarirea in exploatare Se va solicita constructorului garanie a lucrrilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul sistemului termoizolant n condiiile aplicrii n integralitate i punere n oper si n conformitate cu prescripiile cuprinse n fiele tehnice puse la dispoziia executantului. Se vor semnala de ctre utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garania oferit: deteriorri ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariia condensului la perei, evidenierea punilor termice, etc. 1.2. MATERIALE SI PRODUSE 1.2.1 Componentele sistemului Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt: - Adeziv pentru polistiren; - Polistiren expandat; - Dibluri de fixare; - Masa de spaclu pentru armare; - Plasa din fibra de sticla; - Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc.); - Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.

Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la polistiren. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai mare decat rezistenta interna la rupere a polistirenului care este de 0,08N/mm2. Se impune folosirea unui adeziv cu aderenta de min 0,1N/mm2. Metoda de verificare in santier: pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de polistiren de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca ruperea se face in polistiren, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu indeplineste cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului. Adezivul pentru polistiren trebuie sa asigure o aderenta de min 0,1 N/mm2. Placile de termoizolatie a) Pentru pereii de faad - plci din polistiren expandat ignifugat pentru faade cu rezistena la traciune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 i conductivitate termic =0,040 W/mK. Grosimea plcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Vor fi admise abateri dimensionale ale plcilor de max. 0,4% i contracii sub influena factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN 13163 2003 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS Specificaie., pentru perei se prevede EPS L1 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70)1 TR150 BS100. b) Pentru termoizolarea soclurilor, n vederea realizrii unei rezistene sporite la oc se utilizeaz plci din polistiren expandat sau extrudat, cu suprafaa striat cu densitate de 28-30 kg/m3.
10

Grosimea plcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Abaterile dimensionale ale plcilor se vor ncadra n limitele acceptate pentru plcile de polistiren expandat. Elementele de fixare mecanica Fixarea suplimentar a plcilor termoizolante se realizeaz cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, si materialul termoizolant. Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare. Categorii de utilizare conform ETAG 014: Categoria A: Beton normal Pe lng adeziv, pe beton este necesar ancorarea mecanic. Excepie: Niciuna. Categoria B: Zidrie din crmizi pline Pe lng adeziv, pe crmizile pline este necesar ancorarea mecanic. Categorie folosire C: Zidrie din crmizi cu goluri Pe lng adeziv, crmizile cu goluri fac necesar ancorarea. Categorie folosire D: Beton agregat uor Pe lng adeziv, betonul agregat uor face necesar ancorarea. Excepie: Niciuna. Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA) Pe lng adeziv, BCA face necesar ancorarea. Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:
Grosimea izolaiei < 10 cm >10 cm < 10 cm >10 cm Toate grosimile Toate grosimile Strat suport Beton, crmid plin Crmid cu goluri BCA Plci fibrolemnoase Tip diblu 1a, 1b, 2a 1b, 2a 1a, 1b, 2a 1b, 2a 2a 2b Lungimea minim de ancorare min 25 mm min.25mm min. 25 mm* min. 25 mm min. 65 mm 30-40 mm
Legenda: diblu prin batere : 1a cui de plastic 1b cui metalic - diblu prin inurubare: 2a urub cu diblu 2b urub pentru lemn simplu + rozet Observaii: *ancorarea trebuie sa se fac obligatoriu n primul perete al crmizii Numrul diblurilor Numrul diblurilor ce trebuie s fie instalate (conform ETAG) depinde de: -forta caracteristic de smulgere din suport -forta de smulgere prin izolaie -viteza vntului -nlimea construciei -zon geografic
11

Deoarece sarcina dat de presiunea vntului este mai mare la marginile cldirii dect n perimetrul ei, la dibluire se face distincie ntre: -dibluirea n cmp -dibluirea la margini. Numrul de dibluri n cmp Pn la nlimea de 50 m trebuie s existe minim 6 dibluri / m2. Peste nlimea de 50 m, trebuie s se efectueze probe statice pentru determinarea numrului de dibluri. Numrul de dibluri la margini Zona care se considera margine depinde de nlimea construciei h i de lungimea construciei l. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din lungimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. Terenul I. Teren deschis, obiect izolat, puterea vntului nu este redus de cladiri inconjuratoare. II. Puterea vntului este uor redus de obiectele dimprejur (pdure, case <10m etc.). Cldiri risipite. III. Puterea vntului este puternic redus de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de cladiri)
Tabelul 1: Numrul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristic de smulgere 0,8 KN/ diblu Schema de ancorare in T in cazul placilor din polistiren expandat :
12

Masa de spaclu pentru armare Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment cu aderenta foarte buna la polistiren, min 0,1 N/mm2. Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea - Rezistenta la socuri - Grad de impermeabilitate ridicat .Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5) Plasa din fibra de sticla Plas din estur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin, cu rol de armare a masei adezive de paclu, cu parametrii mecanici ridicai .Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite (soclu, parter) se prevede armare dubl.
13

Accesorii (profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare, etc.): - Profil de soclu - cu rol de susinere a sistemului termoizolant al pereilor.Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prevzut cu lcrimar pentru scurgerea apelor din precipitatii. - Profilul de colt - pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora. Asigur o rezisten suplimentar la solicitri mecanice. - Profilul cu picurator asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe toate laturile orizontale de la partea superioara a golurilor de tamplarie si la toate celelalte muchii ce raman suspendate - Profilul de contact cu tamplaria asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul, evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mult asigura o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru ferestre. - Etansarea rostului dintre tamplarie si perete. Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra carei actioneza o serie intreaga de factori atmosferici, deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii de tip Ceresit Winteq sau similar care are ca scop sa regleaze perfect difuzia vaporilor in zona de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia. Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti tip Ceresit sau similar Pot fi utilizate tencuieli
14

decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minim a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile gen praf de piatra i de 2 mm la tencuielile cu aspect gen scoarta de copac. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului. Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al producatorului. Important !!! Se admit numai produse agrementate n sistem, procurate de la acelai furnizor. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile ntre ele i verificate n sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. n privina comportrii la foc sistemul trebuie s se ncadreze n Euroclasa B-S2,d0. 1.2.2 Transport si depozitare Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate. Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare. Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 grade. Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel nct s fie ferite de factori atmosferici, nghe i degradri din solicitri mecanice. Plcile termoizolante vor fi ferite de radiaiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe suport, ci pe un esafodaj improvizat astfel incat sa se asigure ciculatia aerului 1.2.3 Executia lucrarilor 1.2.3.1 Operatiuni pregatitoare nainte de nceperea lucrului, suprafaa faadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal i vertical Toate suprafeele care ramn vizibile, att la partea superioara i inferioar a sistemului ETICS i care nu sunt nchise cu profile corespunztoare, vor fi protejate cu un strat de mas de paclu armat. Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeal, insecte, roztoare etc., sau n cazul unui incediu, la flacr direct. Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de: - ncheierea lucrrilor de pe terase i atice i instalaii de scurgere a apelor pluviale. Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare; - Existena specificaiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului; - Montarea tocurilor de ferestre si usi, precum si a elementelor ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc; - protejarea tmplriilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau ptrii;
15

- Protejarea suprafetelor ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancurile, trotuarele cu folii corespunzatoare; - Acoperirea cu elemente de protectie a suprafetelor orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc., astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant in timpul si ulterior executiei; - Montarea instalaiilor exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta finisajul, eventual mutarea pozitiei conductei pentru gaze si a dispozitivelor exterioare ale instalatiei de climatizare; - Realizarea lucrrilor de pregtire a suportului - suportul se va verifica cu grij, se va cura, se vor elimina poriunile de tencuial existent eventual exfoliate sau fr capacitate portant i de aderen insuficient (vezi cap urmator); - Asigurarea mpotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de faad, respectiv prelatelor la partea superioar a schelei; - Asigurarea impotriva umezirii ulterioare a stratului suport (umiditate ascensional). 1.2.3.2 Etape de executie Pregatirea suprafatei suport La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria suporturi tencuite ce impune obligativitatea dibluirii. Neregularitile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial adeziv suplimentar de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Denivelrile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la lipirea plcilor termoizolante. Metode simple de verificare :
A. Suport din zidarie. Masuri
16

B. Beton. Masuri
C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri
17

D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri
Lipirea placilor de termoizolatie Aplicarea adezivului Adezivul trebuie aplicat pe conturul plcii intr-un strat de aproximativ 5 cm i in mijlocul plcii, trei puncte cu dimensiunea cel puin ct o palm. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport i de grosimea stratului de adeziv (dup ghidul de aplicare al productorului). Suprafaa de aderenta trebuie s fie de cel puin 40% In cazul suprafeelor suport plane, se recomanda utilizarea metodei de lipire pe ntreaga suprafaa a plcii, utiliznd pentru splicarea adezivului un fier de glet din inox cu dini de 10 x 10 mm.
18

Dispunerea placilor de termoizolatie Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanieri ntre profil i perete, mbinrile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legtur.
Montarea plcilor se va face ncepnd din zona de soclu, de jos n sus, n rnduri orizontale, cu latura mic a plcii termoizolante dispus pe nlime. Plcile se vor dispune fara rost, evitnd ptrunderea adezivului ntre rosturi. Spaiile formate datorit toleranei dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant din spuma poliuretanica. Rosturile verticale dintre plci se vor dispune ntreesut decalate cu o jumtate de plac. La coluri i la mbinarea cu alte pri ale construciei se vor folosi numai panouri ntregi sau jumti de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea completa a adezivului Panorile cu coluri sau margini rupte nu se vor folosi. ndreptarea marginilor nu este permis dect dup ce uscarea adezivului este complet. n zona golurilor de ferestre sau ui, rosturile dintre plci nu trebuie s fie n prelungirea muchiilor golurilor.
19

La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor termoizolante. Trebuie pstrat o decalare de cel puin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataie ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de dilatatie. Montarea diblurilor Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea plcilor, dup ntrirea suficient a adezivului de lipire. Se realizeaz guri cu burghiul de 8 mm. Alegerea diblurilor se va face n funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele, vezi cap 1.2.1. Talerele diblurilor trebuie ngropate pn la faa exterioar a plcilor de polistiren iar adnciturile rezultate se vor nivela cu adeziv pentru masa de paclu.
20

Aplicarea masei de spaclu armata Stratul armat se realizeaza la cel putin 3 zile dupa lipirea placilor de termoizolatie, dupa ce suprafata polistirenului a fost curatata de praful rezultat din slefuire. Realizarea nu se poate face mai tarziu de 3 luni de la lipire, in cazul in care operatia a fost facuta in sezonul primavara vara. Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu hartie abraziva; deeurile rmase in urma lefuirii se ndeprteaz cu grij. Suprafaa placilor se nglbenete din cauza radiaiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare. Zonele cu tensiuni suplimentare (colurile ferestrelor) se armeaz suplimentar in prealabil cu traifuri prinse cu adeziv pentru masa de paclu. Colurile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu treif-uri din estur din fibre de sticl, montate la 450C (20/35 cm), nainte de armarea general. Intradosul colurilor ferestrelor se armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibra de sticl.
Armarea generala se incepe prin aplicarea unui strat de adeziv pe inaltimaea fatadei, dar nu mai mult de 1 m latime. Imediat dupa aplicarea stratului de adeziv se aseaza plasa din fibra de sticla, apoi se da un alt strat de adeziv, urmand ca aceasta sa fie in totalitate inglobata in adeziv. Plasa nu se aseaza direct pe polistiren. Se aplica prin suprapuneri de latime 10 cm. Aceste suprapuneri nu trebuie sa coincida cu rosturile panourilor de polistiren. Plasa trebuie suprapusa pe 10 cm in ambele parti. In zona soclului si a placilor de parter se aplica doua straturi de plasa.
La muchiile cldirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din PVC sau aluminiu, cu plas din fibr de sticl integrat.
21

In zonele de contact cu tamplaria, la rosturile de dilatatie si in zonele cu picurator se vor monta profile speciale inainte de armarea generala Dup uscare (24 h) masa de paclu se va lefui fr deteriorarea plasei din fibr de sticl, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet. Aplicarea finisajului Tencuiala se aplica la cel putin 3 zile si la maximum 3 luni de la lipirea panourilor de polistiren. Amorsarea se execut peste masa de spaclu cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat suprafaa ce urmeaz a se finisa. Dup grunduire suprafeele trebuie s aib o culoare uniform. Dupa uscarea grundului se aplica stratul de tencuiala ce se niveleaza la dimensiunea granulelor cu o gletiera dreapta. Cand materialul nu se mai lipeste de gletiera, se poate trece la texturarea suprafetei. Stratul final se va realiza din tencuiala acrilica, siliconica sau silicatica. Pentru a nu aparea planuri vizibile de contact intre un strat uscat si unul proaspat, lucrarea se executa cu un numar suficient de muncitori ce pot realiza un strat continuu si uniform pe toata suprafata. Procedeul de uscare a tencuielii consta in evaporarea apei si hidratarea liantului. Acest proces dureaza mai mult la o temperatura mai mica si o umiditate mai mare. Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +50 C sau pe suport ngheat, la temperaturi de peste 300 C i cu aciunea direct a razelor solare sau ploii. Faada va fi protejat de aciunea direct a razelor solare, de aciunea ploii i vntului puternic, cu plasa de protecie. 1.2.3.3 Prevederi constructive Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +50C (suport, material i temperatur n aer) iar la tencuiala silicatic sub +80C. De asemenea, nu se aplic sistemul pe ploaie (fr msuri de protecie) n condiiile n care exist riscul apariiei condensului (chiar n fazele de ntrire i uscare). Plcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. nainte de nceperea lucrrilor, se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este corespunztor (vezi cap 12.1 verificarea in santier a adezivului). Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului. La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca 22

schela nu este montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor atmosferici. 1.2.4 Monitorizarea executiei Executia va demara dupa instruirea in prealabil a executantului de catre firma producatoare a sistemului. Monitorizarea se va face pe faze determinante conform tabelului de mai jos, iar la fiecare faza se vor face PV de lucrari ascunse. Se vor consemna toate neregularitatile aparute pe durata executiei, si, in acest caz antreprenorul va instiinta imediat beneficiarul (dirigintele de santier).
23

24

1.2.5 Curatirea si Protectia lucrarilor Dupa finalizarea lucrarilor trebuie indepartate ambalajele utilizate si foliile de protectie de pe tamplarie. De asemenea trebuiesc facute retusurile in zonele de prindere a schelei. Lucrarile de termoizolatie trebuie protejate de praf pe durata santierului. 1.3. RECEPTIA LUCRARILOR Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice se verifica: - certificatele de calitate pentru produse si procedee noi; - proces verbal de primire a materialelor pe santier; - proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica izolatiile. Se verifica daca: - calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului. Inlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si verificatorului de proiect; - materialele folosite inainte de punerea in opera prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice in vigoare (standardele de produs) neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile; - in cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme, racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protectie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste verificari suplimentare se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de izolatie termica; - conditiile de mediu. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca: - termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa; - densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului; - deschiderea rosturilor sa fie de minim 2 mm; - nu s-au produs goluri in si intre placi; - s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; - barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul; - asezarea placilor sa fie uniform, sa se respecte grosimea indicata in proiectul tehnic, si sa nu prezinte denivelari care sa influenteze negativ calitatea straturilor de protectie a izolatiei. La terminarea lucrarilor se efectueaza receptia calitativa pe faza de lucrari in cadrul careia: - se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcursul lucrarilor, comparandu-le proiectul si prescriptiile tehnice respective iar abaterile sa se incadreze in prescriptiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic; - se va verifica modul de executie al comunicarii cu atmosfera al termoizolatiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevazute in documentatia tehnica.
25

Recepia lucrrilor se efectueaz in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. Recepiile (preliminar, final) se vor face numai n condiiile existenei tuturor documentelor ce atest calitatea fiecrei faze de lucrri verificate pe parcursul execuiei. 1.3.1 Comisia de receptie La receptia lucrarilor, vor participa : Dirigintele de santier, Beneficiarul, Reprezentantul executantului impreuna cu RTE si CQ, Proiectantul si Inspectoratul de Stat in Constructii. Receptia va fi facuta in baza unui Proces Verbal de Receptie 1.3.2 Tolerante admisibile Tolerane de planeitate ale stratului final
1.3.3 Procesul verbal de receptie Se va intocmi de catre executant si va fi semnat de care Comisia de Receptie. 1.3.4 Remedieri In cazul in care trebuiesc facute remedieri, acestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in termene stabilite de comun acord cu reprezentantul beneficiarului. Remedierile nu vor dura mai mult de 2 saptamani de la data semnalarii acestora. 1.3.5 Masuratori si decontare Masuratorile se vor face in baza listelor cu cantitati de lucrari realizate de proiectantul lucrarii. Situatiile de lucrari intocmite vor fi verificate si aprobate de catre dirigintele de santier. 1.4. GARANTII a)Garantia producatorului Garantia producatorului trebuie specificata in documentele de calitate ale sistemului de termoizolatie. Garantia minima pentru sistemul de termoizolatie trebuie sa fie de 20 ani. Producatorul va pune la dispozitia Beneficiarului toate documentele de calitate, odata cu cartea tehnica a sistemului de termoizolatie si cu garantia sistemului. b)Garantia executantului Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod obligatoriu de catre executant si este de min. 3 ani. 1.5. EXPLOATAREA LUCRARILOR 1.5.1 Conditii de exploatare Lucrarile vor fi exploatate conform specificatiilor producatorului. Orice interventie asupra fatadei, cum ar fi montarea de aparate AC, suporti, montare obloane, schimbat tamplarie trebuie sa se faca sub indrumarea proiectantului si numai cu firme specializate. De asemenea producatorul sistemului va fi consultat. In fiecare an, in perioada Martie-Aprilie se va verifica starea fatadei. Orice problema va fi semnalata imediat executantului care va anunta si producatoarul sistemului de termoizlotie.
26

Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea hidroizolatiilor, sau a invelitorilor de orice fel, remediindu-se de indata deficientele constatate, pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa, in termoizolatie. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii si se va inlocui suprafata deteriorata de catre specialisti. La fiecare 5 ani, se recomanda vopsire integrala a fatadei. Vopseaua va fi achiztionata in mod obligatoriu de la furnizorul sistemului pentru a asigura compatibilitatea. 1.5.2 Daune si solutii de remediere Daunele aparute in timpul exploatarii vor fi semnalate imediat de catre Beneficiar atat Executantului cat si Producatorului sistemului de termoizolatie. Beneficiarul impreuna cu executantul si producatorul stabilesc cauza generatoare, si solutia de eliminare a acesteia. De asemenea se va stabili cine va prelua costurile reparatiei.
27

28

Indicatii de montaj: Perforare prin materialul izolant pan in materialul - suport. Se introduce ancora in gaur, pan cand talerul st fix pe materialul termoizolant. Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului. Instructiuni de verificare la tractiune: Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va dubla pentru fiecare diblu necorespunzator. Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor. Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul zidariei din blocuri ceramice. Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor existente si stablilirea pachetului de strangere.
29

CAIET DE SARCINI 2. TAMPLARIE DIN P.V.C. SI LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERESTRE
2.1. GENERALITATI Tamplaria existenta (care nu corespunde criteriilor de performanta din fisa tehnica de mai jos) va fi inlocuita cu tamplarie noua eificienta energetic din profile PVC cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa low-e, geam cu umplutura din gaz inert ex. Argon. Tamplaria din profile de PVC va fi executata conform planselor din documentatia de executie ca: tablouri de tamplarie, fatade, detalii, etc. Ferestrele vor avea coeficientul de transfer termic (U) minim 1.3 W/m2K, iar cele pentru spatiile de locuit vor fi dotate cu fante de circulatie naturala controlata a aerului intre exterior si spatiile ocupate (pentru evitarea producerii condensului in jurul ferestrelor si al altor zone cu rezistenta termica scazuta). In oferta tehnica pentru tamplaria de PVC este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TAMPLARIE OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei (dupa realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de PVC este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE TIP DE TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata vitrata si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se va specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata vitrata. Producatorul tamplariei de PVC va prezenta certificat CE al produsului. Usile celor doua apartamente se vor inlocui cu usi noi din lemn stratificat 2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. Ferestre i ui de lemn. Conditii tehnice generale Ui i ferestre. Clasificare si tehnologii Tmplarie pentru construcii civile i Industriale. Ferestre din lemn Usi de lemn pentru constructii civile Tmplarie pentru construcii civile, ui de lemn. Metode pentru verificarea calitatii Ferestre, ui de balcon, ui interioare de lemn pentru construcii. Formate si alctuiri Asigurarea calitii ferestrelor din PVC
STAS 799 88 STAS 9322 89 STAS 9317/1 87 STAS 466 92 STAS 9317/2 87 STAS 5333 86 RAL GZ 716/1
Legea protectiei civile nr. Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de 106/1996 protectie civila in cadrul constructiilor noi
30

2.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 2.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usa exterioara si ferestre: - Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,6 W/m2K. nimea minim a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereilor principali va fi de 3,0 mm ( 0,2 mm). Suprafeele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniform, fr ntreruperi i fr impuriti mecanice. - Profile de rigidizare - din oel zincat cu grosimea de min.1,5 mm i modul de elasticitate 250 KN/cm. - Feroneria - fabricat din oel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinele RAL RG 607/3 Asigurarea calitii feroneriei batante i oscilobatante. - Feroneria va fi montat pe profile i verificat/ajustat. Feroneria va fi de bun calitate. - Geam termoizolator va fi realizat din dou foi de sticl, una laminat cu grosimea de 6,38 mm la exterior i una float cu grosimea de 4 mm la interior, distanate printr-o baghet de 16 mm dublu sigilate. Spaiul creat ntre cele dou foi de geam este umplut cu argon. - Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E, c dispune de dotarea necesar procesrii acestui tip de geam. 2.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: - Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. - Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat. - Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. - Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. - In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).
31

2.3.3 Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn Confeciile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tmplrie. a) Ui interioare pline(Rw 40 db)- pentru acces in apartamente . Foaie de u din lemn stratificat placat pe ambele fee cu furnir sau melamin; grosimea foii uii min. 40 mm;
-
Glafuri din lemn sau profile de lemn n linie cu arhitravele respectiv profile metalice prefabricate vopsite; Feroneria aferenta tipurilor de confectie ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (n sli de clas i toalete) i cu chei (n celelalte ncperi).
a) Ui interioare pline pentru dormitoare ; Foaie de u din lemn; grosimea foii uii min. 40 mm; Toc pentru u din lemn - profile prefabricate ce se livreaz mpreun cu foaia de u i elemente de suspendare i nchidere (balamale, broasc); Feroneria aferenta tipurilor de confectie ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (n sli de clas i toalete) i cu chei n celelalte ncperi. b) Accesorii Chituri pentru canturile exterioare si interioare ale tocurilor; Spum poliuretanic pentru montaj, ntre tocuri i golurile unde se monteaz; Opritori pentru ui. de 30 cm de la baz pe ambele fee;
2.3.4 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare - Tmplria asamblat (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv. - Manipularea tmplriei ct i a geamului termoizolator se va executa manual, cu atenie. n cazul suprafeelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. - Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mpotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria / geamul s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s impiedice utilizarea. - Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. Verificarea calitii se va face pe faze: Verificarea la livrare
32

Verificarea nainte de punerea n oper Verificarea la recepia preliminar Se vor verifica: existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice; corespondena cu prevederile proiectului; existena i calitatea acesoriilor de prindere; verificarea n urma depozitrii / manipulrii cu privire la deteriorri. 2.3.4.1 Livrare, manipulare, depozitare
Tmplria se livreaz ncheiat, pregtit pentru finisare sau gata finisat conform tabelelor de tmplrie, nsoit de certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv. Livrarea se receptioneaz conform STAS 799 86. efii echipelor de montaj vor participa la recepia tmplriei i a accesoriilor. Tmplria trebuie depozitat n spaii protejate mpotriva intemperiilor, n spaii nclzite cu o temperatur i umiditate constant. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s mpiedice utilizarea. Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. nainte de montaj, cu cel puin 24 h, tmplria de lemn se va depozita n zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea. 2.4EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA 2.4.1 Executia tamplariei din PVC pentru ferestre - Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat PVC. - Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi autoperforante la 40 cm. - Sudarea profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu va prezenta pori sau culoare gri-glbuie. - Montarea garniturilor - mbinare cap la cap cu evitarea ntinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv. Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Fixarea trebuie astfel facuta nct sa asigure stabilitatea, s permita dilatarea tmplriei. mbinrile trebuie s fie suficiente ca numr i rezisten pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct n perete cu ajutorul
33

diblurilor i a uruburilor. Distana dintre punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria este fixat cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu este permis prezena mortarului sau a corpurilor dure ntre toc i zidrie. Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu spum, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup aezarea tmplriei se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curit. 2.4.1.1 Montarea geamurilor - conform instruciunilor interne ale firmei furnizoare. Punerea in opera
Principalele faze de realizare: a) executarea releveului golurilor de faad de ctre executantul tmplriei; b) montarea tmplriei cu geam termoizolator; c) realizarea termoizolrii cu plci polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform detalii proiect; d) executarea (repararea) finisajelor interior i exterior ale cldirii. 2.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea va consta din: Dup ce structura de baz a fost terminat Contractorul trebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri precum si verificarea la recepia materialelor; Verificarea pe parcursul execuiei: - Mnerele uilor vor fi instalate n aa fel s previn vtmari. Mnerele verticale tip bar vor amplasate la distan suficient fa de rostul dintre cele dou foi de u pentru a preveni vtmarea (>8cm). - se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i perete cu spum poliuretanic, etanarea cu silicon. Verificarea dup montaj: verificarea la finalul execuiei - va consta din verificarea aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii feroneriei, a montrii geamului, a funcionalitii ferestrelor; Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.
34

2.4.1.3 o
Abateri admise: Deformatia maxima: n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
o n directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de etansare) deformatia este limitata astfel incat s nu mpiedice ntreinerea seciunilor care se deschid. o transversale. o o o 2.4.2 s nu intervin n elementele de etanare pe care se sprijin, eventual, piesele
Limite de toleran la tmplria instalat: Pe vertical: ferestre: 2 mm/m Cadru usi: Ui, obloane: 1 mm/m max. 3 mm n direcia nchiderii
Executia tamplariei din lemn pentru usi interioare
n cazul uilor rezistente la foc se vor urma prescripiile productorului i/sau cele specifice acestor tipuri de ui. Operatiuni pregtitoare de lucrri ce trebuie a fi terminate nainte de nceperea montajuIui tmplriei: materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru tmplrie si cele pentru finisarea paleilor i glafului; terminarea tencuielilor n zonele adiacente golurilor precum i a pardoselilor i plafoanelor; mbrcarea n folie din plastic a tocurilor i marcarea pe acestea a punctelor corespunztoare marcate pe conturul golului, naltime, adncime, verticalitate, centrare. Pozarea i echiparea tmplriei: fiecare toc este adus n poziie si fixat n prima faz prin pene la coluri i la interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate n prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; fixarea definitiv a tocurilor i praiuirea interioar pentru mpiedicarea deformrii pn la momentul ntririi spumei poliuretanice; injectarea cu spum izolant a spaiilor rmase libere ntre toc i gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice executarea finisajelor la palei si glafuri; nlaturarea proteciei din folie de plastic; retuuri si completri;
nchiderea tmplriei n goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice
35

Toate uile care atunci cnd sunt deschise pot cauza deteriorri ale pereilor adiaceni, radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevzute cu opritori ce se monteaz n pardoseal. 2.4.2.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Se vor verifica: - tamplaria sa se incadreze in tipodimesiunile prevazute in proiect si tolerantele sa se incadreze in standardul 11179-78; - existenta si fixarea corecta a feroneriei conform indicatiilor din proiectul de executie; - montarea corecta a geamului termopan cu baghete din PVC si garnituri de etansare; - existenta garniturilor de etansare pe conturul tocului si al cercevelei; - existenta praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare agreate si recomandate de producator. In timpul montarii, la tamplaria din PVC se va verifica: - daca praznurile au fost fixate in dibluri, daca tamplaria a fost centrata in golul rezervat si daca se deplaseaza usor pe orizontala si verticala; - aliniamentul tocurilor atat pe orizontala cat si pe verticala. Dupa montare se verifica: - verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si a aliniamentului pe orizontala si verticala; - functionarea corecta la inchidere si deschidere a usilor si cercevelelor, precum si o etanseitate buna la inchidere; - etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si zid cu fasii din polistiren celular si cu chituri la interior si exterior; - corespondenta cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate. existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice; verticalitatea tocurilor i cptuelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; abaterile de la planeitatea foilor de ui sau cercevele mai lungi de 1,5 m s fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective; ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant (3 8 mm); potrivirea corect a foilor de ui (luft) precum i a cercevelelor pe tocuri, pe toat lungimea falului respectiv; abaterea este de 2 mm; ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minim 3,5 cm; accesoriile metalice s fie bine montate i s funcioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate 2.5. Criterii pentru asigurarea cerinelor de performan a tmplriei
36

37

38

3.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TENCUIELI

3.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constructii: Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade,
b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica: Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabitz (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).
c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale
39

peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. 3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C 17-82 STAS 1667-76 STAS 1134-71 STAS 8625-90 STAS 6476-86 STAS 7058-91 STAS 790-84 SR 1500-96 STAS 545/1-80 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli. Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare). Piatra mozaic (mozaic). Pasta GIPAC. Pigmenti naturali. Aracet E 50. Apa pentru mortare. Ciment PA 35. Ipsos in constructii.
3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate 40

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila . Aditivi Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. 3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
41

Pentru sprit: o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
3.4.1 Operatiuni pregatitoare Lucrarile care trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari;
3.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 3.4.3 Executia amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; Pe suport de plasa de rabitz galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
42

3.4.4 Executia stratului de baza Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabitz) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului: Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. 3.4.5 Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine prin aplicarea cu fierul de glet a tinciului care se niveleaza apoi cu drisca. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros indicativ C 16-79. 3.4.6 Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la
43

altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea; Strat de tencuiala, texturat;
Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri). 3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Inainte de executarea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Consultantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. o Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: rezistentei mortarului; o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; o o aderenta la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor intrande si iesinde. Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, urme de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz. Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
44

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 3.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate. 3.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar; daca se respecta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; aderenta cu stratul suport este corespunzatoare. 3.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; Consultantul, in cazul respectarii cerintelor specificate, trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
45

verificarea grosimii straturilor de mortar; 3.5.4 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite 2 Umflaturi, ciupituri, Maxim 3cm la Nu se admit denivelari, fisuri lipsuri in fiecare m2. jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari (pana la 3 Maxim 2 la m2. Nu se admit. mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale Nu se verifica Max. 2 neregularitati/m2 planeitatii suprafetelor in orice directie, avand tencuite pe orice directie adancimea pana la 2 (la verificarea facuta cu mm. un dreptar de 2 m lungime). Abateri la verticala a Max. cele admise Pana la 1 mm / m si tencuielilor peretilor. pentru elemente max. 3 mm pe toeta suport. inaltimea incaperii. Abaterile de la verticala Max. cele admise pt. Pana la 1 mm / m si si orizontala a muchiilor Suportul elementelor. max. 3 mm de element. intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul. Abaterile de raza la suprafete curbe. Nu se verifica. Pana la 5 mm. Tencuieli gletuite Nu se admit
Nu se admit.
Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.
Pana la 3 mm.
4. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

4.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
46

4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C 56 /85 C 3 76 STAS 790/84 STAS 545/1/80 SR 1581/2/94 Legea nr. 10 /1995 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Ap pentru construcii. Ipsos pentru construcii. Hrtie pentru lefuire uscat. Calitatea in constructii
4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Principalele materiale sunt:
vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C. 4.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR 4.4.1 Pregatirea suprafetelor
Suprafete gletuite si tencuite
- Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi i fisuri. - Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc, sau se spcluiesc cu past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire: preparat n volume (2 pri ipsos la 1 parte ap) n cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepar past ipsos-var, 1 parte i 1 parte lapte de var folosit n cel mult 20 minute de la preparare. Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit pereii, de sus n jos, i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate.
Suprafete de lemn
47

Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate degradrile, acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verific i corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile s fie tiate, cuiele ngropate i bine curate. - Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul electric tip Hygromette sau similar. - Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafete metalice
Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, spacluri de oel, hrtie sticlat sau soluii decapante (feruginol etc.). Petele de grsime se terg cu solveni, exclusiv cu petrol lampant i benzin auto. Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de ulei. 4.4.2 Executia lucrarilor
Generalitati
Zugrvelile i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n mediu ambiant, de cel puin +5oC.; n cazul zugrvelilor, regim de temperatur ce se va menine n tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore, dup executarea lor. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari mare. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8% suprafeele gletuite. n condiii de umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura +15-20oC, acestea se obin n 30 zile de la tencuire i 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verific cu aparatul Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea i cu o soluie fenolftalein 1%, ce se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se vopsete nu trebuie s fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensrii vaporilor. Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baz de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor n limitele standardelor i normelor de fabricaie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
48

n acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei i tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine: - Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu glet de ipsos; - Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine: 1.n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei acestuia. 2.Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea lavabila i un volum egal de ap i se omogenizeaz. 3.Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare. 4.Vopsitoria cu lavabila se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea diluat cu ap n proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizat . Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special de ctre investitor (dirigintele de lucrare): - ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus; - calitatea principalelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i normelor interne de fabricaie; - respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier; - corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea; - Lucrrile executate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite necorespunztoare se vor reface sau remedia; Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza: aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
49

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE 4.5.1 Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele: Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.); Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor; Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului; Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).
4.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele: - Daca este respectata procedura tehnica de executie; - Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; - Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; - Aspectul zugravelilor; - Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; - Aspectul zugravelilor; - Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); - Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; - Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal
50

Trebuie verificate urmatoarele: - Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri); - La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea; - Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri . 4.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
5. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI

5.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile placare cu gresie antiderapanta a tuturor pardoselilor existente(in zona de birouri, holuri, casa scarii, scari exterioare, rampa pentru persoane cu dizabiltati, bai, holuri si bucatarii in zona de locuinte) cu exceptia pardoselilor din dormitoarele locuintelor, unde parchetul existent se va reface. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant* i Consultant / Investitor. 5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 5939 80 GP 037-98 C56 85 C35-82 Legea nr. 10/1995
Placi ceramice pentru pardoseli Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativului pentru alctuirea i executarea pardoselilor Calitatea in constructii 51

MLPAT 31/N/02.10.95
Metoda pentru a determina importanta categoriei de cladiri;
5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE MANIPULARE, TRANSPORT
UTILIZATE,
VERIFICAREA
CALITATII,
LIVRARE,
Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt: Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; b) Echipamente Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor specifice si normelor tehnice folosite in constructii si conform specificatiilor din capitolele respective ale Caietelor de Sarcini. 5.3.1 Transport si depozitare De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri: Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face n spaii acoperite. Adeziv
Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execuie conforme cu fia productorului. Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii. 5.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA 5.4.1 Reguli generale In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis. Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac excepie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect. Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i constatarea de catre Consultant c acesta a fost bine executat. La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi.
52

5.4.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus pardoseala.
5.4.3 Executia stratului suport Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalaiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din exploatare s nu se taseze, provocnd degradarea mbrcminii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, sapa trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor. Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.). Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicat direct pe suprafaa respectiv, fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire. Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei unde apar neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Aceast ap de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avnd consistena de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine curat i udat. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafaa respectiv i se va nivela cu dreptarul tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment sau pe ipci de ghidaj, fixate n prealabil la nivel. Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea uoar cu ciocanul de zidar trebuie s prezinte un sunet plin. suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n relief sau adncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu sgeta maxim de 1 mm.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:
53

pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena, grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice. diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine ncastrate n ap, In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se vor lua msuri pentru protejarea dalei flotante sau a apei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdrite cu hum, vopsea, etc, care ar mpiedica aderena gletului sau adezivului pe suprafaa stratului suport. De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment de aciunea urmtoarelor substane agresive care le pot ataca sau distruge: acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc); alcalii i leii; produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc.); produse zaharoase; sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.); substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai, azotii etc.); uleiuri vegetale.
5.4.4 Executia pardoselilor - finisaj Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaz. Executarea pardoselilor din gresie ceramica de exterior Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un stratul de mozaic turnat existent. Plcile din gresie ceramic se vor monta, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv. Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie ceramic se vor menine n ap timp de 23 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de pardoseal mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz cu restul suprafeei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat ct i conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora independent. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elemente prefabricate care i-au consumat deformaiile sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare. Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderenei hrtie, folie de polietilen, etc.
54

La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 03 mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,54 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas, factorul ap ciment fiind de maximum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 23 mm ntre plcile din gresie ceramic. Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei. Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz. Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 ore. Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului. Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curarea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant. La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii de 510 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcie de modularea structurii. Executarea scafelor si plintelor La mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 58 mm.
Conditii tehnice de calitate

55

In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmtoarele verificri: se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betonier pn la terminarea punerii betonului n oper), acest interval de timp nu trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or i jumtate pe vreme rcoroas. Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metoda trasrii cu trunchiul de con avnd nlimea de 30 cm conform STAS 1759-88. Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute n STAS 2560/1-83 i STAS 2560/3-84. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, Consultantul va da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere.
Refacerea pardoselilor din parchet - curatirea parchetului se face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in incaperile respective. - curatirea parchetului se face mecanizat cu masina de raschetat parchet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva) Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu ticlingul. - la racordul dintre pardoseala si perete, dupa curatare se vor monta pervazuri din lemn masiv. Ele se vor monta dupa caz, prin batere in cuie sau prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa sortul D50 si prin batere in cuie din loc in loc. - Parchetul dupa raschetare se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white - spirt. 5.5 CONTROLUL CALITATII 5.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
56

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
5.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de executie; se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile; ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.
B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
5.5.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; 57

Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
5.6. TROTUARE SI BORDURI GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si bordurilor din beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la fundatii si de a permite circulatia pietonala. Standarde de referinta STAS 388-80 STAS 1500-78 STAS 1667-76 STAS 1030-85 - Ciment Portland - Ciment Pa 35 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare - Mortare obisnuite de ciment
Materiale utilizate - Ciment Portland, conform STAS 388-80. - Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78. - Agregate naturale, conform STAS 1667-76. - Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76. - White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67. - Apa pentru constructii, conform STAS 790-84. - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68. Conditii de executie. Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal. Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 m in functie de regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului. Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu argila batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.
CAIET DE SARCINI LUCRARI NOT IMPORTANT Caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS-uri, normative, instruciuni tehnice, etc), n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR P.S.I.
58

La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006; n timpul execuiei se vor respecta : 1. Prevederile n legtura cu execuia conform actelor normative menionate 2. Normele P.S.I proprii ale constructorilor i montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . 3. Dispoziiile organelor de control . Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii : 4. Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii, la prezentul proiect. 5. Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate inclusiv procurarea i ntreinerea P.S.I., n conformitate cu Normativul Departamental i recomandrile proiectanilor privind obiectul din prezenta documentaie.
NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1. La executarea lucrrilor se vor respecta msurile de igiena i securitatea si sanatatea in munca prevzute n "Regulamentul pentru protecia muncii n construcii" aprobat prin ordinul MLPAT nr. 9/N/1992. 2. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006, compl. si modificata. 3. De asemenea, eful punctului de lucru are obligaia de a lua toate msurile necesare evitrii oricrui tip de accidente sau avarieri reele, funcie de condiiile specifice din antier. Avnd in vedere: Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie; - Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998, 6. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006; 7. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; 8. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a maselor; 9. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
59

10. HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la zgomot; 11. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; 12. HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre lucratori a echipamntului de munca; 13. HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca; 14. HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de securitate si/ sau sanatate la locul de munca; 15. HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la vibratii; 16. Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie ) Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a obiectivului MODERNIZARE CLADIRE CENTRU OPERATIONAL EXTERIOR RAMNICU VALCEA, in mun. Ramnicu Valcea, jud. Valcea A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol. Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele dect pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, att in timpul lucrului, ct si in timpul accesului la si de la locul de munca. Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frnghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati. Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur.
60

Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, cnd se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm. Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod ct mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii. Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice; b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamnt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamnt a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal;
61

c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele: 1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamnt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante. Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii: STAS 6131 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile SR EN 358 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului STAS 3159 81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si montori STAS 297/1 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 91 Echipament de protectie. Frnghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi, vulcanizate liber . STAS 6787/1 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/2 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/3 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/4 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/5 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Crlige de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frnghie. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/8 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare. Conditii tehnice generale de calitate
62

STAS 2612 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii STAS 12217 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii STAS 12604/4 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare STAS 12604 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/1 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/2 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate Grupul de standarde G07 Masuri de siguranta contra incendiilor P118 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. STAS 11841 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr. 1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor. Intocmit, Arh. Alexandru Berevoianu
63

Caiet Sarcini Arhitectura Valcea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Arhitectura Valcea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA FAZA P.T.

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

C 056 - 2002 NE 007 - 1997 NC 001 - 1999 P 118 - 1999

BC 19-20/ 04 BC nr 13 - 97 BC 1 - 2001 BC 7 -1999

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

CAIET DE SARCINI 1. IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

A. Suport din zidarie. Masuri

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura