CS Lazar

S.C.
MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL, J03/906.2006, TEL./FAX 0248282131, FAX 0248251073 STR.BARBU STEFANESCU DELAVRAN CEA,NR.1,BLOCT1,SC.B,AP.10-11,PITESTI,JUD.ARGES
PROIECTARE,CONSULTANTA,ASISTENTA TEHNICA,CON STRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI A GRICOLE.
CONSTRUIRE PAVILION ADMINISTRATIV P+1E, SERVICE AUTO P INALT, SPALATORIE SI IMPREJMUIRE
in comuna Budesti, sat Barza, tarla 27, parcela 754/93, 754/15, 754/16, punctul Peste Samnic, judetul Valcea
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA FAZA P.T.

______________________________________________________
BENEFICIAR :
S.C. COM DIVERS SERVICE LKW S.R.L.
PROIECTANT :
S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI
Caiet de sarcini arhitectura
S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

DATE GENERALE DESCRIEREA LUCRARILOR Se propune construirea urmatoarelor corpuri: Pavilion administrativ Constructie cu regim de inaltime P+E, alcatuita dintr-un singur volum, lipit pe o latura de corpul service-ului. Parterul gzduieste spatiul de primire a vizitatorilor, compus dintr -un showroom cu inaltimea de doua niveluri si receptie, precum si magazia, un birou, spatiul I.T, incaperile pentru centrala termica si compresorul, cantina angajatilor, vestiarul si grupurile sanitare accesibile direct din exterior. La etaj se propun birourile open-space, biroul principal, arhiva, oficiul si grupurile sanitare, legate printr-o pasarela cu vedere directa in showroom. Scara de acces la etaj este una participanta, deschisa spre showroom. Cladirea are o structura din cadre de beton armat, cu plansee din b.a., cu inchideri exterioare din zidrie de crmid eficienta, cu goluri verticale, de 25 cm grosime si cu o termoizolatie de 10 cm. din polistiren expandat. Zidurile interioare de compartimentare vor fi, la parter, din crmid eficienta cu goluri verticale (ziduri de 25 cm grosime ), iar la etaj vor fi compartimentri uoare din gips-carton pe structura metalica, de 10.00 cm. grosime. Peretii vitrati se vor rezolva prin fatade cortina, cu montanti si traverse din aluminiu si geam termoizolant. Service Constructie cu regim de inaltime P inalt, alcatuita dintr-un singur volum, lipit pe o latura de corpul pavilionului administrativ si gazduieste doua spatii: service-ul propriu-zis si un atelier de tinichigerie, ambele fiind accesibile atat din exterior cat si din pavilionul administrativ. Cladirea are o structura alcatuita din cadre metalice portal incastrate la baza. Cadrul curent este format din grinzi IPE 450 si stalpi HEA 400; cadrul de fronton este format din grinzi IP 270 si 5 stalpi HEA 200. Inchiderile exterioare vor fi din pereti sandwich cu tabla galvanizata si o grosime de 8 cm. Peretele interior dintre cele doua spatii se va executa tot din pereti sandwich cu tabla galvanizata si o grosime de 8 cm. Intre cele doua cladiri, peretele comun va fi din zidarie de 25 cm cu termoizolatie de 10 cm spre service. Fundatiile vor fi izolate sub stalpi si legate cu grinzi de fundare, din beton armat. Se propune un soclu din beton armat, intrerupt in dreptul usilor industriale. Placa de la parter va fi din beton armat, la cota -0.10cm fata de cota 0.00 a pavilionului administrativ. Tot din beton armat se vor executa si placile, peretii si scarile de acces in cele doua canale tehnice propuse in service. Acoperiul va fi in doua ape, realizat din pane IPE 160 pe care se fixeaza o invelitoare din panouri sandwich cu tabla galvanizata si o grosime de 6 cm. Tamplaria exterioara se compune din 7 usi industriale sectionale din panouri de otel (40mm.), umpluta cu spuma poliuretanica neinflamabila, de culoare RAL 7035. 3 dintre aceste usi au si usi pietonale incastrate. Se vor lua masuri de securitate si protectie in conformitate cu reglementarile in vigoare. Pentru aceasta, conform legii 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale, se va intocmi Planul General de Securitate si Protectie a Muncii. Beneficiarul lucrarii sau managerul

de proiect trebuie sa intocmeasca o declaratie prealabila in situatiile prevazute de HG 300 din 02/03/2006 art. 47. Aceasta va contine conform aceleeasi hotariri, anexa 3 urmatoarele: - Data comunicarii; - Adresa exacta a santierului; - Beneficiarul lucrarii; - Tipul lucrarii; - Managerul de proiect; - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului; - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii; - Data prevazuta pentru inceperea lucrarii; - Durata estimativa a lucrarilor pe santier; - Numarul maxim estimat de lucratori pe santier; - Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier; - Datele de indentificare ale antreprenorilor, subantreprenorilor si ale lucratorilor independenti. Lucrari pregatitoare: - organizare de santier: utilitati, protejarea zonelor de trecere pietonala, vestiare, spatii de depozitare materiale si echipamente, montare schele si utilaje de ridicat; Lucrari de constructii: - construirea corpurilor mentionate la descrierea lucrarilor Lucrari de finalizare: - demontarea schelelor si utilajelor, in paralel cu refacere zonelor de ancorarare si montaj a acestora - refacerea zonelor afectate de organizarea de santier. Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate. Toate cerintele, care sunt cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile model anexate, trebuiesc executate. De asemenea, toate performantele, care sunt necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a intregului obiect, trebuiesc executate, chiar daca in documentele de mai sus, nu sunt prezentate separat, expres. Documentatia care sta la baza autorizatiei de constructie si avizele centrelor de constructie si avizele centrelor de specialitate, precum si cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie. Executantul va asigura pe parcursul executiei toate documentele necesare pentru Cartea constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Documentele pentru Cartea tehnica a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectoratului de Stat pentru Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului. INSTRUCTIUNI SI DISPOZITII Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele si reglementarile in vigoare din Romania. In absenta unor norme sau reglementari specifie, se vor aplica normele europene. In orice caz, se vor respecta: - Legea 50/1991 si modificarile ulterioare cu privire la Autorizarea de Constructie; - Legea 10/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, inclusiv corecturile tehnice si prescriptiile de aplicare;

- Legea 137/1995 cu referire la Protectia Mediului; - Legea 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale; Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, serviciilor, conditiilor de santier, calificarii muncitorilot, etc. pentru a asigura respectarea regulamentului privind certificarea de conformitatea a calitatii produselor folosite in constructii. Se vor respecta instructiunile producatorilor inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile producatorilor sant in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractuale se vor cere beneficiarului clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Se vor respecta standardele specificate. Lucrarile se vor executa de catre muncitori calificati. Se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Se va verifica permanent prin masuratori respectarea tolerantelor prevazute si se va anunta beneficiarul in cazul depasirii lor. Nu este permisa cumularea de tolerante. Indicativ
ST 043 - 2001
Denumire
Specificaie tehnic privind cerinele i criteriile de performan pentru ancorarea n beton cu sisteme mecanice i metode de ncercare Norme tehnice provizorii pentru proiectarea i executarea prinderilor cu ancore a subansamblurilor i instalaiilor pe elemente de beton i beton armat Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 07 - Cofraje i sprijiniri Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 08- Zidrii i perei Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 16 - Geamuri Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 18 - Cosuri vent nat Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 14 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldiri de locuit Normativ ptr calculul coef global de izolare termic la cldiri cu alt destinaie dect cele de locuit Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor Ghid ptr calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de locuit Normativ privind calculul termotehnic al el de construcii n contact cu solul Normativ general privind calculul transferului de mas (umiditate) prin el. de construcie Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de nchidere ale cldirilor Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elemente de instalaii Instruciuni tehnice pentru proiectarea i execuia lucrrilor de
Publicatie
BC 12 - 2002
NP 050 - 1987
BC 4 - 1987
C 056 - 1985 C 017 - 1982 C 056 - 1985 P 002 - 1985 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 107 / 0 -2002 C 107 / 1 - 1997 C 107 / 2 - 1997 C 107 / 3 - 1997 C 107 / 4 - 1997 C 107 / 5 - 1997 C 107 / 6 - 2002 C 107 / 7 - 2002 C 142 - 1985 C 203 - 1991
BC 1-2/ 86 BC 1/1983 BC 1-2/ 86 BC 11/1985 BC 1-2/ 86 BC 1-2/ 86 Izolatii BC 1-2/ 86 BC 8 - 2003 BC 14 - 1998 BC 14 - 1998 BC 13 - 1998 BC 14 - 1998 BC 1 - 1999 BC 14 - 2002 BC 8 - 2003 BC 9/1985 BC 6 - 1991

GP 058 - 2000 GT 043 - 2002 MP 022 - 2002 MP 037 - 2004 NP 048 - 2000
PCC 016 - 2000 C 056 - 1985 NP 040 - 2002 C 056 - 1985 NE 001 - 1996 GT 041 - 2002 ST 050 - 2006 GT 041 - 2002 C 047 - 1986 C 056 - 1985 C 056 - 1985 C 003 - 76 C 016 - 1984 C 056 - 1985 C 056 - 2002 NE 007 - 1997
NC 001 - 1999 P 118 - 1999
mbuntire a izolrii termice i de remediere a situaiilor de condens la pereii cldirilor existente Ghid privind optimizarea nivelului de protecie termic la cldirile de locuit Ghid privind mbuntirea calitilor termoizolatoare ale ferestrelor la cld civile existente Metodologie pentru evaluarea performanelor termotehnice ale materialelor i produselor ptr construcii Metodologie privind determinarile termografice in constructii Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei cald e de consum aferente acestora Procedur priv tehnologia ptr reabilitarea termic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 14 - Izolatii Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri. Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 09 - Tencuieli Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri Ghid privind reabilitarea finisajelor pereilor i pardoselilor cldirilor civile Specificatie tehnica privind utilizarea adezivilor polimerici in constructii Ghid privind reabilitarea finisajelor pereilor i pardoselilor cldirilor civile Instruciuni tehnice ptr folosirea i montarea geamurilor i a altor produse de sticl n constr Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 15 - Tamplarie Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de constr Caiet 16 - Geamuri Normativ ptr executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor componente ale construciilor. Intervenii la nchideri exterioare Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea 10/ 1995 Normativ de siguran la foc a construciilor
BC 2 - 2002, BC 5 - 2003 BC 5 - 2003 Monit p1 nr BC 4 - 2001
BC 6 - /2001 BC 1-2/ 86 BC 24 - 2004 BC 1-2/ 86 BC 8 -1996 BC 6 - 2003 BC 23 - 2006 BC 6 - 2003 BC 5/1986 BC 1-2/ 86 BC 1-2/ 86 BC 6 -1991 BC 6 / 1985 BC 1-2/1986 BC 19-20/ 04 BC nr 13 - 97
BC 1 - 2001 BC 7 -1999
In cazul in care caietele de sarcini specifica conditii mai severe decat cele din standardele in vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, in masura in care nu contravin reglementarilor in vigoare. Executantul, dispune executarea incercarilor cerute de legislatia in vigoare inclusiv controlul de calitate. Executantul autorizat va inainta beneficiarului rapoarte indicand observatiile si concluziile inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si cu standardele in vigoare.

Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si va pune la dispozitie forta de munca atunci cand este necesar atat pe santier cat si in afara santierului. Executantul va asigura prin contracte inchieate cu producatorii de materiale si echipamente prezenta unui reprezentant calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor precum si instruirea personalului de exploatare. In vederea definitivarii alegerii materialelor si echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta beneficiarului mostre si esantioane precum si ansambluri specifice impreuna cu dispozitivele de fixare, elemente de etansare si finisare, inainte de contractare si aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparatie pana la terminarea lucrarii. Este in sarcina executantului de a verifica si confirma, inainte de inceperea fiecarei lucrari a conditiilor de calitate ale lucrarii anterioare. Inceperea unei noi lucrari inseamna acceptarea conditiilor existente, beneficiarul si proiectantul general fiind exonerati de orice raspundere. Se va verifica daca lucrarea anterioara are capacitatea de a prelua incarcarile provenite de la noua lucrare. Se vor verifica conditiile speciale descrise in caietul de sarcini. MATERIALE Manipularea si transportul materialelor si echipamentelor se va face conform instructiunilor producatorilor. La receptia pe santier se asigura o inspectie prompta a materialelor si echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calitatii si cantitatii. Se va preveni murdarirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor. Depozitarea si protectia se vor face in conformitate cu instructiunile producatorului. Se vor pastra intacte etichetele si sigiliile. Atunci cand din motive intemeiate (si nu din vina executantului) este necesara inlocuirea unui material sau echipament cu altul decat cel prevazut in proiect, executantul va intocmi o cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru inceperea lucrarilor. Fiecare cerere trebuie sa contina toate informatiile necesare privind caliltatea produsului si conformitatea cu proiectul. Garantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru produsul initial. Toate materialele si echipamentele propuse ca inlocuitor vor fi agrementate conform normelor in vigoare. Executantul va efectua schimbarile care decurg din inlocuirea unui material asupra celorlalte lucrari fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar si fara prelungirea duratei de executie.

1.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE

1.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant* i Consultant / Investitor .
_____ * n concordan cu legislaia Romn
1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 10109/1 82 C17-82 C 140 79 STAS 438/1,2 80 P 118 99 STAS 6793 82 STAS 457 80 STAS 5185/2 80 NTR 9059-80 STAS 8036-81 STAS1030 85 STAS 2634 80 STAS 9201 80 STAS 146 78 STAS 1667 76 STAS 790 84
Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea zidarie si tencuiala. mortarelor de
Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale. Caramizi presate pline. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Panouri ceramice cu goluri orizontale. Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica. Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice. Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. Var hidratat in pulbare pentru constructii. Var pentru constructii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. Apa pentru constructii. 7

STAS 388 68 STAS 1500 78
Ciment Portland. Ciment Pa 35
1.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457 80. b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2 80. c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; f) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale; g) Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 80; h) Armaturi din STNB = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 80; i) Mortare si betoane conform marcilor din proiect; j) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton. 1.4.1Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Investitorului, spre aprobare, urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton; b) Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; c) Blocuri cu goluri din beton; d) Caramizi refarctare; e) Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. 1.4.2 Specificatii pentru mortare Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 82.

Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634 50. Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita. Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare. 1.4.3 Verificarea calitatii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 82; STAS 457 80; STAS 5185/2 80. b) Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80; c) Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; d) Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; e) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030 85; f) Compozitia, consitenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 79. g) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 80. 1.4.4 Livrare, Manipulare, Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. 1.5 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE 1.5.1 Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:

caramizi din argila arsa cu sau fara goluri; blocuri de teracota mari cu goluri; blocuri cu gauri din beton; Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ: blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau similar aprobate. 1.5.2 Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie, este mortarul var-ciment M 50Z. Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe mbele parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si pe caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110/1 75. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 85 figurile 58 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin caramida. Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
10

Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65). Potiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. 1.5.3. Pereti despartitori din zidarie Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 85, pct. 13.1.8). Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta.
11

Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. 1.5.4 Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din:: caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea A si marca 100 ; din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. 1.5.5 Executarea lucrarilor pe timp friguros La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 84. 1.6 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau Consultantul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. 1.6.1 Verificarea inainte de inceperea zidariei Verificarea proiectului si a detaliilor de executie; Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anterior); Verificarea trasarii zidariei. 1.6.2 Verificarea in timpul executiei zidariei Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele component:
12

o caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati; o mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje; o gheremelele respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii; Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului; o calitatea materialelor in momentul punerii in opera; o daca se respecta proiectul tehnic; o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; o daca se realizeaza teserea rosturilor; o daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; o daca se monteaza gheremele in locurile indicate; o daca se realizeaza planeitatea suprafetelor. 1.6.3 Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie Se vor efectua urmatoarele verificari: o aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4. o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. o daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape. 1.6.4 Abateri admise (devieri de la cotele din planuri) a) Grosimea zidurilor : - pereti din caramida : - pereti din BCA: b) Marimea golurilor: - pentru ziduri din caramizi: - pentru ziduri din BCA: c) Planeitatea suprafetelor: - pentru ziduri portante: - pentru ziduri neportante: - pentru ziduri portante: - pentru ziduri neportante:
4 - 10mm. 5 - 10mm. 10mm 20mm. 3mm/m 5mm/m 3mm/m 5mm/m 13
d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:

2. CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

La baza acestui capitol, stau plansele tehnice cu detaliile de executie aferente izolatiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrarii. 2.0. PREVEDERI GENERALE Prevederile acestui capitol se refera la toate tipurile de izolatii termice ca izolatii la pod, terase, pereti, plansee peste spatii neincalzite sau pardoseli aplicate pe sol. In cazul in care elementele de constructie nu asigura capacitatea de izolare termica normata, aceasta este completata printr-un strat prevazut special termoizolant in elementele de structura ale elementului de constructie executat. Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minimale de confort ale imobilelor, in functie de destinatia acestora. Alegerea alcatuirii elementelor de constructii termoizolate se face pe baza dimensionarii higrotermice in scopul realizarii: - rezistentei la transfer termic minim necesara, a diferentei dintre temperatura aerului si temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie si a evitarii formarii condensului pe suprafata acestor elemente; - stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a elementelor de constructie; - rezistenta necesara la difuzia vaporilor de apa, pentru limitarea condensarii acestora in structura, elementelor de constructii; - rezistenta la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer; - limitarea la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si a evitarii fenomenului de condens la nivelul acestora. Notatii si Abrevieri: In cadrul prezentului caiet de sarcini se vor utilize urmatoarele notatii si abrevieri: tems; CQ : Controlul calitatii. Note Explicative: Specificatiile tehnice contin date din standardele si normativele mentionate la capitolul 1.1; Detaliile tehnice si imaginile prezentate mai jos pot fi utilizate fara a se solicita drepturi de autor. 2.1. GENERALITATI 2.1.1 Standarde si normative de referinta - SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri.Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare; - SR EN 13163 2003 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS Specificaie. - ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS; - C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat n Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005); - NP 060 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat n brour IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003) ;
14

- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente (publicat n brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003). 2.1.2 Cerinte specifice sistemului termoizolant: Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoiozlare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Sistemul trebuie sa fie complet, livrat de catre un singur producator; - Sistemul trebuie sa fie agrementat atat in Romania cat si in Comunitatea Europeana; - Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente; - Sistemul sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania; - Durata minima in exploatare a primului sistem livrat sa fie de minim 5 ani. Producatorul sistemului trebuie sa respecte urmatoarele criterii: - Sistemul de management al calitatii implementat; - Sa asigure instructajul echipelor de montaj; - Sa asigure consultanta tehnica in santier; - Sa asigure urmarirea executiei pe faze de lucrari; - Sa intocmeasca si sa asigure cartea tehnica a sistemului aplicat la lucrarea respective; - Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru produsele aplicate. 2.1.3 Cerinte specifice executantului: Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii : - Companie cu obiect de activitate constructii civile; - Existenta personal calificat : maistru constructii si minim 20 muncitori calificati; - Certificare de la producatorul sistemului ETICS; - Lucrari de referinta experienta anterioara pe termoizolatii; - Schela si scule in dotare; - Sa asigure garantie de buna executie in conformitate cu specificatiile producatorului dar nu mai putin de 3 ani; - Sistem de management al calitatii implementat; - Existenta personal TESA; - Alocarea pentru aceasta lucrare a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor sau maistru constructor; - Asigurarea unui RTE si CQ pentru aceasta lucrare care sa urmareasca respectarea documentatiei tehnice pentru executie si legislatia in vigoare. 2.1.4 Cerinte specifice beneficiarului: - Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru; - Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea executiei lucrarilor de termoizolatie; - Sa asigure sursa de apa si curent; - Sa se asigure de buna cooperare a tuturor proprietarilor; - Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a lucrarii care se va atasa la proiectul tehnic de reabilitare termica. 2.1.5 Masuri de tehnica si securitate a muncii
15

Se vor respecta cu strictee msurile suplimentare, specifice operaiunilor de termoizolare suplimentar a pereilor exteriori, cerute i consemnate n procesele verbale de instruire i asisten tehnic de ctre furnizorul sistemului termoizolant. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinal MLPAT nr 1993 publicat in Buletinul Constrctiilor nr. 5-6/1993 Se considera ca masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale. 2.1.6 Urmarirea in exploatare Se va solicita constructorului garanie a lucrrilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul sistemului termoizolant n condiiile aplicrii n integralitate i punere n oper si n conformitate cu prescripiile cuprinse n fiele tehnice puse la dispoziia executantului. Se vor semnala de ctre utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garania oferit: deteriorri ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariia condensului la perei, evidenierea punilor termice, etc. 2.2. MATERIALE SI PRODUSE 2.2.1 Componentele sistemului Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt: - Adeziv pentru polistiren; - Polistiren expandat; - Dibluri de fixare; - Masa de spaclu pentru armare; - Plasa din fibra de sticla; - Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc.); - Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
16

Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la polistiren. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai mare decat rezistenta interna la rupere a polistirenului care este de 0,08N/mm2. Se impune folosirea unui adeziv cu aderenta de min 0,1N/mm2. Metoda de verificare in santier: pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de polistiren de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca ruperea se face in polistiren, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu indeplineste cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului. Adezivul pentru polistiren trebuie sa asigure o aderenta de min 0,1 N/mm2. Placile de termoizolatie a) Pentru pereii de faad - plci din polistiren expandat ignifugat pentru faade cu rezistena la traciune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 i conductivitate termic =0,040 W/mK. Grosimea plcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu influena factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN 13163 2003 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS Specificaie., pentru perei se prevede EPS L1 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70)1 TR150 BS100. b) Pentru termoizolarea soclurilor, n vederea realizrii unei rezistene sporite la oc se utilizeaz plci din polistiren expandat sau extrudat, cu suprafaa striat cu densitate de 28 -30 kg/m3. Grosimea plcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Abaterile dimensionale ale plcilor se vor ncadra n limitele acceptate pentru plcile de polistiren expandat. Elementele de fixare mecanica Fixarea suplimentar a plcilor termoizolante se realizeaz cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, si materialul termoizolant. Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare. Categorii de utilizare conform ETAG 014: Categoria A: Beton normal Pe lng adeziv, pe beton este necesar ancorarea mecanic. Excepie: Niciuna. Categoria B: Zidrie din crmizi pline Pe lng adeziv, pe crmizile pline este necesar ancorarea mecanic. Categorie folosire C: Zidrie din crmizi cu goluri Pe lng adeziv, crmizile cu goluri fac necesar ancorarea. Categorie folosire D: Beton agregat uor Pe lng adeziv, betonul agregat uor face necesar ancorarea. Excepie: Niciuna. Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA) Pe lng adeziv, BCA face necesar ancorarea. Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:
Grosimea izolaiei < 10 cm >10 cm < 10 cm >10 cm Toate grosimile Toate grosimile Strat suport Beton, crmid plin Crmid cu goluri BCA Plci fibrolemnoase Tip diblu 1a, 1b, 2a 1b, 2a 1a, 1b, 2a 1b, 2a 2a 2b Lungimea minim de ancorare min 25 mm min.25mm min. 25 mm* min. 25 mm min. 65 mm 30-40 mm
17

Legenda: diblu prin batere : 1a cui de plastic 1b cui metalic - diblu prin inurubare: 2a urub cu diblu 2b urub pentru lemn simplu + rozet Observaii: *ancorarea trebuie sa se fac obligatoriu n primul perete al crmizii Numrul diblurilor Numrul diblurilor ce trebuie s fie instalate (conform ETAG) depinde de: grafic Deoarece sarcina dat de presiunea vntului este mai mare la marginile cldirii dect n perimetrul ei, la dibluire se face distincie ntre: Numrul de dibluri n cmp Pn la nlimea de 50 m trebuie s existe minim 6 dibluri / m2. Peste nlimea de 50 m, trebuie s se efectueze probe statice pentru determinarea numrului de dibluri. Numrul de dibluri la margini Zona care se considera margine depinde de nlimea construciei h i de lungimea construciei l. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din lungimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. Terenul I. Teren deschis, obiect izolat, puterea vntului nu este redus de cladiri inconjuratoare. II. Puterea vntului este uor redus de obiectele dimprejur (pdure, case <10m etc.). Cldiri risipite. III. Puterea vntului este puternic redus de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de cladiri)
Tabelul 1: Numrul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristic de smulgere 0,8 KN/ diblu Schema de ancorare in T in cazul placilor din polistiren expandat :
18

Masa de spaclu pentru armare Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment cu aderenta foarte buna la polistiren, min 0,1 N/mm2. Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea - Rezistenta la socuri - Grad de impermeabilitate ridicat .Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5) Plasa din fibra de sticla Plas din estur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin, cu rol de armare a masei adezive de paclu, cu parametrii mecanici ridicai .Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite (soclu, parter) se prevede armare dubl.
Accesorii (profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare, etc.): - Profil de soclu - cu rol de susinere a sistemului termoizolant al pereilor.Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prevzut cu lcrimar pent ru scurgerea apelor din precipitatii. - Profilul de colt - pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora. Asigur o rezisten suplimentar la solicitri mecanice. - Profilul cu picurator asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe toate laturile orizontale de la partea superioara a golurilor de tamplarie si la toate celelalte muchii ce raman suspendate - Profilul de contact cu tamplaria asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul, evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mult asigura o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru ferestre.
19

- Etansarea rostului dintre tamplarie si perete. Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra carei actioneza o serie intreaga de factori atmosferici, deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii de tip Ceresit Winteq sau similar care are ca scop sa regleaze perfect difuzia vaporilor in zona de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia. Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti tip Ceresit sau similar Pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minim a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile gen praf de piatra i de 2 mm la tencuielile cu aspect gen scoarta de copac. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului. Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al producatorului. Important !!! Se admit numai produse agrementate n sistem, procurate de la a celai furnizor. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile ntre ele i verificate n sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. n privina comportrii la foc sistemul trebuie s se ncadreze n Euroclasa B-S2,d0. 2.2.2 Transport si depozitare Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate. Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare. Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 grade. Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel nct s fie ferite de factori atmosferici, nghe i degradri din solicitri mecanice. Plcile termoizolante vor fi ferite de radiaiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe suport, ci pe un esafodaj improvizat astfel incat sa se asigure ciculatia aerului 2.2.3 Executia lucrarilor 2.2.3.1 Operatiuni pregatitoare nainte de nceperea lucrului, suprafaa faadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal i vertical Toate suprafeele care ramn vizibile, att la partea superioara i inferioar a sistemului ETICS i care nu sunt nchise cu profile corespunztoare, vor fi protejate cu un strat de mas de paclu armat.
20

Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeal, insecte, roztoare etc., sau n cazul unui incediu, la flacr direct. Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de: - ncheierea lucrrilor de pe terase i atice i instalaii de scurgere a apelor pluviale. Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare; - Existena specificaiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului; - Montarea tocurilor de ferestre si usi, precum si a elementelor ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc; - protejarea tmplriilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau ptrii; - Protejarea suprafetelor ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancurile, trotuarele cu folii corespunzatoare; - Acoperirea cu elemente de protectie a suprafetelor orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc., astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant in timpul si ulterior executiei; - Montarea instalaiilor exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta finisajul, eventual mutarea pozitiei conductei pentru gaze si a dispozitivelor exterioare ale instalatiei de climatizare; - Realizarea lucrrilor de pregtire a suportului - suportul se va verifica cu grij, se va cura, se vor elimina poriunile de tencuial existent eventual exfoliate sau fr capacitate portant i de aderen insuficient (vezi cap urmator); - Asigurarea mpotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de faad, respectiv prelatelor la partea superioar a schelei; - Asigurarea impotriva umezirii ulterioare a stratului suport (umiditate ascensional). 2.2.3.2 Etape de executie Pregatirea suprafatei suport La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria suporturi tencuite ce impune obligativitatea dibluirii. Neregularitile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial adeziv suplimentar de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Denivelrile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la lipirea plcilor termoizolante. Metode simple de verificare :
21

A. Suport din zidarie. Masuri
B. Beton. Masuri
C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri
22

D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri
Lipirea placilor de termoizolatie Aplicarea adezivului Adezivul trebuie aplicat pe conturul plcii intr-un strat de aproximativ 5 cm i in mijlocul plcii, trei puncte cu dimensiunea cel puin ct o palm. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport i de grosimea stratului de adeziv (dup ghidul de aplicare al productorului). Suprafaa de aderenta trebuie s fie de cel puin 40% In cazul suprafeelor suport plane, se recomanda utilizarea metodei de lipire pe ntreaga suprafaa a plcii, utiliznd pentru splicarea adezivului un fier de glet din inox cu dini de 10 x 10 mm.
Dispunerea placilor de termoizolatie Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanieri ntre profil i perete, mbinrile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legtur.
Montarea plcilor se va face ncepnd din zona de soclu, de jos n sus, n rnduri orizontale, cu
23

latura mic a plcii termoizolante dispus pe nlime. Plcile se vor dispune fara rost, evitnd ptrunderea adezivului ntre rosturi. Spaiile formate datorit toleranei dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant din spuma poliuretanica. Rosturile verticale dintre plci se vor dispune ntreesut decalate cu o jumtate de plac. La coluri i la mbinarea cu alte pri ale construciei se vor folosi numai panouri ntregi sau jumti de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zo nele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea completa a adezivului Panorile cu coluri sau margini rupte nu se vor folosi. ndreptarea marginilor nu este permis dect dup ce uscarea adezivului este complet. n zona golurilor de ferestre sau ui, rosturile dintre plci nu trebuie s fie n prelungirea muchiilor golurilor. La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor termoizolante. Trebuie pstrat o decalare de cel puin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataie ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de dilatatie. Montarea diblurilor Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea plcilor, dup ntrirea suficient a adezivului de lipire. Se realizeaz guri cu burghiul de 8 mm. Alegerea diblurilor se va face n funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele, vezi cap 1.2.1. Talerele diblurilor trebuie ngropate pn la faa exterioar a plcilor de polistiren iar adnciturile rezultate se vor nivela cu adeziv pentru masa de paclu.
24

Aplicarea masei de spaclu armata Stratul armat se realizeaza la cel putin 3 zile dupa lipirea placilor de termoizolatie, dupa ce suprafata polistirenului a fost curatata de praful rezultat din slefuire. Realizarea nu se poate face mai tarziu de 3 luni de la lipire, in cazul in care operatia a fost facuta in sezonul primavara vara. Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu hartie abraziva; deeurile rmase in urma lefuirii se ndeprteaz cu grij. Suprafaa placilor se nglbenete din cauza radiaiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare. Zonele cu tensiuni suplimentare (colurile ferestrelor) se armeaz suplimentar in prealabil cu traifuri prinse cu adeziv pentru masa de paclu. Colurile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu treif -uri din estur din fibre de sticl, montate la 450C (20/35 cm), nainte de armarea general. Intradosul colurilor ferestrelor se armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibra de sticl . Armarea generala se incepe prin aplicarea unui strat de adeziv pe inaltimaea fatadei, dar nu mai mult de 1 m latime. Imediat dupa aplicarea stratului de adeziv se aseaza plasa din fibra de sticla, apoi se da un alt strat de adeziv, urmand ca aceasta sa fie in totalitate inglobata in adeziv. Plasa nu se aseaza direct pe polistiren. Se aplica prin suprapuneri de latime 10 cm. Aceste suprapuneri nu trebuie sa coincida cu rosturile panourilor de polistiren. Plasa trebuie suprapusa pe 10 cm in ambele parti. In zona soclului si a placilor de parter se aplica doua straturi de plasa. La muchiile cldirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din PVC sau aluminiu, cu plas din fibr de sticl integrat. In zonele de contact cu tamplaria, la rosturile de dilatatie si in zonele cu picurator se vor monta profile speciale inainte de armarea generala Dup uscare (24 h) masa de paclu se va lefui fr deteriorarea plasei din fibr de sticl, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
25

Aplicarea finisajului Tencuiala se aplica la cel putin 3 zile si la maximum 3 luni de la lipirea panourilor de polistiren. Amorsarea se execut peste masa de spaclu cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat suprafaa ce urmeaz a se finisa. Dup grunduire suprafeele trebuie s aib o culoare uniform. Dupa uscarea grundului se aplica stratul de tencuiala ce se niveleaza la dimensiunea granulelor cu o gletiera dreapta. Cand materialul nu se mai lipeste de gletiera, se poate trece la texturarea suprafetei. Stratul final se va realiza din tencuiala acrilica, siliconica sau silicatica. Pentru a nu aparea planuri vizibile de contact intre un strat uscat si unul proaspat, lucrarea se executa cu un numar suficient de muncitori ce pot realiza un strat continuu si uniform pe toata suprafata. Procedeul de uscare a tencuielii consta in evaporarea apei si hidratarea liantului. Acest proces dureaza mai mult la o temperatura mai mica si o umiditate mai mare. Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +50 C sau pe suport ngheat, la temperaturi de peste 300 C i cu aciunea direct a razelor solare sau ploii. Faada va fi protejat de aciunea direct a razelor solare, de aciunea ploii i vntului puternic, cu plasa de protecie. 2.2.3.3 Prevederi constructive Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +50C (suport, material i temperatur n aer) iar la tencuiala silicatic sub +80C. De asemenea, nu se aplic sistemul pe ploaie (fr msuri de protecie) n condiiile n care exist riscul apariiei condensului (chiar n fazele de ntrire i uscare). Plcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. nainte de nceperea lucrrilor, se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este corespunztor (vezi cap 12.1 verificarea in santier a adezivului). Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului. La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor atmosferici. 2.2.4 Monitorizarea executiei Executia va demara dupa instruirea in prealabil a executantului de catre firma producatoare a sistemului. Monitorizarea se va face pe faze determinante conform tabelului de mai jos, iar la fiecare faza se vor face PV de lucrari ascunse. Se vor consemna toate neregularitatile aparute pe durata executiei, si, in acest caz antreprenorul va instiinta imediat beneficiarul (dirigintele de santier).
26

2.2.5 Curatirea si Protectia lucrarilor Dupa finalizarea lucrarilor trebuie indepartate ambalajele utilizate si foliile de protectie de pe tamplarie. De asemenea trebuiesc facute retusurile in zonele de prindere a schelei. Lucrarile de termoizolatie trebuie protejate de praf pe durata santierului. 2.3. RECEPTIA LUCRARILOR Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice se verifica: - certificatele de calitate pentru produse si procedee noi; - proces verbal de primire a materialelor pe santier; - proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica izolatiile.
27

Se verifica daca: - calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului. Inlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si verificatorului de proiect; - materialele folosite inainte de punerea in opera prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice in vigoare (standardele de produs) neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile; - in cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme, racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protectie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste verificari suplimentare se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de izolatie termica; - conditiile de mediu. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca: - termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa; - densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului; - deschiderea rosturilor sa fie de minim 2 mm; - nu s-au produs goluri in si intre placi; - s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; - barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul; - asezarea placilor sa fie uniform, sa se respecte grosimea indicata in proiectul tehnic, si sa nu prezinte denivelari care sa influenteze negativ calitatea straturilor de protectie a izolatiei. La terminarea lucrarilor se efectueaza receptia calitativa pe faza de lucrari in cadrul careia: - se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcursul lucrarilor, comparandu-le proiectul si prescriptiile tehnice respective iar abaterile sa se incadreze in prescriptiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic; - se va verifica modul de executie al comunicarii cu atmosfera al termoizolatiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevazute in documentatia tehnica. Recepia lucrrilor se efectueaz in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. Recepiile (preliminar, final) se vor face numai n condiiile existenei tuturor documentelor ce atest calitatea fiecrei faze de lucrri verificate pe parcursul execuiei. 2.3.1 Comisia de receptie La receptia lucrarilor, vor participa : Dirigintele de santier, Beneficiarul, Reprezentantul executantului impreuna cu RTE si CQ, Proiectantul si Inspectoratul de Stat in Constructii. Receptia va fi facuta in baza unui Proces Verbal de Receptie 2.3.2 Tolerante admisibile Tolerane de planeitate ale stratului final
2.3.3 Procesul verbal de receptie

28

Se va intocmi de catre executant si va fi semnat de care Comisia de Receptie. 2.3.4 Remedieri In cazul in care trebuiesc facute remedieri, acestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in termene stabilite de comun acord cu reprezentantul beneficiarului. Remedierile nu vor dura mai mult de 2 saptamani de la data semnalarii acestora. 2.3.5 Masuratori si decontare Masuratorile se vor face in baza listelor cu cantitati de lucrari realizate de proiectantul lucrarii. Situatiile de lucrari intocmite vor fi verificate si aprobate de catre dirigintele de santier. 2.4. GARANTII a)Garantia producatorului Garantia producatorului trebuie specificata in documentele de calitate ale sistemului de termoizolatie. Garantia minima pentru sistemul de termoizolatie trebuie sa fie de 20 ani. Producatorul va pune la dispozitia Beneficiarului toate documentele de calitate, odata cu cartea tehnica a sistemului de termoizolatie si cu garantia sistemului. b)Garantia executantului Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod obligatoriu de catre executant si este de min. 3 ani. 2.5. EXPLOATAREA LUCRARILOR 2.5.1 Conditii de exploatare Lucrarile vor fi exploatate conform specificatiilor producatorului. Orice interventie asupra fatadei, cum ar fi montarea de aparate AC, suporti, montare obloane, schimbat tamplarie trebuie sa se faca sub indrumarea proiectantului si numai cu firme specializate. De asemenea producatorul sistemului va fi consultat. In fiecare an, in perioada Martie-Aprilie se va verifica starea fatadei. Orice problema va fi semnalata imediat executantului care va anunta si producatoarul sistemului de termoizlotie. Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea hidroizolatiilor, sau a invelitorilor de orice fel, remediindu-se de indata deficientele constatate, pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa, in termoizolatie. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii si se va inlocui suprafata deteriorata de catre specialisti. La fiecare 5 ani, se recomanda vopsire integrala a fatadei. Vopseaua va fi achiztionata in mod obligatoriu de la furnizorul sistemului pentru a asigura compatibilitatea. 2.5.2 Daune si solutii de remediere Daunele aparute in timpul exploatarii vor fi semnalate imediat de catre Beneficiar atat Executantului cat si Producatorului sistemului de termoizolatie. Beneficiarul impreuna cu executantul si producatorul stabilesc cauza generatoare, si solutia de eliminare a acesteia. De asemenea se va stabili cine va prelua costurile reparatiei.
29

30

31

Indicatii de montaj: Perforare prin materialul izolant pan in materialul - suport. Se introduce ancora in gaur, pan cand talerul st fix pe materialul termoizolant. Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului. Instructiuni de verificare la tractiune: Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va dubla pentru fiecare diblu necorespunzator. Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor. Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul zidariei din blocuri ceramice. Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor existente si stablilirea pachetului de strangere.
32

3. CAIET DE SARCINI LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

3.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant* i Consultant / Investitor. 3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. EN ISO 1461 BS EN 10143 : 1993 EN ISO 140-3:1995 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice specificatii si metode de testare Otel galvanizat prin tratament la cald Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) Asigurarea Calitatii Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare
EN ISO 140-4:1998 EN ISO 140-9:1985
EN ISO 9001:2000 EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004
3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. 3.3.1 Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si plci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, cum ar fi KNAUF, RIGIPS sau similar aprobate), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Plcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si plci din gips carton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari. Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in programele de
33

finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri: Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica; Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz. Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plci. Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca support, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate).
34

Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu. 3.3.2 Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care in majoritatea cazurilor este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri PROMAT sau similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan. 3.3.3 Materiale Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Contractorul furniza mostre de materiale Consultantului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: Plci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Plcile pot fi: o Plci normale; o Placi izolante fonice; o Plci rezistente la umiditate de culoare verde; o Plci antifoc de culoare rosie; structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; o elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc. alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet; o suruburi cu diblu din plastic; o conexpanduri; o console pentru montare. Alte materiale: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 15 cm; 35

Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: Placi standard din gips carton cu grosimea de 12,5 - 15 mm; o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; o Profile din tabla zincata pentru structura; o Profile perimetrale; o Sisteme de suspendare; o Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. Fiting-uri metalice: o Suruburi si piulite cu filet; o Piese de legatura la intersectia profilelor; o Piese de legatura intre profile; o Console universale. 3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE. 3.4.1 Compartimentari din gips - carton Etape de executie: Montare banda de etansare autoadeziva; Montarea profilelor de tabla de oel-Zn; Montarea Plcilor de gips carton; Finisarea peretilor; Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Structura suport a tavanului este facuta din:
Montare banda auto-adeziva:
36

Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura. Montarea placilor de gips carton. Montarea Plcilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta. Plcile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmatorul. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips carton a celei de a doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile plcilor pe cele doua fete sa fie decalate; Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare. 3.4.2 Tavane suspendate din gips-carton Etapele lucrarii: Montarea structurii metalice; Realizarea instalatiilor; Montarea Plcilor de gips carton; Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; Finisarea suprafetelor. Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti (cum ar fi Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.
Montarea structurii metalice suspendate:
37

Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc. Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane. Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirirele de urgenta etc.; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.; Finisarea suprafetelor: Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc. 3.5 CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE. 3.5.1 Verificarea la livrare Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare , controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor , care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri : a) Dimensiuni : Lungime , latime : 2.5mm ; Grosime : 0.25mm ; pentru a permite
b) Aspect : Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata , fara exfolieri , gauri si pete . Marcajul : Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii , lungime , latime , grosime. 3.5.2 Verificarea inaintea inceperii lucrarilor Se vor verifica urmatoarele: daca trasarea este conform proiectului; - daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara); - daca materialele componente plci, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice); daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;
38

- daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor; 3.5.3 Verificari in timpul executiei Trebuie verificat: daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului; daca se respecta proiectul tehnic; daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm intre ele; daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente; daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm; daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil; daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW; daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii; cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate; pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc;
Pentru peretii despartitori: -
3.5.4 Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucrarilor se verifica: verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinari; daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;
39

4. CAIET DE SARCINI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

4.1 GENERALITATI. Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare. 4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Absorbtie fonica Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, Hunter-Douglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate) Asigurarea Calitatii
BS EN 20-354 EN ISO 140: Part 3
EN ISO 1182:2002 EN ISO 1716:2002
EN ISO 9001:2000
4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. 4.3.1 Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare Descriere a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata.
Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. b) Placile vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: 600 x 1600mm
40

600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special in salile de clasa, vezi garficul pentru finisaje al Proiectantului), se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica s a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.
Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. 4.3.2 Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje.
41

In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exem plu Armstrong Siteme de Legatura) sau imbinari late (de exemplu Armstrong Sisteme de Contrast), asa numitele tavane lame lare cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). 4.3.3 Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texcurata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Carlige reglabile din otel galvanizat; o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet;
Alte elemente pentru tavan:
42

Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare; Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. 4.3.4 Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesar. 4.3.5 Rezistenta la foc Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba Clasa A ca suprafata de raspandire a focului cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc
Alte elemente de tavan: -
Structura suport a tavanelor este facuta din:
43

Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imb8inari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante. 4.3.6 Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. 4.3.7 Durabilitate Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita
44

asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. 4.3.8 Livrare si depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. 4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE. Faze de lucru: Montarea structurii metalice de suspendare; Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
4.4.1 Tavane false cu suport modular Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.; Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.
Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice:
Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): -
Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului.
45

Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. 4.4.2 Sisteme de tavane metalice liniare Montarea structurilor metalice pentru suspendare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.
4.4.3 Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.
46

4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE 4.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Consultant. Trebuie verificate urmatoarele: Daca marcarea este facuta conform proiectului; Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); Daca materialele au fost depozitate corect; Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor; Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: - amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. - fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Consultant.
4.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele: Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului; Daca se respecte proiectul tehnic;
47

Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. Toate componenetele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline; Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii. Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
4.5.3 Verificarea dupa finalizare lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate: Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; Daca s-a intocmit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel 48

de sarcini suportului. Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
4.5.4 Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (= spatiul max. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala.
49

5. CAIET DE SARCINI - TAMPLARIE DIN ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE

5.1. GENERALITATI Tamplaria exterioara si tamplaria interioara propuse vor fi eficiente energetic din profile Al cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa low-e, geam cu umplutura din gaz inert ex. Argon. Tamplaria din profile de Al va fi executata conform planselor din documentatia de executie ca: tablouri de tamplarie, fatade, detalii, etc. Ferestrele vor avea coeficientul de transfer termic (U) minim 1.3 W/m2K . In oferta tehnica pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TAMPLARIEI OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei (dupa realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE TIP DE TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata vitrata si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se va specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata vitrata. Producatorul tamplariei de Al va prezenta certificat CE al produsului. 5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. Se va tine seama de documentatia tehnica de executie si se vor respecta urmatoarele norme tehnice romanesti : - P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor - P100/2004 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor - STAS 6156 Acustica in constructii - C107/1-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit - C107/2-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat locuirea - C107/3-97 Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor - C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit - SR EN ISO 717-1, si 2/2000 Acustica Evaluarea izolarii acustice acladirilor si elementelor de constructii partea I - Izolarea la zgomot aerian si partea II -Izolarea la zgomot de impact - STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii - STAS 6156-86 Acustica in constructii Pretectia impotriva zgomotului in constructii - limite admisibile si parametri de izolare acustica - STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor
50

- GAT 056-95 Ghid pentru agrementarea tehnica a peretilor cortina ST 035 :2000 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru verificarea antiseismica a fatadelor cortina - SR EN 573-1 - SR EN 573-4 :1995 Aluminiu si aliaje de aluminiu - SR EN 755-1 - SR EN 755-8 :1997 - 2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu Bare tevi si profile extrudate HG nr. 796/2005 SREN 14351-1/2006 + A1:2010 STAS 9322 89 STAS 9317/1 87 STAS 466 92 STAS 9317/2 87 STAS 5333 86 Ui i ferestre. Clasificare si tehnologii Tmplarie pentru construcii civile i Industriale. Ferestre din lemn Usi de lemn pentru constructii civile Tmplarie pentru construcii civile, ui de lemn. Metode pentru verificarea calitatii Ferestre, ui de balcon, ui interioare de lemn pentru construcii. Formate si alctuiri UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, CERINTE ESENTIALE
5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE MANIPULARE, DEPOZITARE
5.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei Al: - Profile Al culoare RAL 7039 albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,6 W/m2K. - nimea minim a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereilor principali va fi de 3,0 mm ( 0,2 mm). - Suprafeele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniform, fr ntreruperi i fr impuriti mecanice. - Profile de rigidizare - din oel zincat cu grosimea de min.1,5 mm i modul de elasticitate 250 KN/cm. - Feroneria - fabricat din oel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinele RAL RG 607/3 Asigurarea calitii feroneriei batante i oscilobatante. - Feroneria va fi montat pe profile i verificat/ajustat. Feroneria va fi de bun calitate. - Geam termoizolator va fi realizat din dou foi de sticl, una laminat cu grosimea de 6,38 mm la exterior i una float cu grosimea de 4 mm la interior, distanate printr -o baghet de 16 mm dublu sigilate. Spaiul creat ntre cele dou foi de geam este umplut cu argon .
51

Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E, c dispune de dotarea necesar procesrii acestui tip de geam.
5.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din Al: Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat. Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).
5.3.3 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare Tmplria asamblat (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv. Manipularea tmplriei ct i a geamului termoizolator se va executa manual, cu atenie. n cazul suprafeelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mp otriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria / geamul s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s impiedice utilizarea. Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. Verificarea la livrare Verificarea nainte de punerea n oper Verificarea la recepia preliminar Se vor verifica: existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice;
Verificarea calitii se va face pe faze:
52

corespondena cu prevederile proiectului; existena i calitatea acesoriilor de prindere; verificarea n urma depozitrii / manipulrii cu privire la deteriorri. 5.3.3.1 Livrare, manipulare, depozitare Tmplria se livreaz ncheiat, pregtit pentru finisare sau gata finisat conform tabelelor de tmplrie, nsoit de certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv. Livrarea se receptioneaz conform STAS 799 86. efii echipelor de montaj vor participa la recepia tmplriei i a accesoriilor. Tmplria trebuie depozitat n spaii protejate mpotriva intemperiilor, n spaii nclzite cu o temperatur i umiditate constant. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s mpiedice utilizarea. Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. nainte de montaj, cu cel puin 24 h, tmplria de lemn se va depozita n zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea. 5.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA 5.4.1 Executia tamplariei din Al pentru ferestre Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat Al. Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi autoperforante la 40 cm. Sudarea profielor Al - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu va prezenta pori sau culoare gri-glbuie. Montarea garniturilor - mbinare cap la cap cu evitarea ntinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv. Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Fixarea trebuie astfel facuta nct sa asigure stabilitatea, s permita dilatarea tmplriei. mbinrile trebuie s fie suficiente ca numr i rezisten pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct n perete cu ajutorul diblurilor i a uruburilor. Distana dintre punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria este fixat cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu este permis prezena mortarului sau a corpurilor dure ntre toc i zidrie. Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu spum, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup aezarea tmplriei se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curit. Montarea geamurilor - conform instruciunilor interne ale firmei furnizoare. 53

5.4.1.1 Punerea in opera Principalele faze de realizare: a) executarea releveului golurilor de faad de ctre executantul tmplriei ; b) montarea tmplriei cu geam termoizolator; c) realizarea termoizolrii cu plci polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform detalii proiect; d) executarea (repararea) finisajelor interior i exterior ale cldirii. 5.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea va consta din: Dup ce structura de baz a fost terminat Contractorul trebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri precum si verificarea la recepia materialelor; Verificarea pe parcursul execuiei: - Mnerele uilor vor fi instalate n aa fel s previn vtmari. Mnerele verticale tip bar vor amplasate la distan suficient fa de rostul dintre cele dou foi de u pentru a preveni vtmarea (>8cm). - se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i perete cu spum poliuretanic, etanarea cu silicon. Verificarea dup montaj: verificarea la finalul execuiei - va consta din verificarea aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii feroneriei, a montrii geamului, a funcionalitii ferestrelor; Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.
5.4.1.3 Abateri admise: Deformatia maxima: o n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. o n directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de etansare) deformatia este limitata astfel incat s nu mpiedice ntreinerea seciunilor care se deschid . o s nu intervin n elementele de etanare pe care se sprijin, eventual, piesele transversale . Limite de toleran la tmplria instalat: o o o Pe vertical: ferestre: 2 mm/m Cadru usi: Ui, obloane: 1 mm/m max. 3 mm n direcia nchiderii
5.4.2 Executia tamplariei din Al pentru usi interioare n cazul uilor rezistente la foc se vor urma prescripiile productorului i/sau cele specifice
54

acestor tipuri de ui. Operatiuni pregtitoare de lucrri ce trebuie a fi terminate nainte de nceperea montajuIui tmplriei: materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru tmplrie si cele pentru finisarea paleilor i glafului; terminarea tencuielilor n zonele adiacente golurilor precum i a pardoselilor i plafoanelor; mbrcarea n folie din plastic a tocurilor i marcarea pe acestea a punctelor corespunztoare marcate pe conturul golului, naltime, adncime, verticalitate, centrare . Pozarea i echiparea tmplriei: fiecare toc este adus n poziie si fixat n prima faz prin pene la coluri i la interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate n prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; fixarea definitiv a tocurilor i praiuirea interioar pentru mpiedicarea deformrii pn la momentul ntririi spumei poliuretanice; injectarea cu spum izolant a spaiilor rmase libere ntre toc i gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice executarea finisajelor la palei si glafuri; nlaturarea proteciei din folie de plastic; retuuri si completri; nchiderea tmplriei n goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate uile care atunci cnd sunt deschise pot cauza deteriorri ale pereilor adiacen i, radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevzute cu opritori ce se monteaz n pardoseal. 5.4.2.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Se vor verifica: - tamplaria sa se incadreze in tipodimesiunile prevazute in proiect si tolerantele sa se incadreze in standardul 11179-78; - existenta si fixarea corecta a feroneriei conform indicatiilor din proiectul de executie; - montarea corecta a geamului termopan cu baghete din PVC si garnituri de etansare; - existenta garniturilor de etansare pe conturul tocului si al cercevelei; - existenta praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare agreate si recomandate de producator. In timpul montarii, la tamplaria din Al se va verifica: - daca praznurile au fost fixate in dibluri, daca tamplaria a fost centrata in golul rezervat si daca se deplaseaza usor pe orizontala si verticala; - aliniamentul tocurilor atat pe orizontala cat si pe verticala. Dupa montare se verifica: - verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si a aliniamentului pe orizontala si verticala; - functionarea corecta la inchidere si deschidere a usilor si cercevelelor, precum si o etanseitate buna la inchidere; - etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si zid cu fasii din polistiren celular si cu chituri la interior si exterior;
55

- corespondenta cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate. existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice; verticalitatea tocurilor i cptuelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; abaterile de la planeitatea foilor de ui sau cercevele mai lungi de 1,5 m s fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective; ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant (3 8 mm); potrivirea corect a foilor de ui (luft) precum i a cercevelelor pe tocuri, pe toat lungimea falului respectiv; abaterea este de 2 mm; ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minim 3,5 cm; accesoriile metalice s fie bine montate i s funcioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate
56

PROIECTARE,CONSULTANTA,ASISTENTA TEHNICA,CON STRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE.
5.5. Criterii pentru asigurarea cerinelor de performan a tmplriei

Nr. crt. 0 1 2 Cerin 1 Securitate la incendiu Profile din aluminiu Etanarea la ap Comportarea la ncrcare la vnt -ui i ferestre -ncrcarea elementelor de prindere amplasate la o distan de max. 0,8m ntre ele Rezistena la oc Clasa de performan, valori prag sau condiii 2 clasa CO incombustibile clasa 6A conform EN 12207 Precizri pentru proiectant i autoritatea contractant 3 2.1 Pentru geam, clasa de rezisten se consider A. Pentru situaii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 i EN 1634. 2.2 Clasele sub 6A sunt mai puin performante. Clasele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maxim mai mare dect 600 Pa la care fereastra este impermeabil) este mai performant dect clasa 9. 2.3 Litera se refer la clasa tehnic privind deformaia (cea mai performanta este A). Cifrele se refer la clasa tehnic de rezisten (1 este cea mai putin performanta).
clasa C3 (SREN 12210 i 12424) min. 100 N fr cedare conform tablou tmplrie
Capacitatea de rezisten a dispozitivelor de siguran Indice de izolare la zgomot
meninere 60 secunde cu o for de 350 N n poziia cea mai defavorabil Min. 28 dB
Permeabilitate la aer
clasa A3 conform SREN 12207
Coeficientul de transfer termic (U) -tmplrie n ansamblu -profile din aluminiu cu barier termic -geam termoizolant
minim 2,0 W/mpoK minim 3,1 W/mpoK minim 1,4 W/mpoK
2.4 Se refer la rezistena geamului. Proiectantul va avea n vedere riscurile de spargere i accidentare. Se consider risc de accidentare prin cdere prin geam atunci cnd marginea inferioar a geamului este sub 1 m nlime. De asemenea, uile dac sunt prevzute cu geam, acesta trebuie s fie geam de siguran sau s fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant. 2.5 Se refer la dispozitivele care trebuie s aib capacitile de a menine partea mobil ntr -o anumit poziie. Se aplic, de regul, la ferestre cu balamale pe orizontal i mecanisme cu dubl deschidere. 2.6 Izolarea fonic este valoarea declarat de productorul de sistem i este stabilit n agrementul tehnic. Pentru o izolare fonic mai bun, productorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator s fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu geamuri speciale conform specificaiilor tehnice ale productorilor de geamuri. 2.7 Clasele tehnice pentru permeabilite se regsesc n agrementele tehnice ale productorului de sisteme sau ale productorului de tmplrie. Clasa cea mai puin performant este 1, clasa cea mai performant este 4. 2.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevzute n SREN ISO 10077 1 i 2. Coeficienii minimi stabilii pentru profile i geam asigur cel puin coeficientul de 2,0 W/mpoK pentru ansamblul tmplriei.
57

9 10
Factorul de transmitere energie solar de transmitere luminoas Factorul
conform tipului de geam stabilit de proiectant conform tipului de geam stabilit de proiectant
11
Rezistena la deschidere/ nchidere repetat -ferestre (SREN 12400) -ui (SREN 12400)
2.9, 2.10 Coeficienii se refer la geamul utilizat. Acesta este important dac se dorete o protecia solar pentru ferestrele expuse la sud. De regul, cei doi factori sunt dependeni. Cu ct factorul de transmitere a energiei solare scade, va scdea i factorul de transmisie luminoas. Dac se dorete alt tip de sticl dect cea clar, se vor consulta recomandrile i coeficienii dai de productorii de sticl (geamuri). 2.11 Numrul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. Valorile propuse asigur, de regul, o garanie a funcionrii pentru cel puin 2 ani n condiii de utilizare normal.
5 000 cicluri 10 000 cicluri
5.6.Criterii pentru asigurarea de ctre productori i montator a cerinelor de performan a tmplriei din aluminiu
Nr. crt. 0 1 Cerin 1 Agrement tehnic de productor de tmplrie din aluminiu pentru sistemul ofertat Limite minime 2 Se va prezenta copie a agrementului tehnic de productor valabil pentru tipul de profile din aluminiu ofertat Se va preciza numrul certificatului valabil Se va prezenta copie 3 Certificare sistem de management al sntii i securitii ocupaionale pentru activitatea de producere/montaj tmplrie conform OHSAS 18001/ 1999 Se va preciza numrul certificatul valabil Se va prezenta copie Precizri pentru autoritatea contractant 3 3.1 Cerina este valabil pn va fi reglementat sistemul de certificare CE pentru ferestre i ui din aluminiu Dupa 1.02.2009 devine obligatorie aplicarea marcajului CE conf. prevederilor standardului european armonizat de referinta SREN 143511:2006 3.2 Existena Cerificatului pentru sistemul de management al calitii asigur autoritatea contractant c firma conduce i coordoneaz corespunztor procesul de producie astfel nct performanele stabilite de productorul de sistem sau/i de agrementul tehnic sunt realizabile de ctre firma ofertant 3.3 Existena Certificatului sistemului de management al sntii i securitii operaionale conform OHSAS 18001-1999 asigur autoritatea contractant c firma ofertant va lua toate msurile stabilite pentru sistem astfel nct riscurile de producere a accidentelor pe antier s fie minime.
Certificarea sistemului de management al calitii pentru producerea tmplriei din aluminiu conform ISO 9001
58

Dotarea cu mijloace de producie pentru executarea corespunztoare a tmplriei -main de debitat -stane pentru decupat -frez pentru montani -main pentru tiat baghete -main pentru frezat lcauri pentru feronerie sau: Atestat profesional de productor de tmplrie din aluminiu emis de P.P.T.T. Dotarea cu mijloace de producie pentru executarea corespunztoare a geamului termoizolant -mas de tiere -instalaie de splat cu perii pentru geam Low E soft -extruder butil -extruder bicomponent pentru sigilare -instalaie pentru umplere cu argon sau: Atestat profesional de productor de geam termoizolant emis de P.P.T.T.
1 buc. 2 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc.
3.4 Se va prezenta lista dotrilor necesare executrii tmplriei ofertate. Nivelul minim stabilit n tabel asigur o producie de cca. 20 de uniti de ferestre-schimb. Condiiile de acordare a Atestatului profesional eliberat de PPTT (Patronatul productorilor de tmplrie termoizolant) sunt mai exigente dect limitele stabilite.
Se va prezenta copia Atestatului 3.5 Cerinele sunt necesare numai dac productorul de tmplrie este i productorul geamului termoizolant. Dac productorul de tmplrie cumpr geamul termoizolant de la o firm specializat, aceasta trebuie s emit Certificat de calitate care s confirme c a fost respectat standardul SREN 1279.
1 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc.
Se va prezenta copia Atestatului
59

Anexa: Model
L1
L2 L
L3
F1a
Marca (pozitia) Dimensiuni tamplarie Descriere succinta Culoare Amplasare tamplarie Suprafata/buc. Nr. buc. Supraf. Totala (m.p.) F1a LxH
U1
Pozitionare tamplarie
U1 LxH Usa din profile din aluminiu Imitatie lemn - stejar auriu Ax A - A fatada principala, parter LxH 2
Fereastra din profile din aluminiu cu un ochi oscilobatant Alb Ax A - A fatada principala, etaj 1 LxH 3
i e
Sens de rotatie (ax vertical)
1 2 -
1 1
Ax orizontal Tip geam Tip blat (pentru usi) - toc inchis Tip prag Tip zidarie Inaltime parapet (m) Tip glaf Latime glaf zidarie Tolerante la dimensiunile golului de zidarie verticalitate Tolerante la pozitionarea tamplariei Alte cerinte orizontalitate axa tamplariei - prag h max - fara prag caramida, beton 0,9 aluminiu Lg +/- 10 mm 2 mm/m 2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m +/- 5 mm 20 mm BCA mozaic +/- 10 mm 2 mm/m 2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m +/- 5 mm float 4 mm exterior Low E 4 mm interior float 4 mm exterior Low E 4 mm interior
60

6.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TENCUIELI

6.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constructii: Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade, b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica: Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabitz (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil). c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in:
61

Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. 6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C 17-82 STAS 1667-76 STAS 1134-71 STAS 8625-90 STAS 6476-86 STAS 7058-91 STAS 790-84 SR 1500-96 STAS 545/1-80 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli. Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare). Piatra mozaic (mozaic). Pasta GIPAC. Pigmenti naturali. Aracet E 50. Apa pentru mortare. Ciment PA 35. Ipsos in constructii.
6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.
62

Apa Se va utiliza apa potabila . Aditivi Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. 6.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare): Pentru sprit: o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; 6.4.1 Operatiuni pregatitoare Lucrarile care trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se
63

intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari; 6.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 6.4.3 Executia amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; Pe suport de plasa de rabitz galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. 6.4.4 Executia stratului de baza Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabitz) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului: Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.
64

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. 6.4.5 Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine prin aplicarea cu fierul de glet a tinciului care se niveleaza apoi cu drisca. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul Norma tivul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros indicativ C 16-79. 6.4.6 Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea; Strat de tencuiala, texturat; Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri). 6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
65

Inainte de executarea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Consultantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: o rezistentei mortarului; o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; o aderenta la suport si intre straturi; o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor intrande si iesinde. Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, urme de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz. Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 6.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;
66

daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate. 6.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar; daca se respecta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; aderenta cu stratul suport este corespunzatoare. 6.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; Consultantul, in cazul respectarii cerintelor specificate, trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; verificarea grosimii straturilor de mortar; 6.5.4 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite 2 Umflaturi, ciupituri, Maxim 3cm la Nu se admit Nu se admit denivelari, fisuri lipsuri in fiecare m2. jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari (pana la 3 Maxim 2 la m2. Nu se admit. Nu se admit. mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale Nu se verifica Max. 2 neregularitati/m2 Max.
67

planeitatii suprafetelor in orice directie, avand tencuite pe orice directie adancimea pana la 2 (la verificarea facuta cu mm. un dreptar de 2 m lungime). Abateri la verticala a Max. cele admise Pana la 1 mm / m si tencuielilor peretilor. pentru elemente max. 3 mm pe toeta suport. inaltimea incaperii. Abaterile de la verticala Max. cele admise pt. Pana la 1 mm / m si si orizontala a muchiilor Suportul elementelor. max. 3 mm de element. intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul. Abaterile de raza la suprafete curbe. Nu se verifica. Pana la 5 mm.
neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.
Pana la 3 mm.
68

7. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

7.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. 7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C 56 /85 C 3 76 STAS 790/84 STAS 545/1/80 SR 1581/2/94 Legea nr. 10 /1995 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Ap pentru construcii. Ipsos pentru construcii. Hrtie pentru lefuire uscat. Calitatea in constructii
7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Principalele materiale sunt: vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C. 7.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR 7.4.1 Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi i fisuri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc, sau se spcluiesc cu past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire: preparat n volume (2 pri ipsos la 1 parte ap) n cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepar past ipsos-var, 1 parte i 1 parte lapte de var folosit n cel mult 20 minute de la preparare.
69

Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit pereii, de sus n jos, i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate.
Suprafete de lemn Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate degradrile, acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verific i corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile s fie tiate, cuiele ngropate i bine curate. Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul electric tip Hygromette sau similar. Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafete metalice Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, spacluri de oel, hrtie sticlat sau soluii decapante (feruginol etc.). Petele de grsime se terg cu solveni, exclusiv cu petrol lampant i benzin auto. Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de ulei. 7.4.2 Executia lucrarilor Generalitati Zugrvelile i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n mediu ambiant, de cel puin +5oC.; n cazul zugrvelilor, regim de temperatur ce se va menine n tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore, dup executarea lor. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari mare. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8% suprafeele gletuite. n condiii d e umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura +15-20oC, acestea se obin n 30 zile de la tencuire i 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verific cu aparatul Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea i cu o soluie fenolftalein 1%, ce se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3% . Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se vopsete nu trebuie s fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensrii vaporilor. Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baz de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor n limitele standardelor i normelor de fabricaie.
70

Vopsitorie cu vopsea lavabila n acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei i tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine: - Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu glet de ipsos; - Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine: 1.n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei acestuia . 2.Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea lavabila i un volum egal de ap i se omogenizeaz. 3.Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare. 4.Vopsitoria cu lavabila se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea diluat cu ap n proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup lucrarile . La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizat . Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special de ctre investitor (dirigintele de lucrare) : ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus ; calitatea principalelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i normelor interne de fabricaie; respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier; corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea; Lucrrile executate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite necorespunztoare se vor reface sau remedia;
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Vopsirea tamplariei din metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza: aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
71

o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15 C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 7.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE 7.5.1 Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele: Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.); Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor; Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului; Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).
7.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele: Daca este respectata procedura tehnica de executie; Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; Aspectul zugravelilor; Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoarele: Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri); 72

La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea; Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri .
7.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
73

8. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI

8.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile placare cu gresie antiderapanta a tuturor pardoselilor existente la parter si pentru pardoseala suprainaltata pentru etaj. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* i/sau Consultantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant* i Consultant / Investitor. 8.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 5939 80 GP 037-98 C56 85 C35-82 Legea nr. 10/1995 MLPAT 31/N/02.10.95 Placi ceramice pentru pardoseli Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativului pentru alctuirea i executarea pardoselilor Calitatea in constructii Metoda pentru a determina importanta categoriei de cladiri; UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,
8.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE MANIPULARE, TRANSPORT -
Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt: Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; Adeziv Pardoseala suprainaltata
b) Echipamente Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor specifice si normelor tehnice folosite in constructii si conform specificatiilor din capitolele respective ale Caietelor de Sarcini. 8.3.1 Transport si depozitare De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri: Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face n spaii acoperite. 74

Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execuie conforme cu fia productorului. Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii. 8.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA 8.4.1 Reguli generale In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis. Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr -o ncpere n alta. Fac excepie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect . Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea st ratului precedent i constatarea de catre Consultant c acesta a fost bine executat . La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi.
8.4.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala . Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (ega lizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus pardoseala.
8.4.3 Executia stratului suport Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalaiei pneumatice pentru transportat mortare . Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din exploatare s nu se taseze, provocnd degradarea mbrcminii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, sapa trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor. Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.). Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicat direct pe suprafaa respectiv, fie deasupra stratului poliuretanic sau d in polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire. Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei unde apar neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin
75

spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceast ap de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avnd consistena de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine curat i udat. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafaa respectiv i se va nivela cu dreptarul tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment sau pe ipci de ghidaj, fixate n prealabil la nivel. Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea uoar cu ciocanul de zidar trebuie s prezinte un sunet plin. suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n relief sau adncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu sgeta maxim de 1 mm. pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena, grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice. diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine ncastrate n ap, In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisa j, se vor lua msuri pentru protejarea dalei flotante sau a apei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdrite cu hum, vopsea, etc, care ar mpiedica aderena gletului sau adezivului pe suprafaa stratului suport. De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment de aciunea urmtoarelor substane agresive care le pot ataca sau distruge : acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc); alcalii i leii; produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc .); produse zaharoase; sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.); substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai, azotii etc.); uleiuri vegetale.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele : -
8.4.4 Executia pardoselilor - finisaj Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaz. Executarea pardoselilor din gresie ceramica de exterior Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un stratul de mozaic turnat existent.
76

Plcile din gresie ceramic se vor monta, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv. Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie ceramic se vor menine n ap timp de 23 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de pardoseal mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz cu restul suprafeei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat ct i conturul pereilo r adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora independent . In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elemente prefabricate care i-au consumat deformaiile sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare. Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton . In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderenei hrtie, folie de polietilen, etc. La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 03 mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,54 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas, factorul ap ciment fiind de maximum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 23 mm ntre plcile din gresie ceramic. Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei. Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz. Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 ore. Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de l apte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului.
77

Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curarea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant. La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii de 510 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcie de modularea structurii. Executarea scafelor si plintelor La mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 58 mm.
Conditii tehnice de calitate In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmtoarele verificri: se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betonie r pn la terminarea punerii betonului n oper), acest interval de timp nu trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or i jumtate pe vreme rcoroas. Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metoda trasrii cu trunchiul de c on avnd nlimea de 30 cm conform STAS 1759-88. Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute n STAS 2560/1 -83 i STAS 2560/3-84. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, Consultantul va da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere.
Pardoseala suprainaltata La etaj pardoseala va fi suprainaltata pe structura de sustinere reglabila din otel, cu panouri modulare din material pe baza de sulfat de calciu si finisaj din gresie ceramica. Panourile din material inert (sulfat de calciu) sunt alcatuite din minerale cu proprietati ignifuge . Fibrele extrem de dure din compozitie (densitate de 1.500 Kg/m3), ii permit sa isi mentina in timp caracteristicile mecanice la variatii ale temperatirii si umiditatii. Grosimea poate fi de 30, 32, 34 sau 38 mm.
78

Montarea pardoselei suprainaltate 1. Montarea pardoselei suprainaltate trebuie sa se desfasoare intr-o incapere uscata, in care temperatura aerului este in limita dintre 5 si 35, iar umiditatea - intre 40 si 75 %. 2. In cazul in care sub pardoseala suprainaltata trebuie montate tevile sistemului de alimentare cu apa sau ale canalelor de incalzire, e necesar sa se asigure izolarea lor termica de nadejde, pentru a evita importante caderi de temperatura locale; de asemenea, trebuie asigurata o buna ventilatie a spatiului aflat sub pardoseala suprainaltata, pentru a pastra conditiile de exploatare solicitate. 3. Inceperea lucrarilor de montaj este permisa cel putin dupa 60 zile din momentul finalizarii lucrarilor de constructie, dar nu mai devreme de 30 zile de la finalizarea finisarii si zugravirii peretilor. 4. Usile si ferestrele incaperilor trebuie sa fie ermetizate corespunzator. 5. Suprafata sapei din beton trebuie sa fie uscata, uniforma si curata. In cazul in care suprafata sapei nu este destul de uniforma, atunci, pana la montarea pardosealei suprainaltate, este necesara verificarea minutioasa a suprafetei pardoselei originale si determinea posibilitatii de a monta pardoseala suprainaltata. 6. In cazul in care este necesara utilizarea amorsei pentru evitarea prafuirii podelei de beton, compozitia mortarelor folosite trebuie sa fie compatibila cu adezivul, folosit pentru fixarea suporturilor (daca suporturile se fixeaza cu adeziv). 7. Incaperile in care se vor monta panourile trebuie sa fie curate si sa nu contina obiecte, care ar putea impiedica buna desfasurare a lucrarilor. Mai mult, in spatiul de montare nu trebuie permis accesul personelor sau a lucratorilor straini care nu au nici o legatura cu
79

executarea lucrarilor de montare a pardoselei suprainaltate. 8. Distribuirea in incapere a prizelor, conductelor de apa si a conductei de aer trebuie proiectate cu rigurozitate si in conformitate cu structura de amplasare a suportilor si a traverselor. 9. Inaltimea la care se va monta pardoseala suprainaltata trebuie sa fie clar indicata in toate incaperile, in care se va executa montajul pardoselei suprainaltate. 10. De regula, montajul pardoselei suprainaltate tebuie executat dupa instalarea tuturor sistemelor necesare in incapere si doar dupa finalizarea lucrarilor de finisare si reparatii interioare. Sunt exceptate de la regula doar elementele decorative si peretii despartitori mobili care se monteaza pe suprafata pardoselei suprainaltate. In cazul in care acest lucru nu este posibil, trebuie sa se stabileasca clar graficul lucrarilor executate de diferite departamente. 11. In timpul desfasurarii lucrarilor de montare a pardoselei suprainaltate, se pot afla in incapere si se pot deplasa pe suprafata pardoselei suprainaltate doar angajatii care executa montajul. Pentru ca adezivul utilizat la fixarea placilor sa se usuce complet, este necesara limitarea completa a deplasarii oamenilor pe pardoseala suprainaltata timp de 48 ore dupa finalizarea montajului. 12. La locul de montaj al pardoselei suprainaltate trebuie asigurate treceri libere si cai de acces pentru autoincarcatoare si alte mijloace de transport care realizeaza descarcarea si mutarea materialelor pina la locul de montaj. 13. De asemenea, este nevoie sa se asigure accesul liber la incaperi sau lifturi si intrarea libera a macaralelor. 14. Trebuie asigurata tracerea libera a carucioarelor de incarcare pe roti destinate transportarii panourilor catre incaperile in care se va executa montajul pardoselelor false. 15. In contract trebuie sa se mentioneze precis caracteristicile dispozitivelor de ridicare si deplasare a panourilor si trebuie descrise regulile lor de exploatare. 16. Testarea pardoselei suprainaltate si predarea ei clientului trebuie efectuate imediat dupa finalizarea montarii pardoselei suprainaltate in toate incaperile si pina la finisarea stratului protector, a montarii peretilor despartitori mobili si pina la executarea lucrarilor de catre alte departamente. Montajul Dupa executarea activitatilor pregatitoare se poate trece direct la montarea pardoselei suprainaltate. Pana la amplasarea suportilor este necesar sa se analizeze atent cotele sapei din beton. In acest sens, trebuie luat in considerare faptul ca acestea se pot modifica in limite mai vaste decit plaja de reglare a suportilor pardoselei suprainaltate. Mai mult, dupa curatarea prafului de pe pardoselala originala din beton, este recomandabil ca aceasta sa fie tratata cu substante care au capacitatea de a indeparta praful, cum ar fi, de exemplu, vopseaua poliuretanica sau epoxidica. Aceasta tratare este si mai importanta, in cazul in care
80

spatiul dintre podeaua din beton si panourile pardoselei suprainaltate se va folosi pentru instalarea conductei de aer (plenumul de distribuire al aerului).
1. Mai intii de toate, este necesara trasarea a doua linii perpendiculare in interiorul incaperii u ajutorul unei rulete rigide de masurat. Perpendicularitatea liniilor se poate verifica, aplicind teorema lui Pitagora: suma patratelor celor doua catete ale triunghiului dreptunghiular este egala cu patratul ipotenuzei. A se vedea figura 1. 2. Dupa aceasta, incepind cu punctul 0 (fig. 1), suportii trebuie amplasati in conformitate cu dimensiunile modulului pardoselei suprainaltate 600 600 mm. In cazul in care, conform perimetrului pardoselei suprainaltate, este necesara montarea panouri taiate de dimensiuni diferite, de exemplu, 50 si 20 m, trebuie sa respectam urmatoare regula: evitati montarea panourilor taiate care au dimensiuni nu prea mari in comparatie cu perimetrul incaperii. A se vedea figura 2.
3. Dupa amplasarea structurii de rezistenta a pardoselei suprainaltate (suporti si traverse (daca e cazul) inaltimea suportilor trebuie reglata cu ajutorul teodolitului de constructie (laser sau optic). 4. Apoi, se poate demara procesul de montare al panourilor in spatiul interior limitat de doua linii perpendiculare. Panourile trebuie distribuite in forma de litera (a se vedea figura 3). 5. Apoi, trebuie sa se verifice daca nu s-a deviat intreaga constructie de la forma dreptunghiulara (fig. 3). Cateta a = 3,60 m, cateta b = 4,80 , ipotenuza c = 6,00 m 6. Urmatorul pas ar fi sa se continue montarea celorlalte panouri (fig. 3) in doua directii, incepind cu panourile aranjate in forma literei . 7. La sfirsit se monteaza panourile in perimetru (dupa taierea corespunzatoare). In cazul in care nu se folosesc traverse, suportii trebuie fixati cu ajutorul adezivului. In acest caz, pina la lipirea cu adeziv a fiecarui panou, suportii si panourile care se amplaseaza peste suporti trebuie indreptati/aranjati. Deplasarea pe suprafata pardoselei suprainaltate este permisa doar dupa 48 ore din momentul finalizarii complete a montarii pardoselei suprainaltate. Acest repaos este necesar pentru
81

intarirea completa a adezivului. Dupa montaj, suprafata superioara a pardoselei suprainaltate trebuie acoperita cu placi de carton sau pelicula din polietilena, pentru a evita deteriorarea panourilor in momentul in care in interiorul incaperii se desfasoara lucrari de finisare si nu numai. Durata montajului Durata lucrarilor de montare a pardoselei suprainaltate este influentata de diversi factori: dimensiunile si forma incaperii, accesul liber la incapere, tipul panourilor, a suprafetei superioare si a constructiei. In medie, doi muncitori pot monta 30 m de pardoseala suprainaltata intr-o singura zi intr-o incapere nu prea mare si pina la 90 m intr-o singura zi intr-o incapere potrivita ca marime. Acesti indicatori depind atit de factorii mai sus-mentionati, cit si de dificultatea distribuirii panourilor in perimetru. 8.5 CONTROLUL CALITATII 8.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
8.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de executie;
82

se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile; ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.
B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
8.5.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
8.6. TROTUARE SI BORDURI GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si bordurilor din beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la fundatii si de a permite circulatia pietonala. Standarde de referinta STAS 388-80 STAS 1500-78 STAS 1667-76 STAS 1030-85
- Ciment Portland - Ciment Pa 35 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare - Mortare obisnuite de ciment
Materiale utilizate - Ciment Portland, conform STAS 388-80. - Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78. - Agregate naturale, conform STAS 1667-76. - Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76.
83

- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67. - Apa pentru constructii, conform STAS 790-84. - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68. Conditii de executie. Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal. Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 m in functie de regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului. Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu argila batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.
84

9. CAIET DE SARCINI : TERMOIZOLATII SI HIDROIZOLATII

A. TERMOIZOLATII 9.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a termoizolatiilor la terase, acoperisuri si tavane, pardoseli, pereti. 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA -Normativ C112-86 - amorsaj cu solutie bitu-minoasa -STAS 7064-78 (bitum) -STAS 138-80 (carton) -Normativ C224-86 -Normativ C138-80 -NTR 9643-80 -Ordin IGSIC nr.70/2.08.89 -STAS 7359-89 -STAS 1046-78 (panza) -Normativ C259-1982 -NP 40/84 -STAS 6472-3-84.Termotehnica. Calculul rezistentei la transfer termic si la stabilitate termica -STAS 6472-5-81.Comportarea elementelor de constructii la difuzia vaporilor de apa. -STAS 6472-5-72.Principii de calcul si de alcatuire pentru acoperisuri ventilate -Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucra-rile de constructii C113-80/84. -Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la constructii C107- 82 -Instructiuni tehnice pentru izolarea termica a aco-perisurilor cladirilor de locuit si social culturale cu cenusa si zgura de termocentrala C.191-85 -STAS 10.833-80 - placi B.C.A. -Normativul privind prepararea si utilizarea betoa-nelor cu agregate usoare C.155-81- completate in 1984 -Normativul de imbunatatire a protectiei termice la cladiri afectate de fenomenul de condens prin aplicarea de placi termoizolatoare tip IZOBLASIN C.203/3-85 (335/86) 9.3. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea matereialelor pe santier se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare urmatoarele mostre: -carton bitumat sau impaslitura din fibre de sticla bitumata -termoizolatie din placi de pluta -termoizolatie din placi de polistiren celular -termoizolatie din PFL poros -termoizolatie din placi de vata minerala -termoizolatie din din placi BCA cu grosimi de 63, 80- 100,125 mm -termoizolatie granulit vrac
85

Acolo unde este cazul pentru fiecare tip de material cate doua mostre. Prin aprobarea mostrelor de consultant se intelege si aprobarea materialelor. 9.4. MATERIALE SI PRODUSE a) termoizolatie din placi de pluta lipite cu mastic bituminos pe suprafete orizontale, inclinate, verticale b) termoizolatie din placi de pluta fixate cu mustati (agrafe de sarma) pe suprafete inclinate peste 40% sau verticale plane si tavane c) protectie din mastic bituminos aplicata peste placile de pluta pe suprafetele orizontale d) termoizolatie din placi de polistiren celular lipit cu mastic bituminos pe suprafetele orizontale, inclinate si verticale e) termoizolatie din placi de polistiren celular fixat cu mustati (agrafe) de sarme pe suprafete inclinate peste 40% si verticale si tavane. f) termoizolatie din placi PFL poros, lipit cu mastic bituminos, pe suprafete orizontale, inclinate peste 40% si verticale. g) termoizolatie din placi, vata minerala, lipiote cu mastic bituminos pe suprafete orizontale. h) termoizolatie din placi de BCA cu grosime de 63...80 mm asezate pe un strat de nisip de 10 mm. i) termoizolatie din placi de BCA cu grosime de 100-125 mm asezate pe un strat de nisip de 10 mm. j) termoizolatie din granulit vrac, zgura de furnal expandata sau cenusa de termocantrala pe suprafate orizontale sau inclinate pana la 7%. 9.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradare, atat la depozitare cat si la manipulare. Se va urmari punerea ime-iata in opera a materialului pentru a se evita pe cat posibil depozitarea intermediara. Se va respecta normativul C.155-81 si STAS 1083380 9.6. EXECUTIA LUCRARILOR Termoizolatii a) Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarii de termoizolatii: -se va verifica daca stratul suport este corespunzator pregatit urmarindu-se daca este asigurata planeitatea necesara, umiditatea stratului suport. -stratul suport nu trebuie sa aiba straturi neaderente sau care se pot coscovi. -suprafata stratului suport trebuie sa fie continua, neteda fara asperitati si reliafuri. Ea se va verifica in prealabil cu dreptarul de 2 m lungime iar la suprafetele orizontale si cu bolobocul. Abaterile de la planeitate la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime vor fi maxim 4 mm. -termoizolatia se va executa dupa terminarea si controlarea lucrarilor prevazute sub stratul termoizolant, precum si terminarea tuturor lucrarilor de constructii-montaj care ar putea dauna izolatiei. -suprafetele suport ale termoizolatiilor trebuie sa fie pregatite prin curatire cu maturi si perii de eventuale murdarii, praf sau resturi de tencuiala. b) Stratul suport
86

-suprafetele suport din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie al vaporilor inainte de aplecarea termoizolatiei trebuie sa fie amorsate in prealabil cu o solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o singura repriza (cca 0,3 kg/m2) Procesul de munca: Executarea stratului de difuzie al vaporilor a) din carton bitumat sau impaslitura din fibre de sticla bitumata lipit in fasii cu mastic bituminos consta din -manipularea materialelor la locul de punere in opera. -presararea unui strat de nisip in cazul suprafetelor orizontale -derularea sulurilor si curatarea foliilor. -masurarea si taierea la dimensiuni a foliilor -asezarea foliilor la pozitie -rularea sulurilor -intinderea bitumului in fasii si lipirea foilor prin derularea sulurilor peste fasiile de bitum. -netezirea foilor lipite si intinderea excesului de bitum la petreceri verificarea calitatii si remedieri locale. b) strat de difuzie a vaporilor alcatuit din foi liber asezate (nelipite pe suprafata suport) din carton bitumat perforat (CPB) sau impaslitura de fibre de sticla bitumata perforata IPB. -manipularea la locul de punere in opera -presararea unui strat de nisip -derularea sulurilor si curatirea foilor -masurarea si taierea la dimensiunea foilor -asezarea libera a foilor in pozitie definitiva Executarea din placi de pluta a) Termoizolatie din placi de pluta: -manipularea materialelor la locul de punere in opera -pozarea placilor inclusiv ajustarea placilor care nu se potrivesc. -intinderea masticului bituminos pe supraf. suport. -aplicarea si presarea placilor de pluta la pozitie peste masticul bituminos. -umplerea rosturilor dintre placile de pluta cu granule de pluta si mastic bituminos -ungerea pe o fata a placilor cu mastic bituminos. -taierea (crestarea) placilor de pluta pentru a se rula pe suprafete curbe. In cazul tavanelor se adauga: -ungerea unei fete a placilor de pluta cu mastic bituminos. -sprijinirea placilor de pluta cu ajutorul popilor telescopici si a panourilor gata confectionate.. - demontarea popilor si a panourilor de sustinere a placilor de pluta. -umplerea rosturilor dintre placi la tavane se executa cu chit din rumegus de pluta. b) termoizolatie din placi de pluta fixate cu agrafe de sarma: -aducerea mustatilor de sarma in pozitie verticala. -probarea placilor si marcarea locului unde placa va fi gaurita pentru trecerea mustatilor. -perforarea sau taiera placilor de pluta pentru crearea locasului necesar de trecere a mustatilor. -traversarea mustatilor (agrafelor) de sarma prin placile de pluta. -aplicarea unui strat de mastic bituminos pe suprafata suport. -asezarea placii la pozitie, scoaterea mustatilor de sarma si presarea placii in bitum pentru lipire. -chituirea rosturilor dintre placi cu chit alcatuit din praf pluta, bitum, rumegus, granule pluta.
87

- Aplicarea unui strat de mastic bituminos peste placile de pluta gata montate cu canciocul si nivelarea stratului de mastic bituminos. c) termoizolatie din placi de polistiren celular lipite cu mastic bituminos: aceleasi elemente ca la punctul (a) d) termoizolatie din placi de polistiren, fixat cu agrafe de sarma:aceleasi elemente ca la punctul (a)cu observatiile de la punctul (b) e) termoizolatie din placi de PFL poros: aceleasi elemente ca la punctul (a) la care se adauga -umezirea placilor de PFL poros cu ajutorol unei carpe imbibata cu apa. f) termoizolatie din placi de vata minerala. -manipularea materialelor la locul de punere in opera. -aplicarea masticului bituminos pe suprafata suport -aplicarea si presarea placilor de vata minerala peste masticul bituminos. -completarea rosturilor si locurilor ramase neacoperite cu bucati de vata minerala. g) termoizolatie din placi de B.C.A. cu grosimea de 63 - 80 mm. -manipularea materialelor la locul de punere in opera. -alternarea unui strat de nisip uscat pe suprafata suport a termoizolatiei in grosime medie de 10 mm. -asezarea placilor de B.C.A. pe stratul de nisip. -umplerea rosturilor dintre placile de B.C.A. cu granule sau sparturi din aceleasi materiale (B.C.A.) h) termoizolatie din placi de B.C.A. cu grosimea de 100 -125 mm. Aceleasi elemente ca la punctul (e). i) termoizolatie din granulit vrac, zgura de furnal expandata sau cenusa de termocentrala: -manipularea materialelor la locul de punere in opera -intinderea granulitului vrac a zgurei de furnal expandata sau a cenusei de termocentrala peste bariera contra vaporilor. -nivelarea cu dreptarul si realizarea pantelor conform proiectului de executie. -pilonarea stratului de granulit, zgura sau cenusa prin baterea cu maiul. -verificarea grosimii stratului prin sondaje in diferite puncte ale acoperisului. j) structuri de acoperisuri termoizolate cu cenusa si zgura de termocentrala. - termoizolarea acoperisurilor terasa necirculabile. Cenusa si zgura de termocentrala sunt aduse pe santier in stare de umiditate naturala. Inainte de punerea in opera a materialelor in vrac mentionate se vor efectua determinari ale umiditatii pe probe extrase din diferite puncte, valoarea maxima admisa fiind de 30%. Acoperisurile terasa necirculabile termoizolate cu cenusa si zgura de termocentrala se vor proiecta in alcatuiri prevazute cu canale de aerare. * La cladiri de umiditate relativa interioara pana la 60% se va prevedea la partea inferioara a stratului termoizolant bariera contra vaporilor, fara strat de difuzie. * In cazul cladirilor cu umiditate relativa inferioara 60-75% se recomanda a se prevedea un strat de difuzie din impaslitura din fibre de sticla tip IBP 1100. * Bariera contra vaporilor, inclusiv amorsajul se vor reliza conform prevederilor Norm. C.112-80. * Stratul termoizolator din cenusa si zgura de termocentrala va avea grosimea variabila, cu valoarea medie rezultata di calculul termotehnic conf. STAS 6472-3-84. -canalele de aerisire se vor realiza prin dispunerea distantata a placilor din BCA sau din beton cu agregate usoare cu grosimea corespunzatoare celor trei zone climatice, rezultata din proiect, asezate pe un strat din impaslitura din fibre de sticla nebitumata sau terasin 200, cu rosturi de 2-3 cm intre placi.
88

* Reteaua de canale principale se va proiecta tinand seama de dimensiunile in plan a acoperisului la intervale de maximum 4 m si vor avea o deschidere de 4-5cm. * Sapa suport a hidroizolatiei din mortar M.100 va fi armata cu o plasa sudata STNB 3mm cu ochiuri patrate (20 x20 mm ) si se va turna un strat de carton impregnat CI BOO sau hartie KRAFT suplimentat la partea inferioara cu fasii de carton asezate peste placile prefabricate. * Orificiile de evacuare a aerului in exterior se vor realiza cu tuburi simple 150 mm in cazul constructiilor cu umiditate relativa interioara pana la 60% si cu tuburi duble ( 150 mm si 100 mm interior) in cazul celor cu umiditate relativa interioara de 60-70% prevazute cu deflector. Termoizolatia planseelor de pod, la acoperisuri sarpanta si pod necirculabil. * termoizolarea planseelor de pod cu materiale in vrac se va realiza prin executarea unui strat de umplutura a carui grosime rezulta din calcul la transfer termic. * stratul de umplutura, termoizolant, se va executa pe o bariera contra vaporilor aplicata la partea supe-rioara planseului de pod. Pentru protejarea stratului termoizolant, acesta se va acoperi cu un strat de hartie KRAFT peste care se aplica un strat subtire de mortar, zidarie de caramida etc. iar pe zonele de circulatie ocazionala se va turna o sapa de 3 cm grosime sau podini. k) Termoizolatia din placi de IZOBLASIN (izolare termica suplimentara la incaperi la incaperi afectate de condens). - grosimea termoizolatiei se va stabili prin calculul termotehnic conf. STAS 6472/3-83 ( mediu 4 cm.) - structura termoizolatiei suplimentare este urmatoarea : termoizolatie din placi IZOBLASIN - plasa sudata 3 4 mm la 20 cm. protejata anticoroziv si ancorata. - plasa de rabit de 3 cm. grosime aplicata in 3 straturi - strat de finisaj impermeabil la apa aplicat mecanizat sau manual din mortar ciment var marca M.50T. Protejarea lucrarilor Se va acorda o mare atentie conservarii materialelor la punctul de lucru, respectandu-se masurile de securitate a muncii si prevenirea incendiilor, amplasarii depozitului pe obiecte, a instalatiei de topit bitum si repartizarea materialelor pe obiect. In timpul executarii lucrarilor de termoizolatie se vor lua masuri de protectie provizorie a straturilor termoizolante aplicate, folosindu-se dulapi, folii, placaje, etc. Pentru circulatie in timpul executarii lucrarilor de termoizolatii se vor utiliza dulapi pentru deplasarea muncitorilor care vor fi dotati cu cizme de cauciuc. 9.7. TERMINAREA LUCRARILOR La terminarea lucrarilor de termoizolatie se face o ultima verificare a modului de executie iar eventualele defecte se vor rectifica imediat. 9.8. ABATERI ADMISE Termoizolatiile la lucrarile de constructii se masoara la metru patrat suprafata termoizolanta scazandu-se golurile si toate intreruperile a caror suprafata depaseste 0,75 m 2. 9.9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
89

Se vor face verificari la: -aspectul si starea generala -elemente geometrice (grosime, planeitate, pante) -rosturi -corespondente cu proiectul 9.10. MASURATOARE SI DECONTARE Masurarea lucrarilor se face la mp suprafata desfasurata, iar pentru profile si glafuri sub 30 cm latime la metru liniar . Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre antreprenor si beneficiar. -Denivelarile pana la 10 mm dintre elementele pre-fabricate se vor corecta local cu mortar de ciment cu panta racordarilor de min. 1,5 m iar in cazul denivelarilor mai mari de 10 mm acestea se vor nivele cu mortar ciment M 100 cu avizul proiec-tantului. -Se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit prin lipirea numai pe 20 cm a unei fasii din carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare care la incercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, fasia trebuia sa o rupa. -Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, diblurile, carligele, agrafele de prindere a copertinelor si jgheaburilor deflectoarelor pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate contra vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie B. HIDROIZOLATII 9.11. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a hidroizolatiei la terase, acoperisuri si tavane, pereti. Proiectarea si executarea lucrarilor de hidroizolatii se va face tinand seama de prescriptiile tehnice in vigoare. 9.12. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 139 - 73 - Materiale hidroizolatoare bitumate (reguli si metode de verificare) STAS 1046 - 80 - Carton bitumat STAS 1046 - 78 - Panza bitumata STAS 5838 - 76 - Vata minerala si produse din vata minerala Conditii tehnice de calitate STAS 5838/2 - 78 - Vata minerala STAS 5838/5 - 80-Placi din vata minerala STAS 6881 - 60 vata de sticla STAS 7916 -30 - Impaslitura din fibre din sticla bitumata STAS 9693 - 77 -Tesatura din fibre de sticla, tesaturi din fibre discontinue Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase C112-86 (Bul.constr. 3/1989 si 4/1987) Norme tehnice pentru utilizarea foilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor C216 -83 (Bul.constr.nr.5/ 1984)
90

Norme tehnice privind alcatuirea hidroizolatiilor cu folii din PVC plastifiat la acoperisuri C217-83. STAS 2355/2-79 Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii STAS 2355/3-75 Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase. 9.13. MOSTRE SI TESTARI. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia consultantului unele mostre spre aprobare * impaslitura fibra sticla IA;IB * bitum * panza bitumata tip PI50, PI40, PA45, PA55 * carton bitumat CA333, CA400 Unde este cazul pentru fiecare tip de material se pun la dispozitie 2 mostre. Prin aprobarea mostrelor se intelege si aprobarea materialelor. 9.14. MATERIALE SI PRODUSE Materiale bitumate in foi: -cartoane bitumate tip CA 333, CA 400 conf.STAS 138-80 impaslitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1100 , IB 1200 si IBP 1200, conform STAS 7916-80 -impaslituri din fibra de sticla bitumate tip IA 1000 R, IBP 1100 R , conform NTR 8067 85 -impaslitura bitumata cu bitum, aditivat IAA1200 conform STI 18-86 - panza bitumata tip PU 50, PI 40, PA 55 si PA 45, conform STAS 1046-78 -tesatura din fibre de sticla bitumata tip TSA 2000, conf. STAS 10126-80 -tesatura din fibra de sticla bitumata, placata cu folie de aluminiu tip TBAL conf. 9041-80 -foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip hidrolit conf. CTR 9607-80 -membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Mocobit conf. STiI 29-86 -Materiale bituminoase pentru amorsare lipire si etansare. -bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conf.STAS 7064 -78 -bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105 conf. ST 10546-75 -solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63 -emulsie bituminoasa cationica conf. 8877-72 -emulsie bituminoasa anionica conf.STAS 11342-79 -emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conf. NTR 4978-72 -suspensie de bitum filerizat (SUBIF), conf. STAS 558-85 -chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conf. STAS 661-71 -Materiale auxiliare -filer de calcar conf. STAS 639-79 -filer de talc, conf. STAS 1901-77 microazbest, conf. 3315-75 -white spirt conf.STAS 44-84 -tabla de plumb de 1,2,3mm grosime conf. STAS 491-70 -tabla zincata conf. STAS 2028-80 -tabla neagra conf. STAS 1946-80 protejata anticoroziv conf. deciziilor ICCPDC nr.54 si 68/1984. -hartie Kraft de 1250/02 conf. STAS 3789-80 -carton impregnat CI 300, conf. STAS 138-80 -impaslitura din fibre de sticla nebitumata tip I 50 conf. STAS 8050 - 79
91

-placi prefabricate din beton sau dale si alte materiale pentru protectie (nisip, pietris, de 2-15 mm) -guri de scurgere din mase plastice -materiale diverse si piese de racordarea pentru lucrarile aferente hidroizolatiilor -vopsele in culori deschise pe baza de copolimeri vinilacrilici in dispersie apoasa tip VIMOBIT 9.15. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator ferindu-le de degradarea atat la depozitare cat si la manipulare.Se va urmari punerea imediata in opera a materialului pentru a se evita pe cat posibil depozitarea intermediara. 9.16. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarii de hidroizolatii. Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii: -lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de intreprinderi de specialitate sau echipe specializate. -se vor asigura conditii corspunzatoare pentru depozitarea materiale lor si amplasarea utilajelor aproape de locul executiei. -se va controla calitatea foilor bitumate, abitumurilor si materialelor auxiliare daca au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective. -lucrarile de hidroizolatii la cald se vor executa la temperaturi de peste 5 C si este interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnita -lucrarile de hidroizolatii pe timp friguros vor respecta prevederile "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente C16-79 -temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220 C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 150 C - 200 C. Stratul suport -suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiilor se verifica si controleaza daca corespund prevederilor din STAS 2355/75. -suprafata suport poate fi alcatuita din beton monolit sau prefabricat, beton de panta sau placi termoizolante rapide. Acestea trebuie sa fie netede fara asperitati sau reliefuri cu denivelari de max.5mm. Denivelarile pana la 10 mm dintre elementele prefabricate se vor corecta local cu mortar de ciment cu panta racordarii de min. 1,5 m iar in cazul denivelarilor mai mari de 10 mm acestea se vor nivela cu mortar ciment M100 cu avizul proiectantului -se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit prin lipirea numai pe 20 cm a unei fasii din carton bitumat de 30x20 cm, dupa o prealabila amorsare care la incercarea de deslipire dupa o ora de la lipire, fasia trebuie sa se rupa. -se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere elemente de strapungere, diblurile carligele, agrafele de prindere a copertinelor si jgheaburilor, reflectoarelor pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolanti. Procesul de munca -Bariera contra vaporilor si straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea uniforma cu min. 300 g/ mp solutie 30% bitum in
92

benzina Citon sau emulsie de bitum aplicat mecanizat sau cu peria pe suport uscat iar dupa uscare terbuie sa fie de culoare maron inchis fara luciu. -In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier indicat numai pe suprafete mici operatie ce se va executa la o distanta de minimum 25m de sursa de foc prin turnarea si amestecarea continua a bitumului topit cu benzina. -Bariera contra vaporilor va fi alcatuita din urmat. materiale: a)Umplutura bitumata IA 1100, IA 1000 sau carton bitumat CA 400, CA333 lipita si acoperita cu mastic cu termoizolatie peste 70 kg/mp b)Impaslitura bitumata IA 1100, IA 1000 sau carton bitumat CA 400 CA333 lipita si acoperita cu mastic la umiditati interioare peste 60% pana la 75%. c)Tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum la umiditati interioare peste 45%. -Straturile de difuzie a vaporilor din impaslitura bitumata perforata tip 1200 prevazute sub bariera contra vaporilor peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate prevazute cu sape din beton se vor aplica suprapuneri de cca. 5 cm. -Straturile de difuzie nu se aplica pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de scurgere la strapungeri si dolii. -Comunicarea cu exteriorul a difuziei sub copertina la atice se va realiza cu fasii din impaslitura bitumata perforata de 30 cm latime asezate la distante de cca.1m -Stratul care alcatuieste bariera contra vaporilor se va executa din impaslitura bitumata tip IA 100 sau carton bitumat CA 400 lipit si acoperit cu cate un strat min. 1,5 Kg/m2 mastic de bitum IB 70/90 preparat pentru pentru hidroizolatii tip H 68/75 sau H 60/90 STAS 7064-76 la acoperisurile cu panta max. 20% si bitum cauciuc tip SAC 90/105 la pante peste 20%. In cazul ca santierul nu este aprovizionat cu bitumuri de hidroizolatii se admite utilizarea bitumului industrial parafinos tip IP 85/100 STAS 755-79. -Aplicarea barierei contra vaporilor se va face pe suportul din beton amorsat sau peste stratul de difuzie cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea interioara astratului de izolatie termica iar la margini sa depaseasca nivelul superior al termo-izolatiei cu min. 5 cm. -In cazul izolatiei termice cu placa termoizolatoare din materiale rigide, stratul de mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza la lipirea placilor termoizolatiei. -Protectia cu foi de bitum a placilor termoizolante din materiale rigide se va executa in atelier sau pe santier prin lipirea placilor cu min.1,5 kg/mp mastic cald intins la perie pe folie bitumata din impaslitura carton sau tesatura bitumata. Confectionarea panourilor se va face in asa fel ca foile bitumate sa depaseasca cu 10 cm placile izolatoare pe doua laturi adiacente. La montarea pe acoperis se vor aplica cu partea neprotejata lipita la cald in masticul de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor care nuva depasi temperatura de 120 C in momentul lipirii. Marginile foilor bitumate de la partea superioara se va lipi cu mastic de bitum pe placile alcatuite asigurandu-se continui-tatea sraturilor de protectie. Hidroizolatii la terase (structura hidroizolatiilor) -La acoperisul constructiilor de locuit si social cultural cu pante de 1,5-4% prevazute in termoizolatii din placi de beton celular autoclavizat hidroizolatia in camp va fi functie de caracteristicile materialelor a) Hidroizolatie din straturi multiple cu foi bitumate -amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum minimum 300 g/mp -strat de difuzie din impaslitura bitumata perforata IBP 1200 IPB 1100.
93

-mastic de bitum cu IB70/80, minimum 2 kg/mp -panza bitumata PA 55, PA 45 tesatura bitumata TSA 2000 sau impaslitura cu bitum aditivat IAA 1200. -mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 1,5 kg/mp -impaslitura bitumata IA 1100 sau IA1000 -mastic cu bitum cu IB 70/80, minim 1,5 Kg/m2 -impaslitura bitumata blindata IB 1200 -protectie usoara cu vopsea reflectorizanta, minimum 300 g/mp sau grea din pietris, placi sau dale de beton pe strat de nisip. b) Hidroizolatia din foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrant sau Mecabit -amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum in doua straturi, minimum 66 g/mp -Hidrobit T5 sau T4 sau Mecabit lipit cu flacara sau cu mastic de bitum cu 70/80 minimum 1,5 kg/mp -impaslitura bitumata blindata IB 1200 -protectie usoara din vopsea reflectorizanta minimum 300 g/mp sau grea cu pietris plasi sau dale de beton pe strat de nisip. -Hidroizolatii la acoperisuri (structura hidroizolatiilor La acoperisurile constructiilor industriale si agrozootehnice suport de rezistenta din beton fara termoizolatie, sau acoperisuri cu suport din beton sau tabla cutata prevazut cu termoizolatie din placi rigide, hidroizolatia va fi alcatuita in functie de caracteristicile materialelor si panta acoperisurilor. a) Hidroizolatii din straturi multiple cu foi bitumate pe suport din beton si cu termoizolatii pe beton sau tabla cutata. -amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum, la suporturi fin sau beton minim 300g/mp -mastic de bitum cu IB 70/90 la panta 2...7% IB 80/74 la panta 7-20% bitum cauciuc IB 95/105 la panta peste 20% min.1,5 -panza bitumata PA 55, PA 45 sau tesaturi bitumate TSA 2000 pante 7-20% bitum cauciuc IB 95/105 la panta peste 20% minim 1,5 kg/mp -panza bitumata PA 55, PA 45, tesaura bitumata TSA 2000 -mastic de bitum IB 70/80 la pante 2-7% IB80/75 la pante 7-20%, bitum cauciuc IB 85/105 la pante peste 20% minim 1,5 Kg/m2 -panza bitumata PA 55, PA 45, tesatura bitumataTSA 2000 si impaslitura cu bitum aditivat IAA 1200. -mastic cu bitum IB 70/80 la panta 2-7%, IB 80/951 la pante 7- 20% bitum cauciuc cu IB 85/105 la pante peste 20% minim 1,5 Kg/m2 -impaslitura bitumata IB 1200 la pante de maxim 20 % sau beton bitumat CA 400, CA 333 la pante peste 20%. -protectie cu vopsea reflectorizanta minim 300 g/ m2. Hidroizolatia la elementele verticale ale fatadelor si acoperisurilor. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate pe toata suprafata cu masticuri din beton preparat pe santier cu max. 30% filer mineral cu punctele de inmuiere IS in functie de panta Puncte de inmuiere a masticurilor in functie de panta. Panta % a acoerisului 1,5-4 ; 2..7 ; 7..12 ; peste 20 Mastic cu punct de inmuiere IB 70.80 ; 70..80 ; 80..90 ; 95..105 Parapete din bitum
94

Tip STAS H 68/75 7064/78 H 68/75 7064/78 H 80/90 7064/78 SAC 95/105 10546/76 -La terasa si acoperisuri cu panta mai mica de 7% se admite utilizarea masticului cu punct de inmuiere IB 60 / 70 C preparat din alte solutii sau amestecuri de bitum cu caracteristici de pasticitate si ductilitate minim al bitumului H 68/75. -La acoperisuri cu pante peste 20% straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum tip SAC 95/10.Consumul de mastic de bitum sau bitum pentru fiecare strat de lipire va fi cuprins intre 1,5-2 kg/mp iar la primul strat in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de 2-2,5 kg/m2. -Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului suluri din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica dupa care se vor lasa timp suficient pentru relaxare si indretarea foilor. Se va masura suprafata suport se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva peste stratul din mastic de bitum turnat cu cauciucul in fata si pe toata latimea sulului. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 2-10cm si se vor presa, netezindu-se si curatindu-se totodata excesul de mastic refulat la margini. Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator cu decari, intre suprapunerile straturilor realizate prin lipirea la marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime la hidroizolatia in 2 straturi si de 33 cm la hidroizolatii in mai multe straturi. Fiecare strat se va aplica incepand de la streasina sau gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa fie realizate in sensul de scurgere al apelor. Dupa aplicarea fiecarui strat cat si dupa terminarea lucrarilor se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele constatate ca: aderenta slaba, intepatura, se vor remedia dupa care se vor executa straturile urmatoare. -hidroizolatia la elementele ca ofice, ventilatii, cosuri, se va executa din fasii croite la dimensiunile respective derulate pe stratul de mastic de bitum, incepand de jos in sus iar la scafe se va realiza suprapuneri in trepte de minim 20 cm. Protectia hidroizolatiei la terase circulabile se va realiza cu mortar de ciment M100 armat cu rabit pe retea de otel beton 5-6 mm la 25 cm. -Montarea gurilor de scurgere se va face conform STAS 2742/67 guri de scurgere din fonta emailata, pentru evacuarea apelor de pe acoperisuri terasa. Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere se va asigura cu guler de plumb amorsat la cald pe un strat de panza bitumata, intre 2 straturi de mastic de bitum. -structura hidroizolatiei -amorsare cu solutie sau emulsie de bitum min 300g/mp -panza bitumata PA 55, PA45 sau tesatura bitumata TSA 2000, -mastic de bitum cu IB 80/90 sau bitum cauciuc IB 95/105 minimum 1,5 kg/m2 Protectia hidroizolatiei pe verticala se va executa cu: -vopsea reflectorizanta minimum 300 h/m2 aplicata pe ultimul strat de tesatura bitumata TSA -tesatura bitumata tip TSAL inlocuind ultimul strat de tesatura bitumata TSA -sapa din beton armata sau placi pre-abricate 9.17. PROTEJAREA LUCRARILOR
95

Se va acorda o mare atentie conservarii materialelor la punctul de lucru respecindu-se masurile de securitate a muncii si prevenirea incendiilor, amplasarii depozitului pe obiect, a instalatiei de topit bitum si repartizarea materialelor pe obiect. Pentru circulatie in timpul executarii lucrarilor de termoizolatii se vor se vor utiliza dulapi pentru deplasarea muncitorilor care vor fi dotati cu cizme de cauciuc . 9.18. TERMINAREA LUCRARILOR Terminarea lucrarilor se constata de catre proiectant si responsabilul tehnic al lucrarii dupa ce se fac probe privind asigurarea pantelor si scurgerea apei pe baza de inundare suprafete. Toate lucrarile constatate necorespunzatoare se fac inainte de receptia lucrarii. 9.19. ABATERI ADMISE Alcatuirea hidroizolatiei, straturile de difuzie si bariera contra vaporilor trebuie sa asigure o coportare corespunzatoare a acoperisurilor si teraselor se aplica in functie de suportul de rezistenta, natura termoizolatiei, climatul interior, panta acoperisului, etc. Abaterile admise fiind cele specificate in normele si STAS-urile de referinta. 9.20. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Lucrarile de hidroizolatii sunt lucrari ascunse si calitatea lor se apreciaza in urma examinarii proceselor verbale incheiate pe parcursul executiei din care sa reiasa urmatoarele: -daca alcatuirea structurii hidroizolatiei este identica cu prevederile si detaliile de executie aproiectului -daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare. -daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport, calitatea amorsarii, temperatura masticului de bitum , calitatea si lipirea corecta a fiecarui strat din foi bitumat. -daca se considera necesar, la suprafetele mai mari de 20 m2 , cu avizul scris al proiectantului de rezistenta, se va face verificarea prin inundarea cu apa de 40 cm grosime in punctele cele mai inalte si gurile de scurgere in prealabil infundate. In aceasta proba tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala dupa 72 ore de mentinere a stratului de apa. Daca se considera necesar se va face si o verificare prin sondaj ca: -desfacerea in unele puncte ale izolatiei, pentru a se putea constata, identifica structura cu proiectul. -verificarea izolatiei prin determinarile de laborator pe probe prelevate din care sa rezulte ca materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare. Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii: -straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum fara zone nelipite. -panta catre gurile de scurgere este conform proiectului fara stagnari de apa. -este continua si nu prezinta umflaturi -racordarea cu elementele de strapungere la rosturi si guri de scurgere asigura o etansare perfecta -protectia hidroizolatiei verticala atice si reborduri, strapungeri etc. este aderenta si fara deplasari. -se verifica lucrarile de tinichigerie aferente hidroizolatiilor. Masuri tehnice de securitatea muncii si prevenirea incendiilor.
96

-Norme republicane de protectia muncii MICh cap.10 si 11 MS cu ordinele nr. 347/75 si 60/75 -Norme de tehnica securitatii muncii MICh 10 si 11 privind depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul recipientilor cu gaze lichifiate. -Norme de protectie a muncii in activitatea constructiei montaj aprobate de MCI cu Ordinul nr.1233/D-80 -La proiectarea si executarea hidroizolatiilor bituminoase se vor respecta masurile privind prevenirea incendiilor prevazute in: Norme generale de protectie impotriva incendiilor aprobate cu Decretul 290/79 -Masuri specifice de protectie contra incendiilor privind intreruperea continuitatii hidroizolatiilor in dreptul rosturilor de dilatare etc. prevazute la art.7,8 din Norm. gener. si art.5.3 si 6.11 din Normele tehnice P118/83. -Norme de prevenire si stingerea incendiilor si normele de dotare cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unitatile M.C.I.aprobate cu Ordinul nr.748/D-1981. 9.21. MASURATOARE SI DECONTARE Masurarea lucrarilor se face la metru patrat real executata iar pentru glafuri la metru liniar. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor pe categorii de lucrari sau obiect de investitie.
97

10.CAIET DE SARCINI - FATADA TIP PERETE CORTINA

10.1 AGREMENTUL TEHNIC Documentatia de ofertare va fi nsotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei. Agrementul tehnic, conform legii nr.10/1995 privind calitatea n constructii, este documentul prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor. - SR EN 13116 :2002 Pereti cortina Rezistenta la incarcarea data de vant Exigente de performanta - SR EN 12179 :2002 Pereti cortina Rezistenta la incarcarea data de vant metode de testare - SR EN 12154 :2002 Pereti cortina Impermeabilitatea la actiunea apei Clasificarea exigentelor de performanta - SR EN 13051 :2002 Pereti cortina Impermeabilitatea la actiunea apei Incercari in situ - SR EN 12153 :2002 Pereti cortina Permeabilitatea la aer Incercari de laborator Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement n Constructii din Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborata de unitatile acreditate n acest scop, precum si dosarele tehnice puse la dispozitie de solicitanti. 10.2 CARACTERIZAREA FATADEI Fatada usoara propusa se defineste ca PERETE CORTINA CONTINUU n toate sensurile, montat pe o retea tip caroiaj ancorata de structura constructiva, cu prinderea elementelor de nchidere (vitrate si opace) prin lipire cu mastic siliconic, cu stratul exterior al panoului oglindat. 10.3 CERINTELE DE CALITATE 10.3.1 Siguranta Sub actiunea agentilor atmosferici a vntului si a solicitarilor seismice, nu trebuie sa reziste la efectele izolate sau combinate n urma solicitarilor climatice (vnt, temperatura, nsorire), a agentilor chimici si biologici, sau ale miscarilor structurii de sustinere. Dimensionarea mbinarilor lipite trebuie sa asigure peretele cortina pentru solicitarile la vnt, temperatura diferentiata a fetelor (ntre -25C pentru exterior si + 80C pentru caldura din interior sau exterior), precum si pentru dilatarile si contractiile materialelor cu care se lipeste. Avnd n vedere ca nivelul de intensitate seismica este necesara o examinare atenta a sistemului de lipire cu firma producatoare si cu un laborator de ncercari. Efectul variatiilor de temperatura se va prelua prin modul de rezolvare a nodului unde se fixeaza geamul. Scheletul de rezistenta al peretelui cortina va fi astfel dimensionat nct sa transmita structurii de rezistenta a cladirii greutatea proprie. Proiectarea antiseismica corespunzatoare tipului de perete cortina se refera la : alcatuire de ansamblu
98

detalii de rost detalii dspozitive fixare care trebuie sa asigure prevenirea : - degradarii si/sau avarierii panourilor si a dispozoitivelor de fixare, constnd n fragmentarea panourilor si expulzarea fragmentelor sau a panourilor care prin cadere ar putea accidenta persoane. - degradarii rosturilor ce poate afecta etansarea la aer si umezeala precum si izolarea termica. Proiectarea panourilor pentru prevenirea degradarilor si a accidentelor de persoane trebuie sa satisfaca conditii specifice. Pentru nivelul de intensitate seismica considerat, nu trebuie sa se dezvolte degradari si avarieri ale panourilor. Se admite degradarea etanseitatii rosturilor cu conditia asigurarii posibilitatii de reparare a lor dupa cutremur. Solicitarea la vibratii Vibratiile provocate de actiuni exterioare sau interioare (actiunea vntului, ploii sau grindinei, zgomote aeriene sau din interiorul spatiului) nu vor produce spargeri, ruperi sau deteriorari ale elementelor componente ale peretelui cortina. Foarte important este ca aceste elemente sa nu intre n fenomenul de rezonanta. 10.3.2. Rezistenta la socuri provenite din exterior Scheletul de sustinere a peretelui cortina si panourile sale (vitrate sau opace) trebuie sa reziste n conditiile n care nu sunt adiacente cailor de circulatie, cum este cazul acestui proiect la soc cu o energie de 1000 Jouli (1000 kgm) 10.3.3 Rezistenta la socuri provenite din interior Scheletul, ancorajul si panoul opac de la interior trebuie sa reziste fara deformatii la un soc ce produce o energie de 1000 Jouli (1000 kgm). Socurile interioare nu trebuie sa produca caderi de sparturi care pot cauza vatamari sau raniri. * Sageata maxima a deformarii 1/300 din deschidere * Presiunea la vnt p =150 kg/mp. Fatada interioara a peretelui cortina nu trebuie sa se deformeze sub o presiune statica exercitata de om n mod direct. De asemenea, nu se va putea taia usor de obiecte ascutite uzuale. 10.4 COMPORTAREA LA FOC O reglementare specifica n Romnia nu exista. Comportarea la foc trebuie examinata de la caz la caz, pentru fiecare tip de perete cortina, n functie de principiile existente n vigoare si de clasificarea si destinatia constructiilor la care se aplica peretele. In cazul n care nu exista indicatii, este obligatoriu a se face determinarile necesare stabilirii limitei de rezistenta la foc dupa criteriile de izolare termica, etanseitate initiala, capacitatea portanta (stabilitate). Indiferent de principiul de fixare al unui perete cortina, avnd partea vitrata inserata n rame metalice sau lipita pe acestea, siguranta la actiunea focului trebuie sa fie aceeasi. In cazul fatadelor cu vitraje exterioare lipite, lipirea nu trebuie sa cedeze naintea distrugerii geamului. Peretii cortina trebuie, din punct de vedere al rezistentei la foc, sa raspunda la urmatoarele cerinte : - materialele constitutive ale peretilor sau gazele care se pot degaja n timpul incendiului nu trebuie sa favorizeze direct sau indirect dezvoltarea sau propagarea focului gazele toxice sau nocive, ce se produc, sa nu fie n cantitate periculoasa.
99

- cresterea temperaturii sau arderea fatadei nu trebuie sa se faca cu proiectarea materialelor, n special n exterior. - dispozitivele de fixare ale unui perete cortina de structura constructiei trebuie sa asigure rezistenta la un incendiu limitat la un apartament. - peretii cortina, prin conceptia lor, trebuie sa asigure trecerea cu dificultate a focului, de la un nivel la altul, pe verticala sau de la o compartimentare la alta, pe orizontala. In aceste conditii este necesar a se lua masuri deosebite pentru evitarea golurilor de tiraj. 10.5. PROTECTIA CONTRA TRASNETELOR Acumularea electricitatii statice trebuie evitata. Pentru aceasta, scheletul metalic si eventuala mbracaminte a acestuia continua pe toata naltimea fatadei constructiei, trebuie legata la reteaua de mpamntare. 10.6. CARACTERISTICI TERMICE Coeficient de transmisie termica iarna : k = 2,2 w/m 2c (k<2,8 la profil aluminiu) Coeficient de transmisie termica vara : k = 2,5 W/m2c 10.7. POSIBILITATEA DE APARITIE A CONDENSULUI Se va respecta diagrama punctului de condens a normelor europene Nu va exista posibilitatea de creare a condensului pentru coeficientul de transmisie termica n timpul iernii k = 2,2 si pentru o umiditate maxima a spatiilor interioare de 50% k = 2,2 W/m2c + umiditate < 50% - nu se creaza condens. 10.8. ETANSEITATE LA APA SI AER Profilele metalice vor fi propuse astfel nct prin asamblare sa se creeze o succesiune de camere de decompresiune prin care se asigura etanseizarea. Aceasta se va asigura corespunzator prin tipul de lipire a panourilor exterioare si prin tratarea corespunzatoare a rosturilor dintre acestea. La peretele cortina, grilele si profilele orizontale pot fi concepute astfel nct sa conteze att ca prindere suplimentara a panourilor ct si ca nchidere a rosturilor orizontale ale acestora. Etanseizarea la apa de ploaie sub actiunea vntului este considerata corespunzatoare daca peretele supus la un debit de 1 l/minut/mp minim si 2 l/minimum /mp maxim si la o presiune de SOO Pa nu permite patrunderea apei, ncadrnduse astfel n clasa E4. Nici o parte exterioara a fatadei nu trebuie sa mpiedice scurgerea apei. Este exclus contactul apei ce provine din exterior cu materialul izolant al zonelor opace. Permeabilitatea la vapori n cazul unei fatade cortina neventilata trebuie sa fie mai mica dect 1 g/mp n 24 ore sau 0,001 g/mp/ora mm Hg. 10.9. ACUSTICA Peretele, cortina si tmplaria propuse trebuie sa reduca : - transmiterea zgomotelor aeriene din exterior; - transmiterea zgomotului de ploaie si de grindina; - transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior n altul prin intermediul peretelui cortina sau al luminatorului.
100

10.10. REZISTENTA LA ACTIUNEA ZAPEZII, PRAFULUI SI INSECTELOR Zapada, praful si insectele nu vor putea patrunde n interiorul peretelui cortina sau al luminatorului. Presiunea zapezii este reglementata de STAS nr.1 OI 01/21-92 Institutul Romn de Standardizare (MLPAT INCERC) 10.11. LUMINARE SI NSORIRE Pentru peretele cortina se va avea n vedere orientarea fatadei principale nord-est. Daca oglindirea stratului exterior nu este suficient de reflectorizata, se va propune un geam special care sa functioneze n special n spectrul infrarosu sau ultraviolet. In principiu, limita de iluminare admisa este de 500 lux. Se vor respecta urmatorii coeficienti : Coeficient de umbrire : 0,66 Coeficient de reflexie : 27~29 % Coeficient de absorbtie : 22~24 % Coeficient de transmisie : 48~49 % Factor solar : 57~58 (raportul dintre ct se transmite direct ct si n interiorul cladirii) 10.12. CERINTE PRIVIND SCHELETUL METALIC Materialul din care se va realiza reteaua tip caroiaj a peretelui cortina este, n principiu, aliaj de aluminiu. Se va evita contactul direct dintre otel si aluminiu pentru evitarea efectului de electroliza n conditiile de umiditate. Fie se va trata otelul prin zincare sau cadmiere, fie se va interpune un material hidroizolant. Cnd nu se face prin intermediul suruburilor, asamblarea se va realiza prin sudura oxiacetilenica, electrica n atmosfera controlata de argon. Garantia pentru stratul de protectie realizat prin anodizare si colorare (eloxare) va fi pentru o perioada de 20 ani. 10.13. CERINTE PRIVIND ASPECTUL Pentru toate elementele ofertei, culoarea si stralucirea ei vor ramne constante pe o perioada ct mai mare, iar daca va exista o variatie n timp, aceasta va fi uniforma. Aceste cerinte si reguli sunt cuprinse n STAS-urile MLPAT deja mentionate, fie n GHIDUL PRIVIND AGREMENTAREA PERETILOR CORTINA nr. GAT 05/1995, elaborat la comanda Comisiei de agrement tehnic n constructii din cadrul MLPAT
101

11. CAIET DE SARCINI PLACARI CU ALUCOBOND SAU SIMILAR

La pavilionul administrativ, pe unele portiuni de fatada se propune placarea cu placi de aluminiu in culorile Silver Metallic si Anthracite Grey, prinse cu o structura metalica de elementele de rezistenta ale cladirii 11.1 COMPOZITIE Panourile tip ALUCOBOND, sau similar, sunt compuse dintr-un miez omogen dintr-un material special, intercalat ntre doua foi de aluminiu. Materialele utilizate pentru miez pot fi: polietilena (PE) sau un miez neinflamabil - umplut mineral. Materialul standard pentru miez este compus dintr-un amestec de granule de polietilena, rasina, un agent de ntarire si un material de umplutura, care se toarna ntre cele doua straturi de acoperire. ntregul sandwich va fi n ncheiere compresat si ntarit ntr-o presa ncalzita, unde n mod simultan se creeaza matrila miezului si se lipesc cele doua straturi de acoperire. Panourile tip ALUCOBOND sunt acoperite pe ambele fete cu o folie speciala de protectie, cu rezistenta sporita la transport, depozitare s i procesare. NOTA : vor fi folosite materiale pentru care producatorul va prezenta agremente tehnice conform normelor Romnesti n vigoare. 11.2 TRANSPORT, DEPOZITARE, MANIPULARE Placile trebuie manipulate cu atentie atunci cnd se transporta sau se descarca. La livrare/receptie, placile trebuie examinate pentru depistarea eventualelor defecte. Orice defect va fi raportat imediat s i confirmat de reprezentatul firmei care a facut livrarea. Depozitarea paletilor se va face astfel nct sa fie protejati mpotriva umezelii si a ploii si sa fie evitata aparitia oricarei forme de condens (cnd sunt mutate panourile reci de afara n camere/depozite ncalzite). Paletii cu placi tip ALUCOBOND se vor depozita unul peste celalalt, maxim 6 paleti din acelasi format (paletii cu greutate mai mare la baza). Nu este recomandat sa se depoziteze placile tip ALUCOBOND n pozitie verticala! Placile individuale trebuie ridicate de pe palet de doi oameni, ridicnd toate cele patru colturi ale placii si nu trase una peste cealalta. Atentie sporita la panourile verticale. se vor folosi manusi pentru a evita aparitia semnelor/zgrieturile pe placi. TINETI CONT DE URMATOARELE INFORMATII PRIVIND FOLIA DE PROTECTIE A PLACILOR TIP ALUCOBOND: Respectarea perioadei de garantie pentru folia de protectie Depasirea perioadei de depozitare trebuie evitata. Variatiile mari de temperatura reduc durabilitatea foliei de protectie pe termen lung. Folia de protectie se scoate partial pe durata procesului de procesare s i se nlatura total dupa ce materialul a fost pus n opera. 11.3 PRECAUTII SI RESTRICTII / SITUATII DE EVITAT
102

Panourile NU au voie sa fie expuse timp ndelungat la o temperatura de 80C sau mai mult. Panourile trebuie sa fie astfel montate nct sa nu existe posibilitatea adunarii de apa la margine. Panourile trebuie curatate cel putin o data pe an, conform recomandarilor producatorului. Panourile trebuie manipulate cu atentie (transport /livrare) si depozitate conform instructiunilor. Suprafata si marginile panourilor trebuie protejate conform recomandarilor producatorului Trebuie evitata expunerea trecatoare sau permanenta la radiatii, gaze nocive sau contaminari n atmosfera coroziva, sau la substante chimice solventi organici, solutii concentrate de curatare, agenti de umectare. Trebuie evitata depozitarea necorespunzatoare, manipularea, producerea si montarea, ca si procesele de construire necorespunzatoare precum ancorarea, nsurubarea si integritatea legaturii, lipsa materialului de etansare (silicon), protectie fata de apa / umezeala nesatisfacatoare s.a.m.d. 11.4 ARANJAREA STRUCTURII La pregatirea pentru montare toate foile trebuie sa fie directionate n acelasi sens. Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti pentru a indica pozitia corecta a placii la montare. Este important sa se ia n considerare aceasta directionare la productie s i montare, pentru a evita diferente de culori ntre panouri alaturate. Nerespectarea acestor instructiuni poate duce la diferente inacceptabile la fatada unei cladiri. 11.5 CONDITII DE MONTARE Panourile trebuie sa fie montate conform schitelor autorizate ale arhitectului/proiectantului. Pe deasupra, ancorarea si fixarea trebuie sa fie sigure, conform recomandarilor tehnice ale producatorului. Este indicata folosirea accesoriilor de placare din aluminiu recomandate de producator Cnd materialul din aluminiu vine n contact cu metale straine, trebuie adecvat, pentru a mpiedica reactiile electrolitice sau coroziunea. aplicat un izolator
Partile curbate ntre rosturile de mbinare au voie sa fie izolate doar DUPA ce s-a nlaturat folia detasabila. Asigurati-va ca orificiile de evacuare a apei si jgheaburile de scurgere sunt nenfundate si lipsite de murdarie sau de material de izolare. Pentru izolare se recomanda izolator din silicon transparent, garantia transparentei ntinznduse de la 40 pna la 50 de ani. Nu se recomanda n nici un caz folosirea panourilor din diferite sarje de vopsire la acelasi perete, pentru a evita posibile diferente de culoare. 11.6 PROCESAREA SI PRELUCRAREA MATERIALULUI Instrumente de scriere/marcaj Se vor folosi instrumente care sa poata fi ulterior spalate sau ndepartate ii care sa nu produca deteriorari. Bancul/masa de lucru Masa trebuie sa fie bine fixata pentru a avea stabilitate. Suprafata trebuie sa poata fi usor de curatat si sa nu favorizeze adunarea de aschii sau resturi.
103

Metoda de fixare a panoului nu trebuie sa produca urme pe suprafata materialului. Este de evitat mpingerea panourilor la asezarea sau la luarea lor de pe masa. Pot apare zgrieturile mici. Atenlie deosebita trebuie acordata temperaturii de modelare, ca ii razei de curbare a materialului - suport n timpul producliei. Prelucrare n timpul procesarii, daca se produce ipan, este foarte important ca acesta sa fie nlaturat. Folia de proteclie nu se ndeparteaza de pe material, pe tot parcursul operaliunilor de taiere, frezare sau gaurire. n toate procesele de prelucrare (taiere/debitare, frezare, gaurire, curbare, ndoire, creere ii finisare a muchiilor), se vor respecta instrucliunile tehnice puse la dispozilie de producator. Metode de fixare/prindere Fixarea se poate realiza pe o structura metalica (din aluminiu sau tb. zn) cu nituri (aluminiu sau inox), suruburi (conventionale, anticorozive), sudare la aer cald sau lipire (silicon transparent sau alte solutii indicate de producator) La folosirea n mediul exterior se ia n considerare dilatatia panoului. Aplicare de fotografii / Litere din folie Suprafata panourilor tip ALUCOBOND poate fi acoperita (manual sau cu ajutorul utilajelor) cu folie adeziva calandrata sau turnata. nainte de aplicarea foliei sau de fotografii, panourile trebuie sa fie curate, lipsite de praf si de grasime. Serigrafierea Panourile ALUCOBOND pot fi usor serigrafiate. n alegerea culorilor se va tine cont de felul n care aceasta va fi uscata, astfel nct sa nu se produca deformarea panoului n acest proces. Se recomanda contactarea producatorului de vopsea pentru a determina produsul cel mai bun pentru o anumita aplicatie. Pregatirea adecvata a suprafetei pentru serigrafiere este decisiva. Pentru a nlatura eventualele reziduuri, se curata suprafata care urmeaza a fi serigrafiata cu alcool izopropilic. Se asteapta pna cnd alcoolul izopropilic s-a uscat (control vizual) si apoi se executa serigrafia. Montarea structurii si casetelor La pregatirea pentru montare trebuie avut grija ca foile sa fie toate aliniate n aceeasi directie. Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti care indica pozitia c orecta a acestuia la montare. Este important sa se ia n considerare alinierea corecta a panourilor la productie s i montare, pentru a evita diferente de culori ntre panouri montate alaturat. Constructorul este responsabil sa se asigure de imprimarea sagetilor suplimentare n cazul n care panourile au fost taiate n mai multe bucati n timpul fabricarii. Nerespectarea acestei instructiuni duce la diferente inacceptabile ale fatadei unei cladiri. Prelucrarea panourilor tip ALUCOBOND la o temperatur de 10C sau mai mica
104

influent eaza dezavantajos aspectul si stratul de suprafata. Trebuie luate n considerare diferentele mari de temperatura ntre productia n atelier si temperatura cea mai ridicata (sau scazuta) la care panoul este expus. Trebuie luate masuri de prevenire pentru a mpiedica o contractie a panoului, care duce la o curbare inacceptabila si suprasolicitarea elementelor de fixare. Dimensionarea si plasarea structurii de sprijin Furnizorul va prezenta calcule de predimensionare pentru produsul ofertat. Este recomandata folosirea sistemului original, furnizat de producator, de profile din aluminiu, pentru fixarea casetelor confeclionate din panouri tip ALUCOBOND sau similar Elemente de imbinare Se recomanda urmarea exacta a instructiunilor de fixare si montaj. Materiale acceptabile pentru elemenetele de imbinare Aluminiu; plastic; otel inoxidabil; metal cu suprafata tratata sau placat cu cadmiu fara pori, zinc si aluminiu Materiale inacceptabile pentru elemenetele de imbinare Cupru, alama, bronz, fier, otel brut. Coeficientul de dilatalie pentru materiale inegale trebuie luat n considerare la proiectarea mbinarii. Curatare/spalare si intretinere Se recomanda o curatare de rutina a suprafetelor placilor tip ALUCOBOND cu apa si cu o solutie de curatat slaba, dupa care se clateste cu apa curata. Frecventa curatarii, ca si alegerea solutiei de curatat adecvate depind de locatia cladirii si de gradul de murdarire. Nu se vor folosi materiale la spalare care sa afecteze suprafata placilor. Nu se vor curata suprafete ncalzite de soare (peste 40C). Uscarea prea rapida poate duce la formarea de pete. Dupa spalare trebuie sa se clateasca cu apa curata, pentru nlaturarea completa a detergentului. Stergerea cu un burete, o bucata de piele sau cu un stergator de geamuri mpiedica formarea petelor de apa. Dupa terminarea constructiei, reziduurile din constructii, ca betonul, mortarul s.a.m.d. trebuie nlaturate ct mai repede posibil. Instructiunile de spalare, frecventa si materialele folosite n acest scop vor fi specificate n documentatia tehnica pusa la dispozitie de producator. RECOMANDARI DE PROTECTIE A MUNCII O atentie deosebita trebuie permanent consacrata protejarii marginilor panoului. Se recomanda purtarea de ochelari de protectie sau masti de protectie n timpul prelucrarii. MASURATORI SI DECONTARE Placajul cu panouri tip Alucobond se va deconta la metru patrat conform planselor din proiect, inclusiv structura.
105

12. CAIET DE SARCINI - PANOURI METALICE TERMOIZOLATE TIP SANDWICH

Panourile termoizolante tip sandwich se vor folosi pentru realizarea service-ului. Inchiderile exterioare, compartimentarea interioara si acoperirea se vor face cu astfel de panouri. 12.1.GENERALITATI Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din doua placi de tabla nervurata, sau cutata (zincata sau de aluminiu), intre care se afla un strat de material termoizolant vata minerala, spume poliuretanice, s.a. Panourile tip sandwich se utilizeaza la sisteme de hale, sau alte tipuri de constructii, pentru acoperisuri, fatade si pereti despartitori. Prin folosirea acestor tipuri de panouri, pot fi obtinute, in comparatie cu sistemele conventionale, avantaje relevante din punct de vedere al costurilor si al timpului de punere in opera a constructiei, suprafata instantaneu uscata a panoului nu necesita finisare prin vopsiri ulterioare. Panourile termoizolate se livreaza cu fetele gata finisate, gama de culori fiind foarte variata. Sistemul de constructie cel mai folosit este cel cu structura metalica, cu montanti si rigle din profile metalice usoare. In functie de cerintele fizice si constructive ale constructiei se pot realiza pereti simpli sau dubli. Folosirea acestor panouri se recomanda si la invelitori cu versanti cu contur dreptunghiular, plan sau eventual cilindric, cu panourile dispuse dupa generatoare. Calitatile fizice si statice ale peretilor rezulta din conlucrarea structurii, a panourilor, a straturilor izolante din interiorul sandwichului si a straturilor de neutralizare si de acoperire. In acest fel rezulta elemente de constructii cu o mare capacitate de adaptare la diferite conditii constructive. La o modificare functionala a cladirii, panourile tip sandwich, se pot demonta fara mari eforturi. Panourile tip sandwich cu structura metalica se pot utiliza la constructii cu grad II-IV de rezistenta la foc, conform "Normelor tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" P118-99. 12.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 9796/1-82 - Desene de constructie si arhitectura. Terminologie. STAS 10265-75 - Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. STAS 10166/1-77 - Pregatirea suprafetelor metalice. STAS 5838/1-76 - Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 5838/2-78 - Vata minerala si produse din vata minerala. Vata minerala. STAS 11097/1-87 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc a materialelor si a elementelor de constructii. Terminologie. STAS 10128-86 - Clasificarea mediilor agresive STAS 10702/1-83 - Acoperiri protectoare-Conditii tehnice generale C 37-88 - Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea invelitorilor din tabla ondulata si cutata C 139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice C 172-88 - Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea invelitorilor si peretilor Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii.
106

Agremente tehnice specifice functie de produsul folosit. Alte normative in vigoare la data executiei. 12.3.MATERIALE Panouri termoizolante tip sandwich. Suruburi rapide autofiletante penrtu metal. Suruburi mecanice, bolturi impuscate, capse, tije cu cirlig ,zincate filetate, saibe din polietilena, nituri tubulare oarbe. Profile de legatura cu pardoseala, tavanul, sau alti pereti. Profile de montanti, grinzi usoare profilate Z C. Etansare de legatura. 12.4.EXECUTAREA LUCRARILOR Panourile termoizolante pentru pereti sau acoperis se livreaza ca prefabricate gata pentru a fi montate. Elementele de perete se imbina unul cu altul, atit in pozitie orizontala, cat si in dispunere verticala. Fixarea fiecarui element pe structura se va face conform schitelor de montaj. Pentru montarea panourilor de perete se va folosi o schela mobila (acolo unde terenul permite acest lucru), sau un brau de schele fixe. Schelele vor fi fixate de structura de rezistenta in conformitate cu normativele in vigoare. Panourile se vor monta cu minimum de prelucrari posibile (scurtari, decupari, perforari). Taierea panourilor in jurul ventilatiilor, conductelor, ce strapung panourile, se va executa la fata locului. Se recomanda ca fixarea de structura de rezistenta sa se faca prin elemente mecanice de strangere.Ridicarea panourilor pentru montaj se va face cu ajutorul mijloacelor mecanice sau electrice de ridicat. Fiind autopurtate, montarea panourilor de acoperis nu necesita construirea de poduri sau pasarele ajutatoare. Pentru pozitionarea panourilor de acoperis sunt necesari cel putin doi operatori, in functie de lungimea panoului. Dupa pozitionarea perfecta, se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare. Gaurile vor avea diametru mai mic decat al suruburilor. In cazul folosirii suruburilor autoperforante nu este necesara o pregaurire. Este bine ca fixarea panourilor sa se faca cu suruburi autoperforante autofiletante,olosind masini portabile pentru insurubare, reducand astfel efortul operatorului. La realizarea peretilor mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul. Se va avea grija la eventualele goluri de usi. Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii alaturati si pe planseu cu nivela si dreptarul. Montarea efectiva se va face conform schitelor de montaj. MONTAJ 12.5.TRANSPORTUL PANOURILOR Panourile termoizolate se vor transporta cu mijloace auto si/sau pe calea ferata. Capacitatea de transport se alege in functie de lungimea panourilor. Asezarea in mijloacele de transport se face in planul orizontal al acestora. Este recomandabila folosirea unor distantieri si a unor suporti, functie de dimensiunile si tipul panourilor. Numarul de panouri dintr-un pachet si numarul de pachete ce pot fi stivuite unele peste altele se va stabili functie de recomandarile fabricantului, la fiecare tip de panou in parte.
107

12.6.SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE La executarea lucrarilor pot fi necesare urmatoarele: - masini de gaurit electrice sau pneumatice, portabile; - masini de insurubat portabile, cu accesorile aferente; - menghina de tamplar, pentru fixarea panourilor ce se ajusteaza; - coarba cu cheie tubulare si surubelnita; - polizor de colt, portativ pentru taierea panourilor; - dispozitiv tip armonica pentru nituri; - pistol de impuscat bolturi; - foarfeci pentru taiat tabla (stanga dreapta); - ciocane diferite pentru tinichigii si mecanici; - preducele diferite; - surubelnite drepte si in cruce; - panza de bomfaier; - cleste; - macara cu capacitate corespunzatoare greutatii pachetelor; - accesorii de ridicare: platforme, palete, grinda extensibilaa cu traverse, juguri cabluri, carlige, s.a. 12.7.RECEPTIA CALITATIVA INTERNA A LUCRARILOR Receptia lucrarilor se va face in momentul in care sunt indeplinite toate conditiile contractului, dupa consultarea prealabila a tuturor documentatiilor si daca este cazul, numai dupa remedierea neconformitatilor. Comisiile de receptie vor fi alcatuite din cel putin cinci membri si anume: un reprezentant al beneficiarului, unul al administratiei publice locale, trei specialisti, si doi invitati: Proiectantul si Constructorul. In vederea receptiei se vor face anumite verificari. Se considera defecte ce trebuie remediate prin refacerea partiala sau totala a lucrarilor, dupa cum va decide Consultantul urmatoarele: -nerespectarea prezentelor specificatii; -folosirea unor elemente necorespunzatoare; -amplasarea gresita a elementelor, datorita unor trasari defectuoase; -nerespectarea cotei sau abateri de orizontalitate mai mari decat tolerantele admise. La terminarea lucrarilor se face un proces verbal de receptie intre seful de santier constructii si reprezentantul compartimentului urmarire a indeplinirii criteriilor de performanta a calitatii al firmei, urmarindu-se in principal (dar fara sa fie limitativ) a) verificari scriptice privind: - calitatea suportului, pe baza de proces verbal de lucrari ascunse; - calitatea materialelor puse in opera, pe baza de certificate de calitate si eventual buletine de incercari de analize. b) verificari fizice privind: - completa terminare a lucrarilor de pereti de compartimentare; - respectarea prevederilor detaliilor tip a proiectului lucrarii si a dispozitiilor de santier; - remedierea defectelor sau abaterilor constatate in cursul executiei conform dispozitiei de santier. - aspect exterior; - incadrarea in tolerantele admise: orice element nu va accepta o toleranta mai mare de 2 mm la o lungime de 2 m.
108

13. CAIET DE SARCINI - REALIZAREA SCARILOR SI PARAPETILOR

13.1 GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile la scari si parapeti de orice fel si din orice materiale. 13.2 STANDARDE DE REFERINTA - STAS 2924-91- Poduri pe sosea. Gabarite - SR 1244/1- 96- Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Conditii tehnice, clasificare si stabilirea categoriei trecerii la nivel. - STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. - STAS 6131-79 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor. - STAS 2965-87 Scari. Prescriptii generale de proiectare. 13.2 ELEMENTE COMPONENTE Materialele din care sunt realizate scarile structura beton armat sunt prezentate in proiect. Materialele din care sunt realizate elementele care constituie structura balustradelor sunt: - montanti din teva inox 40x1.5mm vopsita electronic. - rigidizari teava 37x1,5mm din OLT35 - mina curenta: teava inox 50x1,5mm vopsita electronic - bara pipa: bara rotunda din otel inox 12mm. - capac de mascare a flanselor din tabla de inox - cot pentru schimbarea directiei la mina curenta , independenta. - dopuri din otel inox pentru mascarea golurilor. - chit epoxidic FISCHER tip FIPS C2 - imbinarea elementelor de otel inox se face cu organe de ansamblare si electrozi din otel inox. 13.4 Tehnologia de executie a balustradelor decorative metalice Tipurile de alcatuire a balustradelor prevazute in proiect sunt: a) Balustrade cu prindere frontala a montantilor Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele: - inaltimea uzuala 900mm - lungimea barei pipa 100mm Montajul este rigidizat pe interior cu teava 37x4mm din otel OLT35. Fixarea in planseu se face cu suruburi din otel 12x120mm b) Balustrada cu prindere pe treapta Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele: - inaltimea uzuala 900mm - montantul este rigidizat pe interior cu teava 37x4mm din otel OLT35 - fixarea in treapta se face cu Imbus M6/25. Procesul de fabricatie Operatiunile care se executa in ateliere pentru realizarea balustradelor decorative metalice sunt: - debitarea profilelor si a tablei la dimensiunile din proiect
109

- slefuirea profilelor si a tablei - realizarea gaurilor in profile in vedera imbinarii acestora - sudarea profilelor cu electrod de inox in mediu de argon - slefuirea sudurilor - ansamblarea balustradelor - controlul de calitate a produsului - ambalarea - depozitarea - expedierea Fabricantul trebuie sa verifice: - la receptia materialelor se verifica - profilele din tabla de otel , platbanda etc. aspectul si tipul profilului - accesoriile pentru asamblare In cursul fabricatiei se verifica: - dupa debitarea materialelor: lungimea, sageata, unghiurile - la ansamblare aspectul - inainte de montarea accesoriilor: pozitionarea, prereglarea Dupa terminarea procesului de fabricatie se verifica: - produsul finit: aspectul, dimensiunile generale Ambalarea se face prin protejare cu banda din polietilena si material textil pentru a se evita zgirierea si pentru atenuarea socurilor, precum si legarea cu banda adeziva sau sfoara de cinepa. Depozitarea se face in incaperi uscate, pe rastele metalice captusite cu material textil, cu distantiere intre produse. Transportul se face in mijloace auto pe palete special confectionate, semifabricatele fiind prinse pe tipo-dimensiuni cu banda adeziva. Componentele din geam stratificat se vor ambala pentru transport in lazi de lemn conform STAS 5190/80. Verificarea pe parcursul executarii lucrarilor a) Scari - pentru lucrarile de executie a scarilor din beton, beton armat, semifabricate din beton, se vor face verificarile prevazute in cap Beton simplu si beton armat din prezenta lucrare - scarile se vor verifica prin examinarea vizuala si masuri locale, sa corespunda prevederilor proiectului - treptele trebuie sa fie de inaltimi egale si sa corespunda ca forma, dimensiune si mod de finisare cu prevederile proiectului. Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, suprafata lor trebuie sa fie orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata pe aderenta de suport si sa corespunda conditiilor de calitate cerute pardoselii din acelasi material. - Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer - Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte , sa nu prezinte ondulatii sau stirbiri. De asemenea , treptele de beton sclivist sau mozaic nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbiri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri, se va reface imbracamintea pe toata lungimea treptelor. - Podestele scarilor trebuie sa aiba suprafata plana, fara denivelari intre elementele constructive (placi de mozaic, gresie, marmura etc).
110

- Pardoseala podestelor trebuie sa satisfaca conditiile de calitate cerute imbracamintii respective, iar daca ea este din acelasi material ca al treptelor, trebuie sa fie executate la fel, afara de cazul cand proiectul ar prevedea o solutie. b) Balustrade. Punerea in opera se face conform instructiunilor fabricantului. Montantul se fixeaza la elementul de constructie prin intermediul tevii de rigidizare din otel si a ancorelor metalice.Impanarea tevii de rigidizare cu diametrul interior de 28 mm si grosimea peretilor de 4 mm, in planseul scarii sau podestului se realizeaza cu chit epoxidic sau cu suruburi tip Imbus in cazul scarilor metalice. Inainte de fixare se face pozitionarea balustradelor dupa poloboc, astfel asigurandu-se verticalitatea si orizontalitatea produsului. Geamurile multistrat se fixeaza cu suruburi tip Imbus la montanti. Dispozitiile privind montajul si punerea in opera vor tine seama de tolerantele si riscurile inerente de pe santier. Prinderile vor fi astfel alcatuite ca sub sarcinile care rezulta din actiunea persoanelor sau ca o consecinta a dilatarilor din variatiile de temperatura, sau sa nu aiba loc miscari diferentiate intre montant si elementul pe care se fixeaza. Legaturile punctuale(de fixare) trebuie sa fie suficient de numeroase pentru a evita deformatiile in plan perpendicular pe suprafata balustradei. Pentru realizarea sigurantei in exploatare se vor respecta masurile necesare prevenirii accidentelor, conform normativelor specifice de protectia muncii si PSI romanesti in vigoare. Pentru o mai buna punere in opera a balustradelor este necesara o evaluare corecta a dimensiunilor podestelor, rampelor de scara, pentru a realiza o montare corecta din punct de vedere tehnic, dar si economic, cu respectarea acelor caracteristici pe care balustrada trebuie sa le aiba odata asezata la pozitie Punerea in opera se face de catre personalul firmei, prin echipe specializate. La dispozitia montatorului sunt puse de catre fabricant schemele de montaj pe etape. Abateri admisibile La orizontalitatea treptelor: - denivelare admisa la fiecare treapta 1mm/m - denivelare admisa la toata lungimea treptei la inaltimea treptelor 2mm/m - denivelari admise la podestele scarilor la mana curenta de lemn, rosturile la innadiri sa nu depaseasca in orice punct al profilului 2mm/m NOTA Valorile indicate mai sus sunt aplicate in cazurile curente; in cazuri speciale se vor lua in considerare valorile prevazute in proiecte, chiar daca ele difera de cele curente. Verificarea in vederea receptiei - Comisia de receptie preliminara a obiectivului procedeaza in cadrul verificarii scriptice, examinand toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor inclusiv buletinele de incercari, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele de control sau expertizare, avandu-se in vedere respectarea cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare in conformitate cu STAS 2965/87. - In cadrul verificarii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificari in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectudinii actelor prezentate. - Atunci cind se considera ca este necesar a face o verificare a rezistentelor scarilor, balcoanelor, parapetilor, acestea se va face: - se aplica regimul de incarcari statice si dinamice la care au fost calculate la aceste lucrari, controlindu-se comportarea lor in ansamblu cat si pe fiecare element in parte
111

- pentru scarile, balcoanele si parapetele de fier, lemn sau alt material, in afara de zidarie de beton simplu, se va verifica daca sagetile obtinute ramin in limitele admise de normele in vigoare sau de prevederile din proiect pentru constructiile respective. - Parapetele metalice trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, sa fie bine incastrate in vanguri, trepte , podeste, balcoane etc. Verificarea acestor incastrari se face prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte. - La mina curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palme. - Mana curenta din teava de otel inoxidabil trebuie sa corespunda formelor si dimensiunilor din proiect. Ea trebuie sa fie croita numai paralel cu fibrele, sa fie lustruita, sa nu aiba noduri, stirbituri, fibre iesite, crapaturi, iar rosturile la innadiri sa nu depaseasca 1mm latime, sa nu prezinte praguri si sa fie bine chituite.
112

14. CAIET DE SARCINI - CONFECTII METALICE

14.1 GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie . In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice. Confectiile metalice noi se vor executa din platbanda de otel, protejat cu decapant, grund anticoroziv si vopsite cu email conform probelor de culori , RAL 7016 gri antracit. Lista confectiilor metalice : - GRATARE SI RIGOLE METALICE de stergerea picioarelor din otel zincat (tip Condem). - GARD METALIC DE IMPREJMUIRE, din profil metalic rectangular 50x50x5mm si panouri de plasa de sarma conform detalii de executie; vopsit RAL 7016; - SISTEM DE JGHIABURI SI BURLANE din tabla de aluminiu; Toate confectiile metalice cu exceptia sistemului de jghiaburi si burlane vor fi dublu decapate, grunduite si vopsite cu vopsea email RAL 7016. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei. 14.2 DEFINITII Terminologie pentru lucrari de confectii metalice conform: 1. STAS 500/2-80 - oteluri de uz general pentru constructii 2. STAS 438-1-89 - otel beton laminat la cald 3. STAS 7657-80 - tevi pentru constructii 4. STAS 7941-80 - tevi dreptunghiulare pentru definitii relative la confectii metalice care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor contractuale si capitolului 1.1: - Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor ce intra in componenta confectiilor metalice, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Materialele necesare executiei confectiilor metalice se vor procura de la un singur producator. Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii pentru a fi aprobate.
113

Antreprenorul va prezenta proiectantului una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe tipice, cuprinzand materialele, sistemele de forare, asamblare, (betoane sau sudura), protejare anticoroziva si finisaje ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice la acest contract. Numai dupa dupa obtinerea aprobarii din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru executia si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu mostrele aprobate. Piese de confectii metalice vor fi insotite de certificate ale producatorului prin care se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. 14.3 LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative la 10-15 cm de pardoseala. Depozitarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale. CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura pentru toate tipurile confectii metalice in cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de confectii metalice specificate astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. 14.4 MATERIALE Otel conform standardelor romanesti, otel lat laminat la cald, profile laminate la cald, fier forjat. Profilele laminate la cald (50 x 100 mm) vor avea grosimi de cel putin 3 mm. Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri, conexpand, piese de ancorare (placute metalice) sau piese metalice inglobate in beton etc. In principal imbinarile se vor face prin sudura. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate conform desenelor de executie si cu mostrele aprobate. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea proiectantului modificari ale solutiilor, gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul solutiilor initiale (din punct de vedere calitativ si cantitativ). Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice : - lungime, latime + 2 mm; - grosime 1 mm, 0,5 mm; - planeitate : deviatia unui colt fata de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni pana la 1,5 m si max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
114

14.5 MONTAJ OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea montajului se vor executa urmatoarele lucrari: 1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii din beton ). 2. Lucrari de hidroizolatii inclusiv probele de etanseitate ale acestora. 3. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele, etc.). Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj ale constructiilor metalice, functie de elementele de fixare existente pentru pozitionarea acestora, in conformitate cu detaliile de executie. Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior in legatura directa si care pot influenta operatiunile de montaj a confectiilor metalice. MONTAJUL Operatiile de montaj : - Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura). - Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetrului si firului de plumb. - Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (de la caz la caz , functie de solutie). FINISAJE - Se curata suprafetele de eventualele urme de mortar sau alte impuritati. - Se face o dubla decapare si se grunduiesc. - Se executa vopsitoria in 2 straturi cu email. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executiei (suduri, slefuiri, etc.). Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, proiectantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de montaj confectii metalice se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator
115

15. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE SISTEMATIZARE GAZON 15.1 GENERALITATI

Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea lucrarilor de executie pentru realizarea spatiului verde cu gazon natural Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Gazonul natural este o combinatie complexa de plante care difera in functie de zona si de sol. Stratul de uzura din gazonul natural se realizeaza de obicei cu specii rezistente la tasare si care au inradacinare profunda. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele: Date tehnice privind tipurile de gazon propuse spre realizare. Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul "Inchiderea contractului". Mostre pentru alegerea initiala din tipurile de gazon propuse. Mostre pentru verificare, identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera.
ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Montatorul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in lucrari de terasamente si amenajari exterioare.
116

Se va livra material produs de un singur producator in ceea ce priveste stratul vegetal al gazonului. Inainte de alegerea tipului de gazon se va realiza cate un patrat plantat ca mostra pentru fiecare tip de placa gazon specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile combinatiei de plante in functie de conditiile geo-climatice specifice. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. NIVELARE SI REALIZAREA STRATULUI SUPORT Realizarea si profilarea stratului suport se va realiza cu ajutorul buldozerului sau excavatorului nivelator. Profilul va fi facut ca un acoperis astfel incat punctul cel mai inalt sa fie aliniat axului central. . Orice fel de vegetatie va trebui eliminata din stratul suport prin tratament chimic sau grifaj pana la 40cm profunzime. REALIZAREA DRENAJULUI Sistemul de drenaj are ca scop lasarea in jos a panzei freatice, sa capteze apa de infiltratie si sa o evacueze cat mai repede. Se pot executa doua tipuri de drenaje: 1. Strat drenant si filtrant continuu 2. Fante drenante 1. Drenajul de tip strat drenant si filtrant continuu se compune dintr-un strat de pietris sau balst, asezat uniform pe toata suprafata, si gros de circa 20cm. Se va face atentie la uniformitatea statului pentru a respecta pantele terenului formate in precedenta prin terasament. Umplutura drenanta se realizeaza astfel: -Un strat de pietris de cariera 7/14 de 17cm grosime, completat de un strat de 3cm de nisip de rau0/4 sau -Un strat de 20cm de nisip de rau drenant. Pentru terenurile ce se amplaseaza pe un strat de argila, a carui dimensiune este sub 1.50m, este indicata solutia de drenaj in adancime. Sistemul consta in puturi colectoare de dimensiuni in plan de 60 x 60cm / 70 x 70cm, asezate la o anumita distanta egala intre ele. Adancimea puturilor va fi egala cu grosimea stratului impermeabil, iar distanta dintre puturi se va stabili in functie de cantitatile de apa ce trebuie captate si de permeabilitatea stratului inferior.
117

Puturile se umplu cu bolovani de rau, pietris sau nisip. Puturile vor fi amplasate in asa fel incat pantele terenului sa scurga apa catre ele. Peste ultimul strat de balast se realizeaza straturile terenului gazonat. 2. In ceea ce priveste sistemul de fante drenante, se pot executa diverse retele de drenaj: -drenaje paralele cu axul mare al terenului -drenaje perpendiculare pe axul mare al terenului -drenaje in coada de randunica(doar pentru marile suprafete) Retelele de drenaj sunt compuse din: -Drenaje primare sau drenaje de camp. Distanta intre drenajele de camp variaza intre 3 si 7m. Profunzimea minima a transeelor va fi de 40cm in punctul cel mai inalt al pantei si latimea lor va fi de min. 22cm. Panta transeelor va fi de 2mm/m. Drenajele sunt in general operate si montate la mana. Se compun de o teava de drenaj din PVC de 60-80mm. Sunt acoperite de pietris de rau sau de cariera 7/14 sau nisip drenant pana la formarea unei umpluturi care sa depaseasca nivelul santului cu 5 cm. Este recomandata compactarea cu tavalug vibrant, si adaugarea de material daca este necesar. Profunzimea medie a drenurilor in raport cu terenul va fi de 60cm. Este indispensabil sa nu se amestece pamantul de baza cu umplutura drenanta. Se vor executa lucrarile in conditii meteo favorabile pentru obrtinerea unui rezultat bun. Drenurile primare vor fi legate la drenajul colector prin intermediul unei piese de adaptare 65/150 sau 80/160. -Drenajele colectoare Drenajele colectoare culeg apa ce provine de la drenajele primare sau drenaje de camp, si sunt legate intre ele pe toata lungimea terenului. Latimea santului va fi de +/-25cm iar inaltimea de 60cm minim in punctul cel mai inalt si de 75cm minim in punctul cel mai jos. Drenajele sunt din teava rotunda din PVC de 150 sau 160mm, invelite si acoperite in acelasi fel ca drenajele primare, cu pietris de rau sau de cariera 7/14mm sau cu nisip drenant. -Scurgerea Scurgerea apelor din drenajele colectoare se va face prin intermediul unor tevi din PVC cu diametru adaptat conditiilor, racordate la camere de vizita de la extremitati care vor trimite apele fie intr-un drenaj de dispersie , fie in sistemul de scurgere existent.
118

Tevile vor fi asezate in santuri de minim 22cm latime iar panta de scurgere va fi de minim 1 sau 2 cm/m. Tevile vor fi dispuse dupa curatirea santului pe un pat de nisip de 5cm grosime si vor fi de asemenea acoperite tot cu nisip 5cm grosime, pentru a putea fi reperate. La iesirea conductelor se va monta o grila de protectie pentru a evita intrarea animalelor mici in sistemul de drenaj. -Ingrasarea solului: cantitatile de ingrasaminte organice, sau ingrasaminte azotate vor fi precizate de analiza de laborator, atat in calitate cat si in cantitate. -plantarea gazonului Alegerea semintelor este multipla, vor fi alese acelea adaptate terenurilor sportive. Amestecul de seminte va trebui sa fie agreat de constructorul general. Nici un fel de lucrari nu pot fi facute atat timp cat pamantul este inghetat sau foarte umed. Insamantarea se va face tot timpul pe o vreme calma. INTRETINEREA TERENULUI -Udarea: Trebuie mentinuta o suprafata umeda in permanenta prin udari usoare si frecvente. Odata cu germinarea si in functie de dezvoltarea radacinilor, cantitatile de apa vor putea fi crescute si frecventa diminuata. -Primele tunderi: se fac atunci cand gazonul a atins 6-8cm inaltime. Inaltimea tunsorii va fi reglata apoi la 4-5cm (se va taia maxim 1/3 din fir) primele tunderi vor fi facute cu frecventa sporita pentru a favoriza indesirea gazonului. -Ingrasare: se vor urma prescrierile analizei pamantului. -Conditii de punere in serviciu: Ideal, timpul de punere in servicu va fi 12 luni in urma realizarii tuturor lucrarilor. Nu este posibil sa se diminueze aceasta data fara a pune in pericol calitatea acoperirii cu gazon. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se considera defectiuni ce necesita remedierea partiala sau totala :
-
pozitionarea defectoasa a placilor de gazon, sau plantarea neuniforma a acestuia; nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
119

CAIET DE SARCINI LUCRARI NOT IMPORTANT Caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS-uri, normative, instruciuni tehnice, etc), n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR P.S.I. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006; n timpul execuiei se vor respecta : 1. Prevederile n legtura cu execuia conform actelor normative menionate 2. Normele P.S.I proprii ale constructorilor i montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . 3. Dispoziiile organelor de control . Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii : 4. Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii, la prezentul proiect. 5. Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate inclusiv procurarea i ntreinerea P.S.I., n conformitate cu Normativul Departamental i recomandrile proiectanilor privind obiectul din prezenta documentaie. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1. La executarea lucrrilor se vor respecta msurile de igiena i securitatea si sanatatea in munca prevzute n "Regulamentul pentru protecia muncii n construcii" aprobat prin ordinul MLPAT nr. 9/N/1992. 2. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006, compl. si modificata. 3. De asemenea, eful punctului de lucru are obligaia de a lua toate msurile necesare evitrii oricrui tip de accidente sau avarieri reele, funcie de condiiile specifice din antier. Avnd in vedere: Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie; - Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998, 4. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006; 5. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; 6. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a
120

maselor; 7. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; 8. HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la zgomot; 9. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; 10. HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre lucratori a echipamntului de munca; 11. HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca; 12. HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de securitate si/ sau sanatate la locul de munca; 13. HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la vibratii; 14. Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie ) Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a obiectivului CONSTRUIRE PAVILION ADMINISTRATIV P+1E, SERVICE AUTO P INALT, SPALATORIE SI IMPREJMUIRE, in com. Budesti, jud. Valcea A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol. Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele dect pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, att in timpul lucrului, ct si in timpul accesului la si de la locul de munca. Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frnghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.
121

Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur. Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, cnd se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm. Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod ct mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii. Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice; b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamnt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamnt a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
122

b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal; c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele: 1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamnt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante. Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii: STAS 6131 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile SR EN 358 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului STAS 3159 81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si montori STAS 297/1 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 91 Echipament de protectie. Frnghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi, vulcanizate liber . STAS 6787/1 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/2 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/3 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/4 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/5 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Crlige de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frnghie. Conditii tehnice generale de calitate
123

STAS 6787/8 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2612 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii STAS 12217 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii STAS 12604/4 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare STAS 12604 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/1 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/2 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate Grupul de standarde G07 Masuri de siguranta contra incendiilor P118 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. STAS 11841 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr. 1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor. Intocmit, Arh. Alexandru Berevoianu
124

CS Lazar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS Lazar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

CONSTRUIRE PAVILION ADMINISTRATIV P+1E, SERVICE AUTO P INALT, SPALATORIE SI IMPREJMUIRE

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA FAZA P.T.

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

NC 001 - 1999 P 118 - 1999

BC 2 - 2002, BC 5 - 2003 BC 5 - 2003 Monit p1 nr BC 4 - 2001

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

1.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

STAS 388 68 STAS 1500 78

Ciment Portland. Ciment Pa 35

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

4 - 10mm. 5 - 10mm. 10mm 20mm. 3mm/m 5mm/m 3mm/m 5mm/m 13

d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

2. CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

A. Suport din zidarie. Masuri

C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

2.3.3 Procesul verbal de receptie

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

Caiet de sarcini arhitectura