Caiete Sarcini Conti

SC CLASX DESIGN SRL
OBIECTIV: CONSTRUIRE HALE ATELIER SERVICE PENTRU PROIECTUL DEZVOLTARE SERVICII SC CONTI PROFESIONAL
PROIECTANT GENERAL: S.C. CLAS X DESIGN S.R.L.
AMPLASAMENT: ORADEA, STR. BORSULUI 40E
BENEFICIAR: SC CONTI PROFESIONAL SRL
CAIETE DE SARCINI
OBIECTIV: CONSTRUIRE HALE ATELIER SERVICE PENTRU

PROIECTUL DEZVOLTARE SERVICII SC CONTI PROFESIONAL
PROIECT NR. 210/2018, AUGUST 2018

SC CLASX DESIGN SRL
CAIET DE SARCINI
INCHIDERI CU PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU PERETI – TAVANE
DATE GENERALE
La baza conceptiei de ansamblu a obiectivului trebuiesc puse cerintele scopului utilizarii.
Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la
activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate.
Toate cerintele, care sant cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile anexate, trebuiesc
executate. De asemenea, toate performantele care sant necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a
intregului obiect, trebuiesc executate chiar daca in documentele de mai jos nu sant prezentate separat,
expres.
Documentatia care sta la baza Autorizatiei de constructie si avizele de specialitate, precum si
cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie.
Dupa definitivarea prezentului caiet de sarcini, orice modificari sau derogari se pot face la propunerea
unei parti – proiectant, beneficiar sau constructor – cu acordul celorlalte doua parti.
Constructorul are obligatia sa respecte in afara caietului de sarcini toate actele normative, care
instituie reglementari pentru aceasta categorie de constructii (normative, instructiuni tehnice, standarde, etc.) .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, proiectantul sau beneficiarul
pot dispune intreruperea lucrarilor.
Executarea remedierilor se va face numai pe baza de dispozitie scrisa data de proiectant cu
acceptul beneficiarului si executantului.
Executantul va asigura, pe tot parcursul executiei, toate documentele necesare pentru Cartea
constructiei concomitent cu desfasurarea executiei.
Documentele pentru “Cartea tehnica” a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite
pentru executie.
Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectoratului de stat in
constructii -I.S.C..
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

 C 172-1988 – Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la
executarea invelitorilor si peretilor
 C 56-1985 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii (pentru
instalatiile aferente C56-2002)
 SR EN 14509:2009 - Panouri sandwich autoportante, izolante, cu ambele fete din tabla metalica
 Ordin nr.1405/2012 privind aprobarea Listei cuprinzand indicativele de referinta ale standardelor
romane care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru constructii
 P 118-1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor
 Legea nr.10/1995 privind calitatea în constructii, cu completarile si modificarile ulterioare
 Legea Nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, cu completarile si modificarile
ulterioare
 Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului, cu completarile si modificarile ulterioare
PANOURI UTILIZATE:
- Panourile izolante tip sandwich sunt concepute ca elemente autoportante usoare, alcatuite din doua
foi de tabla nervurata intre care este lipită o termoizolație din vată bazaltică cu grosimea de 100mm - rigida.
Tabla galvanizata de la fata exterioara a panourilor este finisata cu vopsea poliesterica in diverse culori,
SC CLASX DESIGN SRL
realizata dupa pasivizarea suprafetei si aplicarea unei amorse poliesterice. Tabla galvanizata de la fata
interioara a panourilor este finisata cu vopsea poliesterica in diverse culori, realizata dupa pasivizarea
suprafetei si aplicarea unei amorse poliesterice.
Aceste produse au inregistrat o crestere continua, datorata in mare masura caracteristicilor de
exceptie dovedite in exploatare, dintre care se detaseaza:
- comparativ cu celelalte materiale termoizolante au cel mai scazut coeficient de transfer
termic;
- sunt impenetrabile la aer si umiditate;
- comportarea la incendiu: datorita invelisului metalic are loc o puternica disipare a caldurii;
- sunt materiale cu greutate proprie redusa, putand fi manevrate cu usurinta la montaj. Din
acest motiv este necesara o structura de rezistenta mult mai usoara;
- economie de materiale si manopera, precum si timpii redusi de punere in opera reduc in
mod substantial costurile investitiei.
Caracteristici
Forma si dimensiuni
Panourile au latimi nominale variind intre 90cm si 120cm, in functie de producator, avand grosimi de
la 5cm la 25cm .
Se prefera panourile cu latime mai mare, astfel incat imbinarile panourilor sa fie cat mai putine la
numar.
Grosimea panourilor se alege in functie de rezistenta solicitata la transmiterea caldurii.
Marginile longitudinale ale panourilor sunt realizate astfel incat:
-panourile nu formeaza punti termice;
-atunci cand exista lamba si uluc, intre ele se aseaza o banda etansa; banda este comprimata cand
panourile se asambleaza, garantandu-se o imbinare ermetica a panourilor;
-prin montarea panourilor se realizeaza o inchidere etansa;
-foile de tabla ajung pana la marginile laterale.
Rezistenta la difuzia vaporilor
Rezistenta la difuzia vaporilor a panourilor si imbinarilor cf.DIN 52615
Stabilitatea panourilor
Panourile vor avea suficienta rigiditate pentru a transmite toata sarcina de lucru structurii principale.
Fixarea panourilor de inchidere si compartimentare se face pe o structura anexa- profile C120, profile
Z120, profile C180, profile Z180- pane de fatada, fixate pe stalpi.
Antreprenorul va oferi toate profilele necesare in vederea asigurarii unei corecte montari a peretilor din
panouri. Aceste profile se monteaza conform distantelor minime de prindere precizate de furnizorul panourilor.
Finisajul panourilor
Finisajul pentru partea exterioara: adaptat conditiilor climaterice ale regiunii in ceea ce priveste
temperatura si umiditatea
Finisajul pentru partea interioara: rezistent la variatii de temperatura (-30ºC la +50 ºC) si umiditate
(30% la 100%RH) precum si la curatarea cu apa la presiune inalta (apa calda la 60 ºC si 60bari) si fungicid.
Se va prezenta agrementul tehnic romanesc sau european.
RECEPTIA MATERIALELOR
La receptionarea materialelor se verifica daca toate produsele aprovizionate in vederea executiei
lucrarilor de montaj sunt conform cu cerintele documentatiei de executie (tipul, categoria materialelor,
culoarea - identificate pe baza de specificatii tehnice, desene, instructiuni, proceduri).
Toate produsele aprovizionate sunt supuse receptiei calitative, identificarii, inregistrarii si depozitarii in
magaziile proprii.
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite la montaj este obligatia furnizorilor
Alegerea panourilor inainte de prelucrare-taiere la dimensiunile din proiect
Antreprenorul se va asigura de:
 verificarea identitatii
- Personalul de executie raspunde direct la identificarea materialelor in raport cu cerintele
documentatiei de executie a lucrarilor.
 examinarea materialelor, determinarea defectelor si deteriorarilor aparute in timpul
transportului
- forma dreapta si rectangulara a marginilor si colturilor;
- forma plana si starea invelisului metalic;
- aderenta foliilor metalice la termoizolatie
- absenta deteriorarilor la suprafata;
- dimensiunile si forma plana a panourilor;
SC CLASX DESIGN SRL
- starea corespunzatoare a accesoriilor.

 stabilirea corectitudinii cantitatii
 asigurarea depozitarii, manipularii si a unei mantenante adecvate pe timpul stocarii
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in timpul depozitarii si manipularii panourilor pentru a
evita orice deteriorare a acestora.
Pachetele de panouri vor fi depozitate întotdeauna înclinate pe directia longitudinala, astfel încat apa
din precipitatii sa se poata scurge de pe ele.
Neconformitatile constatate vor fi mentionate in R.N.C. iar materialele respective vor fi depozitate
separat si vor fi inscriptionate ca produse neconforme.
Furnizorul va fi informat, in scopul luarii de masuri de remediere a deficientelor de orice fel care au
condus la aparitia neconformitatilor respective.
Materialele care au fost primite fara a indeplini cerintele de asigurare a calitatii (deformari, zgarieturi
etc.) intra, in mod obligatoriu, in zona de carantina pana la efectuarea unor verificari suplimentare a caror
neindeplinire duce la refuzul lor.
Dupa receptia materialelor ajunse pe santier de catre seful de echipa , responsabilitatea identificarii si
trasabilitatii materialelor apartine personalului de executie pentru care s-a facut aprovizionarea.
MATERIALE
1. Panourile sandwich cu miez de vată bazaltică - groisme 100mm
2. profile Z180 montate orizontal intre stalpii de structura
3. profile C180 pentru bordarea golurilor
4. piese suport pentru profile
5. suruburi
6. autoforante pentru prinderea panourilor
7. piese de finisaj din tabla otel grosime 0,63mm, galvanizata si prevopsita (bandou de
inchidere perimetrala la baza panourilor, bordaje pentru colturi, masti goluri pentru tamplarie, jgheaburi, masti
burlane etc).
8. Scule utilizate la inchideri:
Cumpana, nivela, pistol de implantat bolturi cu incarcatura variabila in functie de grosimi, fierastraie
pendulare si abrazive de debitat actionate electric, ATF –aparate autofiletante cu momente de strangere
variabile functie de grosimea elementelor de imbinare, masina de gaurit.
TEHNOLOGIE
Personalul de executie cu functie de conducere raspunde direct de identificarea operatiilor
tehnologice pe intregul flux de executie si de aplicarea masurilor referitoare la respectarea cerintelor de
calitate .
Personalul de executie urmareste permanent ca produsele si executia sa nu se continue in cazul
aparitiei accidentale a unor neconformitati ce pot afecta cerintele esentiale de calitate a constructiilor. In
aceste cazuri executia lucrarilor se opreste neconditionat pana la inlaturarea neconformitatilor, sarcina de
care este direct raspunzator personalul de executie.
In executie se urmareste:
 Inchiderile din panouri se vor fixa de structura prin intermediul panelor de fatada prevazute.
 Peretii sa fie bine aliniati. Toleranta masuratorilor si verticalitatea este de max.5mm.
 Panourile sunt livrate pentru o lungime maxima de 12,5m.
 Peretii cu o inaltime de pana la 12,5m vor fi realizati din panouri dintr-o singura bucata.
 Se vor lua toate masurile necesare in vederea evitarii condensului la imbinari, la perforarea peretilor si
la golurile realizate pentru tamplarie.
 Montarea bandoului perimetral
 Se verifica orizontalitatea acestuia, dat fiind ca el constituie reperul de montare a panourilor.
 La colturile halei bandourile se taie pe santier la un unghi de 45º, iar la limita golurilor de usi si vitrine
se capacesc .
 Respectarea modului de prindere a panourilor
 Fixarea peretilor si tavanului
 Peretii sa fie bine aliniati. Toleranta masuratorilor si verticalitatea este de max.5mm.
 Panourile sunt livrate pentru o lungime maxima de 12,5m. Peretii cu o inaltime de pana la 12,5m vor fi
realizati din panouri dintr-o singura bucata.
 Panourile se fixeaza cu autoforante pozitionate într-un falt special format. Urmatorul panou acopera
apoi locul de însurubare.
SC CLASX DESIGN SRL
 Trebuie acordata atentie la montare : panourile trebuie sa se suprapuna corect, în caz contrar se
formeaza fante nedorite.
 Este important ca panourile sa se afle cât mai aproape posibil unul de altul.Numai astfel se garanteaza
etanseitatea la vant si prevenirea aparitiei condensului.
 Inchiderile din panouri se vor fixa de structura prin intermediul panelor de fatada prevazute in proiect.
 Se vor lua toate masurile necesare in vederea evitarii condensului la imbinari, la perforarea peretilor si
la golurile realizate pentru tamplarie.
 Piesele de prindere vor fi suspendate numai de structura metalica principala sau de o structura
galvanizata auxiliara oferita de antreprenor. Piesele de prindere sunt confectionate dintr-un material
anticoroziv.
 Panourile de la tavan nu vor avea o sageata mai mare de 1/300din deschidere.
 Panourile trebuie sa reziste la solicitarile aparute datorita variatiilor de temperatura (supra-presiune si
depresiune).
 Panourile din exterior sa reziste la conditiile locale de vant.
 Se vor evita puntile termice de orice fel.
 Colturile interioare realizate din imbinarile perete-perete, perede-pardoseala si perete-tavan vor fi
inchise cu profile de colt adecvate.
 Profilele si imbinarile trebuie sa reziste la aceleasi forte ca panourile.
 Colturile proeminente se finiseaza cu un profil de colt.
 Respectarea pozitiei si dimensiunilor golurilor de usi si ferestre
 La partea superioara a frontoanelor ( intersectia dintre perete si acoperis ) panourile se decupeaza la
10° sau 22° pe santier, acolo unde este cazul.
 Mastile de colt se fixeaza cu autofiletante cu cap plastifiat, pe ambele aripi ale mastii, la un pas de cca
500mm.
 Respectarea pozitiei si dimensiunilor golurilor de usi si ferestre
 Golurile pentru ferestrele de dimensiuni mici se practica in santier prin decuparea panourilor,
respectandu-se cu strictete dimensiunile din proiect.
 Se monteaza elementele de ranforsare pe conturul golului (profil C120, C180 ).
 Finisarea golurilor se realizeaza cu elemente profilate din tabla fixate cu autofiletante cu cap plastifiat.
VERIFICAREA LUCRARILOR:
 Verificari pe parcursul lucrarilor, referitoare la:
 calitatea suportului;
 calitatea materialelor ;
 pozitionarea si fixarea corecta a pieselor de montaj;
 calitatea executiei pe etape (stadii fizice) de lucru a alcatuirii peretilor termoizolati.
 Rectificari pe parcursul lucrarilor:
 rectificari locale, imediate, acolo unde este cazul, nedepasindu-se etapa respectiva de lucru.
 Verificare finala:
 verificarea de suprafata se va realiza vizual si eventual prin tatonare, urmarind corectitudinea si
calitatea modului de aplicare, asigurare si de protectie;
 verificarea documentelor privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
 In vederea asigurarii durabilitatii peretilor si prevenirea degradarilor premature se impune beneficiarului
investitiei respectarea regulilor generale de exploatare si luarea de masuri de intretinere corespunzatoare.
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

In urma comunicarii, in scris, din partea executantului a terminarii tuturor lucrarilor prevazute in
contract, investitorul va numi Comisia de receptie la terminarea lucrarilor.
Executantul si proiectantul vor avea la receptie calitatea de invitati.
Comisia de receptie examineaza, prin cercetare vizuala a constructiei si prin analiza documentelor
continute in cartea tehnica a constructiei. Se examineaza, de asemenea, respectarea prevederilor din
autorizatia de construire, avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente, executia lucrarilor
SC CLASX DESIGN SRL
in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, cu

respectarea exigentelor esentiale, conform legii, referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la
modul in care a fost executata lucrarea, precum si terminarea lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre
investitor si executant si in documentatia anexa la contract.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de
receptie si il va inainta, in trei zile lucratoare, investitorului, impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau
fara obiectii, a receptiei, amanarea sau respingerea ei. Pe baza procesului-verbal de receptie intocmit de
comisia de receptie, investitorul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica
hotararea sa executantului, in termen de trei zile lucratoare, impreuna cu procesul-verbal. Procesele-verbale
de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului: executantului, proiectantului,
organului administratiei publice locale - emitent al autorizatiei de construire si organului administratiei fiscale
locale.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie a
constructiei, stabilita prin contract.
La receptia finala participa: investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si
executantul.
Comisia de receptie intrunita examineaza procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor,
finalizarea lucrarilor cerute de "receptia la terminarea lucrarilor" ca si referatul investitorului privind
comportarea constructiei si a instalatiilor aferente in exploatare, pe perioada de garantie, inclusiv viciile
descoperite si remedierea lor.
La terminarea receptiei, comisia de receptie finala consemneaza observatiile si concluziile in
procesul-verbal de receptie finala, pe care il va inainta investitorului impreuna cu recomandarea de admitere,
cu sau fara obiectii, a receptiei, de amanare sau de respingere a ei, insotite in aceste cazuri de propuneri de
masuri pentru inlaturarea neconformitatilor semnalate.
URMARIREA COMPORTARII ÎN TIMP implica un sistem precis privind verificarea, utilizarea si întretinerea,
astfel:
- Verificarea periodica se va realiza conform P130/1999- „Normativ privind urmarirea comportarii în
timp a constructiilor” ; aceastã verificare va fi efectuatã minim o datã pe an ;
- La verificarile periodice se va urmari si modul de utilizare în sensul respectarii conditiilor-cadru de
utilizare stabilite prin tema;
- Nu se vor admite abateri de la prevederile initiale privind utilizarea;
- Orice interventii neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului;
- Urmarirea comportarii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice
în vigoare:
- Asigurarea urmaririi comportarii în timp, în conditii normale de utilizare , se va face prin grija
beneficiarului, cel putin o data pe an.
-Se vor respecte legislatia si normele in vigoare:
- Normativ privind urmãrirea comportãrii în timp a constructiilor- P 130/1999.
- HOTARARE Nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
constructii . Regulamente privind:activitatea de metrologie in constructii;conducerea si asigurarea
SC CLASX DESIGN SRL
calitatii in constructii; stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; urmarirea comportarii in

exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, modificat cu :
*HOTARARE Nr. 675 din 3 iulie 2002 privind modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
*HOTARARE Nr. 622 din 21 aprilie 2004
privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii
*HOTARARE Nr. 1231 din 1 octombrie 2008 privind modificarea Hotararii Guvernului nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Constructorul are urmatoarele responsabilitati :
-Sa ia toate masurile necesare pentru protectia contra incendiilor la organizarea santierelor si pe
parcursul executarii lucrarilor de baza;
-Sa realizeze în functie de tipurile de lucrari ce se executa integral si la timp în buna stare de
functionare toate lucrarile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor prevazute în documentatia tehnico-
economica a investitiei si sa aduca la cunostinta investitorului solutiile necorespunzatoare, omisiunile sau
încalcarile normelor, pe care le constata, solicitand rezolvarea acestora;
-Sa asigure cunoasterea si respectarea de catre întregul personal din subordine, a normelor si
masurilor de prevenire si de stingere specifice activitatii, precum si a celor specifice unitatilor sau locurilor de
munca în care executa astfel de lucrari;
-Sa stabileasca împreuna cu beneficiarii si proiectantul în cazul lucrarilor ce le executa în incinta
obiectivelor în exploatare, masurile de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace de
interventie, precum si modul de realizare a acestora;
-Sa utilizeze în executia lucrarilor numai produsele si procedeele prevazute în proiect, certificate sau
pentru care exista agremente tehnice.
-Sa respecte legislatia si normele in vigoare:
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-99
- ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva
incendiilor
- LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea împotriva incendiilor
- ORDIN Nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si
controlul riscurilor de incendiu, modificat si completat de:
*ORDIN Nr. 663 din 27 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Metodologiei
privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata prin Ordinul ministrului
internelor si reformei administrative nr. 210/2007
- ORDIN Nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta completat si modificat cu
*ORDIN Nr. 786 din 2 septembrie 2005 privind modificarea si completarea Ordinului
ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta
-ORDIN nr. 166 din 27 iulie 2010 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind apararea împotriva
incendiilor la constructii si instalatiile aferente
- ORDIN Nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, modificat de:
*ORDIN Nr. 349 din 1 septembrie 2004 pentru abrogarea si modificarea unor acte
normative interne care fac referire la standardele nationale
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Constructorul va raspunde de aplicarea tuturor masurilor de securitate si sanatate in munca pe toata
perioada realizarii lucrarilor atat pentru personalul propriu si al subantreprenorilor, cat si pentru persoanele
colaboratori sau vizitatori care au legatura cu lucrarea si circula prin santier.
Constructorul va lua masuri ca toate persoanele mentionate mai sus sa fie informate si sa respecte
cu rigurozitate regulamentele si legislatia referitoare la masurile de protectia muncii:
- LEGEA Nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca modificata si completata de:
*HOTARARE Nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
SC CLASX DESIGN SRL
*HOTARARE Nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
pentru locul de munca
*HOTARARE Nr. 1146 din 30 august 2006privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
*HOTARARE Nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, modificata de:
* HOTĂRÂRE Nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006
* HOTARARE nr. 1242 din 14 decembrie 2011 pentru modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006
- HOTARARE nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni
dorsolombare
- ORDIN Nr. 508/933 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea Normelor generale de protectie a
muncii, modificat si completat de:
*HOTARARE Nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii
lucratorilor, modificata si completata de:
*HOTARARE Nr. 37 din 16 ianuarie 2008 pentru modificarea
Hotararii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii
lucratorilor
*HOTĂRÂRE Nr. 1169 din 25 noiembrie 2011
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007
privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
- ORDIN Nr. 225 din 21 iulie 1995 privind aprobarea Normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, modificata si completata de:
*HOTARARE Nr. 601 din 13 iunie 2007 pentru modificarea si completarea unor
acte normative din domeniul securitatii si sanatatii în munca
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile, modificata si completata de:
- HOTARARE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii, modificata si completata de:
- HOTARARE nr. 1391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, modificata si
completata de:
*HOTARARE Nr. 56 din 24 ianuarie 2007 pentru modificarea Regulamentului de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice
- HOTARARE Nr. 600 din 13 iunie 2007privind protectia tinerilor la locul de munca
- PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR PT R1 – 2010, cerinte tehnice privind montarea , punerea in

functiune , utilizarea , repararea si verificarea tehnica a macaralelor si nacelelor;
- INSTRUCTIUNI PROPRII rezultate din evaluarea riscurilor pentru :
1. macaragiu ;
2. nacelist;
3. legator de sarcina;
4. conducator auto transport marfa ( m> 7,5t ) ;
5. conducator auto transport marfa ( m< 7,5t ) ;
6. conducator auto transport ( m< 3,5 t ) ;
7. sef de echipa –montaj ;
SC CLASX DESIGN SRL
8. lacatus mecanic montaj ;

9. lucrator necalificat-montaj ;
10. electrotehnician ;
- INSTRUCTIUNI PROPRII privind :
1. executarea de constructii si confectii metalice;
2. lucrul la inaltime;
3. utilizarea si intretinerea pistolului de implantat bolturi;
4. utilizarea si intretinerea instalatiilor / echipamentelor electrice;
5. apararea inpotriva incendiilor ;
6. situatiile de urgenta,pericol grav si iminent;
7. masurile de prevenire si protectie pe timp friguros/canicular;
8. masurile de acordare a primului ajutor;
- Se vor respecta prescriptiile si instructiunile din PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE AL
SANTIERULUI (intocmit de beneficiar) si cele din PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA -conform prevederilor din HOTARAREA nr. 300 / 2006 .
SC CLASX DESIGN SRL
CAIET DE SARCINI
PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU INVELITORI
DATE GENERALE
La baza conceptiei de ansamblu a obiectivului trebuiesc puse cerintele scopului utilizarii.
Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la
activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate.
Toate cerintele, care sant cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile anexate, trebuiesc
executate. De asemenea, toate performantele care sant necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a
intregului obiect, trebuiesc executate chiar daca in documentele de mai jos nu sant prezentate separat,
expres.
Documentatia care sta la baza Autorizatiei de constructie si avizele de specialitate, precum si
cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie.
Dupa definitivarea prezentului caiet de sarcini, orice modificari sau derogari se pot face la propunerea
unei parti – proiectant, beneficiar sau constructor – cu acordul celorlalte doua parti.
Constructorul are obligatia sa respecte in afara caietului de sarcini toate actele normative, care
instituie reglementari pentru aceasta categorie de constructii (normative, instructiuni tehnice, standarde, etc.) .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, proiectantul sau beneficiarul
pot dispune intreruperea lucrarilor.
Executarea remedierilor se va face numai pe baza de dispozitie scrisa data de proiectant cu
acceptul beneficiarului si executantului.
Executantul va asigura, pe tot parcursul executiei, toate documentele necesare pentru Cartea
constructiei concomitent cu desfasurarea executiei.
Documentele pentru “Cartea tehnica” a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite
pentru executie.
Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectoratului de stat in
constructii -I.S.C..

 C 172-1988 – Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la
executarea invelitorilor si peretilor
 C 56-2002 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
 NP-069-2014 -Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în
pantă la clădiri
 SR EN 14509:2009 - Panouri sandwich autoportante, izolante, cu ambele fete din tabla metalica
 Ordin nr.1405/2012 privind aprobarea Listei cuprinzand indicativele de referinta ale standardelor
romane care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru constructii
 P 118-1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor
 Legea nr.10/1995 privind calitatea în constructii, cu completarile si modificarile ulterioare
 Legea Nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, cu completarile si modificarile
ulterioare
 Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului, cu completarile si modificarile ulterioare
SC CLASX DESIGN SRL
INCHIDERI CU PANOURI TERMOIZOLANTE LA INVELITORI

Panouri utilizate:
- Panourile izolante tip sandwich sunt concepute ca elemente autoportante usoare, alcatuite din doua
foi de tabla nervurata intre care este injectata o izolatie din spuma poliuretanica rigida. Tabla galvanizata
de la fata exterioara a panourilor este finisata cu vopsea poliesterica in diverse culori, realizata dupa
pasivizarea suprafetei si aplicarea unei amorse poliesterice. Tabla galvanizata de la fata interioara a
panourilor este finisata cu vopsea poliesterica in diverse culori, realizata dupa pasivizarea suprafetei si
aplicarea unei amorse poliesterice.
Aceste produse au inregistrat o crestere continua, datorata in mare masura caracteristicilor de

exceptie dovedite in exploatare, dintre care se detaseaza:
- comparativ cu celelalte materiale termoizolante au cel mai scazut coeficient de transfer
termic;
- sunt impenetrabile la aer si umiditate;
- comportarea la incendiu: datorita invelisului metalic are loc o puternica disipare a caldurii;
- sunt materiale cu greutate proprie redusa, putand fi manevrate cu usurinta la montaj. Din
acest motiv este necesara o structura de rezistenta mult mai usoara;
- economie de materiale si manopera, precum si timpii redusi de punere in opera reduc in
mod substantial costurile investitiei.
Caracteristici
Forma si dimensiuni
Panourile au latimi de 100cm.
Grosimea panourilor se alege in functie de rezistenta solicitata la transmiterea caldurii.
Marginile longitudinale ale panourilor sunt realizate astfel incat:
-panourile nu formeaza punti termice;
-prin montarea panourilor se realizeaza o inchidere etansa;
Rezistenta la difuzia vaporilor
Rezistenta la difuzia vaporilor a panourilor si imbinarilor cf.DIN 52615
Stabilitatea panourilor
Panourile vor avea suficienta rigiditate pentru a transmite toata sarcina de lucru structurii principale.
Fixarea panourilor se face pe pane - profile Z120, profile Z180.
Antreprenorul va oferi toate profilele necesare in vederea asigurarii unei corecte montari . Aceste profile se
monteaza conform distantelor minime de prindere precizate de furnizorul panourilor.
Finisajul panourilor
Finisajul pentru partea exterioara: adaptat conditiilor climaterice ale regiunii in ceea ce priveste
temperatura si umiditatea
Se va prezenta agrementul tehnic romanesc sau european.
RECEPTIA MATERIALELOR
La receptionarea materialelor se verifica daca toate produsele aprovizionate in vederea executiei
lucrarilor de montaj sunt conform cu cerintele documentatiei de executie (tipul, categoria materialelor,
culoarea - identificate pe baza de specificatii tehnice, desene, instructiuni, proceduri).
Toate produsele aprovizionate sunt supuse receptiei calitative, identificarii, inregistrarii si depozitarii in
magaziile proprii.
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite la montaj este obligatia furnizorilor
Alegerea panourilor inainte de prelucrare-taiere la dimensiunile din proiect

Antreprenorul se va asigura de:
 verificarea identitatii
- Personalul de executie raspunde direct la identificarea materialelor in raport cu cerintele
documentatiei de executie a lucrarilor.
 examinarea materialelor, determinarea defectelor si deteriorarilor aparute in timpul
transportului
- forma dreapta si rectangulara a marginilor si colturilor;
- forma plana si starea invelisului metalic;
- aderenta foliilor metalice la termoizolatie
- absenta deteriorarilor la suprafata;
- dimensiunile si forma plana a panourilor;
- starea corespunzatoare a accesoriilor.
SC CLASX DESIGN SRL
 stabilirea corectitudinii cantitatii

 asigurarea depozitarii, manipularii si a unei mantenante adecvate pe timpul stocarii
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in timpul depozitarii si manipularii panourilor pentru a
evita orice deteriorare a acestora.
Pachetele de panouri vor fi depozitate întotdeauna înclinate pe directia longitudinala, astfel încat apa
din precipitatii sa se poata scurge de pe ele.
Neconformitatile constatate vor fi mentionate in R.N.C. iar materialele respective vor fi depozitate
separat si vor fi inscriptionate ca produse neconforme.
Furnizorul va fi informat, in scopul luarii de masuri de remediere a deficientelor de orice fel care au
condus la aparitia neconformitatilor respective.
Materialele care au fost primite fara a indeplini cerintele de asigurare a calitatii (deformari, zgarieturi
etc.) intra, in mod obligatoriu, in zona de carantina pana la efectuarea unor verificari suplimentare a caror
neindeplinire duce la refuzul lor.
Dupa receptia materialelor ajunse pe santier de catre seful de echipa , responsabilitatea identificarii si
trasabilitatii materialelor apartine personalului de executie pentru care s-a facut aprovizionarea.
MATERIALE
1. Panourile sandwich de 2 tipuri: de stanga si de dreapta
2. elemente din material spongios, profilate dupa sectiunea foilor de tabla, utilizate la etansarea
la coama
3. banda izobutil 45x2mm pentru etansarea imbinarilor
4. autoforante pentru prinderea panourilor
5. piese de finisaj (coame, elemente de etansare, agrafe pentru rigidizarea jgheabului etc) din tabla
otel grosime 0,63mm, galvanizata si prevopsita .
Piesele de finisaj au folie de protectie care este inlaturata in momentul montarii.
6. jgheaburi din tabla, profilate si prevopsite
7. parafrunzare si burlane din PVC d=100mm.
8. Scule utilizate la inchideri:
Cumpana, nivela, pistol de implantat bolturi cu incarcatura variabila in functie de grosimi, fierastraie pendulare
si abrazive de debitat actionate electric, ATF –aparate autofiletante cu momente de strangere variabile functie
de grosimea elementelor de imbinare, masina de gaurit.
TEHNOLOGIE
Personalul de executie cu functie de conducere raspunde direct de identificarea operatiilor
tehnologice pe intregul flux de executie si de aplicarea masurilor referitoare la respectarea cerintelor de
calitate .
Personalul de executie urmareste permanent ca produsele si executia sa nu se continue in cazul
aparitiei accidentale a unor neconformitati ce pot afecta cerintele esentiale de calitate a constructiilor. In
aceste cazuri executia lucrarilor se opreste neconditionat pana la inlaturarea neconformitatilor, sarcina de
care este direct raspunzator personalul de executie.
In executie se urmareste:
 Respectarea modului de montare a jgheaburilor si burlanelor
Jgheaburile ( tronsoane de 4m lungime) se monteaza la capatul superior al
panourilor. Jonctiunea intre tronsoane se realizeaza prin elemente speciale de racord.
Imbinarile se rigidizeaza cu popnituri si se etanseaza cu silicon.
In jgheaburi se practica gaurile pentru racordarea burlanelor si se pozeaza
parafrunzarul din PVC care se fixeaza cu contrapiulita . Racordul cu tubulatura din PVC a
burlanului se face prin imbinari mufate. La capatul inferior se monteaza coturi de 90° ( 45°).
Burlanele se fixeaza pe tabla peretelui prin intermediul unor coliere speciale, din PVC.
Mastile pentru burlane, piese livrate din 1-2 tronsoane, se fixeaza cu autofiletante cu
cap plastifiat la distanta de cca 1500mm.
Panourile se monteaza pe pane cu ajutorul autoforantelor lungi, prinderea
realizandu-se conform schemei de mai jos; autoforantele scurte se utilizeaza pe panele de la
coama si in lungul frontoanelor . Panourile se monteaza pe pane cu ajutorul autoforantelor
cu cap plastifiat.
In situatia in care avem mai multe panouri pe o apa, suprapunerile intre acestea vor fi
de 200mm. La imbinarile acestea se realizeaza etanseizarea cu banda izobutil 45x2mm.
SC CLASX DESIGN SRL
La coama, in zona ramasa libera intre capetele panourilor, se realizeaza etansarea

cu spuma poliuretanica
Elementele de coama se pozeaza suprapuse si se prind cu autofiletante cap
plastifiat. Sub aceste masti se plaseaza elemente din material spongios Negral, profilate
dupa sectiunea foilor de tabla, utilizate la etansare.
Se vor lua toate masurile necesare in vederea evitarii condensului la imbinari
Masca fronton-acoperis se monteaza cu autofiletante cap plastifiat pozate pe
ambele laturi.
Agrafele de rigidizare a jgheabului, se prind, din 0,5m in 0,5m , cu autofiletante cap
plastifiat .
VERIFICAREA LUCRARILOR:
 Verificari pe parcursul lucrarilor, referitoare la:
- calitatea suportului;
- calitatea materialelor ;
- pozitionarea si fixarea corecta a pieselor de montaj;
- calitatea executiei pe etape (stadii fizice) de lucru a alcatuirii invelitorii
 Rectificari pe parcursul lucrarilor:
- rectificari locale, imediate, acolo unde este cazul, nedepasindu-se etapa respectiva de
lucru.
 Verificare finala:
- verificarea de suprafata se va realiza vizual si eventual prin tatonare, urmarind
corectitudinea si calitatea modului de aplicare, asigurare si de protectie;
- verificarea documentelor privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfasurarii
lucrarilor.
 In vederea asigurarii durabilitatii si prevenirea degradarilor premature se impune
beneficiarului investitiei respectarea regulilor generale de exploatare si luarea de masuri de
intretinere corespunzatoare.

In urma comunicarii, in scris, din partea executantului a terminarii tuturor lucrarilor prevazute in
contract, investitorul va numi Comisia de receptie la terminarea lucrarilor.
Comisia de receptie examineaza, prin cercetare vizuala a constructiei si prin analiza documentelor
continute in cartea tehnica a constructiei. Se examineaza, de asemenea, respectarea prevederilor din
autorizatia de construire, avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente, executia lucrarilor
in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, cu
respectarea exigentelor esentiale, conform legii, referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la
modul in care a fost executata lucrarea, precum si terminarea lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre
investitor si executant si in documentatia anexa la contract.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de
receptie si il va inainta, in trei zile lucratoare, investitorului, impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau
fara obiectii, a receptiei, amanarea sau respingerea ei. Pe baza procesului-verbal de receptie intocmit de
comisia de receptie, investitorul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica
hotararea sa executantului, in termen de trei zile lucratoare, impreuna cu procesul-verbal. Procesele-verbale
de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului: executantului, proiectantului,
organului administratiei publice locale - emitent al autorizatiei de construire si organului administratiei fiscale
locale.
RECEPTIA FINALA
SC CLASX DESIGN SRL
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie a
constructiei, stabilita prin contract.
La receptia finala participa: investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si
executantul.
Comisia de receptie intrunita examineaza procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor,
finalizarea lucrarilor cerute de "receptia la terminarea lucrarilor" ca si referatul investitorului privind
comportarea constructiei si a instalatiilor aferente in exploatare, pe perioada de garantie, inclusiv viciile
descoperite si remedierea lor.
La terminarea receptiei, comisia de receptie finala consemneaza observatiile si concluziile in
procesul-verbal de receptie finala, pe care il va inainta investitorului impreuna cu recomandarea de admitere,
cu sau fara obiectii, a receptiei, de amanare sau de respingere a ei, insotite in aceste cazuri de propuneri de
masuri pentru inlaturarea neconformitatilor semnalate.
URMARIREA COMPORTARII ÎN TIMP implica un sistem precis privind verificarea, utilizarea si întretinerea,
astfel:
- In vederea asigurarii durabilitatii invelitorii si prevenirea degradarilor premature se impune beneficiarului
investitiei respectarea regulilor generale de exploatare si luarea de masuri de intretinere corespunzatoare,
conform Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta la cladiri NP-
069-2014.
- Urmãrirea comportãrii în timp implicã un sistem precis privind verificarea, utilizarea si întretinerea, astfel:
- verificarea periodicã se va realiza conform P.130/1999„Normativ privind urmarirea comportarii în
timp a constructiilor”; aceastã verificare va fi efectuatã minim o datã pe an;
- la verificãrile periodice se va urmãri si modul de utilizare a învelitorii în sensul respectãrii conditiilor-
cadru de utilizare stabilite prin temã; nu se vor admite abateri de la prevederile initiale privind utilizarea; orice
interventii neprevãzute se pot face numai cu acordul proiectantului;
- întretinerea învelitorilor este în sarcina beneficiarului si constã în mãsuri privind utilizarea corectã si
în lucrãri de întretinere curente, ce constau din:
- interzicerea oricãror interventii efectuate asupra învelitorii (spargeri, încãrcãri suplimentare, ancoraje
etc.);
- interzicerea circulatiei pe suprafetele concepute si realizate ca necirculabile; în acest sens este
recomandabilã prevederea unor cãi de acces ocazional, asigurate, adecvate acestui scop;
- curãtirea sezonierã, periodicã, a suprafetelor prin înlãturarea depunerilor si vegetatiilor (minim de 2
ori pe an, primãvara si la sfârsitul toamnei), precum si curãtirea cu atentie pe timpul iernii a aglomerãrilor
excesive de zãpadã în special în zonele de colectare si scurgere a apelor pluviale;
- repararea zonelor deteriorate accidental.
-Se vor respecte legislatia si normele in vigoare:

- Normativ privind urmãrirea comportãrii în timp a constructiilor- P 130/1999.
- HOTARARE Nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
constructii . Regulamente privind:activitatea de metrologie in constructii;conducerea si asigurarea
calitatii in constructii; stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, modificat cu :
*HOTARARE Nr. 675 din 3 iulie 2002 privind modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
*HOTARARE Nr. 622 din 21 aprilie 2004
privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii
SC CLASX DESIGN SRL
*HOTARARE Nr. 1231 din 1 octombrie 2008 privind modificarea Hotararii Guvernului nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Constructorul are urmatoarele responsabilitati :
-Sa ia toate masurile necesare pentru protectia contra incendiilor la organizarea santierelor si pe
parcursul executarii lucrarilor de baza;
-Sa realizeze în functie de tipurile de lucrari ce se executa integral si la timp în buna stare de
functionare toate lucrarile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor prevazute în documentatia tehnico-
economica a investitiei si sa aduca la cunostinta investitorului solutiile necorespunzatoare, omisiunile sau
încalcarile normelor, pe care le constata, solicitând rezolvarea acestora;
-Sa asigure cunoasterea si respectarea de catre întregul personal din subordine, a normelor si
masurilor de prevenire si de stingere specifice activitatii, precum si a celor specifice unitatilor sau locurilor de
munca în care executa astfel de lucrari;
-Sa stabileasca împreuna cu beneficiarii si proiectantul în cazul lucrarilor ce le executa în incinta
obiectivelor în exploatare, masurile de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace de
interventie, precum si modul de realizare a acestora;
-Sa utilizeze în executia lucrarilor numai produsele si procedeele prevazute în proiect, certificate sau
pentru care exista agremente tehnice.
-Sa respecte legislatia si normele in vigoare:

- Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-99
- ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva
incendiilor, modificat si completat de:
*ORDIN Nr. 187 din 19 august 2010 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind apararea
împotriva incendiilor la spatii pentru comert
*ORDIN Nr. 211 din 23 septembrie 2010 pentru aprobarea Dispozitiilor generale de aparare
împotriva incendiilor la ateliere si spatii de întretinere si reparatii
- LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea împotriva incendiilor
- ORDIN Nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si
controlul riscurilor de incendiu, modificat si completat de:
*ORDIN Nr. 663 din 27 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Metodologiei
privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata prin Ordinul ministrului
internelor si reformei administrative nr. 210/2007
- ORDIN Nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta completat si modificat cu
*ORDIN Nr. 786 din 2 septembrie 2005 privind modificarea si completarea Ordinului
ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta
-ORDIN nr. 166 din 27 iulie 2010 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind apararea împotriva
incendiilor la constructii si instalatiile aferente
- ORDIN Nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, modificat de:
*ORDIN Nr. 349 din 1 septembrie 2004 pentru abrogarea si modificarea unor acte
normative interne care fac referire la standardele nationale
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Constructorul va raspunde de aplicarea tuturor masurilor de securitate si sanatate in munca pe toata
perioada realizarii lucrarilor atat pentru personalul propriu si al subantreprenorilor, cat si pentru persoanele
colaboratori sau vizitatori care au legatura cu lucrarea si circula prin santier.
Constructorul va lua masuri ca toate persoanele mentionate mai sus sa fie informate si sa respecte
cu rigurozitate regulamentele si legislatia referitoare la masurile de protectia muncii:
- LEGEA Nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca modificata si completata de:
*HOTARARE Nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
SC CLASX DESIGN SRL
pentru locul de munca
*HOTARARE Nr. 1146 din 30 august 2006privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
*HOTARARE Nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, modificata de:
* HOTĂRÂRE Nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006
* HOTARARE nr. 1242 din 14 decembrie 2011 pentru modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006
- HOTARARE nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni
dorsolombare
- ORDIN Nr. 508/933 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea Normelor generale de protectie a
muncii, modificat si completat de:
*HOTARARE Nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii
lucratorilor, modificata si completata de:
*HOTARARE Nr. 37 din 16 ianuarie 2008 pentru modificarea
Hotararii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii
lucratorilor
*HOTĂRÂRE Nr. 1169 din 25 noiembrie 2011
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
- ORDIN Nr. 225 din 21 iulie 1995 privind aprobarea Normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, modificata si completata de:
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile, modificata si completata de:
- HOTARARE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii, modificata si completata de:
- HOTARARE nr. 1391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, modificata si
completata de:
*HOTARARE Nr. 56 din 24 ianuarie 2007 pentru modificarea Regulamentului de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice
- HOTARARE Nr. 600 din 13 iunie 2007privind protectia tinerilor la locul de munca
- PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR PT R1 – 2010, cerinte tehnice privind montarea , punerea in

functiune , utilizarea , repararea si verificarea tehnica a macaralelor si nacelelor;
- INSTRUCTIUNI PROPRII rezultate din evaluarea riscurilor pentru :
11. macaragiu ;
12. nacelist;
13. legator de sarcina;
14. conducator auto transport marfa ( m> 7,5t ) ;
15. conducator auto transport marfa ( m< 7,5t ) ;
16. conducator auto transport ( m< 3,5 t ) ;
17. sef de echipa –montaj ;
18. lacatus mecanic montaj ;
19. lucrator necalificat-montaj ;
20. electrotehnician ;
SC CLASX DESIGN SRL
- INSTRUCTIUNI PROPRII privind :

1. executarea de constructii si confectii metalice;
2. lucrul la inaltime;
9. utilizarea si intretinerea pistolului de implantat bolturi;
10. utilizarea si intretinerea instalatiilor / echipamentelor electrice;
11. apararea inpotriva incendiilor ;
12. situatiile de urgenta,pericol grav si iminent;
13. masurile de prevenire si protectie pe timp friguros/canicular;
14. masurile de acordare a primului ajutor;
- Se vor respecta prescriptiile si instructiunile din PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE AL
SANTIERULUI (intocmit de beneficiar) si cele din PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA) -conform prevederilor din HOTARAREA nr. 300 / 2006 .
CAIET DE SARCINI
SC CLASX DESIGN SRL
EXECUŢIE COMPARTIMENTARI DIN GIPS - CARTON

GENERALITĂTI
Obiectul specificaţiei
În acest capitol se includ specificaţiile pentru compartimentari usoare din panouri tip sandwich de gips-
carton pe schelet metalic , cu termo si fonoizolatie ,la lucrări de restaurare a monumentelor istorice , în
condiţii de complexitate medie a acestora.
Concepte de bază
Pereţii neportanţi interiori şi exteriori trebuie să reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de
finisaje, la presiunea vântului şi la alte solicitări rezultate din funcţiunile spatiilor pe care le închid.
Pereţii neportanţi trebuie să asigure protecţia termică, fonică şi acustică a spaţiilor pe care le închid.
Definire,proprietăţi şi domeniile de utilizare a pereţilor desparţitori din panouri de gips-carton
Definirea peretilor
Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori despartitori neportanti care se
monteaza în santier. Functiunile de rezistenta si fizică a constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din
profile de tablă de otel cu placarea din placi de gips carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati.
Suplimentar, peretii pot suporta si încărcarile obiectelor agatate.
Compartimentarile interioare usoare asigura respectarea cerintei de reversibilitate a interventiilor de

amenajare-reamenajare-refunctionalizare a monumentelor istorice, cu ridicarea parametrilor functionali ai
acestora.
Proprietăţi
Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonică si termica pentru obtinerea
careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei.
Acesti pereti sunt din punct de vedere acustic constructii mici, modulatoare, care prin intermediul unui strat
elastic atenueaza energia sonora incidenta.
Peretii despartitori din gips carton au proprietati excelente termoizolante, deoarece în spatiul liber
interior contin un material termoizolator.
Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin la temperatura camerei si din acest motiv devine imediat
dupa încalzire calda si confortabila
Domenii de utilizare
Peretii cu schelet metallic se pot folosi în amenajarile interioare la cladirile civile (inclusiv încăperi
umede). Nu se pot utiliza în spatii tehnologice umede.
Amplasarea peretilor de compartimentare se vor realiza conform prevederilor proiectantului.
Dacă nu se precizează altfel, contractorul va executa compartimentarile în conformitate cu normele ,
normativele şi standardele în vigoare .
Standarde şi normative de referinţă
SR EN 520:2005 - Plăci de gips-carton. Definiţii,specificaţii şi metode de încercări
EN 13915:2007 - Placi prefabricate de ghips-carton cu miez de carton celular
SR EN ISO 140-3:2002/A1:2006 - Acustică. Măsurarea izolării acustice în clădiri şi a elementelor de
construcţii. Partea 3: Măsurarea în laborator a izolării la zgomot aerian a elementelor de construcţii.
Amendament 1: Condiţii particulare privind montarea pentru pereţii de încercare dubli uşori
SR EN 13500:2004 - Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de
izolare termică la exterior (ETICS) pe bază de vată minerală.
SR EN 13950:2006 - Panouri compozite din plăci de gips-carton pentru izolare
termică/acustică.Definiţii, condiţii şi metode de încercări
SC CLASX DESIGN SRL
SR EN 14566:2008 - Prinderi mecanice pentru sisteme de plăci de ipsos. Definiţii, condiţii şi metode de
încercare
SR EN 13963:2005 - Materiale de rostuire pentru îmbinarea panourilor de gips-carton. Definitii, conditii si
metode de încercare
SR EN 13963:2005/AC:2006 - Materiale de rostuire pentru îmbinarea panourilor de
gips-carton. Definiţii, condiţii şi metode de încercare
SR EN 14496:2006 - Adezivi pe bază de ipsos pentru panouri compozite din plăci
de gips-carton pentru izolare termică/acustică. Definiţii, condiţii
şi metode de încercare
SR EN 459-1:2003 - Var pentru construcţii. Partea 1:Definiţii, caracteristici şi criterii
de conformitate.
SR EN 14190:2005 - Produse realizate prin prelucrarea secundara a placilor de ghips-carton. Definitii,
conditii si metode de încercare
SR EN 14195:2005 - Componentele structurii metalice pentru sisteme de placi de gips-carton. Definitii,
conditii si metode de încercare
SR EN 14195:2005/AC:2006 - Elemente metalice ale cadrului pentru sisteme de panouri de ghips-carton.
Definiţii, condiţii şi metode de încercare
SR EN 14566:2008 - Prinderi mecanice pentru sisteme de plăci de ipsos. Definiţii,
condiţii şi metode de încercare
GP 053 – 2000 - Ghid de proiectare şi execuţie pentru prinderea elastică a pereţilor de compartimentare de
structura de rezistenţă
P 130-1999 - Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor .Înlocuieşte P 130–1997
NE 006-1997 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale
construcţiilor. Intervenţii la compartimentările spaţiilor interioare
GE 032-1997 - Normativ privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii speciale
NP 068-2002- Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în
exploatare
P118-1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin
Legea 10/1995;
NP 068-2002 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare;
NE 006-1997 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si
elementelor componente ale constructiilor. Interventii la
compartimentarile interioare;
C 16-1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
P 130-1999 Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor
P118-1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - Norme privind protecţia contra incendiilor la
proiectarea şi realizarea elementelor de construcţie.
NP 071-2002 Normativ privind proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor speciale privind prevenirea şi stingerea
incendiilor
NP 073-2002 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul lucrărilor
publice, transporturilor şi locuinţei
****-1993 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
SR EN 22768/1-1995 - Tolerante generale. Partea 1: Tolerante pentru dimensiuni liniare
si unghiulare fara indicarea tolerantelor individuale
SR EN 22768/2-1995 - Tolerante generale. Partea 2: Tolerante geometrice pentru
elemente fara indicarea tolerantelor individuale
STAS 10265-1975 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si
notiuni de baza
Detalii
Contractorul va executa schiţe şi detalii curente, în care se vor prezenta modalităţile de execuţie,
coordonarea modulară, goluri pentru uşi etc.
SC CLASX DESIGN SRL
De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare, testare, depozitare, transport, etc. pentru toate
materialele utilizate, astfel încât Inginerul să fie convins de corectitudinea execuţiei acestor operaţiuni.
Mostre şi testări
Contractorul va prezenta Inginerului eşantioane/mostre de material cu specificaţiile producătorului şi
certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la zidării.
Certificate
Contractorul va furniza Inginerului:
o Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea în constructii-documentul prin care se
stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la realizarea
constructiilor
o Certificate de calitate pentru materiale folosite- de la furnizor
o Buletine de laborator
Panouri martor
Inaintea începerii lucrării, contractorul va executa un fragment de perete - mostră, utilizind materialele,
produsele, accesoriile şi tehnologia aprobate.
Pereţii mostră se execută acolo unde se cer de către inginer. Pe durata execuţiei lucrării, pereţii mostră nu se
vor distruge sau deteriora.
Materiale si produse
In cadrul acestor specificaţii sunt luate în considerare materialele şi produsele principale la execuţia
pereţilor stratificaţi de compartimentare.
Materiale şi produse principale
- panouri din gips-carton – 1,5 cm gros
- structura metalică din profile şi tabla ambutisată, conform detaliilor producătorului
- strat termo-fonoizolant din vată minerală
Materiale auxiliare
- materiale de prindere şi fixare
- material etanşeizare pe contur
Execuţia peretilor
montajul – operatii
o masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a
altor deschideri
o aceeasi operatie pe pereti
o aceeasi operatie pe tavane
o se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
o înainte de începerea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de etanseizare sau se
realizeaza etansarea cu alte procedee
o planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate înaintea montarii profilelelor mai
sus mentionate
o se monteazä profilele verticale în profilele de contur
o se începe montarea placilor pe una din fetele peretelui
o prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de
aer
o se fixează în continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitându-se tensionarea
placii
o se monteaza în acelasi mod urmatoarele placi
o distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui nu trebuie sa
depaseasca aproximativ 52 cm, iar în cazul realizării acustice aceasta distanta trebuie să fie mai mica
de 50 cm.
o în cazul placarii duble, al doilea rând de placi va fi însurubat dupa primul rând prin decalarea
SC CLASX DESIGN SRL
îmbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.

o daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale
acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe
de alta parte dupa înaltimea peretelui dupa marimea si greutatea canatului de usa.
o profilele de usi se monteaza pe întreaga înaltime a peretilor si se fixeaza foarte strâns de profilul de
contur inferior si superior prin patrunderea unul într-altul, profilele verticale trebuie sa suporte o
greutate de 25 kg a canatului de usa la o înăltime de pâna la 2,80 m pentru încapere, precum si
greutati ale canatului de usa de pâna la 50 kg;
o în cazul unor înaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de cel putin 2 mm.
o spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai după consumarea tuturor tensiunilor
semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Se presupune o
temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 ° C; umiditati exagerate ale aerului (în
comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) în timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau
încalzirea în scopul uscării pot duce la formarea de fisuri.
o turnarea de sape trebuie efectuata înainte de lucrarile de spacluire.
o rosturile placilor gips carton au, în mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc făra straifuri de
acoperire a rosturilor.
o în cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitura din fibra de
sticla, este posibila si spacluirea cu umplutură pentru rosturi.
o în cazul în care apare necesitatea ca spăcluirea sa fie slefuită, trebuie evitata aparitia asperitătilor pe
carton (sa nu se zgârie cartonul).
o în cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie.
o în cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic sau dungi
luminoase) este indispensabila spacluirea întregii suprafete.
Tratamentul suprafetelor
o placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu aproape toate
tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încaperilor, cum ar fi: lacuri si vopsele de
dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare.
o nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
o pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini
artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea
de grunduri.
PERETI GK CU CADRU DE METAL

Generalitati:
o Sarcinile se preiau din planuri, în masura în care lucrarea executata are corespondentă în planuri.
Daca astfel de planuri nu sunt întocmite, sarcina de lucru trebuie determinata prin masurători.
o Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, dacă nu este prevuzut altceva în caietul de
sarcini.
o La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de exemplu, dimensiunile
constructiei “In rosu”).
o Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.
Specificatii:
Pereti cadru neportanti, constructie din profile zincate C si U din tabla de otel, grosimea tablei - cel
putib 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de tehnică
casnica.
Racordurile superioare la tavanele de orice tip, inferioare si laterale se executa numai folosind un
strat intermediar, foarte bine fixat, de izolatie din fibre minerale etansă, lipită de suport într-un singur strat.
Se aplică materiale de protectie a colturilor si muchiilor la toate rostuirile rezistent-elastice ale
racordurior.
SC CLASX DESIGN SRL
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, în cazul chiuvetelor,
vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai producatorilor. Trebuie sa se tina
seama de elementele de montaj recomandate de producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de perete printr-un
strat de cauciuc, pâsla sau ceva asemanător, iar tevile trebuie captusite. Conductele de apa rece trebuie
învelite pentru izolare fonica dar si împotriva formarii de condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie sa se
afle în contact cu elemente zincate din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator planurilor pentru
instalatiile electrice respectiv în conformitate cu indicatiile electricianului.
Materiale
o constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 75/50/06 mm, distanta între axe 62,5 cm si
profile UW de 75/40/06 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic consolidate cu dibluri
potrivite cât si prin folosirea de banda izolanta/chit.
o spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1, greutatea 40
kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel încât sa nu existe pericolul de alunecare.
o căptusirea pe fiecare parte cu placi groase de 12,5 mm;
o consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi trebuiesc
acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat
izolant.
Structura metalică:
o profile metalice laminate sau din tabla din tablă de otel ambutisată profil L,U de cel putin 0,6 mm
grosime, conform detaliilor producătorului
o traverse din profile U si C în peretii cadru de gipscarton, ca baza de consolidare pentru prinderi
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Captusirea cu panouri GK: 1 x 12,5 mm GKF pe fiecare parte
Alte caracteristici
Greutatea peretelui: 26 kg/mp
Grosimea peretelui: 100 mm
Lătimea traverselor: 150 mm
Livrare, depozitare, manipulare
Pentru toate tipurile de materiale pentru pereti de compartimentare se vor asigura cantităţile necesare
conform programului de lucru.
Materialele se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul şi acelaşi producător pentru întreaga
cantitate necesară.
Materialele se vor aproviziona containerizat şi se recomandă manipularea lor mecanizată pe tot traseul
de transportat până la punctul de lucru.
Manipulările se vor face îngrijit, cu atenţie, pentru a se evita degradările (ciobiri, ruperi, spargeri,
fisurări, a panourilor, deformări ale profilelor etc).
Materialele se vor depozita ordonat, în stive, grămezi, lăzi, containere, în locuri ferite şi protejate.
Se vor acoperi imediat după livrare la şantier astfel ca să se evite expunerea la intemperii şi se va
asigura starea adecvată de uscare şi temperatură la punerea în operă-se vor păstra în stare uscată, ferite de
acţiunea ploii, zăpezii, soarelui.
Alte prescripţii
o montajul se începe de la colţuri;
o suprafeţele verticale se vor peria în timpul execuţiei şi se vor păstra în stare de curăţenie.
Abateri permise-Toleranţele de executie
Suprafeţele pereţilor, colţurile interioare şi exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel,
nivelă în montura de lemn, (boloboc), colţarul de lemn sau metal la 90 o, echere mari de lemn cu o latură de
70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule şi dispozitive de lucru care asigură calitate
corespunzătoare zidăriei.
SC CLASX DESIGN SRL
La execuţia pereţilor despărţitori se vor respecta următoarele abateri maxime admisibile:

o La dimensiunile pereţilor:
- lăţimea de până la 10 cm: +/- 4mm;
- lăţimea de 15 cm: + 4 sau - 6mm;
- lăţimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;
o La dimensiunile golurilor:
- egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: + 15 mm, - 10mm;
o La dimensiunile în plan ale încăperilor:
- latura mai mică de 3 m: +/- 15 mm;
- latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
o La dimensiunea rosturilor:
- verticale: + 3, - 2 mm;
- orizontale: +3, - 2 mm;
o La planeitatea suprafeţelor:
- 8 mm la 2,5 m în orice direcţie;
o La rectiliniaritatea muchiilor:
- 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toată lungimea;
o La verticalitatea muchiilor şi a suprafeţelor:
- 6 mm la metru sau 10 mm pe nivel;
Curăţirea şi protecţia lucrărilor

Operaţiunile de montare a pereţilor se vor executa de regulă la lumina zilei. În cazul în care ele trebuie
continuate şi pe timpul nopţii se va prevedea un iluminat corespunzător.
Lucrările se vor executa menţinând pe cât posibil o stare de curăţenie corespunzătoare, se vor îndepărta
resturile de piatră şi moloz sau mortarul de pe laturi înainte de a se întări.
Panourile trebuie să rămână curate, fără pete sau cu scurgeri de materiale diverse.
Verificări şi remedieri
Se verifică înscrierea în toleranţele admise.
Se verifică modul de realizare al calităţii execuţiei conform prezentelor specificaţii.
Se consideră defecte ce trebuie remediate prin refacerea parţială sau totală a lucrărilor, funcţie de cum va
decide Consultantul, următoarele:
o nerespectarea prezentelor specificaţii
o folosirea materialelor necorespunzătoare
o neasemănarea apareiajului cu cel învecinat găsit în zone
Reguli şi metode de verificare:
o se vor respecta planurile şi specificaţiile lucrării
o verificările se fac în timpul şi după terminarea lucrărilor pe sectoare şi zone
o verificările ţeserii corecte ale zidăriei se fac în cursul execuţiei prin examinări vizuale
o verificarea la recepţie a aspectului şi corectitudinii apareiajului care trebuie să fie asemănător cu cel
învecinat găsit în zonă.
Măsurători şi decontare
Cantităţile de lucrări executate se măsoară la unitatea de măsură înscrisă în listele de cantităţi de
lucrări.
CAIET DE SARCINI PARDOSELI

SC CLASX DESIGN SRL
Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate la construcţii sociale,
tip reci sau calde.
În proiect sunt prevăzute pardoseli reci din gresie neglazurată pe holuri, bucătărie şi în grupurile
sanitare şi pardoseli semicalde din duşumea în restul încăperilor.
PREVEDERI GENERALE
Lucrările de pardoseli se vor începe după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se
efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.
Este necesară verificarea şi recepţionarea lucrărilor de instalaţii ce trebuie terminate înainte de
începerea lucrărilor de pardoseli (ex. instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare
ulterioară ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa unei pardoseli vor intra în
lucrare dacă în prealabil:
o s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să
confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
o au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
o s-au efectuat la locul de punere în operă - dacă este cazul - încercările de calitate.
Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
o aspectul şi starea generală;
o elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);
o fixarea îmbrăcămintei pe suport;
o rosturile;
o racordarea cu alte elemente de construcţii şi instalaţii;
o corespondenţa cu proiectul.
ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR

o Pentru asigurarea calităţii pardoselilor sunt necesare următoarele acţiuni:
o verificarea proiectului si a detaliilor de execuţie in funcţie de tipul pardoselii,
o verificări pe parcursul executării lucrărilor de pardoseli
o recepţia pardoselilor.
VERIFICARI PENTRU ASIGURAREA CALITATII PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR

o Orice lucrare de execuţie a unei pardoseli va fi începută numai după verificarea si recepţionarea
suportului,
o Verificarea de către conducătorul unităţii a certificatelor de calitate,
o Verificarea ca abaterile de la planeitate ale stratului suport sa se încadreze in limitele admisibile.
EXECUTIA PARDOSELILOR SI VERIFICARI PE PARCURSUL LUCRARILOR.

Scafele sau plintele sunt obligatorii la încăperile prevăzute cu instalaţii de apa (WC-uri) si pe holuri
pentru a nu se murdari pereţii odată cu spălarea pardoselii.
Înălţimea scafelor sau a plintelor va fi de 1015 cm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa
depăşească suprafaţa tencuielii cu 58 mm.
La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării;
o verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
o verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţa de 1/4 din aceea prescrisă
pentru verificările de parcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele verbale, conform
instrucţiunilor respective.
La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
o examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
o verificări directe de aspect.
SC CLASX DESIGN SRL
La pardoselile din gresie se va verifica cu atenţie :

o pantele spre sifoanele de pardoseală (acolo unde este cazul);
o egalitatea rosturilor şi umplerea acestora;
o locurile de pornire cu placa întreagă şi locurile de încheiere cu placa tăiată.
La pardoseli din lemn masiv se vor respecta şi verifica
o la dimensiunile pieselor din lemn se vor accepta abateri conform prevederilor STAS 228/1-80
o umiditatea stratului suport de nisip sau mortar de ciment sau beton este de max.3%
o menţinerea climatului minim la temperatura de +5° şi umiditatea relativa a aerului 60%.
o Abaterea maximă admisa de la planeitate va fi de ± 3 mm
o Abaterea de la orizontalitate va fi de max. ± 2mm/m
o montarea la acelaşi nivel a lemelelor sau panourilor alăturate
o mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri este de mac 0,5 mm
o nu se admit asperităţi la palpare după rindeluire.
o existenţa rosturilor lângă pereţi
La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării;
o verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
o verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţa de 1/4 din aceea prescrisă
pentru verificările de parcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procele verbale conform
instrucţiunilor respective.
La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
o examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
o verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar min. o verificare de 200 mp.
Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa
minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru încheierea fazelor de lucrări.
Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

o C.35/182- “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;
o STAS 3430/1982- “Pardoseli”, “Clasificare”.
o C.16/1984- “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente”;
o C.56/1986- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente”;
o STAS 7055/1987- “Ciment “, “Portland alb”;
o STAS 1131/1971- “Piatra de mozaic”;
o STAS 328/1980- “Lianţi hidraulici”, “Ciment Portland”;
CAIET DE SARCINI TÂMPLARIE DIN PROFILE PVC

SC CLASX DESIGN SRL
Prezentul îndrumar cuprinde descrierea operaţiunilor de montare a tâmplăriei la clădiri.
Tâmplăria din PVC se foloseşte pentru ferestre şi pentru uşile interioare. Pentru usile de acces se va
folosi tamplarie din aluminiu Se vor folosi :
o uşi şi ferestre cu rupere de punte termică cu dublă sau simpla deschidere, culoarea albă, min. 4
camere izolatoare, cu toate accesoriile.
Profilele din PVC vor avea suprafaţa protejată prin anodizare sau vopsire electrostatică.
Trebuie să se realizeze o etanşare perfectă împotriva pătrunderii umezelii şi a prafului din exterior şi
să se asigure coeficientul de conductivitate termica K = 3 W/mp°K.
Tipul şi gabaritul profilelor se aleg în urma calculelor de rezistenţă, considerându-se dimensiunile
construcţiei şi ale elementelor componente, înălţimea de amplasare (forţa
vântului) greutatea proprie specifică, mecanismele de reclamă sau de protecţie solară.
In cazul formării condensului între geam şi profil sau a pătrunderii de apă pe lângă garniturile de
etanşare a geamului, apa trebuie să fie dirijată în zona de evacuare prin orificii prevăzute în rama fixă.
Sistemele de îmbinare între panouri şi prinderile panourilor de structurare-rezistenţă, trebuie să preia
mişcările accidentale şi dilatările, etanşarea zonei de îmbinare se va face cu benzi elastice hidroizolante.
Profilele exterioare vor fi stabile, cu 3 camere (compartimente), vor asigura impermeabilitatea prin
sistemul de etanşare (garniturile vor fi astfel amplasate în interiorul secţiunii profilelor astfel încât să fie ferite
de vânt, ploaie şi raze ultraviolete.
Se vor monta numai acele profile de tâmplărie pentru care se va prezenta agrement tehnic.
Punerea în operă se face cu personal calificat şi instruit care să respecte toate regulile specifice
acestor categorii de lucrări şi în conformitate cu proiectul structurii respective sub control de specialitate.
Pentru fixarea tâmplăriei se lasă în dreptul praznurilor găuri în zidărie. Tâmplăria se poziţionează
corect în golul zidului şi se fixează cu pene din lemn, se verifică verticalitatea cu nivela cu bulă de aer apoi
se umplu găurile în dreptul praznurilor cu mortar de ciment.
După întărirea mortarului se pot îndepărta penele şi se montează geamurile.
Se matează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se execută tencuiala pe
conturul golului şi pardoseală, apoi se curăţă bine.
La recepţie se va verifica:
o calitatea lucrării, vizual;
o corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
o asamblarea elementelor componente;
o prinderea tâmplăriei de zidărie;
o montarea garniturilor de cauciuc;
o funcţionalitatea accesoriilor prin închidere şi deschidere.
GEAMURI TERMO SI FONOIZOLATOARE

Geamurile termo-fonoizolatoare se bazează pe cele mai moderne soluţii tehnice şi se compun din
două straturi de sticlă, legate între ele perimetral cu un profil realizat din
material organic termoplastic. Geamurile termo-fonoizolatoare trebuie să fie astfel concepute încât să se
realizeze absorbţia vaporilor dintre foile de sticlă şi eliminarea lor la exterior.
MATERIALE
In cadrul fabricării se poate utiliza geam incolor tras, cu grosimea de 4mm.
ETANSARE
Datorită secţiunii de aderenţă mari şi lungimii infinite, profilul trebuie să asigure o îmbinare ermetică
(cu totală etanşare) a foilor de geam (sticlă) fără utilizarea unor elemente speciale pentru închiderea
colţurilor.
Colţurile (elementele de colţuri) sunt punctele cele mai sensibile, problematice din punctul de vedere
infiltrării vaporilor.
DATE TEHNICE
SC CLASX DESIGN SRL
Concepţia trebuie să asigure o calitate stabilă în timp şi sigură. Rezistenţa contra infiltrării vaporilor în
cazul geamului termoizolator să fie foarte bună (l<0,01).
Din punctul de vedere al rezistenţei faţă de efectele meteo-dinamice (vânt) şi a tensiunilor interioare
proprii, sistemul trebuie să fie optimizat. Etanşarea perimetrală dă posibilitatea deformărilor cauzate de
efectele vântului şi trepidaţiilor, astfel încât geamul bi-strat să aibă un coeficient al capacităţilor de deformare
= 100.
Datorită capacităţii termo-conductive reduse a profilului, trebuie să se reducă în bună parte
fenomenul de punte termică pe perimetrul geamului influenţând (conectând) valoarea medie a coeficientului
de conductivitate termică k astfel:
o la temperatura exterioară de - 10°C
o temperatura în mijlocul geamului este de 14°C
o temperatura perimetrului de 70C
o temperatura interioară de 21°C
o k  1,7  2,8 W/mp°K
Geamul termoizolant va fi compus dintr-o foaie la exterior pat de aer şi o foaie geam clar la interior.
Se pot utiliza geamuri de grosimi diferite pentru reducerea posibilităţii apariţiei fenomenului de rezonanţă.
Nivelul acustic echivalent continuu (Leq) măsurat în interior, cu ferestrele închise, să nu depăşească
35dB.
ASIGURAREA CALITĂŢII
In vederea asigurării calităţii autentice şi constante, fabricarea geamului se executa sub un control
tehnic şi calitativ intern foarte sever şi riguros.
o Controlul materiilor prime (sticlă).
o Controlul calităţii proceselor de spălare, de montare a profilului şi de închidere a colţurilor.
o Controlul produsului finit (dimensional, montaj a punctului de rouă pe suprafaţa interioară).
MONTAREA, PUNEREA IN OPERA
Transportul, depozitarea şi montarea geamurilor se execută conform normelor şi prescripţiilor
generale prevăzute pentru geamuri termoizolatoare.
Principalele aspecte ale punerii în operă sunt
o Contactul direct dintre geam şi toc (structură) trebuie evitat, deci pe şi sub foile de geam trebuiesc
aplicate pane de fixare şi rezemare, piese de calare.
o Trebuie asigurată impermeabilitatea şi etanşarea prescrisă de norme pentru tâmplărie.
o Pentru o fixare corectă geamul trebuie fixat cu evitarea introducerilor de tensiuni.
o Se pot combina doar materiale compatibile între ele (toc, sticlă, pene, materiale suplimentare de
etanşare).
Punerea în operă se face cu personal calificat şi instruit care să respecte regulile specifice acestor
categorii de lucrări şi în conformitate cu normativele în vigoare, sub control de specialitate.
Se va prezenta agrementarea tehnică a produselor.
VERIFICAREA TÂMPLĂRIEI ÎNAINTE DE MONTARE
Verificarea produselor de tâmplărie montată pe şantier sau in fabrica se face la primirea pe şantier a
ambelor categorii în tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.
Tâmplăria din lemn care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie verificată de către
conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul:
o existenţei şi conţinutul certificatelor de calitate;
o corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
o existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorată.
Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi executată de
către conducătorul tehnic.
Montarea tâmplăriei se va face numai după terminarea executării lucrărilor de camasuiala si
zugraveli. Pentru aceasta, se probeaza inainte in formatul golului, se fixeaza cu suruburi in ghermele sau
dibluri.
SC CLASX DESIGN SRL
Inainte de a se strange complet suruburile se verifica verticalitatea si orizontalitatea si modul de

functionare.
Rostul dintre toc si zidarie se completeaza cu materiale izolante apoi se aplica sipcile de acoperire a
rostului.
In cazul in care se vor executa operatii de retusare a finisajelor, ferestrele si usile vor fi acoperite cu
hartie de ambalaj sau cu folie din material plastic dupa care se vor executa operatiile de racordare a
tencuielilor, placajelor, zugravelilor.
Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor.
a) existenţa şi calitatea accesoriilor;
b) verificarea tocurilor şi a căptuşelilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m);
c) între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm;
d) încadrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pene, cuie, şuruburi sau
praznuri, astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc;
e) abaterile de la planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie să fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f) potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi pe toată lungimea faltului respectiv, nu trebuie să depăşească
2 mm;
g) accesoriile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
h) balamalele să fie montate la înălţime constantă (pentru fiecare în parte) de la pardoseală;
i) lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseală şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe metalice
sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
j) verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului “Zugrăveli şi vopsitorii”.
Se va utiliza lac incolor pentru tocuri şi folie uşilor.
CAIET DE SARCINI
CONFECȚIONARE ȘI MONTARE PROFILE FORMATE LA RECE GALVANIZATE
SC CLASX DESIGN SRL
1.1 Aspecte generale

Această prezentare tratează aspectele care privesc condițiile de calitate ale materialelor, uzinarea
elementelor și denumirea normativelor in vigoare ce reglementeaza acest domeniu.
Subansamblele metalice structurale din profile cu pereți subțiri formate la rece se vor confecționa
uzinat în ateliere specializate, unde există dotarea necesara pentru o execuție de calitate și posibilitatea
verificării și controlul acestora.
1.2 Standarde, normative și prescripții care trebuie respectate la execuția construcțiilor metalice
din elemente cu pereți subțiri formate la rece
Principalele acte normative ale căror prevederi trebuie să se respecte la execuția construcțiilor metalice din
elemente cu pereți subțiri, sunt:
- Eurocod 3 si SR EN 1993-1-1/2006-NA/2008, SR EN 1993-1-8/2006-NB-2008, SR EN 1993-1-3/2006-NB-

2008
- GP 003-96 Ghid pentru proiectarea antiseismica a halelor parter cu structura metalica.
- P 100-1-13 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social- culturale,

agrozootehnice si industriale.
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.
- P 118-99 Norme tennice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului.
- NP042-00 Normativ privind prescriptiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a

elementelor de constructii metalice si a imbinarilor acestora.
- LEGEA Nr. 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii în muncă modificată si completată de:
*HOTĂRÂRE nr. 1242 din 14 decembrie 2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.425/2006;
- HGR nr. 300, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile.
1.3 Materiale utilizate; condiții impuse acestora

Profilele subțiri utilizate în cadrul structurii de rezistență se formează la rece, din benzi de oțel, prin
îndoire succesivă sub acțiunea unui tren de role - rezultând în final sub forma de profile deschise (cu
secțiunea tip C și Z) cu rebord rigidizat.
Oțelul din benzile care reprezintă materia primă pentru profilele subțiri formate la rece are
următoarele caracteristici:
 limita de curgere minimă fy = 35,0 kN/cm2

 limita de rupere (ultimă) fu = 47,0 kN/cm2
SC CLASX DESIGN SRL
 modulul de elasticitate E = 21000 kN/cm2

Profilele subțiri realizate din oțelul clasa S350GD-275Z cu caracteristicile de rezistență arătate mai
sus trebuia să fie galvanizate cu un strat de zinc de 275 grame/m 2. Oțelul în benzi utilizat pentru realizarea
profilelor îndoite la rece trebuie să aibă proprietăți care să-l facă adecvat pentru formarea la rece și
galvanizare. Din aceste considerente materialele utilizate trebuie să aibă compoziția chimică și caracteristicile
mecanice corespunzătoare pentru mărcile de oțel și clasele de calitate prevăzute în proiect, pentru fiecare
element, garantate prin certificate de conformitate eliberate de către furnizori. Mărcile și clasele de calitate ale
oțelurilor și materialelor propuse în proiect nu pot fi schimbate fără acordul în scris al proiectantului structurii
de rezistență.
Uzina de confecții metalice va lua toate măsurile necesare ca în elementele de construcții să nu se
introducă alte materiale decât cele prevăzute în proiectul de detaliu și cu calitățile corespunzatoare.
Orice nepotrivire sau neconcordanță constatată cu ocazia verificării proiectelor in uzina se va aduce la
cunoștinta proiectantului pentru a efectua operațiile necesare, înainte de trasarea sau debitarea materialelor.
1.4. Confecționarea în condiții de uzină
Înainte de trasare și debitare profilele cu pereți subțiri formate prin îndoire la rece se vor verifica
bucată cu bucată în ceea ce privește aspectul exterior, dimensiunile și planeitatea, controlându-se dacă
acestea se încadrează în toleranțele admisibile prevăzute de normativele și standardele în vigoare.
1.4.1. Trasarea
Subansamblele de constructii metalice realizate din profile cu pereti subtiri se vor executa conform
detaliilor din proiect folosind tehnologia specifica a furnizorului.
Indiferent de tehnologia utilizată, la stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va ține seama că
valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care trebuie realizate după încheierea întregului proces tehnologic
de uzinare.
Trasarea se va executa cu o precizie de 1,0 mm. Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe
aceeași linie de cotare.
1.4.2. Taierea
Debitarea profilelor se va realiza cu ghilotina.
Tăieturile făcute în elemente nu au voie sa prezinte rizuri sau crestaturi, iar cele care prezinta se vor
prelucra pana la disparitia lor completa.
Nu este admisa tăierea profilelor subțiri din oțel galvanizat cu flacără cu oxigen.
1.4.3. Gaurirea
Găurile trebuie să se execute prin poansonare (ștanțare). Poansonarea găurilor se poate face pentru
piese componente până la diametre de max. 18 mm sau funcție de utilajul de care se dispune de diametre
mai mari.
Nu se admite găurirea cu flacara oxiacetilenică. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor
cu dornuri sau cu flacara oxiacetilenică.
Găurile trebuie sa fie circulare (dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect), fără bavuri, iar pereții lor
trebuie să fie perpendiculari pe suprafața materialului.
1.4.4. Marcarea
SC CLASX DESIGN SRL
Toate elementele de construcții metalice trebuie marcate înainte de recepția în uzină. Marcarea se va
face cu materiale rezistente la intemperii.
1.4.5. Premontajul uzinal
Pentru a evita anumite erori la montajul structurii metalice pe șantier, se cere premontajul prin sondaj
al elementelor și subansamblelor în uzină, utilizandu-se în acest scop toate piesele de legătură între
tronsoane (eclise, fururi, șuruburi precise etc.); transportul tronsoanelor din uzină la șantier se va face de
regulă în pachete de subansamble cu lungimi corespunzătoare mijlocului de transport. Operațiile de
premontaj se vor executa obligatoriu pentru îmbinările tronsoanelor de fermă în zona coamei.
Cu ocazia efectuării premontajului se vor face verificările de baza conform dimensiunilor din proiect
(deschideri, înălțime, verticalitate etc.), ce vor fi luate în considerare la recepția din uzină.
1.4.6. Controlul in uzina
Controlul tehnic de calitate se va efectua după fiecare fază de prelucrare, insistându-se la verificarea
după debitare, după prelucrarea prin găurire și asamblarea pentru premontajul uzinal, cu scopul prevenirii
introducerii în fluxul de fabricație a unor materiale sau piese necorespunzatoare exigențelor de calitate
prescrise.
Toleranțele de uzinare (abateri limită) vor trebui să se înscrie sub limitele valorilor admisibile,
corespunzătoare clasei de precizie.
1.4.7. Receptia in uzina
Toate elementele de construcții din oțel trebuie să fie recepționate înainte de livrare, după încheierea
tuturor fazelor de uzinare, prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei producatoare.
Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării cât ți la recepția din uzină se vor
consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va întocmi un dosar de recepție ce trebuie să
cuprindă datele prescrise în proiect și în legislație.
1.5. Depozitare, livrare și transportul construcțiilor metalice pe șantier
Toate aceste operațiuni – depozitare, livrare și transport – se vor desfașura conform cu prevederile
din proiect și din legislație.
Livrarea elementelor de construcții metalice către șantier se va efectua pe baza unui grafic realizat de
firma de montaj, aprobat de beneficiar, ce cuprinde ordinea normală de montaj.
Depozitarea la santier se va face în condiții optime pentru a nu produce deformații in subansamble,
care pot îngreuna operațiunile de montaj definitiv.
1.6. Executarea lucrarilor de montaj pe santier
În momentul livrării elementelor uzinate pe șantier se va face recepția acestora de către
întreprinderea montatoare, ținându-se seama de reglementările în vigoare privind recepția, expedierea și
primirea mărfurilor, precum și stabilirea răspunderii expeditorului, cărăușului și a destinatarului, cu care ocazie
se vor încheia procese-verbale.
Procedurile recepției pe șantier a construcțiilor metalice uzinate se vor desfășura cu respectarea
prevederilor din normele în vigoare.
Lucrarile de execuție în șantier constau în operații de asamblare la poziție a elementelor și
subansamblelor și montajul pe poziții finale.
SC CLASX DESIGN SRL
Montajul construcțiilor metalice se va putea face numai pe baza proiectului de montaj realizat de firma
de montaj, în care se vor indica cotele principale ale construcției (cotele de control), ordinea în care se face
montajul și se vor executa îmbinările, dispozitivele și utilajele folosite, ținând cont de urmatoarele aspecte
esentiale:
 tehnologia de execuție a lucrărilor se va stabili pe categorii de operații;
 montarea diferitelor părți ale construcției se va face introducând, pe măsura montării elementelor
de legatură, contravântuirile prevăzute în proiect, astfel ca partea ridicată să aibă asigurată
stabilitatea și rezistența necesară pentru a prelua încărcările ce pot surveni în timpul montajului;
 fixarea construcției și executarea îmbinărilor definitive de montaj se vor face după verificarea
pozițiilor în plan și elevație a elementelor constructive ale construcției și a corespondenței lor cu
cotele din proiect;
 în timpul montajului provizoriu și la definitivarea poziției construcției se va urmări evitarea
însumărilor de abateri astfel încât să nu se depășească toleranțele admise de norme;
 se interzice forțarea constructiei (sau a unor elemente componente) prin presare, îndoire și/sau
apariția în acestea a unor efoturi suplimentare;
 definitivarea îmbinărilor se face în ordinea prevăzută în proiectul de montaj.
Prinderile între subansamble și elementele de legătură ale cadrului (eclise și fururi) sunt proiectate în
varianta șuruburilor de înaltă rezistență (șuruburi grupa 8.8.), dar cu strângere normală și nu pretensionată.
1.7. Executarea îmbinărilor cu șuruburi de înaltă rezistență și strângere normală
Strângerea șuruburilor se va realiza în conformitate cu SR EN 1090-2:2008 astfel încât să existe un
contact ferm între piesele asamblate. Fiecare ansamblu realizat cu șuruburi de înaltă rezistență grupa 8.8.
trebuie cel puțin strâns până la refuz având grijă să se evite orice suprastrângere care să deformeze piesele
în contact. Procesul de strângere a unui grup de șuruburi dintr-o îmbinare trebuie efectuat șurub cu șurub,
începând de la partea cea mai rigidă a îmbinării și mergând progresiv spre partea cea mai puțin rigidă.
Conform normativ NP 042-2000: Capitolul 7 - ,,IMBINĂRI CU ȘURUBURI" - folosirea șaibelor nu este
necesară pentru șuruburi nepretensionate.
1.7.1. Materiale utilizate in elementele imbinarii
În cazul sistemului de construcții prefabricate, elementele care intră în alcătuirea îmbinarilor de

continuitate (eclise și fururi) sunt concepute a se realiza din oțel galvanizat pentru stâlpii și grinzile realizate
din profile cu pereți subțiri formate la rece. Tipul otelului utilizat la realizarea elementelor de imbinare este
S235, otel care are limita de curgere fy = 23,5 kN/cm2.
Din aceeași marca de oțel sunt concepute și fururile de solidarizare (cu aceeași grosime ca a
guseelor) pentru subansamblele de stâlpi și grinzi.
Șuruburile utilizate pentru îmbinările structurii de rezistență realizată din profile subțiri îndoite la rece
și galvanizate sunt din grupa 8.8.
1.7.2. Organele de asamblare

SC CLASX DESIGN SRL
Șuruburile de solidarizare în cazul sistemelor de construcții prefabricate sunt de dimensiuni M16-18 -

șuruburi conice, M16, M12 din grupa 8.8. Ele se vor executa conform standardelor de produs:
- SR ISO 4017 - Suruburi cu cap hexagonal, total filetate, galvanizate în baie de zinc.
Piulițele aferente șuruburilor sunt de dimensiuni M20 (ancorele M20), M16, M12 din grupa 8.8.
Ele se vor executa conform standardelor de produs:
-SR EN 28673 - Piulite hexagonale cu pas fin, galvanizate in baie de zinc.
Livrarea organelor de asamblare (șuruburi, piulițe) se va face numai însoțită de certificat de calitate.
La firma ce asigură montajul construcției metalice pe șantier, în ceea ce priveste calitatea organelor
de asamblare se verifica :
 La primirea organelor de asamblare: se va verifica dimensiunile și aspectul șuruburilor, piulițelor
și filetelor. În cazul în care din această verificare de confruntare nu rezultă îndeplinirea condițiilor
de acceptare, se întocmesc note de constatare și situația va fi imediat sesizată întreprinderii
producătoare a organelor de asamblare și întreprinderii producătoare a construcției metalice, în
cazul când organele de asamblare au fost comandate și livrate de aceasta, pentru luarea
măsurilor corespunzatoare.
 Înainte de montaj: organele de asamblare vor fi pregătite pentru montaj cu puțin înainte de
introducerea lor în îmbinare, prin curățirea cu substanțe degresante pentru îndepărtarea unsorii
de protecție și a murdăriei, precum și prin frecare cu peria de oțel moale, pentru îndepărtarea
ruginei, dacă este cazul.
1.7.3. Condiții tehnice de verificare pe șantier a calității elementelor îmbinării și
organelor de asamblare, prelucrarea suprafețelor de contact, montarea îmbinărilor și
verificarea calității îmbinărilor
La primirea pe șantier a elementelor care se îmbină se va verifica confecționarea lor conform
proiectului și normelor tehnice în vigoare, inclusiv poziția și dimensiunile găurilor în raport cu valorile admise
ale abaterilor, precum și grosimea tălpilor și inimilor care trebuie să corespundă proiectului si lungimilor de
strâns ale șuruburilor (șurubul trebuie să depașească piulița cu doi pași de filet).
Înainte de montaj, montatorul va face următoarele verificări și remedieri :
 dacă nu s-au produs deformări ale elementelor în timpul operațiunilor de transport, manipulare și
depozitare, în cadrul șantierului, efectuându-se remedierile necesare;
 dacă organele de asamblare au fost conservate pe șantier în condiții corespunzatoare;
 dacă există nota de constatare a preasamblarii uzinale, sau în cazul lipsei acesteia, nota de
constatare a preasamblarii pe șantier;
 daca există acte de verificare a calitătii organelor de asamblare și a elementelor ce se imbină, la
primirea pe șantier.
Montarea îmbinărilor cu șuruburi de înaltă rezistență va începe numai după efectuarea tuturor
verificărilor și remedierilor și a pregătirii pentru montaj a organelor de asamblare.
1.7.4. Strangerea suruburilor pentru elementele montate - Strângerea șuruburilor de înaltă rezistenta -
dar cu strângere normală și nu pretensionată se va face în conformitate cu metodologia de strângere
pentru șuruburile curente. În acest scop se pot utiliza atât mașini electrice de înșurubat, cât și chei
simple și dinamometrice pentru strângere, din trusele din dotarea montatorului de confecții metalice.
SC CLASX DESIGN SRL
Strângerea șuruburilor se face pâna la refuz, având grijă să se evite orice suprastrângere, pentru a nu
se deforma elementele asamblate.
Termenul "până la refuz" înseamnă că strângerea se poate obține prin efortul unui singur om care
utilizeaza o cheie cu dimensiune normală, fară prelungitor și poate fi definit ca punctul în care o cheie
mecanică începe să bată.
1.7.5. Verificarea imbinarilor în condiții de șantier - Verificarea executiei se face în baza prevederilor
din Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente, indicativ C56-
85, în conformitate cu care se vor întocmi și documentele de verificare a calității. De asemenea, la verificarea
strângerii se vor avea în vedere criteriile specifice pentru îmbinările cu șuruburi de înaltă rezistență, fără
pretensionare.
1.7.6. Verificarea îmbinărilor în timpul exploatării - Aceste verificări sunt periodice și se efectuează la
intervale variate de timp în funcție de destinația construcțiilor și de condițiile de exploatare.
Se recomandă o verificare anuală a îmbinărilor, pentru a se putea constata comportarea acestora
dupa ce au fost supuse încărcărilor permanente și temporare. Totodată, la termenele normate-respectiv
anual, se vor executa verificări suplimentare și ori de câte ori vor surveni solicitări mecanice, fizice si chimice,
depășind limitele normale considerate în proiectare sau apar defecțiuni vizibile.
Verificările se vor face de către beneficiar și vor consta în verificarea strângerilor șuruburilor și
verificarea stării suprafețelor de contact între șuruburi și piesele de îmbinare.
Soluțiile de remediere (în cazul unor situații anormale după verificări) se vor stabili pe baza de
expertize tehnice efectuate de unități de specialitate.
1.8. Anexa privind abaterile limită la lucrările de montaj ale constructiilor metalice:
1.8.1. Stalpi
- lungimea totala a stalpului H, de la partea de jos a tălpii la vârful stâlpului (cu eclisa guseu
montata)
 pentru H  10 m 10 mm
- deformația generală nu va avea o săgeată mai mare de : H/1000, dar max 15 mm
- la înălțimea secțiunii stâlpului 10 mm
1.8.2. Grinzi cu zăbrele
- deschiderea L a grinzilor cu zăbrele
 pentru L  25 m 10 mm
- săgeata pe care o prezintă grinda pe porțiunea deformată
(eventual pe întreaga lungime), L fiind lungimea părții deformate L/1000, dar max 15 mm
1.8.3. Elemente de legatură (pane, contravântuiri, tiranți etc.)
- distanța între găurile de prindere externe 3 mm
2. RECEPȚIA CONSTRUCTIILOR METALICE
În urma comunicării, în scris, din partea executantului a finalizării tuturor lucrărilor prevăzute în
contract, investitorul va numi Comisia de recepție la terminarea lucrărilor.
SC CLASX DESIGN SRL
Comisia de recepție va examina, prin cercetare vizuală a construcției și prin analiza documentelor
conținute în cartea tehnică a construcției. Se examinează, de asemenea, respectarea prevederilor din
autorizația de construire, avizele și condițiile de execuție impuse de autoritățile competente, execuția lucrărilor
în conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție și ale reglementarilor specifice, cu
respectarea exigențelor esențiale, conform legii, referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la
modul in care a fost executata lucrarea, precum și terminarea lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între
investitor și executant și în documentația anexă la contract.
La terminarea examinării, comisia va consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de
recepție pe care îl va înainta, în trei zile lucrătoare, investitorului, împreună cu recomandarea de admitere, cu
sau fără obiecții, a recepției, amânarea sau respingerea ei. Pe baza procesului-verbal de recepție întocmit de
comisia de recepție, investitorul hotărăște admiterea, amânarea sau respingerea recepției și notifică
hotărârea sa executantului, în termen de trei zile lucrătoare, împreună cu procesul-verbal. Procesele-verbale
de recepție la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija investitorului: executantului, proiectantului,
organului administratiei publice locale - emitent al autorizației de construire și organului administrației fiscale
locale.
RECEPTIA FINALA
Recepția finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garanție a
construcției, stabilită prin contract.
La recepția finală vor participa: investitorul, comisia de recepție numită de investitor, proiectantul
lucrării și executantul. Comisia de recepție întrunită examinează procesele-verbale de recepție la terminarea
lucrărilor, finalizarea lucrărilor cerute de "recepția la terminarea lucrărilor" ca și referatul investitorului privind
comportarea construcției și a instalațiilor aferente în exploatare, pe perioada de garanție, inclusiv viciile
descoperite și remedierea lor. La terminarea recepției, comisia de recepție finală consemnează observațiile
și concluziile în procesul-verbal de recepție finală, pe care îl va înainta investitorului împreună cu
recomandarea de admitere, cu sau fără obiecții, a recepției, de amânare sau de respingere a ei, însoțite în
aceste cazuri de propuneri de măsuri pentru înlăturarea neconformităților semnalate.
3. FISA TEHNOLOGICA
3.1. MONTAREA CADRELOR METALICE
Se consideră că infrastructura structurii este realizată (fundații tip bloc și cuzinet din beton armat),
plus șuruburile de ancoraj montate.
Verificarea axării ancorelor înglobate în beton trebuie făcută utilizând teodolitul, iar materializarea
axelor se face cu sârme întinse pe capre de trasare, care se fixează în teren prin batere.
Executarea fundațiilor și înglobarea șuruburilor de ancoraj se consideră că s-a făcut cu încadrarea in sistemul
de toleranțe admis pentru lucrări de acest gen, în conformitate cu normativul C56-85.
De asemenea materializarea axelor (și trasarea acestora) se consideră că este realizată pe fiecare fundație
în parte, inclusiv stâlpii de fronton. Executarea cuzineților și grinzilor de fundare se consideră ca o fază
obligatorie premergatoare operațiunilor de începere a montarii cadrelor metalice.
SC CLASX DESIGN SRL
Elementele care alcătuiesc structura se depozitează pe subansamble și sortimente, paralel cu axele

longitudinale ale construcției.
FAZA I - Se verifică la sol stâlpii de cadru pentru a avea sudate toate elementele ajutătoare de fixare
a elementelor principale și secundare ale structurii.
- Operația de montaj are următoarele etape :
- prinderea stălpului preasamblat cu dispozitivul de manipulare;
- ridicarea stâlpului deasupra nivelului platformei;
- aducerea cu atenție a bazei stâlpului deasupra buloanelor de ancoraj, după care este
coborât până ce șuruburile de ancoraj trec prin placa de bază a tălpii;
- montarea și străngerea provizorie a tuturor piulițelor aparținând șuruburilor de ancoraj
aferente lor.
- După fixarea stâlpilor de pe prima travee, se execută montajul elementelor de rigidizare
longitudinale pentru prima travee (de exemplu contravântuiri), conform proiectului de execuție,
prinderea realizându-se cu șuruburi.
FAZA A -II-A - Se verifică la sol grinzile principale de cadru pentru a avea sudate toate elementele
ajutătoare de fixare a elementelor principale și secundare ale structurii.
- Operatia de montaj are urmatoarele etape :
- prinderea grinzii preasamblate cu dispozitivul de manipulare;
- ridicarea grinzii deasupra nivelului platformei;
- aducerea cu atenție a bazei grinzii între stalpi;
- montarea și strângerea provizorie a tuturor șuruburilor și piulițelor din îmbinări.
- Corespunzător deschiderii cadrului, se alege dispozitivul de manipulare, cu fixare în două sau trei
puncte. Utilajul folosit la ridicarea riglei la poziție va fi aceeași automacara HT 250 (sau similară),
greutățile fiind mici; se va ține seama totuși de înălțimea dispozitivului de montaj.
-Se continuă operațiunile de montaj cadru cu cadru, montarea elementelor de rigidizare-contravantuiri

- in pozițiile în care sunt prevăzute în proiect.
-Se verifică pozitionarea fiecarui cadru în plan și verticalitatea acestora, făcându-se reglajele
necesare.
FAZA A-III-A - Se montează antretoazele - elemente longitudinale între cadrele transversale.
- În final se strâng definitiv piulițele șuruburilor de ancoraj, pentru fiecare cadru în parte.
- La terminarea montajului structurii de rezistenâță se va încheia un proces verbal de montare a

acesteia.
- Se trece apoi la montajul închiderilor perimetrale și de acoperiș reprezentate de panouri tip

sandwich.
SC CLASX DESIGN SRL
Lucrari De Terasamente
GENERALITATI
Obiectul Specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constand din sapaturi,
incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului.
Concepte de Baza
La acest contract, executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru
manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila sau nu este
justificata.
Elemente de Proiectare
Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza studiului geotehnic si
specificata pe planurile de fundatii si constatarile contractorului la executia sapaturilor, in ceea ce priveste
stratificatia terenului de fundatie, natura apei subterane, obstacole intalnite (umpluturi locale, canalizari, etc.)
vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situatii nu se va
continua lucrul fara acordul scris al proiectantului.
La executarea de sapaturi langa cladirile existente, daca se constata de contractor ca ipotezele luate in
considerare in proiect la baza masurilor de asigurare a stabilitatii cladirilor existente nu corespund,
contractorul va opri lucrarile pana la obtinerea acordului din partea proiectantului asupra modificarilor de
solutii sau dimensionari necesare.
STANDARDE DE REFERINTA
Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui proiect tehnic, ca
si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant.
Standarde Romanesti
-STAS 6054–77: Terenuri de fundatie. Adancimi de inghet
-STAS 2745-90: Terenul de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor
-STAS 1913/1–82: Terenuri de fundatie. Pamanturi. Determinarea umiditatii
-STAS 2916- 87: Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor
-STAS 9824/0-74: Trasarea constructiilor. Prescriptii generale
-STAS 9824/1-87: Trasarea constructiilor
Normative Romanesti de Executie
-C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor si
constructiilor civile si industriale
SC CLASX DESIGN SRL
-C16–84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente
-C56–85: Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
-C61-74: Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor
-C29–85: Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
-C182-87: Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri
Alte Prescriptii Romanesti
-Ordin IGSIC nr. 8/07.11.1981, referitor la incercarile de laborator pentru verifcarea compactarii
terenului
-NP125-2010: Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire
-NP126-2010: Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi cu umflari si contractii mari
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale utiluzate: agregate, balast, pamant pentru umplutura

Material necorespunzător pentru umplutura se va defini orice material altul decât cel considerat
corespunzător și va include:
-material provenit din mlaștini, smârcuri sau bălți;
-materiale perisabile, turbe, resturi vegetale, butuci;
-nămol instabil, noroi și mal;
-materiale înghețate;
-argile sau prafuri cu conținut organic crescut, nămol de canalizare, pietriș grosier sau refuz de ciur
argilă cu limita de lichefiere peste 80 și/sau indicele de plasticitate depășind 55;
-material care, în virtutea compoziției sale fizice sau chimice, ar fi putut avea efecte nocive asupra
lucrărilor în cazul în care ar fi fost folosit ca material de umplutură.
Transport, Manipulare, Depozitare

-transportul pamantului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate sau manual
-depozitarea pamanturilor necesare pentru umplutura se va face in imediata apropiere
-depozitarea rezultatelor defrisarilor si curatirii terenului se va face in locurile pentru care s-a obtinut
avizul primariei
EXECUTIA LUCRARILOR
Generalitati
La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile invecinate
zonelor de lucru.
Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente,
executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul PROIECTANTULUI si acordul scris
al BENEFICIARULUI.
Cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, pentru a
impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de fundare, sapatura
va fi oprita la o cota mai ridicata dacat cota finala in functie de calitatea terenului.
Calitatea terenului Diferenta de cota
Nisipuri fine 0.20 - 0.30 cm
Paminturi argiloase 0.15 - 0.25 cm
Paminturi sensibile la umezire 0.40 - 0.50 cm
SC CLASX DESIGN SRL
Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea
fundarii se vor stabili in acord cu PROIECTANTUL GENERAL.
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinand seama de adancimea sapaturii,
natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de scurgere
al apelor subterane, conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a lucrarilor de
terasamente, tehnologia de executie adoptata, etc.
La executia sapaturilor pentru fundatii se vor lua toate masurile prevazute in Normele de protectie si
securitate a muncii, in functie de adancimea de fundare si stratificatie.
Sapaturile mecanice pentru fundatii se vor executa cu 30 cm mai sus fata de cota de sapatura, urmand ca
ultimii 30 cm de sapatura sa se execute manual inainte de turnarea betonului simplu, astfel incat sa se
previna degradarea terenului de fundare de eventualele precipitatii.
Operatii Pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:
-defrisarea plantelor existente pe amplasament
-demolari ale unor structuri existente pe amplasament
-curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Inainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea, conform proiectului, a pozitiei
constructiilor pe amplasamentele proiectate.
Executia Lucrarilor de Sapatura
Executarea Sapaturilor deasupra Apelor Subterane

Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la:
-0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
-1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
-2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si sa nu sufere
vibratii.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minimum 1,00 m de margimea gropii de
fundatie.
CONTRACTORUL va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva surparii
malurilor.
La sapaturile cu pereti in taluz, cu adancimi pana la 2,00 m (pamant cu umiditate naturala sub 12 -18%),
panta taluzului sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu trebuie sa depaseasca valorile
maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi:
 nisip, balast: 1/ 1
 nisip argilos: 1/1,25
 argila nisipoasa: 2/3
 argila: 1/2
 loess: 4/3
 roca friabila: 2/1 – 4/1
 stanca: 4/1 – 7/1
Executarea Sapaturilor sub nivelul Apelor Subterane

În cazul săpăturilor situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apelor se poate efectua prin
epuismente directe.
Pe măsură ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane, excavaţiile trebuie protejate cu ajutorul unor
reţele de şanţuri de drenaj, care captează apa şi o dirijează spre puţuri.
Adâncimea şanţurilor de drenaj-colectare este de obicei de 0.5-1 m.
Adâncimea puţurilor colectoare va fi de cel puţin 1 m, sub fundul săpăturii.
În cazul unui aflux important de apă în săpături executate în terenuri cu particule fine, antrenabile, se va
căptuşi puţul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundaţie se va face prin pompare directă.
La pregătirea lucrărilor de pompare a apei trebuie avute în vedere următoarele:
-se va stabili numărul şi tipul de pompe
SC CLASX DESIGN SRL
-este preferabilă utilizarea mai multor pompe cu debite mici decât o singură pompă cu debit mare.
Pentru asigurarea evacuării continue a apei din săpătură trebuie luate următoarele măsuri :
-staţia de pompare trebuie prevăzută cu agregate de rezervă
-înălţimea coloanei de aspiraţie să nu fie mai mare de 6m, în cazul în care groapa de fundaţie
este mai adâncă de 6m, pompele trebuie să fie coborâte pe platforma de lucru, fie înlocuite cu pompe
electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub apă.
Executia Lucrarilor de Umpluturi
Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor executa de
regula cu pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Este interzisa realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, prafuri, argile moi,
cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc.
Dupa stabilirea utilajului si numarului de treceri, a grosimil stratului si umiditatii optime a pamantului, se va
trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii umpluturii.
Umplerea golurilor laterale infrastructurii se va face cu pamant argilos, compactat in straturi subtiri 20-30cm,
pana la obtinerea unei greutati volumice uscate de 15.5-16kN/mc, astfel incat sa se realizeze un ecran
impermeabil in calea apelor de infiltratii.
Eventualete umpluturi de sub cota de fundare proiectata se vor indeparta pana la terenul natural, iar golurile
rezultate se vor plomba cu beton simplu pana la cota de fundare proiectata.
In jurul constructiei, terenul va fi amenajat corespunzator, astfel incat apa rezultata din precipitatii sa nu
balteasca, iar trotoarele perimetrale vor fi etanse, cu pante exterioare si rigole de scurgere rapida spre
canalizare.
Curatirea si Protectia Lucrarilor
Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze,
crengi, buruieni si cand este cazul de zapada.
In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de
fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare), iar daca
umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
CONDITII DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele
prescriptii:
-Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu
ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977
-Normele Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977
-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P 118 -
83
-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de MLPAT cu ordinul nr.
9N/15.03.1993
-Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea pamantului
fie pentru incalzirea muncitorilor.
-Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente.
RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se va verifica intreaga trasare pe teren atat in
ansamblu, cat si pentru fiecare obiect in parte.
Se va verifica daca stratul de pamant vegetal a fost recuperat dupa decopertare si a fost depozitat
corespunzator, in vederea unor noi utilizari.
Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul - verbal de lucrari ascunse
Impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor PROIECTANTULUI.
SC CLASX DESIGN SRL
Tolerante Admisibile
Metodologia de trasare si abaterile admise sunt stabilite in STAS 9824/1-87 si normativele C169-88
punctele 3.1, 3.4 si C83 - 75.
Trasarea acestuia se face in conformitate cu prevederile din normativul C164 - 88 punctele 3.1, 3.4 si STAS
9824/1 – 87.
-fixarea bornelor repere in teren si a axelor constructiilor pe baza planului de situatie, etapa ce se
executa de investitor la predarea amplasamentului.
-trasarea lucrarilor in detaliu, operatiune ce se face de catre antreprenor.
Verificari in Vederea Receptiei
La terminarea lucrarilor de sapatura se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de
nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect.
Se vor verifica procesele verbale de lucrari ascunse semnate de DIRIGINTE DE SANTIER (pentru
beneficiar), CONTRACTOR referitoare la
-modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiilor tehnice
-probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel putin una la 200 mp
suprafata de sapatura si minimum 3 pentru fiecare obiect)
Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile, conform speciticatiilor
tehnice.
Remedieri
PROIECTANTUL GENERAL va decide, in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si a
prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de
natura si amploarea deficientelor constate.
Documente Incheiate la Receptie
La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare se va incheia intre CONTRACTOR si PROIECTANTUL
GENERAL un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate.
Umpluturi Realizate din Pamant Argilos Compactat
GENERALITATI
Umpluturile exterioare trebuie sa fie uniform compactate si sa indeplineasca conditiile calitate

prescrise pentru a nu permite apei din diverse surse sa patrunda la talpa fundatiilor sau in subsolurile
constructiei; ele trebuie sa fie suficient de impermeabile si sa nu produca tasari ulterioare ale suprafetei, atat
sub pardoseli de subsoluri, cat si in exterior.
Pamantul care se va utiliza pentru umpluturi compactate este cel ce rezulta din excavatiile de pe
amplasament. Se atrage atentia ca nu se pot utiliza pamanturi argiloase cu bulgari mari, inghetate,
supraumezite sau in amestec cu alte materiale (moloz, resturi de lemn) sau pamant vegetal.
CONDITIA DE CALITATE A COMPACTARII
Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune calitati, trebuie sa respecte urmatorii
parametri :
dmin = 1.64t/mc densitate (0.97Proctor normal)
Wopt = 16–22%
Pentru compactarea umpluturilor se vor folosi mijloace mecanice – terasiera pentru spatiile largi exterioare –
si maiuri mecanice de 60 –200 kg cu motor cu explozie sau actionate electric. Detalierea alegerii lor se va
putea face dupa ce se vor cunoaste disponibilitatile executantului.
Pamantul procurat se va asterne in straturi avand grosimea afanata de 15 cm (abatere +/-2cm) masurati pe
peretii fundatiei.
Umiditatea pamantului se va verifica inainte de compactare, ea trebuind sa se inscrie in mod omogen in
domeniul W = 16–22; in nici un caz nu se va folosi materal supraumezit (W > 22%).
Inainte de compactare se va asigura faramitarea bulgarilor mari cu lopata.
In faza I se vor experimenta cu acelasi mai mecanic pe intreaga suprafata aleasa:
SC CLASX DESIGN SRL
-3 straturi x 15 cm grosime afanata cu 6 treceri pe aceiasi urma

VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII
Verificarea calitatii lucrarii se va face urmarind folosirea unui material corespunzator si prin asigurarea
unei tehnologii corecte de compactare si prin respectarea grosimii stratelor orizontale si a numarului de treceri
prescris cu utilaje adecvate.
Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii, se va lua
o proba la 50 – 100 mc de pamant compactat.
Se vor face verificari conform STAS 1913/ 13 – 83 a tuturor caracteristicilor compactarii date prin proiect.
Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse.
ABATERI ADMISIBILE
Conform Normativ C56–85 abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in proiect de cate
– 2% pentru medie si 5% pentru valoarea minima.
MASURI PENTRU PAMANTURILE SENSIBILE LA UMEZIRE
GENERALITATI
Pamanturile sensibile la umezire (PSU) sunt pamanturile care sub actiunea incarcarilor transmise de
fundatii sau chiar numai sub actiunea geologica se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii.
CLASIFICAREA TERENURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE
 Grupa A – pamanturi care la umezire nu se taseaza semnificativ sub propria lor greutate
(sarcina geologica) si care prezinta tasari suplimentare numai din actiunea incarcarilor
repartizate de fundatii, sau alte incarcari exterioare. In mod conventional, se considera ca
semnificative tasarile suplimentare, la umezire, sub actiunea greutatii proprii, care nu
depasesc 5cm ;
 Grupa B – pamanturi care la umezire se taseaza suplimentar atat sub actiunea incarcarilor
aduse de fundatii si constructii cat si, in mod semnificativ, sub actiunea greutatii proprii.
Incadrarea terenurilor care cuprind PSU intr-una din cele doua grupe, se face prin studiul geotehnic al
amplasamentelor.
MASURI DE PROTECTIE PENTRU EVITAREA INFILTRARII APEI IN TEREN
1. Indiferent de grupa de P.S.U. si de solutiile adoptate, se vor lua intotdeauna masuri pentru
evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata (precipitatii etc), atat in perioada executiei, cat si
in timpul exploatarii constructiilor si din pierderi accidentale ale retelelor hidroedilitare ;
SC CLASX DESIGN SRL
2. In functie de conditiile locale, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din
zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrari care pot bara caile naturale de
iesire a apei si curgerea ei catre emisarii naturali sau artificiali in functiune sau strapungerea
unor orizonturi impermeabile aflate deaspra panzei freatice ;
3. In cazul platformelor de constructiilor de terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea
masuri de protectie impotriva apelor care se scurg pe versanti, prin santuri de garda a caror
sectiune sa asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice ;
4. Evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata se va realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri
de protectie obligatorii :
 Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladiri vor fi prevazute cu racorduri
elastice si etanse la traversarea zidurilor si a fundatiilor.
 Se vor realiza trotuare etanse in jurul constructiilor, cu latimea minima de 1.00m,
asezate pe un strat de pamant cu grosime minima de 20 cm. Trotuarul va avea panta
minima de 5% spre exterior. Trotuarul trebuie sa fie etans, putand sa fie confectionat
din asfalt turnat sau din dale din piatra sau beton, rostuite cu mortar de ciment sau alt
material de etansare.
 Sistematizarea verticala si in plan a teritoriului prin asigurarea colectarii si evacuarii
rapide de pe intreg teritoriul construit a apelor din precipitatii si din eventualele pierderi
masive de la retele si instalatii in aer liber, catre emisarul in functiune prin prevederea
de pante de min. 2% ; se vor realiza initial lucrarile de sistematizare care sa asigure
lucrarile de executie, urmand ca celelalte sa se termine odata cu punerea in functiune a
obiectivului ;
 Prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului in jurul constructiilor sau
executia de straturi etanse din argila, pante corespunzatoare, rigole, etc.) se va evita
stagnarea apelor in jurul constructiilor atat in perioada executiei, cat si pe toata durata
exploatarii ;
 Incintele sapaturilor pentru fundatii sau conducte vor fi amenajate (pante, puturi,
instalatii de pompare etc.) astfel incat sa permita colectarea si evacuarea rapida a apei
din precipitatii pe toata durata executiei ;
 La fundarea directa pe teren neconsolidat si la amplasarea retelelor hidroedilitare,
stratul de pamant afectat de precipitatii se va indeparta imediat inainte de turnarea
betonului ;
 Umpluturile in jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor se vor executa imediat dupa ce
constructia a depasit nivelul terenului natural;
 Prin masuri adecvate, se va exlude umezirea terenului de fundare viitoarelor constructii
prin lucrari de organizare, retele provizorii de santier, probarea etanseitatii la instalatiile
definitive etc ;
 Pentru evitarea umezirii in perioada executiei, dar mai ales pe perioada exploatarii, o
atentie deosebita se va acorda umpluturilor din jurul fundatiilor si a trotuarului aferent,
umezirea pamantului loessoid folosit la umpluturi facandu-se in reprize cu timp de
asteptare de minim 4 ore pentru a se asigura patrunderea apei pe toata grosimea
stratului ; compactarea se va realiza pe straturi de 10-15cm grosime, asigurandu-se o
umiditate optima de compactare de cca. 16%.
Masuri pentru Pamanturile cu Umflari si Contractii Mari

SC CLASX DESIGN SRL
GENERALITATI
Pamanturile cu umflari si contractii mari (PUCM) sau pamanturi contractile sau expansive sunt
pamanturi argiloase care prezinta variatii (sezoniere) de volum insemnate, ca urmare a variatiilor de
umiditate, ce pot produce degradari ale fundatiilor
MASURI CONSTRUCTIVE
Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladiri vor fi prevazute cu racorduri elastice si etanse
la traversarea zidurilor si a fundatiilor.
Se vor realiza trotuare etanse in jurul constructiilor, cu latimea minima de 1.00m, asezate pe un strat
de pamant stabilizat cu grosime minima de 20 cm. Trotuarul va avea panta minima de 5% spre exterior.
Trotuarul trebuie sa fie etans, putand sa fie confectionat din asfalt turnat sau din dale din piatra sau beton,
rostuite cu mortar de ciment sau alt material de etansare.
Se poate scoate umplutura de sub efectul variatiilor de umiditate folosindu-se folii de material
impermeabil dispuse pe suprafata taluzului sapaturii si mica adancime sub suprafata terenului.
Umpluturile in jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor, inclusiv sub pardoseli, se vor executa imediat
dupa ce constructia a depasit nivelul terenului natural numai cu pamant stabilizat; Este interzisa folosirea
materialelor drenante (nisip, pietris, balast).
Punerea in opera a pamantului stabilizat se face in straturi orizontale de 15-20 cm grosime in stare
afanata, apoi bine compactate
RETETA PENTRU PAMANT STABILIZAT
Stabilizarea pamantului (PUCM) se poate face prin doua metode :

 metoda chimica, se utilizeaza praful de var nestins in proportie de 3-6 % din greutatea pamantului
uscat.
 metoda prin degresare cu nisip, se amesteca cu un procent de 20 – 40 % nisip grauntos.
- Operatie de stabilizare a PUCM consta in amestecarea cat mai omogena a pamantului respectiv
cu praful de var nestins sau cu nisipul grauntos
- Procentele se stabilesc prin incercari in functie de natura si umiditatea naturala a pamantului.
- Incercarile pentru stabilirea proportiilor optime de praf de var nestins sau de nisip grauntos
constau din efectuarea in laborator a unor amestecuri de proba de PUCM stabilizat, carora li se
determina capacitatea de variatie a volumului.
Betoane
GENERALITATI
Clasele de betoane selectate sunt utilizate in mod curent in tara noastra.

Totusi, avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei decurg unele cerinte de calitate care impun
anumite exigente privind calitatea materialelor folosite ce intra in componenta betonului, calitatile betonului
realizat, modul de punere in opera.

SC CLASX DESIGN SRL
Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui proiect tehnic, ca
si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant.
Standarde
-SR EN 197-1-2002 Ciment Partea 1: Compozitie, specificații și criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
-SR EN13055-1:2003 Agregate usoare. Partea 1: agregate usoare pentru betoane, mortare și paste
de ciment
-SR EN12620-1:2009 Agregate pentru beton
- SR EN 1992-1-1-2004 Proiectarea structurilor din beton
-STAS 8600–79: Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri in constructii, sistem
de tolerante
-STAS 10265–75: Tolerante in constructii, calitatea suprafetelor, termeni si notiuni de baza
-STAS 10265/1–84: Tolerante in constructii, tolerante la suprafetele de beton armat
Normative
-NE 012/1–2007: Normativ pentru producerea si executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat - Partea 1: Producerea betonului.
-NE 012/2–2010: Normativ pentru producerea si executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR
Ciment
Depozitarea cimentului la statia de betoane se va face in silozuri. Se va tine obligatoriu evidenta
silozurilor in care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
Durata depozitarii in silozurile statiei de betoane nu va depasi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor.
Daca in mod exceptional se depaseste aceasta durata de depozitare, cimentul in cauza va putea ti utilizat
numai cu acordul proiectantului si beneficiatului si in functie de rezistentele mecanice obtinute conform SR
EN 197-1-2002.
La varsta de 2 zile pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile inainte de acceptarea
utilizarii.
Agregate
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS SR EN12620-
1:2009.
Se vor utiliza sorturile 0 - 4; 4 - 8; 8 - 16; 16 – 31 cu specificatiile respective pentru diferitele clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul prealabil al proiectantului si
beneficiarului.
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, in ceea ce priveste continutul de
impuritati:
-nu se admit corpuri straine (animale sau vegetale)
-nu se admite pelicula de argila sau alt material aderent de granulele agregatuilui
-nu se admite argila in bucati
-continutul de mica max. 2%
-continut de carbune max. 0,5%
Continutul de parti levigabile nu va depasi:
-pentru nisip max. 2%
-pentru pietris max. 0,5%
SC CLASX DESIGN SRL
-pentru agregatul total max. 1 %

Respectarea continutului limita de parte levigabila este strict obligatorie la sursa de aprovizionare, in masura
in care este necesar se va recurge la spalarea agregatului, reciuruire, etc.
Metodele de verificare a calitatii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606- 80.
Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odata cu documentul de expeditie
sa trimita si certificatul de calitate cu rezultatele determinarilor efectuate.
Laboratorul executantului este obligat sa examineze datele inscrise in certificatul de calitate.
In timpul transportului de la fumizor si al depozitarii la statia de betoane, agregatele trebuie ferite de
impurificari sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la statia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avand asigurata evacuarea rapida a apei
rezultate din precipitatii sau stropirea agregatelor.
Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea conditiilor de calitate pentru fiecare sort de
agregate la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificari pentru:
-corpuri straine
-argila in bucati
-parte levigabila
-granulozitate
-forma granulelor ( pentru pietris si criblura )
Determinarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel putin cate o proba pentru fiecare 200 mc.
Daca rezultatele se inscriu in conditiile prevazute, agregatul se va da in consum, daca nu, se va interzice
utilizarea lui, iar in termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul si beneficiarul.
Intrate in utilizare si pe parcursul utilizarii la statia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor
si umiditatea, odata pe schimb si ori de cate ori se considera necesar ca urmare a modificarii acestor
caracteristici.
Rezultatele determinarilor vor fi folosite la corectarea retetelor de beton.
Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii agregatelor astfel:
-intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de fumizor
-intr-un registru-caiet de agregate vor fi mentionate toate rezultatele determinarilor efectuate de
laborator, la aprovizionarea agregatelor
-intr-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinarilor de laborator
efectuate in cursul utilizarii agregatelor
Apa
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare.
Aditivi
-Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat se va utiliza aditivul superplastifiant flubet, in
conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C 211 - 82 si Cod de practica pentru executarea
lucrarilor de beton si beton armat NE 012/2–2010: Normativ pentru producerea si executarea
lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisa numai cu acordul prealabil al proiectantului.
CONDITII TEHNICE
Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt aratate in tabelul urmator:

C8/10
(Bc10- C16/20
Nr. Cerinte si criterii de
B150) (Bc20-B250)
Crt. performanta
beton beton armat
simplu
Gradul de
1. - P810
impermeabiltate
2. Gradul de gelivitate - G100
3. Tipul de ciment II/A-32.5 II/A-32.5
SC CLASX DESIGN SRL
Valoarea maxima a
4. - 0.50
raportului a/c
Marimea
5. 0 - 31 0 - 16
agregatului
Clasa de
6. T3 T3
consistenta
7. Tipul de otel beton - PC52,OB37
Grosimea stratului 3
8 -
de acoperire (cm) 1.5
Pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si durabilitate, compozitiile diferitelor tipuri de betoane trebuie sa
respecte parametrii specificati in normativul NE 012/2-2010.
COMPOZITIA BETONULUI
Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in considerare
urmatoarele:
-asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare
-adoptarea dozajului optim de ciment
-adoptarea procentului optim de aditiv
-urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire
-obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10 -15%
Dupa acceptare, compozitiile stabilite se vor transmite statiei de betoane fiind considerate drept compozitii de
baza.
Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum
al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.
PREPARAREA BETONULUI
Statia de betoane: trebuie sa fie atestata conform normativului NE 012/2-2010, iar executantul este
obligat sa ia toate masurile pentru realizarea conditiilor necesare acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri :
-ciment: ± 1%
-agregate dozate individual: ± 2%
-agregate dozate cumulat: ±1%
-apa: ± 1%
-aditiv: ± (0.1 litri / litru )
Se va verifica saptamanal si ori de cate ori se considera necesar, functionarea corecta a mijloacelor de
dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin pana la 200 kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg fiecare).
Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cat mai exacta a
cantitatii.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii tehnice a utilajului
respectiv.
In cazul folosirii aditivului flubet se introduc initial componentele solide si minimum 80% din cantitatea de apa,
iar dupa o prima perioada de malaxare si aditivul si eventualul rest de apa.
Durata de malaxare va fi de minimum 60 secunde. Daca se foloseste aditivul flubet, durata de malaxare va fi
de minimum 90 secunde.
La locul de punere in opera se va asigura cantitatea necesara de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilitatii
betonului.
In perioadele de timp friguros, executantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat temperatura betonului
proaspat sa nu fie mai mica de +7°C .
SC CLASX DESIGN SRL
Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate, acoperirea agregatelor cu
prelate si incalzirea lor cu abur sau cu aer cald circuland prin registre de tevi, utilizarea apei calde etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperaturi mai mari de 30°C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai mare de 40°C, se va evita
contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai intai apa cu agregatele si numai dupa ce
temperatura amestecului a coborat sub 40°C se va adauga si cimentul.
In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25°C) daca se executa elemente cu grosimi mai mari
de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa
de 25°C.
Aceste masuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apa rece, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor sau betonarea in perioade cu temperaturi mai scazute.
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu

autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompa, bena, tomberoane, etc.
Fiecare transport de beton, va fi insotit de un bon (fisa de transport/livrare) in care vor fi mentionate:
-nr. bonului si data intocmirii
-statia la care s-a preparat betonul
-tipul de beton si volumul
-destinatia betonului, obiectului
-ora plecarii din statie
-ora inceperii si terminarii descarcarii la santier
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei, iar datele din santier vor fi completate
de maistrul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, un exemplar va ramane in santier, iar celalalt se va
intoarce la statie. Durata de transport care se considera din momentul plecarii de la statie pana la sosirea pe
santier, nu va depasi 45 minute.
La intreruperea lucrului mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice
cu desavarsire, insa, introducerea autoagregatelor la incarcat inainte de golirea completa a apei din toba
agitatorului.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI
Rezultatele Incercarilor efectuate pe serii de cate trei epruvete, la varsta de 28 de zile trebuie sa
satisfaca conditiile de laborator.
Rezultatele Incercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditjile impuse
de normativul NE 012/2-2010.
Pentru statibilirea operativa a realizarii clasei betonului pus in opera, ca prim indiciu se va satisface
conditia ca oricare rezultat al incercarii la rezistenta pe cub sa fie cel putin egal cu rezistenta minima
admisibila (vezi tabelul urmator).
fck cil fck cub

Clasa / Marca
[MPa] [MPa]
C8/10 [Bc10 – B150] 8 10
C12/15 [Bc15 – B200] 12 15
C16/20 [Bc20 – B250] 16 20
Aceasta conditie este echivalenta cu conditia I din NE 012/2-2010. Clasa betonului nu se considera
realizata daca nu sunt satisfacute toate conditiile din respectiva anexa.
SC CLASX DESIGN SRL
TURNAREA BETONULUI
Pentru fiecare categorie de elemente (fundatii, pereti, stalpi, plansee, etc.) se va elabora de catre
executant,fisa tehnologica de betonare, care va fi in prealabil prezentata proiectantului si beneficiarului spre
acceptare.
Fisa tehnologica va cuprinde:
-ordinea si ritmul de betonare
-utilajele de transport si punere in opera a betonului si corectarea capacitatii acestora cu ritmul de
betonare stabilit
-masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor
Inainte de turnarea betonului in cofraje, se va face controlul si receptia lucrarilor de cofraje si a armaturilor.
Betonarea va fi supravegheata permanent de un inginer numit de conducerea unitatii executante. Aceasta va
intocmi o fisa de betonare in care va consemna :
-data si ora inceperii si terminarii betonarii
-volumul de beton pus in lucrare
-indicativele seriilor de probe prelevate
-masurile adoptate in cazul unor dificultatii aparute in cursul betonarii (intemperii, intreruperi de
betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc.).
Reguli Generale de Betonare
Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1.1/2 ore din momentul plecarii betonului de la
statie.
Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,50 m.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Turnarea se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxima a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea de masuri speciale la
reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului.
Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin normativul NE 012/2-2010.
Turnarea Fundatiilor din Beton Armat
Turnarea betonului se va face continuu si in straturi de max. 50 cm grosime. Acoperirea cu un nou
strat de beton se va face dupa un interval de maximum 2 ore.
Vor fi prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii pentru a nu se acumula in zonele unde se
betoneaza.
Pentru alte reguli de turnare a betonului in fundatii se vor avea in vedere si reglementarile prevazute in
normativul NE 012/2-2010.
Betonarea Diferitelor Elemente si Parti de Constructii

La betonarea diferitelor elemente sau parti de constructii in afara regulilor generale se vor respecta
urmatoarele prevederi suplimentare:
Betonarea elementelor verticale se va face respectand:
-la elementele cu inaltimea de maxim 3 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonare pe la partea superioara
-in alte cazuri se va adopta una din solutiile :
cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii
betonarea conform punctului 12.3.3 din Codul de practica pentru executarea lucrarilor
din beton si beton armat NE 012/2-2010, compactarea facandu-se prin ferestrele laterale
primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa si nu va depasi
inaltimea de 30 cm
nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari:
-turnarea grinzilor si placilor va incepe dupa 1 – 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor, daca
procedura de executie nu contine alte precizari
SC CLASX DESIGN SRL
-grinzile si placile care vin in legatura se vor turna in acelasi timp (se admite crearea unui rost de
lucru la 1 /5 –1 /3 din deschiderea placii.
Betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea
completa. In scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie la stabilirea compozitiei si prepararii
betonului se va urmari:
-adoptarea unui ciment cu termicitate redusa (corelat cu clasa betonului) si un aditiv reducator de
apa.
-asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat, prin evitarea folosirii loturilor
de ciment cu temperaturi ridicate, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificiala, folosirea
de apa rece, fulgi de ghiata, etc.
La 2–4 ore de la terminarea betonarii unei zone se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu
materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini
dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate).
Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a
mediului nu este o diferenta mai mare de 12°C.
Turnarea Betonului pe Timp Friguros
In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu + 5°C sau exista posibilitatea ca
in intervalul de 24 de ore sa scada sub limita amintita, se recomanda ca temperatura betonului proaspat sa fie
de 15 - 20°C.
Turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea suprafetei de
betonare de zapada si gheata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5°C betonarea nu va
incepe.
Pentru alte reglementari privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul NE 012/2-
2010.
Turnarea Betonului pe Timp Calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua masurile necesare protejarii
corespunzatoare a betonului impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii, daca in cursul zilei se inregistreaza temperaturi mai mari de
+ 25°C.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Conditii Normale de Temperatura

-betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile; acest lucru se va realiza fie prin
stropirea permanenta fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac mentinute permanent
umede
-stropirea manuala intermitenta este interzisa
Conditii De Timp Friguros
-masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant (masurata la
ora 8 dimineata) este mai mica de + 5°C
-se vor asigura conditii normale de priza si intarire
-se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si
inghetului
-evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton
-protectia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse intre doua folii de
polietilena
-protectia se va mentine pe o durata minima de 7 zile de la turnarea betonului
SC CLASX DESIGN SRL
-in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1.00m inlaturarea protectiei este admisa numai daca
diferenta dintre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului este mai mica de 12°C.
Conditii De Timp Calduros
-toate suprafetele vor fi mentinute umede in permanenta fie prin stropire continua fie prin acoperire
cu materiale mentionate la conditii de timp friguros si stropire manuala
-durata de tratare va fi de minimum 14 zile
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (perivibratoare).

Se vor crea la intervalul de maximum 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa
permita patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor prin care se descarca betonul.
Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului la interval de maximum cinci ori grosimea elementului.
Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli:
-introducerea vibratorului se va face cat mai vertical fara a atinge armaturile si patrunzand in stratul
turnat anterior pe o adancime de 10 -15 cm
-durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10 - 30 secunde aceasta prelungindu-se daca suprafata
betonului nu este orizontala sau continua sa se degajeze bule de aer din masa betonului
-extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri
-pozitia urmatoare de introducere a vibratorului nu va depasi distanta de 1 m.
ROSTURI DE TURNARE
Rosturile de betonare vor fi dispuse in pozitiie stabilite de proiectant; ele vor fi verticale.
Rosturile vor fi realizate folosind tabla expandata
Reluarea betonarii se va face la intervalul prevazut in proiect si dupa indepartarea laptelui de ciment si a
eventualului beton necompactat.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinala
astfel incat procentul de armare in sectiune transversala in care se face intreruperea, sa fie de aproxjmativ
0,5%.
Locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare fiind stabilit la propunerea
executantului cu acordul proiectantului.
Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare a se urmari cele prevazute in normativul NE
012/2-2010.
DECOFRAREA
Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele prezentate in
tabelul 14.3 din normativul NE 012/2-2010.
In cursul operatiei de decofraje se vor respecta cerintele impuse de normativul NE 012/2-2010.
ABATERI SI TOLERANTE
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate in
anexa III.1 din normativul NE 012/2-2010.
SC CLASX DESIGN SRL
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON ARMAT
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat constituie in majoritatea lucrari ascunse,
astfel incat verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in Registrul de procese verbale
de lucrari ascunse .
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si executantului
si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza:
-elementul sau lucrarea supusa verificarii
-verificarile efectuate
-constatarile rezultate
-acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile
necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dupa executarea remedierilor se va
proceda la incheierea unui proces verbal de lucrari ascunse.
In cazurile in care, pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect, caietul de sarcini sau
reglementarile tehnice in vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarii in
cauza si va intocmi o « nota de constatare » intr-un registru special constituit. In asemenea situatii,
reprezentantul beneficiarului va incunostiinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce se
impun a fi luate inainte de continuarea executiei lucrarii.
Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica:
-calitatea lucrarilor de cofraje
-calitatea lucrarilor de montare a armaturilor
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton tumate
anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
-s-a indepartat stratul de lapte de ciment
-s-au indepartat zonele de beton necompactat
-suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si
cel vechi
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor incercarilor efectuate
pe probele prelevate la statia de betoane.
Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinand seama de:
-constatarile examinarii vizuale a elementelor in cauza
-analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvetele confectionate la santier
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:
-nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, discontinuitati, etc.)
-rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba indeplinesc conditiile prevazute
Pentru alte exigente se vor avea in vedere reglementarile din normativul NE 012/2-2010.
In cazurile in care rezulta o calitate necorespunzatoare a betonului pus in lucrare, proiectantul va analiza si
stabili masurile ce se impun.
Cofraje
GENERALITATI
SC CLASX DESIGN SRL
Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la
confectionarea cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane si
de calitatea ceruta.
Cofrajele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in project
-sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de executie sa nu
permita deformari care sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna
-sa permita o montare si decofrare cat mai simpla
Inaltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2,40 m in cazul peretilor si
respectiv 1,20 m in cazul stalpilor.
Standarde
-STAS 7009–79: Constructii civile, industriale si agricole tolerante si asamblari in constructii,
terminologie
-STAS 8600-79: Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si asamblari in constructii, sistem
de tolerante
-STAS 10265-79: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si notiuni de baza
-STAS 10265/1-84: Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele de beton aparent
-STAS 12400/1-85: Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii
generale
- SR EN 1992-1-1: 2004 Proiectarea structurilor din beton
Normative
- NE 012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton
armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
armat și beton precomprimat. Partea 2:Executarea lucrărilor din beton.
- ST 009-2011: Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate ca armături: cerințe și criterii de
performanță.
CONDITII DE MONTAJ
Inainte de inceperea montarii cofrajelor pentru elementele de beton armat se va proceda la:
-verificarea si receptionarea armaturilor montate
-pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in
contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spatare cu jet de apa
Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si pereti se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si dupa
acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
-pozitionarea in plan conform proiectului
-asigurarea orizontalitatii si verticalitatii
-asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza
-asigurarea grosimii prevazute prin proiect pentru stratul de acoperire a armaturilor
-pozitionarea conform proiectului a golurilor si a pieselor inglobate
SC CLASX DESIGN SRL
CONDITII DE EXPLOATARE
Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor, intrerupandu-

se betonarea si adoptandu-se masuri urgente de remediere in cazurile in care acestea se impun.
Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere sau sprijinire vor fi curatate, indepartandu-se laptele de
ciment sau betonul aderent.
Se interzice montarea panourilor care prezinta lapte de ciment sau beton aderent.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton corespunzatoare,
panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare.
ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARI ALE ACESTORA
Valaorea abaterilor admisibile sunt cele specificate în normativul NE 012/2-2010: Normativ pentru
producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea
2:Executarea lucrărilor din beton.
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:

-alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
-incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
-dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale
-pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare
Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:
-corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si de nivel, cu cele din proiect
-orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor
-verticalitatea cofrajelor stalpilor si peretilor
-existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor
-masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere
-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere; existenta si corecta montare a contravantuirilor pe
cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de
decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.
-existenta in numar suficient a distantierilor
-instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru
crearea de goluri.
In cazul cand se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea
sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatoare.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un
proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata se va
proceda la o noua verificare confom prevederilor mentionate si la incheierea altui proces verbal.
In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:
-desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii
-sustinerea cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand
simetric catre reazeme
-slabirea pieselor de fixare (piese, vincluri, etc.) se va face treptat, fara socuri
-decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutatea proprie a
elementului ce se decofreaza
SC CLASX DESIGN SRL
Armaturi din Otel Beton
GENERALITATI
Tipurile de armatura specificate in proiect sunt utilizate in mod curent in tara noastra.
Standarde
-ST 009-2011 Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi: cerințe și criterii de
performanță
-SR 438/1–2012: Produse de otel pentru armarea betonului: otel beton laminat la cald
-SR 438/2–2012: Produse de otel pentru armarea betonului: Sarma rotunda trefilata
-SR 438/3–2012: Produse de otel pentru armarea betonului: Plase sudate
-STAS 7009–79: Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii.
Terminologie
-STAS 8600–79: Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si ansamblari in constructii.
Sistem de tolerante
-STAS 12400/1–85: Constructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si principii
generale
-SR EN 1992-1-1: 2004 Proiectarea structurilor din beton
Normative
armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
armat și beton precomprimat. Partea 2:Executarea lucrărilor din beton.
- ST 009-2011: Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate ca armături: cerințe și criterii de
performanță.
MATERIALE FOLOSITE
Otelurile trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS 438/1 – 2012.

Aprovizionare si Livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
La aprovizionare se va proceda la:
-constatarea existentei certificatului de calitate
-verificarea prin indoire la rece
-verificarea prin incercare la tractiune cel putin o proba la 50 tone
Depozitarea
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012/2-2010.
Controlul Calitatii Armaturilor de Otel Beton
Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face conform prevederilor din normativ NE 012/2-
2010.
SC CLASX DESIGN SRL
FASONAREA BARELOR
Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite confundarea lor si
sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45° (135°), lungimea acestora pe portiunea dreapta fiind de
minimum 10 cm.
Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in normativul NE012/2-2010.
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea se incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si a elementelor executate anterior.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect si detaliile de armare. Mentinerea pozitiei trebuie sa fie
asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut se vor utiliza distantieri confectionati din masa
plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi, se interzice folosirea
cupoanelor de otel beton.
Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra 1,5 mm
diametru, la fiecare incrucisare de bare.
Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in conformitate cu detaliile
proiectului de executie.
La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului.
La montarea pieselor inglobate se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Pentru alte cerinte se vor
aplica cele prevazute in NE 012/2-2010.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinala astfel incat
procentul de armare in sectiune transversala in care se face intreruperea, sa fie de aproximativ 0,5% ; locul
acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul
proiectantului.
TOLERANTE SI ABATERI
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele indicate prin anexa II.2 din
normativ NE 012/2-2010.
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt
cele indicate in anexa II.1 din normativ NE 012/2-2010; C.140 -86
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Daca prin proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin anexa II.3 din
normativul NE 012/2-2010.
INADIREA BARELOR
-Se vor respecta prevederile din proiect si din normele si standardele care stabilesc aceste reguli (SR
EN 1992-1-1: 2004).
SC CLASX DESIGN SRL
Referitor la inadirile barelor ce depasesc lungimea de 12,00 m pentru diametre mai mari de 12 mm se
precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 de diametre, iar in aceiasi sectiune se
vor jonta maximum ½ din sectiunea totala de armare.
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la

inlocuirea acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in normativul NE 012/2-
2010.
CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR
La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:

-numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii
-distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
-lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in
elementele ce se toarna ulterior
-lungimile de petrecere la inadiri
-calitatea sudurilor
-numarul si calitatea legaturilor dintre bare
-dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii
-modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
-pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
Intocmit
arh. Stag. Sobieschi Mihai

Caiete Sarcini Conti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete Sarcini Conti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC CLASX DESIGN SRL

OBIECTIV: CONSTRUIRE HALE ATELIER SERVICE PENTRU

PROIECTANT GENERAL: S.C. CLAS X DESIGN S.R.L.

AMPLASAMENT: ORADEA, STR. BORSULUI 40E

BENEFICIAR: SC CONTI PROFESIONAL SRL

PROIECT NR. 210/2018, AUGUST 2018

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- starea corespunzatoare a accesoriilor.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, cu

calitatii in constructii; stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; urmarirea comportarii in

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

- PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR PT R1 – 2010, cerinte tehnice privind montarea , punerea in

8. lacatus mecanic montaj ;

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

INCHIDERI CU PANOURI TERMOIZOLANTE LA INVELITORI

Aceste produse au inregistrat o crestere continua, datorata in mare masura caracteristicilor de

Alegerea panourilor inainte de prelucrare-taiere la dimensiunile din proiect

 stabilirea corectitudinii cantitatii

La coama, in zona ramasa libera intre capetele panourilor, se realizeaza etansarea

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

-Se vor respecte legislatia si normele in vigoare:

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

-Sa respecte legislatia si normele in vigoare:

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

- PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR PT R1 – 2010, cerinte tehnice privind montarea , punerea in

- INSTRUCTIUNI PROPRII privind :

EXECUŢIE COMPARTIMENTARI DIN GIPS - CARTON

Compartimentarile interioare usoare asigura respectarea cerintei de reversibilitate a interventiilor de

îmbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.

PERETI GK CU CADRU DE METAL

La execuţia pereţilor despărţitori se vor respecta următoarele abateri maxime admisibile:

Curăţirea şi protecţia lucrărilor

CAIET DE SARCINI PARDOSELI

ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR

VERIFICARI PENTRU ASIGURAREA CALITATII PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR

EXECUTIA PARDOSELILOR SI VERIFICARI PE PARCURSUL LUCRARILOR.

La pardoselile din gresie se va verifica cu atenţie :

La pardoseli din lemn masiv se vor respecta şi verifica

Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

CAIET DE SARCINI TÂMPLARIE DIN PROFILE PVC

Prezentul îndrumar cuprinde descrierea operaţiunilor de montare a tâmplăriei la clădiri.

GEAMURI TERMO SI FONOIZOLATOARE

Inainte de a se strange complet suruburile se verifica verticalitatea si orizontalitatea si modul de

1.1 Aspecte generale

- Eurocod 3 si SR EN 1993-1-1/2006-NA/2008, SR EN 1993-1-8/2006-NB-2008, SR EN 1993-1-3/2006-NB-

- GP 003-96 Ghid pentru proiectarea antiseismica a halelor parter cu structura metalica.

- P 100-1-13 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social- culturale,

- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

- P 118-99 Norme tennice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

- NP042-00 Normativ privind prescriptiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a

1.3 Materiale utilizate; condiții impuse acestora

 limita de curgere minimă fy = 35,0 kN/cm2

 modulul de elasticitate E = 21000 kN/cm2

1.7.1. Materiale utilizate in elementele imbinarii

În cazul sistemului de construcții prefabricate, elementele care intră în alcătuirea îmbinarilor de

1.7.2. Organele de asamblare

Șuruburile de solidarizare în cazul sistemelor de construcții prefabricate sunt de dimensiuni M16-18 -

3.1. MONTAREA CADRELOR METALICE

Elementele care alcătuiesc structura se depozitează pe subansamble și sortimente, paralel cu axele

-Se continuă operațiunile de montaj cadru cu cadru, montarea elementelor de rigidizare-contravantuiri

FAZA A-III-A - Se montează antretoazele - elemente longitudinale între cadrele transversale.